Boala i sntatea. Aspecte socio-medicale.

Conceptele de boal i sntate sunt concepte evaluative, fiind circumscrise de dezvoltarea

cunoaterii biomedicale, de orientrile intelectuale ale culturii, de sistemul axiologic al societii. Astfel
vor exista diferene notabile n ceea ce privete statutul bolnavului i natura strii, considerat normal
sau patologic, n funcie de tipul de societate i nivelul de dezvoltare la care a ajuns aceasta.
n prezent, medicii definesc boala n urma aplicrii unor standarde riguroase i a analizrii
temeinice a pacientului, definind starea de boal, crend rolul su social i astfel legitimnd
comportamentul bolnavului. !xist ns i factori care afecteaz negativ acest proces medico"social#
divergene de opinii asupra diagnosticului, prognosticului, profilaxiei i tratamentului anumitor
afeciuni, un adevrat fenomen al modei n tratarea unor boli, precum i alte implicri ale socialului i
medicalului n actul medical.
$oala i sntatea nu pot fi deci definitie dect prin raportare la fiina uman privit entitate
biologic, psi%ic i social n acelai timp.
Conceptul de sntate este, la fel ca i cel de boal, unul plurisemantic, semnificaia sa nregistrnd
nuanri n funcie de grupuri, clase sociale sau populaii. n domeniul medical, sntatea este privit de
ctre patolog ca o stare de integritate, de ctre clinician ca lips de simptome i de bolnav ca o stare de
bien"etre &A. At%anasiu, '()*+. ,ntatea presupune mai multe dimensiuni &C. -erzlic%+#
- absena bolii
- o constituie genetic bun, respectiv un capital biologic nnscut
- o stare de ec%ilibru a organismului dat de adaptarea individului la mediul de via
.actorii care influeneaz starea de sntate sunt &/. $ond, ,. $ond, '((0+#
- biologia uman# motenire genetic, procese de maturizare, mbtrnire, tulburri cronice,
degenerative, geriatrice
- mediul# apa potabil, medicamente, poluare, salubrizare, boli transmisibile, sc%imbri sociale rapide
- stilul de viat# %ran, activiti fizice, sedentarism, tabagism, alcoolism
- organizarea asistenei medicale# cantitatea i calitatea resurselor medicale, accesul la ele, relaia
dintre persoane i resurse n asistena medical.
1in punct de vedere biologic, sntatea poate fi definit drept acea stare a unui organism neatins de
boal, n care toate organele, aparatele i sistemele funcioneaz normal &organism n %omeostazie+.
1in punct de vedere psi%ic, sntatea poate fi neleas drept armonia dintre comportamentul
cotidian i valorile fundamentale ale vieii asimilate de individ, reprezentnd starea organismului n care
capacitatea sa de a munci, a studia sau a desfura activitile preferate este optim.
!xist i anumite criterii ale sntii mintale &A. !llis, 2. 1r3den, '((4+#
'. contiina clar a interesului personal
5. contiina limpede a interesului social
*. auto"orientarea &capacitatea de a se conduce i orienta singur n via+
0. nivelul nalt de toleran a frustrrii
6. acceptarea incertitudinii i capacitatea de ajustare la incertitudine
7. angajarea n activiti creatoare
4. gndirea tiinific, realist i obiectiv
). auto"acceptarea
(. angajarea moderat i prudent n activiti riscante
'8. realismul i gndirea utopic
''. asumarea responsabilitii pentru tulburrile emoionale proprii
'5. flexibilitatea n gndire i aciune
'*. mbinarea plcerilor immediate cu cele de perspectiv
Conceptul de personalitate autorealizat propus de A.-. 9aslo: &'(47+ presupune forma suprem a
sntii psi%ice i are urmtoarele caracteristici#
'. orientarea realist n via
5. acceptarea de sine, a altora i a lumii nconjurtoare aa cum sunt ele
*. naltul grad de spontaneitate
0. centrarea pe probleme i nu pe triri subiective
6. atitudinea de detaare i nevoia de intimitate
7. autonomia i independena
4. aprecierea elastic a oamenilor i lucrurilor, lipsit de stereotipii
). existena experienelor spirituale sau mistice profunde, dar nu neaprat cu caracter religios
(. existena unor relaii afective intime profunde i cu mare ncrctur emoional, practicate cu
puine persoane i a unora superficiale cu un numr mare de persoane
'8. identificarea cu omenirea i existena unor interse sociale puternice
''. mprtirea atitudinii i valorilor democratice
'5. neconfuzia mijloacelor cu scopurile
'*. existena unui sim al umorului superior, detaat filosofic, neostil i nevindicativ
'0. existena unui mare potenial creator
'6. opoziia fa de conformismul cultural
'7. transcenderea mediului de via i neconformismul fa de acesta.
