Modul și stilul sănătos

de viață și educația pentru sănătate.

Plan:
1. Noţiune de mod de viaţă. Componentele
principale ale modului de viaţă.
2. Noţiune de stil de viaţă. Elementele stilului de
viaţă.
3. Elementele patogene ale stilului de viaţă.
4. Noţuine de morbiditate, deficienţă, invaliditate,
handicap, mortalitate, prevalenţă, incidenţă,
speranţă de viaţă.
 creşterea
alimentaţie crearea şi
în transport
familiei educaţia
copiilor

ajutorul
activităţi pentru vizitarea
studii bătrâni
sportive medicului

activitate activitate
muncă odihnă
casnică publică
Modul de viaţă este format din elemente
obiective ale traiului, care constau din
condiții materiale, economice, și sociale ale
vieții omului

• De regulă modul de viață se studiază în comun

cu condițiile de viață
Modul de viaţă desemnează totalitatea
activităţilor care compune viaţa unei
persoane, a unui grup, a unei colectivităţi,
organizarea vieţii lor pentru satisfacerea
cerințelor materiale şi spirituale.
Modul de viaţă- cuprinde o totalitate de diferite aspecte
care se includ în componente principale :
Locuinţa (m2 la o persoană) şi utilităţile casnice
(gradul de confort).

Caracterul muncii (ocupaţiei, profesiei

şi durata ei.)
Condiţiile igienice din locuinţă şi
de la locul de munca.

Studiile.

Calificarea profesională.
Modul de viaţă- cuprinde o totalitate de diferite aspecte
care se includ în componente principale :

Dura timpului liber şi formele de petrecere a lui.

Mijloacele de comunicare, telecomunicare,

informare, nivelul de cultura.

Asistenţa medicală (formele şi accesibilitatea).

Tradiţiile şi obiceiurile.
 Fiecare societate are un mod aparte de
viaţă. Se poate distinge un mod de viaţă
specific: societăţii tradiţionale

societăţii agrare

societăţii rurale
societăţii industriale
În fiecare dintre societăţii urbane
ele, toţi indicatorii
enumeraţi mai sus
sânt diferiţi.

Modul de viață este produsul unei culturi,

unor tradiții specifice.
 Sănătatea omului se
formează sub influenţa
factorilor interdependeţi

naturali social- economici

apa aer sol condiţii

factori de condiţii
climaterici munca de trai
 Influenţa factorilor
naturali şi sociali este
interconexată

dezvoltarea
aspra dezvoltarii industriei,
industriei, alegerii transportului,
locului de trai etc. dezvoltarea oraşelor
influenţează

iar foctorii naturali se

răsfâng asupra asupra componenţei
caracterului alimentării naturale a apei,
și condiţiilor de viaţă ale aerului, solului
populaţiei
 Modul sănătos de viaţă este o noţiune ce caracterizează
particularităţile vieţii de fiecare zi a oamenilor, care
cuprind:
munca
traiul
formele de folosire a timpului liber
satisfacția necesităţilor morale şi spirituale
participarea la viaţa politică şi cea publică
norme şi reguli de conduită
abilităţi şi deprinderi în domeniul fortificării sănătății.
 Se consideră că termenul mod de viaţă
descrie un mod general de a trăi, bazat pe
interacţiunea dintre condiţiile de viaţă, în sensul
larg al cuvântului şi tipurile de comportament,
determinate de anumiţi factori socioculturali şi
de caracteristicile personale şi educaţionale.
Modul sănătos de
viaţă este baza
profilaxiei
morbiditătii şi
fortificării sănătăţii.
 Evident că persoanele cu caracter divers al acestor componente au un mod
de viaţă diferit.
De exemplu, modul de viaţă al unui economist sau contabil diferă practic totalmente de
modul de viaţă al unui pădurar, deoarece caracterul muncii lor este absolut diferit. Condiţiile
microclimaterice, mijloacele de transport, utilajul casnic, asistenţa medicală etc. sunt diferite.

