Mândru Mihaela

AMG 1A

Referat:

Factorii care pot altera stilul de viata sanatos si alimentatia

sanatoasa

Definitia sanatatii

Sanatatea este o stare de bine complet, fizic, mental si social si nu consta

doar in absenta bolii sau a infirmitatii. Sanatatea este un proces dinamic aflat
intr-o continua remaniere(OMS).

Sanatatea este o stare in care nevoile umane sunt indeplinite in mod

autonom si nu se limiteaza doar la absenta bolii sau a infirmitatii (V.
Henderson).

Sanatatea este o stare de echilibru bio-psiho-social, cultural si spiritual,

stare de autonomie si independenta, fara a fi egala cu absenta bolii sau a
infirmitatii. Este o stare dinamica ce da posibilitatea unui organism de a ramane
in echilibru cu mediul intern si extern.

Definitia bolii

Boala este ruperea echilibrului, a armoniei, un semnal de alarma tradus

prin suferinta fizica, psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua,
provizorie sau definitiva.

Fiecare bolnav modeleaza in mod concret o anumita stare de boala, in

conformitate cu particularitatile individualitatii sale biologice si reactive si in
stricta dependenta de conditiile concrete de imbolnavire.
 Decalogul sanatatii

Redescoperirea mijloacelor naturale, reintoarcerea de pe noi pozitii la

natura,

aplicarea principiilor naturale in viata de toate zilele, reprezinta strategia

sanatatii viitorului.

Pentru individ, elementele esentiale ale mentinerii sanatatii in perimetrul

artei

de a trai, se inscriu in urmatorul decalog :

1. disciplina muncii, obtinerea de performante profesionale,

2. stiinta petrecerii timpului liber,
3. alimentatie cumpatata si echilibrata in principii alimetare cu
predominanta produselor naturale,
4. calirea organismului prin factori naturali – apa, aer, soare – si miscare in
diferitele ei variante, pentru mentinerea conditiei fizice,
5. locuinta igienica si familie inchegata,
6. comportament social integru si constiinta ecologica,
7. receptivitate si consecventa fata de tropisme (tendinta de crestere, de
orientare a organismelor vii determinata de directia din care actioneaza
asupra lor anumiti factori fizico-chimici),
8. cultura sanitara si evitarea factorilor de risc – fumat, alcool,
automedicatie, sedentarism,
9. control medical preventiv, cu respectarea prescriptiilor,
10.cunoastere de sine si autoeducatie
Factori care cresc riscul de imbolnavire:

- stresul psihic – pierderea partenerului, divort, pierderea unui membru al

familiei,
- mediu prea cald – determina imbolnaviri mai frecvente (temperatura
optima este de 18-20 ºC in incaperi)
- fumatul – determina afectiuni cardio-respiratorii, alcoolul – determina
hepatite, ciroze, gastrite
- expunerea exagerata la raze solare – determina cancer de piele
- deficiente de igiena personala
- somnul inadecvat si lipsa exercitiilor – debiliteaza organismul – la
adolescenti determinand mononucleoza infectioasa
- sedentarismul – determina boli cardio-vasculare, obezitatea – determina
boli cardiace
- nutritia necorespunzatoare – determina cicatrizari intarziate, iar lipsa de
vitamina C determina scorbutul

Cauze principale ale bolilor :

- invazia organismului cu germeni patogeni,

- dezechilibrul biochimic al organismului,
- perturbari ale sistemului imun,
- substante toxice,
- conditiile de mediu,
- leziuni, accidente,
- varsta,
- defecte congenitale.
 Clasificarea factorilor etiologici :

1. Dupa mediul din care provin :

- endogeni – obezitate, calculoze

- exogeni – microbi, substante toxice, radiatii

2. Dupa natura lor :

- din mediul fizico-chimico-biologic – agenti mecanici care determina contuzii,
plagi, agenti electrici ce determina electrocutarea, agenti termici ce determina
arsuri sau degeraturi, energia radianta ce determina arsuri, fotosensibilitate

- factori din mediul social sau factori psihogeni – somajul surmenajul,

anxietatea, conflictele familiale

Factorii psihogeni modifica reactivitatea organismului in sensul scaderii

rezistentei sale si joaca rolul de conditii favorizante, iar factorii fizici, chimici si
biologici joaca rolul de cauze determinante.

3. Dupa mecanismul de actiune :

- cu actiune directa asupra organismului – alergenele
- cu actiune indirecta asupra organismului, prin intermediul mecanismelor
centrale de reglare si integrare a functiilor (factori psihogeni pe un
anumit tip de sistemnervos si in conditii ce modifica reactivitatea
organismului.