1in punct de vedere social sntatea este starea organismului n care capacitile individuale sunt
optime pentru ca persoana s i ndeplineasc n mod optim rolurile sociale &de prieten, vecin, cetean,
so, printe, cetean etc.+. ;arsons definete sntatea drept capacitatea optim a unui individ de a
ndeplini eficient rolurile i sarcinile pentru care a fost socializat.
,ntatea pozitiv are dou componente &1o:nie, '((5+#
'. bunstarea fizic, psi%ic i social
5. fitness < forma fizic optim incluznd cei patru , &n englez+
- streng%t < for fizic
- stamina < vigoare &rezisten fizic+
- suppleness " suplee fizic
- s=ills < ndemnare &abilitate+ fizic
Conceptul de sntate a fost operaionalizat pentru a fi aplicat diverselor comuniti socio"culturale,
evalurile fiind fcute pe baza unor indici precum# morbiditatea, mortalitatea &general i specific+,
disconfortul, insatisfacia, deficienele, invliditile, %andicapul, indicele de dezvoltare uman.
1reptul la sanatate este unul fundamental, asa cum este si dreptul la educatie. ,anatatea este o
valoare si o conditie indispensabila pentru toate celelalte activitati umane, pentru nivele inalte de
competenta si performanta, pentru bucuria de a trai, pentru sentimentul de bine si siguranta oferit celor
pe care ii iubim.
,anatatea manifesta un caracter procesual, evolutiv, datorita caruia definirea sa cunoaste o
multitudine de variante in concordanta cu dinamica si specificul valorilor culturale, cunostintele
acumulate, etc.
>ranita dintre sanatate si boala nu este atat de clar conturata precum s"ar crede. ;entru a ajunge
la o stare de sanatate optima, este necesar sa fim constienti de factorii de risc si de cei de protectie? sa
avem informatii corecte si cunostinte adecvate despre acestia? sa avem o atitudine pozitiva fata de
factorii de protectie si una negativa fata de cei de risc? sa practicam comportamentele sanatoase si sa le
evitam pe cele nocive.
Cea mai consacrata definitie a sanatatii este cea data de @rganizatia 9ondiala a ,anatatii &'(0)+
< Sanatatea reprezinta starea completa de bine din punct de vedere fizic, mintal si social. Ea nu
inseamna numai absenta bolii sau a infirmitatii. Caracteristicile definitiei sunt urmatoarele#
este acceptata de toata lumea ca o AaspiratieB?
realizarea ei presupune responsabilizarea societatii?
definitia subliniaza caracterul pozitiv si multiaxial al sanatatii.
Criteriile utilizate tin cont de# bunastarea functionala, capacitatea organismului de a se adapta la
conditiile variate de viata si munca, conditia umana care il face pe individ creativ &criteriu utilizat
frecvent de scoala franceza+.
1. Sanatatea poate fi definita prin prisma a 3 dimensiuni: biologica, psihologica si
sociala. Din punct de vedere biologic, sanatatea reprezinta o anumita stare de functionare
a celuleor, tesuturilor, organelor, care realizeza continuitatea bilogica si armonia organelor
in raport cu mediul. Din punct de vedere psihologic, sanatatea este o stare in care
individual se simte in perfecta armonie cu mediul; capacitatea organismului de a realiza
diferite activitati in scopul adaptarii la mediu. Din punct de vedere social, sanatatea este
acea stare a organismului in care capacitatile individuale sunt optime pentru ca persoana
sa-si indeplineasca adecvat rolurile sociale.
Sanatatea perfecta, in cadrul strict psiholoic, consta in perceperea si reflectarea de catre fiinta
umana a existentei unei armonii perfecte in privinta functionarii biologice a organismului sau si a
relatiei acestuia cu mediul natural si social in care traieste, astfel ca individul poate sa faca fata, in mod
optim, tuturor contingentelor &legaturilor exterioare+.
Sub aspect social, sanatatea reprezinta acea stare a organismului in care capacitatile individuale,
necesare indeplinirii sarcinilor si rolurilor sociale, se afla la un nivel optim. @mul, in decursul vietii
sale, joaca anumite roluri. .unctionarea societatii depinde in mod exclusiv de modul in care membrii ei
isi indeplinesc rolurile, astfel ca sanatatea individului trebuie privita in ambianta cu mediul de munca,
de viata, de convietuire, cu mediul economic, social si spiritual in care traieste omul.