Economistul îşi petrece munca în Padurarul își petrece munca la aer liber
clădire şezând şi mereu în mişcare.
 Stilul de viată se referă la aspectul
subiectiv al modului de viaţă.

El reprezintă o strategie de viaţă pentru care

individul optează şi care orienteză toate manifestările
sale particulare de comportament determinate într-o
anumită măsură de factoii socio-culturali,
caracteristicile sale personale și educaționale.
 În concluzie, se poate spune că dacă modul de
viaţă se referă la aspectele exterioare ale vieţii, la
condiţiile economice şi sociale, stilul de viaţă
privește modul în care persoanele și grupurile
sociale valorizează aceste condiții, în funcţie de
anumite opţiuni valorico-normative.
Stilul de viaţă are o importanţă majoră în
determinarea stării de sănătate a
oamenilor.
 Din acest punc de vedere, stilul de viaţă se referă la
decizii, acţiuni şi condiţii de viaţă care afectează
sănătatea personelor. Este vorba de:

Riscuri autoasumate:
tabagismul, abuz de alcool, consum de droguri,
alimentaţia excesivă, dezechilibrată sau subnutriţie,
promiscuitatea sexuală, practicile sexuale riscante,
stilul de conducere auto imprudent, sedentarismul,
lipsa timpului liber, insuficienţa odihnei/somnului,
incapacitatea de a face față stresului cotidian şi
profisional într-un mod adecvat.
 sărăcirea, şomajul,
discriminarea socială,
sexuală, etnică,
inegalităţile şi conflictele
Uneori aceste sociale
riscuri sânt
impuse de
condiţiile
sociale-
economice:

În acelaţi timp, stilul de viaţă este responsabil

de mai mult de jumătate din anii de viaţă prematur
pierduţi de către oameni.
 În esenţă, stilul de viaţă este
tipul de comportament repetitiv,
Stilul de viaţă constă din
habitual, condiţionat de nivelul
combinaţii ale diferitelor
de cultură şi nivelul de trai; este
practice şi deprinderi
modul de viaţă bazat pe
comportamentale şi condiţii de
interacţiunea dintre condiţiile
mediu ce reflectă modul de
de viaţă în sens larg şi tipurile
viaţă, influenţate de antecedente
caracteristice de comportament,
familiale, condiţiile culturale şi
determinate de factorii
socioeconomice ale persoanei.
socioculturali şi de
caracteristicile personale.
 • odată cu adolescenţa, cu
procesul de cristalizare
Dacă la un copil a personalităţii, începe
nu se poate vorbi să se contureze şi un stil
încă de un stil de de viaţă propriu, pe care
viaţă propriu-zis tinereţea şi maturitatea
îl vor desăvârşi

• care pot oferi

În structurarea lui,
tipologii
influenţa familiei, a diferite al
şcolii, a altor instituţii stilulilor de
educative se interferează viaţă şi care
pot fi copiate,
cu influenţa celor refuzate,
apropiaţi, cu influenţa prelucrate
literaturii, a televiziunii, critic şi
a mass-mediei valorizate de
către individ
 Stiluri de viaţă
favorabile sănătăţii
practicarea sistematică a exerciţiior fizice şi evitarea
sedentarismului

alimentaţia echilibrate şi variată (bogată în legume şi fructe

proaspete săracă în grăsimi)

evitarea fumatului şi a consumului de droguri

consumului moderat de alcool

igiena personală şi sexuală

prudenţa în alegerea partenerilor sexuali şi utilizarea mijloacelor

de protecţie pentru evitarea bolilor cu transmiterea sexuală

efectuarea de controale medicale periodice

folosirea strategiilor adecvate de ajustarela stresul cotidian,
profesional
Elementele stilului de viaţă pot fi :

Sanogene – cele care

promovează şi fortifică
sănătatea

Patogene - cele care reprezintă

factorii cauzali sau de risc pentru
anumite îmbolnăviri.
Stilul de viaţă sanogen se cultivă
încă din copilărie în cadrul familiei, ulterior la
grădiniţe, şcoli, societate.