,anatatea poate fi definita si ca o posibilitate de adaptare armonioasa la un mediu ambiant complex?
boala apare astfel, prin antiteza, ca o imposibilitate de adaptare la multitudinea de conditii ambientale#
din punct de vedere social va fi deci o inadaptabilitate la mediul social, sanatatea fiind si expresia starii
de bine din punct de vedere social. @mul trebuie privit in consecinta ca o fiinta sociala < o entitate
biologica, economica, culturala, sociala < dreptul la sanatate facand parte indestructibil din justitia
sociala.
!otiunea de stare de sanatate a populatiei sau a colectivitatilor umane < fenomen complex din
punct de vedere biologic si social < este e"presia nivelului de sanatate si a caracteristicilor sanatatii
membrilor unei colectivitati umane in ansamblul ei.
,tarea de sanatate a populatiei nu inseamna o simpla insumare a atributului de bolnav sau
sanatos al fiecarui membru al unei colectivitati, ci un fenomen calitativ nou, biologic si social, care se
manifesta ca o rezultanta a ansamblului situatiilor individuale de sanatateCboala si ca proprietate
definitorie a colectivitatii umane date &cercetate+.
Dn acest spirit, stiinta medicala romaneasca sustine ca starea de sanatate a populatiei este
e"presia de sinteza a variatelor stari individuale de echilibru si dezechilibru pe plan fizic, mintal
#afectiv, intelectual si moral$ si social intre membrii colectivitatilor si mediul lor de viata si
munca.
;unand in interdependenta notiunile ce definesc conceptul de stare de sanatate a populatiei,
rezulta cateva idei de mare importanta teoretica si practica%
a. notiunea de sanatate depaseste caracterul individual al relatiei medic si bolnav &conceptia
traditionala+, incluzand in aceasta relatie si raporturile sociale complexe ce se stabilesc la nivel social
global &integral+?
b. sanatatea < atat in plan individual cat si social < se impune ca o valoare universala pentru orice
colectivitate umana, indiferent de idealurile acesteia? ea apare ca un indicator de cea mai mare
importanta in aprecierea bunastarii generale, ca bunastare pe plan economic, social si cultural?
c. imbunatatirea starii de sanatate a indivizilor si colectivitatilor se manifesta, pe de o parte, ca efect
direct al nivelului de trai si al calitatii vietii, iar pe de alta parte, ca o premisa de cea mai mare
insemnatate pentru ridicarea bunastarii economice, sociale si culturale a populatiei?
d. dependenta sanatatii de factori macrosociali dovedeste ca actul medical excede reperele pur
biologice. 1inamica starii de sanatate, reactiile la boala si comportamentul fata de boala difera nu numai
in functie de factorii fizici si psi%ici, ci si de variabile cu un accentuat continut social &gradul de cultura,
rolurile sociale jucate de indivizi, statutul lor social, stratificarea sociala, mobilitatea profesionala si
sociala etc.+?
e. atat sanatatea cat si boala sunt atribute ale vietii oamenilor care nu se preteaza decat partial la o
cuantificare precisa. 1e cele mai multe ori, este dificil de stabilit cu exactitate momentul de trecere de la
sanatate la boala si a celui de evolutie de la boala inaparenta la boala aparenta, constatabila din punct de
vedere clinic. Eotiunea de boala este relativa, ambigua? boala se instaleaza inainte de manifestarea
starilor clinice &de exemplu# sifilisul, cancerul, tuberculoza+, c%iar daca i se pot constata in mod obiectiv
cauzele. Atunci cand avem de"a face cu tulburari functionale &cum ar fi cele neuropsi%ice+, notiunea de
cauza fundamentala a bolii devine inoperanta &nevroza, sc%izofrenia, conversiunile psi%omatice s.a.+.
f. pentru definirea sanatatii ca bunastare fizica si psihica se pot folosi sisteme de valori relativ bine
precizate, care permit formularea de concluzii bazate pe comparatii? pentru interpretarea sanatatii ca
bunastare sociala, ca un complex de conditii ce predispun la sanatate. Dn consecinta, sanatatea ar consta
intr"un minim de conformism la anumite norme recunoscute, care variaza in raport cu unele elemente
fundamentale, cum ar fi varsta, sexul, colectivitatea, regiunea, etc.
g. sanatatea este normalul sau starea de normalitate in existenta si activitatea oamenilor? ea
reprezinta functionarea normala a organismului uman. ;rin opozitie, boala consta in deviatia de la
functionarea normala a organismului, avand consecinte nedorite intrucat produce disconfort personal
sau afecteaza in mod ostil viitorul starii de sanatate a individului.
Dn existenta cotidiana a oamenilor, nici un individ nu este perfect sanatos &sanatate optima+, dar
nici toti oamenii nu sunt bolnavi &in acelasi moment+, existand astfel o zona de sanatate mai putin
perfecta, considerata ca sanatate normala& nici sanatatea si nici boala nu sunt entitati in sine, ci stari ce
caracterizeaza un anumit proces de adaptare, in conformitate cu sc%imbarile vietii si sensul pe care il
atribuim acestor sc%imbari.
,tarea de sanatate perfecta constituie un ideal spre care tinteste orice individ, colectivitate
umana, si care valorizeaza in mod diferit componentele bio"psi%o"sociale ale sanatatii.
,anatatea grupurilor umane reprezinta o sinteza a sanatatii individuale apreciate intr"o viziune
sintetica, globala, ecosistemica. !volutia societatii, dupa milenii si secole de incertitudini si agresiuni in
existenta sa planetara, primeste in epoca moderna conceptualitatea durabilitatii pentru notiunea de
sanatate, sensul sau prioritar contopindu"se cu atributele de promovare, ec%ilibru si protectie. ,anatatea
reprezinta marea bogatie a lumii. 1reptul la sanatate al individului si al colectivitatii umane &parte a
eticii sanatatii+, reprezinta o componenta a eticii intregii societati, determinand acesteia cadrul
functionarii sub principiul ec%itatii.
'actorii psihosociali care influenteaza starea de sanatate si de boala sunt#
" comportamente sanatoase si de risc?
" abilitati cognitive, emotionale si sociale?
" atitudini si valori personale legate de sanatate?
2. Boala este definita si inteleasa tot dintr-o tripla perspectiva: biologica, psihologica si
sociala.
Conceptul de boal este i el mai multe dimensiuni. 1in punct de vedere biologic, boala este o stare
a organismului sau a unei pri din organism n care funciile sunt afectate sau deranjate de factori
interni sau externi.
1in perspectiv plurifactorial, boala poate fi definit drept o stare final, rezultat al unei combinaii
a factorilor ecologici i comprotamentali aflai n interaciune cu predispoziiile genetice, care plaseaz
statistic individul ntr"o situaie de risc mrit, ca urmare a unei alimentaii neraionale, dezec%ilibrate, de
lung durat, expunerii cronice la agenii patogeni ai locului de munc, stresului vieii sau altor factori
&F. .itzpatric=, '()7+.
$oala reprezint, mai mult dect o o sum de simptome, fiind un proces care c%iar dac nu conduce
la modificri importante structurale sau funcionale, afecteaz psi%icul individului ca o reacie la boal.
,tarea de boal, legitimat prin diagnostic, conduce la apariia unui comportament structurat n jurul
acestei stri. Contiina bolii conduce la manifestarea unor stresuri psi%ice majore i de lung durat.
,e difereniaz n acest sens anozognozia, negarea subiectiv sau nerecunoaterea bolii i opusul
su, %ipernozognozia, respectiv supraevaluarea subiectiv a simptomelor.
;entru dimensiunile particulare ale bolii, literatura medicala anglo"saxona a introdus urmatorii
termeni#
pentru neprofesionisti, boala este definita conform perceptiei individului, acesta se defineste
bolnav? aceasta este o definitie subiectiva. Dn unele situatii nu exista concordanta intre subiectiv
&perceptia persoanei+ si obiectiv &evaluarea medicala+. !xprimarea AboliiB ca perceptie
subiectiva in engleza corespunde cuvantului illness
pentru profesionisti, criteriile de definire a bolii sunt biomedicale in concordanta cu un
ansamblu de semne si simptome. Dn engleza cuvantul care exprima AboalaB ca diagnostic
medical este disease.
in literatura engleza se intalneste si cuvantul sic(ness care se refera la e"presia bolii in
raport cu normele sociale& sic(ness < realitatea socio " culturala a bolii, adica modelarea
rolului social al bolnavului, formele de adaptabilitate sociala a maladiei ori atribuirea etic%etei
de bolnav persoanei suferinde.
$oala presupune i anumite restricii modificnd stilul de via al individului i implicit afectnd
starea sa psi%ic#
- restrngerea sau modificarea unor activiti motrice sau fiziologice
- limitarea sau suprimarea unor activiti intelectuale sau profesionale
- suprimarea unor activiti extraprofesionale
- modificarea relaiilor intepersonale n sensul diminurii contactelor cu cei apropiai
- dereglarea raporturilor familiale sau conjugale
- pierderea sau reducerea capacitii de munc i, implicit, a posibilitilor asigurrii subzistenei
- dependena de alte persoane, mai ales n cazul apariiei unor infirmiti.