Fumatul
Practicile
sexuale Consumul
„riscante” şi abuziv de
sexul alcool
neprotejat Elementele
patogene
ale stilului
de viaţă: Consumul de
Alimentaţia droguri şi
excesivă sau alte
carenţială substanţe
toxice
Huliganismul
Sedentarismul
Practicarea elementelor enumerate ale stilului de viaţă patogen
determină un larg segment al patologiei umane:

boli cardiovasculare, boli cronice pulmonare şi digestive

boli de nutriţie şi metabolism

boli neoplazice

boli psihice

traumatismele

bolile transmisibile sexual

alcoolismul, narcomania, toxicomania

 Toate acestea determină o poluare chimică a
mediului, schimbarea evidentă a a stilului de
viață cu consecințe nefavorabile asupra
sănătății.

Pe utilizarea
parcursul substanțe-
lor
progresă- expluatearea radioactive
rii vertiginoasă etc.
a a resurselor
societății mecanizarea naturale
a crescut automati-
numărul zarea multor
dezvoltarea procese
de mijloacelor tehnologice
de
concentrații
transport
umane
 Astfel un singur factor poate cauza sau
favoriza mai multe boli cronice, și viceversa o
maladie caronică poate fi provocată de un
complex de elemente ale stilului de viață cu
divers grad de implicare în apariția ei.
 Astfel, după Sondik (1988), diferiţi factori de risc ai
stilului de viaţa ce intervin în determinarea deceselor prin
cancer (avându-se în vedere diferitele lui localizări):

-25- • tutunul
40%

- 10- • alimentaţia dezechilibrată

70%

• alcoolul
- 2-4%

• factorii de mediu ambiant

- 1-5%
 Printre factorii de risc al hipertensiunii arteriale
sunt consideraţi: Cardiopatia ischemică este cauzată de
alimentaţia incorectă, regimul de viaţă nesanogen,
sedentarism, stres psihic.

tutunul
• excesul de • zgomotul
sare în • cafeaua communal şi
alimentație consumată în industrial,
(peste 8 exces stresul psihic
gr/zi)
obezitatea alcoolul
 Accidentele (traumatisme, arsuri, electrocutari,
intoxicaţii acute etc.) constituie a treia sau a patra
cauză de deces în ţările industrializate şi prevenirea lor
este posibilă, în cea mai mare parte, prin măsuri
educaţionale, de modificare favorabilă a unor
comportamente.
 Nivelul de viaţă
Caracterizează utilizarea de către
populaţie a bunurilor materiale şi
spirituale şi gradul de satisfacere a
necesităţilor în aceste bunuri la un anumit
moment de dezvoltare a societăţii.
Nivelul de viaţă reflectă starea
materială a societăţii, în genere, şi a
fiecărui individ în parte.
Nivelul de viaţă se caracterizează printr-un sistem
de indici cantitativi şi calitativi:
nivelul şi structura produselor alimentare;
a mărfurilor şi serviciilor utilizate;
nivelul şi dinamica preţurilor;
nivelul plăţilor pentru apartament şi serviciile
comunale;
cheltuielile pentru transport;
condiţiile habituale;
posibilităţile de odihnă;
nivelul de asistenţă medicală;
studii;
longevitatea etc.
 La ora actuală noţiunea de „nivel de viaţă” este inclusă într-o noţiune mai
largă „calitatea vieţii” prin care se subînţelege „totalitatea posibilităţilor
oferite individului de către societate de a-şi amenaja existenţa, de a dispune de
produsele ei şi de a folosi serviciile pentru a-şi organiza existenţa individuală
după necesităţile, cerinţele şi dorinţele sale proprii”
 Deficienţa
Orice abatere
subiectivă sau obiectivă semnifică orice
de la o stare fiziologică pierdere sau
de bine poate fi sintetic anomalie a unei
indicată prin termenul structuri sau
de morbiditate, care funcţii, la nivel
este sinonim cu boală, fiziologic,
îmbolnavirea, starea
morbidă. psihologic sau
anatomic.
Handicapul constă
într-un dezavantaj
pentru un anumit
individ, rezultând
dintr–o deficienţă Invaliditatea
sau dintr–o desemnează orice
invaliditate, care limitare sau lipsa
limitează sau (rezultând dintr-o
împedică realizarea deficienţă) a
unei funcţii capacităţii de a
normale. efectua o activitate
în modul sau la
nivelul considerat
normal pentru om.
 Incidenţa
măsoară
rapiditatea cu
care o boală
Prevalenţa este apare în
totalitatea comunitate sau
cazurilor noi şi frecvenţa
vechi înregistrate cazurilor noi,
într–o anumită adiţionale de
perioadă de timp. boală.
 Mortalitatea reflectă
decesele înregistrate într–o
populaţie.