,tarea de boal depete astfel limita biologicului, fiind o stare social deviant i de nedorit. ;rin
devian se nelege orice abatere de la regulile de convieuire i imperativele de ordine ale unei forme
de via colective, iar comportamentul deviant este supus de obicei coreciei, tratamentului sau
pedepsirii de ctre ageniile de control social.
n ceea ce privete asocierea bolii cu deviana ,cambler &'()7+ propune trei modaliti#
- considerarea bolii ca devian, i astfel, pe lng devierea de la starea normal a organismului, starea
de boal presupune i o deviere de la normele culturale stabilite cu privire la ceea ce se consider
sntate, iar cel ajuns ntr"o astfel de stare trebuie s caute tratamentul necesar pentru a o elimina.
- boala este o stare ce permite comportamentul deviant, fcnd posibile noi modaliti de manifestare
a acestuia. ;rin asumarea noului rol de bolnav, individul trebuie i asume drepturile i ndatoririle
impuse de acest rol, n caz contrar, comportmentul su deviind de la obligaiile de rol
- mbolnvirea deviant sau stigmatizant care poart aceast etic%et pus de nespecialiti. ;unnd
diagnostice n virtutea unei autoriti dobndite, medicul capt o putere foarte mare din acest punct
de vedere i poate influena persoana etic%etat.
Astfel, stigmatul unui individ ajunge s domine percepia i modul n care este tratat de ctre
ceilali. Astfel, statutul su deviant devine statut dominant i influeneaz n mod negativ evoluia sa
ulterioar.
n funcie de semnificaia socio"cultural dobndit de boal n societate, de apartenena indivizilor
la medii culturale diferite variaz i reacia acestora fa de boal i durere, stri fiziologice precum
foamea sau durerea avnd i determinare socio"cultural. 1ac durerea este un indiciu al strii morbide
sau premorbide a individului, att contextul biologic ct i cel cultural au un anumit rol n definirea lor.
Astfel, societatea n care se gsete individul devine factorul care condiioneaz formarea tipurilor de
reacie individual fa de durere. 1urerea este identic la toi indivizii avnd funcia de a provoca
reacii de evitare a stimulilor nocivi pentru sntatea individului, dar reacia fa de durere este diferit,
depinznd de mediul cultural al indivizilor.
Clasificarea bolilor a inut cont de mai multe criterii, pentru sociologia medical fiind important
criteriul frecvenei i al celor mai efecte asupra vieii colective a oamenilor. !xist astfel mai multe
clasificri#
F.9. Coe, '(48 propune urmatoarele tipuri#
- infecto"contagioase
- cronice
- mintale
1. .ield a luat n considerare patru criterii#
- durata episodului de boal
- prognosticul &posibilitatea tratamentului curativ i ntinderea lui+
- gradul de disconfort &incapacitate sau %andicap provocate de boal+
- gradul de stigmatizare &potenialul de autodegradare provocat de boal+
i a evideniat astfel patru tipuri de boli#
- boli acute de scurt durat &infecioase# rubeol, rujeol, pneumonie+
- boli de lung durat nestigmatizante &infarctul de miocard, diabetul za%arat+
- boli de lung durat stigmatizante &cancer, ,D1A, sifilis, scleroz multipl+
- boli mintale &sc%izofrenia, isteria, fobiile+
Conform @9, &'((8+, bolile pot fi mprite n 5' de categorii#
'. boli infecioase i parazitare
5. tumori
*. bolile sngelui, ale organelor %ematopoietice i tulburri ale mecanismului de imunitate
0. boli endocrine, de nutriie i metabolism
6. tulburri mentale i de comportament
7. bolile sistemului nervos
4. bolile urec%ii i apofizei mastoide
). bolile oc%iului i anexelor sale
(. bolile aparatului circulator
'8. bolile aparatului respirator
''. bolile aparatului digestiv
'5. boli ale pielii i ale esutului celular subcutanat
'*. bolile sistemului osteo"articular, ale muc%ilor i esutului conjunctiv
'0. bolile aparatului genito"urinar
'6. sarcina, naterea i luzia
'7. unele afeciuni a crr origine se situeaz n perioada perinatal
'4. malformaii congenitale, deformaii i anomalii cromozomiale
'). simptome, semne i rezultate imprecis definite ale investigaiilor clinice i de laborator
'(. leziuni traumatice, otrviri i alte consecine ale cauzelor externe
58. cauze externe de morbiditate i mortalitate
5'. factori influennd starea de sntate i motivele recurgerii la serviciile de sntate.
Dn raport cu sanatatea, boala se manifesta ca o forma particulara de existenta a omului, caracterizata
printr"un proces care tulbura ec%ilibrul partilor in organism si al organismului in raport cu mediul si care
duce, fie la limitarea sau disparitia libertatii si a capacitatii de munca, fie la moartea celui care s"a
imbolnavit.
)efinirea bolii ca *+viata inradita in libertate scoate in evidenta atat aspectele biologice cat
si sociale importante, cum ar fi functia si pozitia specifica a omului la locul de munca &salariat, patron,
lucrator pe cont propriu, lucrator intelectual, functionar public s.a.+ sau in familie &bunic, sot, fiu,
persoana dependenta de ceilalti sau persoana cu responsabilitati sporite fata de membrii familiei etc.+,
in cadrul microgrupurilor sociale profesionale si neprofesionale, al diferitelor organizatii si institutii
sociale, culturale etc.
Dn sociologie si medicina moderna, conceptul de boala s"a extins la orice derelare oranica
sau psihica, reala sau imainara, care perturba senzatia de bunastare a unei persoane,
amenintandu-i e"istenta.
;rin urmare, boala altereaza functionarea organismului si impiedica persoana afectata sa"si
atinga scopurile sociale pe care si le"a propus. Aducand unele modificari in biologia organismului, ce se
externalizeaza prin tulburarea reglarii neuro"umorale, boala limiteaza capacitatile adaptive ale omului
si"i reduce, intr"o masura mai mare sau mai mica, temporara sau definitiva, capacitatea de a exercita
rolurile pe care si le"a propus. ,iscul de imbolnavire sau factorul de risc - constand din totalitatea
conditiilor sau circumstantelor de ordin medical sau de alta natura ce ar putea prezenta un pericol pentru
sanatate si ar situa individul sau grupul uman asupra caruia actioneaza intr"o pozitie de inferioritate fata
de alti indivizi sau alte colectivitati cu caracteristici identice < constituie unul dintre elementele de baza
care trebuie luate in considerare la definirea starii de sanatate. .actorii de risc ce rezulta din civilizatia
contemporana sunt numerosi? ei au naturi diferite si se refera, in special, la conditiile de mediu
necorespunzatoare, poluarea mediului, noxele profesionale, numeroasele stresuri, contactul cu bolnavii
care au contactat boli transmisibile, alimentatia carentata sau supraalimentatia, nivelul cultural"sanitar
scazut al familiei etc.
2. Aspecte sociale ale sanatatii si bolii

Conceptiile despre sanatate si boala au variat foarte mult de-a lungul timpului in
functie de mentalitatea epocilor. Reprezentarile despre boala si sanatate precum si modul
de raportare la acestea au fost influentate de conceptii religioase, de gradul de dezvoltare
a stiintelor, de superstitii sau prejudecati, dar si de fenomenele sociale de amploare ce au
adus schimbari majore in modul de intelegere al lumii.
!ista stadii de dezvoltare a medicinei si prin ea, a conceptiilor despre sanatate si
boala. Primul stadiu este cel al medicinei prestiintifice ce cuprinde:
". medicina primitiva- desi se considera ca bazele actului medical au fost puse
cu #$%% de ani in urma de catre &ippocrate, preocupari pentru integritatea corpului
au e!istat intotdeauna; incercarea omului de a intelege si de a se lupa cu boala se
concretizeaza inreactia magica; magia, religia si medicina se impleteau in cadrul
acestui stadium; boala era declansata mai ales de moralitatea indoielnica a indivizilor
unui popor-se considera ca incalcarea tabuurilor si a normelor sociale era cauza
principala pentru declansarea bolilor si a starilor de infirmitate.; tratamentul aplicat
era unul magic cu functie cathartica si de vindecare;
boala era e!treme de integrate in conte!tul social iar rolul medicului era jucat de
saman sau de vraci; cea mai mare parte a vindecarilor se bazau pe efectul placebo
datorita faptului ca tratamentul lua forma unui adevarat spectacol; vraciul era ales din
randul celor cu dizabilitati fizice sau psihice deoarece se considera ca el este un
intermediar intre zeu si om.
medicina antica- si ea acorda un rol important factorilor sociali in declansarea unei boli;
acum castiga teren ideea de natural; se dadea o mare importanta dietei, stilului de viata si
culturii fizice; medical avea rolul nu numai de a vindeca boala ci si de a cerceta conditiile in
care a aparut aceasta; medicina antica aduce reactia confesionala ce presupune caldura
umana, sprijinul moral acordat pacientului, incurajarea; 'aracelsus spunea ca iubirea este
unul dintre cele ( fundamente ale medicinei; sanatatea este data de echilibrul
fiziologic) distribuirea echilibrata a celor ( umori din organism: sange, flegma, bila galbena
si bila neagra*;
medicina Evului ediu- conceptia vului +ediu cu privire la boala este aceea ca ea este o
pedepasa data de Dumnezeu pentru pacatele omului; tratamentul se rezuma la acte de
purificare) spovedanie, flagelare, post*; epoca vului +ediu se caracterizeaza prin
obscurantism si de aceea nici nu se incerca a cauta cauzele care produc bolile umane;
,iserica interzicea cu desavarsire cercetarea medicala, astfel ca progresul medical
stagneaza; precaritatea masurilor de igiena si prevenire a bolilor au condos la e!plicarea
marilor epidemii din epoca ce au decimat populatia uropei de nenumarate ori; spitalul ia
forma azilului)lazaretului*, acesta fiind mai degraba o institutie de izolare a bolnavilor
decat de tratare a lor; apare reactia religioasa cu privire la boala; boala era considerata a
fi rezultatul posesiunii corpului uman de un spirit malefic si in consecinta tratamentul
presupunea e!orcizarea.