Mortalitatea infatilă
reprezintă decesele
înregistrate la copii având
vârsta sub un an, raportat la
totalul nou – nascuţilor vii,
timp de un an.
Speranţa de viaţă reprezintă numărul
de ani pe care un individ de o vârstă dată
speră că-i va mai trăi dacă persistă
aspectele de mortalitate prezente la un
moment dat.
 Istoria naturală a unei stări de sănătate include
toate stadiile acesteia :

Stadiul de deplină sănătate;

Stadiul de debut al procesului patologic, secundar

expunerii la agentul cauzal

Stadiul prodromal, premergător celui clinic manifest

Stadiul clinic manifest, în care evoluţia poate fi spre

deces, recidiva, remisiune, ameliorare sau vindecare.
 Stări emoţionale şi mintale:
Neplăcere
agitaţie, tristețe, furie ş.a.
Disconfort, Simptome care deranjează: durere,
deranj greaţă, ameţelă, oboseală etc.
Stare funcţională care permite
individului să trăiască, realizându-şi
Incapacitate,
activitaţile cotidiene acasă, la serviciu
invaliditate
sau în concediu – altfel decât în mod
normal.
Combinaţie caracteristică de semne,
Boala
simptome şi date de laborator.
Moarte Punct final al stării de sănătate.
 Îmbolnăvirile sunt
Evaluarea globală a
aspect ale stării de
stării de sănătate a
sănătate a
comunităţii umane
individului şi a
se face folosind
comunităţii, care
diferiţi indicatori, cel
însoţesc evoluţia
mai acceptat fiind
întregii istorii a
mortalitatea.
societăţii omeneşti.
 Deşi moartea trebuie să
prezinte sfârşitul fiziologic al
vieţii, ea poate surveni
prematur, ca un eveniment
nedorit