!el de"al 2"lea stadiu al medicinei este concretizat in aparitia medicinei stiintifice.
-e realizeaza un progres urias prin abordarea rationala, pozitiva si stiintifica a bolii..cum se
produce reactia stiintifica a bolii ce nu mai este o pedeapsa a zeilor, ci un fenomen care
poate fi inteles si e!plicat pe cale stiintifica.
Dupa studiile lui alino#s$i, boala este o e!perienta emotionala si e!istentiala de o
asemenea magnitudine incat omul gaseste dificil sa gandeasca despre boala lui in termeni
care sa nu implice aspecte metafizice si morale, chiar daca societatea nu-l incurajeaza in
aceasta directie.

Boala si societatea

fectele produse de boala intr-o societate anume depinde de tipul societatii respective. De
e!emplu, in societatea primitiva, boala insemna pedeapsa dar si mantuire si ea producea
coeziunea membrilor comunitatii si facilita e!ercitarea controlului social.
/a greci, omul ideal era o fiinta armonioasa, echilibrata, doar boala il putea transforma
intr-o fiinta imperfecta asupra careia s-a abataut un blestem.
Crestinatatea va aduce o mare schimbare in ceea ce priveste atitudinea oamenilor cu privire
la boala. ,oala era, prin e!celenta, o pedeapsa pentru viata dezordonata.
a* %aportul boala"economie este evidentiat, in primul rand, prin aparitia bolilor
profesionale. 'rima atestare a acestor boli are loc inca din antichitate, iar prima lucrare ce
trateaza in mod sistematic aceste boli, apare in jurul anului "0%%, o data cu
industrializarea. +ulte ocupatii de care societatea are nevoie sunt daunatoare sanatatii
chiar si in cele mai bune conditii de igiena la locul de munca. 1ncidenta bolii este mult
influentata de factorii economici: conditii de locuire, calitatea hranei, accesul la serviciile
medicale. ,oala si saracia formeaza un cerc vicios care se adanceste progresiv.
b* %aportul boala"stiinta-dezvoltarea stiintei medicale s-a produs intr-un ritm lent
pentru ca a depins de dezvoltarea celorlalte stiinte. 'rogresele medicale au la baza
descoperirile din domeniul anataomiei. 'rimele descoperiri in domeniul anatomiei umane
au avut loc in renastere, pana atunci fiind prohibita autopsierea corpurilor umane.
c* %aportul boala"religie- oamenii primitivi percepeau mediul inconjurator ca fiind
guvernat de forte misterioase. 'entru a supravietui ei trebuiaiu sa se supuna unor serii de
rituri si regului sociale. ,oala putea fi e!plicate prin magie. 1n medicina babiloniana se
considera ca bolile sunt provocate de zei, iar sarcina medicului-preot era de a interpreta
intentiile zeului.
-Boala si cultura
,oala este interpretata diferit in culture diferite. Desi boala, modificarea patologica
propriu-zisa este universala, e!ista totusi o multitudine de boli ce apar doar in anumite
culture. .ceste boli sunt denumite 2tulburari etnice3, specifice unei etnii, cum ar fi
2amocul3, o boala psihica din +ala4ezia, ce se manifesta printr-o furie puternica ce
degenereaza in crima, sau 2tarantismul3, o criza asemanatoare cu isteria, care apare pe un
fond muzical si in anumite conditii la femeile din sudul 1taliei si din -icilia.
Diferentele culturale in modelarea sanatatii si a bolii nui se remarca doar la nivel de culturi
ci si in cadrul aceleasi culturi. .u fost avansate 3 ipoteze cu in e!plicarea modului in care
statusurile prescrise sau dobandite influenteaza starea de sanatate:
". segmentele sociale mai supuse stress-ului se remarca printr-o sanatate mai
precara a membrilor;
#. starea de sanatate este cea care determina apartenenta la anumite grupuri
sociale si nu invers;
3. mobilitatea sociala este stresanta si solicitanta in sine si din acest motiv ii
supune pe cei 2mobile3 la riscuri mai mari de boala.
Boala si civilizatia
Cauzalitatea oricarei forme de patologie umana se stabileste in functie de # factori: zestrea
genetica a individului ce poate induce boala si mediul fizic si social in care traieste.
Relatia dintre boala si civilizatie este una e!treme de comple!a. 5rice element ce intervine
in viata individului influenteaza predispozitia sa la boala si atitudinea sa vis-a vis de
aceasta.
&onrad 'orenz in eseul (!ele ) pacate capitale ale omenirii civilizate* considera
ca cele o mari dezavantaje aduse omenirii sunt:
". 6 suprapopularea planetei;
#. 6 pustiirea spatiului vital;
3. 6competitia interumana;
(. 6moartea simturilor;
$. 6 decaderea genetica;
7. 6 sfaramarea traditiei;
0. fenomenul de indoctrinare;
8. 6 inventarea armelor nucleare.
Boala si devianta. +eoriile lui ,avid echanic si +alcott Parsons
Devianta este un tip de comportament orientate contra ordinii stabilite si inacceptabil
intr-o comunintate sau cultura; un comportament care se opune celui conventional; orice
batare de la regulile de convietuire si imperativele de ordine ale unei forme de viata
colectiva.
Boala a fost considerate ca o deviere a organismului de la starea normala, dar si o
deviere de la normele culturale stabilite cu privire la notiunea de sanatate.
9ermenul de 2deviere* a fost folosit de ,avid echanic cu referire la bolile fizice si
psihice. l considera ca toate persoanele cu comportament deviant sunt bolnave. 9reptat,
acest termen a fost inlocuit cu cel de delincventa. +echanic a subliniat faptul ca intreaga
conduita a bolnavului trebuie privita ca fiind determinata de reteaua sociala in care este
angajat individul decat rolurile sociale ale acestuia. . diferentiat notiunea de suferinta ca
fenomen subiectiv de cel de boala ca fenomen obiectiv din punct de vedere biologic.
Suferinta are o dimensiune individuala si una sociala. Dimensiunea individuala se refera la
faptul ca fiecare om inceraca sa aprecieze pentru sine sensul si semnificatia simptomelor pe
care le percepe. Dimensiunea sociala subliniaza idea ca suferinta devine boala si are
implicatii si asupra grupurilor din care face parte bolnavul; boala este validate sau
legitimate social prin scutirea individului de la responsabilitatule sale normale.
Asumarea rolului de bolnav sau pacient are loc printr-un proces de
evaluare sinegociere intre individ si grupul din care face parte, constand din urmatoarele
etape:
- vizibilitatea si recunoasterea simptomelor;
- gravitatea simptomelor;
- efectul lor asupra activitatilor familiale, profesionale;
- frecventa aparitiei, recurentei si persistenta simptomelor;
- nivelul de informare, cunoastere si gradul de intelegere a evolutiei bolii;
- interpretarile alternative care pot fi atribuite simptomelor;
- manifestarea unor tendinte specifice ale bolnavului;
- disponibilitatea resurselor de tratament.
:u toate persoanele percep suferinta ca boala si nu toti isi asuma rolul de bolnav chiar daca
resimt anumite simptome.
+alcott Parsons" Boala ca devianta
'arsons defineste boala ca fiind o conduita devianta si sanatatea o conduita conformista.
Conceptia lui despre boala esre, de fapt, o reluare a teoriei organiciste conform careia
sistemul social functioneaza in mod analog cu organismul uman, fiecare dintre functiile sale
asigurand mentinerea si adaptarea intregului.
-anatatea este o necessitate functionala a sistemului social si orice societate manifesta un
interes primordial pentru mentinerea acesteia. Capacitatile functionale ale indivizilor sunt
appreciate in functie de standarde sau repere normative. 1ncapacitatea de a corespunde cu
aceste standarde este 2tradusa3 prin boala. ,oala, conchide 'arsons, este singura forma
dedevianta legitima, acceptata de societate; boala nu poate fi controlata de om, acesta
fiind scutit de responsabilitatile cotidiene.

-mbolnavirea intre devianta si stigmat
;n numar de afectiuni sunt considerate de catre marea populatie ca fiind stigmate
sociale) surzii, tuberculosii, cei infectati cu ,9-, -1D.*. 1n -;., homose!ualii au fost
stigmatizati din cauza numeroaselor cazuri de -1D. din randul acestora.
Stigmat . orice atribut sau semn fizic, social, care devalorizeaza identitatea unui actor
social pana acolo incat el nu mai poate beneficia de intreaga acceptare a societatii.
9ermenul de stigmat este folosit cu referire la orice conditie, atribut sau particularitate
care marcheaza un individ ca inaaceptabil, inferior cultural sau e!clus.
5 consecinta negativa a 2etichetarii3 este aceea ca statutul deviant al unei persoane devine
statut dominant.