Oricum, analiza mortalităţii

generale şi specifice a unei
populaţii este extrem de utilă în
cunoaşterea condiţionării stării
de sănătate a acelei populaţii.
Acest indicator poate fi apreciat
cel mai obiectiv, datele primare
fiind cel mai uşor şi sigur de
obţinut din comunitate (evidenţe
medicale, demografice).
Test CÂT DE MULT VEŢI TRĂI?
Anexa nr.3
Speranţa standard de viaţă în cazul bărbaţilor este
de 67 de ani, iar în cazul femeilor, de 75 de ani. Începeţi
prin a vă nota speranţa standard de viaţă. Dacă aveţi
între 50 şi 60 ani, adăugaţi încă 10 ani la cifra
standard, deoarece aţi demonstrat deja că sunteţi destul
de rezistent/ă. Dacă aveţi peste 60 ani şi sunteţi încă
activ/ă, adăugaţi încă 2 ani.
 Standardul de viaţă aşteptat este
________________
Evaluaţi în ce măsură vă caracterizează fiecare din
itemii (afirmaţiile) de mai jos şi adăugaţi sau scădeţi
numărul corespunzător de ani din standardul aşteptat.
Istoricul familial
 Adăugaţi 5 ani dacă doi sau mai mulţi dintre bunicii
dumneavoastră au trăit 80 de ani sau mai mult.
 Scădeţi 4 ani dacă unul dintre părinţi, bunici, soră
sau frate a murit din cauza unui atac de cord sau
accident vascular, înainte de 50 de ani, şi 2 ani dacă
a murit înainte de 60 de ani.
 Scădeţi 3 ani pentru fiecare caz de diabet, boli
tiroidiene, cancer la sân, cancer al sistemului
digestiv, astm bronşic sau bronşită cronică în cazul
părinţilor sau bunicilor.
 Statutul marital
 Dacă sunteţi căsătorit/ă, adăugaţi 4 ani
 Dacă aveţi peste 25 de ani şi nu sunteţi căsătorit/ă,
scădeţi câte un an pentru fiecare decadă (10) peste 25
de ani
Statutul economic
 Scădeţi 2 ani dacă venitul familiei este mai mare de
40 000 USD
 Scădeţi 3 ani dacă aţi fost sărac/ă cea mai mare parte a
vieţii
Starea fizică
 Scădeţi un an pentru fiecare 5,5 kg în plus
 Scădeţi 2 ani pentru fiecare 2,5 cm în plus în
circumferinţa în regiunea stomacului faţă de cea a
pieptului
 Adăugaţi 3 ani dacă aveţi peste 40 de ani şi nu sunteţi
supraponderal/ă
 Exerciţiul fizic
 Dacă regulat şi moderat alergaţi de 3 ori pe săptămână,
adăugaţi 3 ani
 Dacă regulat şi viguros alergaţi la distanţe mari, de 3
ori pe săptămână, adăugaţi 5 ani
 Scădeţi 3 ani dacă aveţi o muncă sedentară
 Adăugaţi 3 ani dacă munca este activă fizic
Consumul de alcool
 Adăugaţi 2 ani dacă consumaţi puţin (1-3 băuturi pe zi)
 Scădeţi 5 până la 10 ani dacă consumaţi mult
 Scădeţi un an dacă nu beţi deloc
 Fumatul
 Dacă fumaţi 2 sau mai multe pachete de ţigări pe zi,
scădeţi 8 ani
 Dacă fumaţi 1 sau 2 pachete pe zi, scădeţi 4 ani
 Dacă fumaţi mai puţin de 1 pachet pe zi, scădeţi 2 ani
 Scădeţi 2 ani dacă fumaţi pipă sau trabuc în mod
regulat
Dispoziţia
 Adăugaţi 2 ani dacă sunteţi o persoană raţională şi
practică
 Scădeţi 2 ani dacă sunteţi p persoană agresivă, cu
activitate intensă şi competitivă
 Adăugaţi între 1 şi 5 ani dacă sunteţi în general
fericit/ă şi mulţumit/ă de viaţă
 Scădeţi între 1 şi 5 ani dacă sunteţi adesea nefericit/ă,
îngrijorat/ă sau vă simţiţi des vinovat/ă.
 Nivelul de educaţie
 Dacă aveţi studii nivel de liceu, scădeţi 2 ani
 Dacă aveţi 4 ani de studii după liceu, adăugaţi 1
an
 Dacă aveţi 5 sau mai mulţi ani de studii după
liceu, adăugaţi 3 ani
Mediul de reşedinţă
 Dacă trăiţi în mediul rural cea mai mare parte a
vieţii, adăugaţi 4 ani
 Dacă aţi trăit în mediul urban cea mai mare parte
a vieţii, scădeţi 2 ani
Somnul
 Dacă dormiţi peste 9 ore pe zi, scădeţi 5 ani
 Mediul habitual
 Adăugaţi 2 ani dacă temperatura în casă (apartament)
nu depăşeşte 20 de grade C.
Îngrijire medicală
 Dacă faceţi verificări medicale şi control stomatologic
regulat, adăugaţi 3 ani
 Dacă vă îmbolnăviţi frecvent, scădeţi 2 ani.
Pentru cei care, în urma calculuilui, au o speranţă de viaţă
mai redusă decât se aşteptau, dublând acest fapt cu
studiile care arată că, pe măsură ce îmbătrânim ni se pare
că timpul trece mai repede, nu merită oare să abordăm o
viaţă raţională, cu un stil de viaţă sănătos şi un stil cognitiv
caracterizat de un optimism funcţional/raţional?
Sfârșit