Conditii esentiale pentru sanatate : pace, adapost, educatie, alimentatie,

venituri, ecosistem stabil, resurse confirmate, dreptate.
 Stilul de viata si modul de viata

Caracteristicile stilului de viata :

- consumul alimentar – bazele pentru promovarea unei alimentatii

sanatoase
- consumul de substante potential nocive pentru organism, igiena,
miscarea fizica, conduita psihica, relationarea cu mediul social

Dimensiunile modului de viata :

- cadrul social: mediul social, conditii de locuit, venit, tip de familie,

ocupatia
- tipul de consum: servicii de sanatate, alimentar, cafea, tigari, alcool,
droguri
- petrecerea timpului liber
- atitudini, perceptii fata de religie, risc, act medical si de ingrijire, reguli si
norme, sex
- relatii interpersonale : familie, prieteni, colegi, vecini

Probleme de sanatate:

- culegerea informatiilor privind stilul de viata si modul de viata

- caracteristici socio-demografice
- indicatori utilizati pentru evaluarea starii de sanatate a populatiei –
speranta de viata, mortalitatea, morbiditatea
 - caracteristici necoresounzatoare ale stilului de viata care pot afecta
starea de sanatate – indicatori pentru evaluarea stilului de viata (consum
de tutun, alcool, droguri, dieta) si a factorilor de risc asociati sanatatii
- implicarea profesionistilor de sanatate – educatia pentru sanatate
nonformala si formala
- promovarea sanatatii prin mass-media

Factori comportamentali
Aşa cum arată evidenţele, factorii comportamentali cu impactul cel mai
puternic asupra stării de sănătate sunt: fumatul, consumul de alcool, consumul
de droguri, dieta, inactivitatea fizică.
Fumatul a luat amploare în România după 1990, atât în rândul bărbaţilor
cât şi al femeilor, dar mai ales în rândul tinerilor. Ancheta stării de sănătate a
populaţiei din 1997 a arătat că 46% dintre bărbaţii şi 13 % dintre femeile de
peste 18 ani fumează în mod regulat. Este o valoare mare dacă o comparăm cu
media ţărilor din Uniunea Europeană, dar similară cu cea a ţărilor din Centrul şi
Estul Europei. Fumatul în spaţiile publice a fost reglemtat prin lege în
decembrie 2002.

In ceea ce priveşte consumul de alcool, aceeaşi Anchetă a stării de

sănătate a populaţiei din 1997 a arătat că 56.2% dintre persoanele de peste 15
ani erau consumatori de alcool, dintre care 3.7% dependenţi de alcool.
Consumul de alcool este cel mai frecvent la grupa de vârstă 25-44 ani (66.3%).

Consumul de droguri este un fenomen care a apărut în România numai

după 1990. Diferite studii efectuate în România au furnizat estimări foarte
diferite ale prevalenţei consumului de droguri intravenoase. De exemplu, un
studiu al Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Sănătate a estimat
că în 1998 existau în România 1000 de consumatori de droguri intravenoase. Pe
e altă parte, un raport preliminar al unui studiu efectuat de UNICEF a estimat la
30.000 numărul consumatorilor de droguri intravenoase în 2002, numai în
Bucureşti. Este nevoie şi de alte studii care să ajungă la nişte concluzii mai
ferme.

Efectele consumului de cafea asupra sanatatii au fost studiate

pentru pentru a determina modul in care consumul de cafea afecteaza oamenii.
Cafeaua contine mai multe componente, despre care este cunoscut ca afecteaza
corpul uman la nivel chimic. Insusi bobul de cafea contine, ca un mecanism de
aparare a plantei de cafea, substante chimice care sunt considerate psihotropice
usoare pentru om. Aceste substante sunt toxice in doze mari. Cafeaua contine
cafeina, care actioneaza ca un stimulent.
Cercetarile recente au descoperit efecte suplimentare de stimulare ale cafea,
care nu sunt legate de continutul sau de cofeina. Cafeaua contine un agent
chimic, in prezent necunoscut, care stimuleaza productia de cortizon si
adrenalina, doi hormoni de stimulare.

Factori socio-economici

Factorii sociali şi economici au contribuit şi ei la deteriorarea stării de

sănătate a populaţiei din România după 1990 fie direct, fie indirect prin
acţiunea asupra altor factori cu influenţă asupra stării de sănătate. Factorii
socio-economici cu un impact deosebit asupra stării de sănătate sunt: nivelul
sărăciei, rata şomajului, structura cheltuielilor în gospodărie, excluziunea
socială.

Nivelul sărăciei în 2002 era estimat la 27%, iar cel al sărăciei extreme la
circa 11%, conform raportului Bancii Mondiale din Septembrie 2003. Situaţia
prezintă cea mai mare gravitate în regiunea de nord-est a ţării, în care rata
sărăciei depăşeşte 40%. Categoriile populaţioanle cele mai afectate de sărăcie
sunt: copii abandonaţi, neglijaţi sever, abuzaţi, trăind în sărăcie extremă; familii
în şomaj cronic; familii cu mulţi copii; femei victime ale violenţei domestice,
victime ale traficului de persoane, exploatării sexuale; populaţia din zone
defavorizate economic; populaţia romă săracă.

Rata şomajului în Romania a fost de 7% în decembrie 2003. Această

valoare include numai şomerii înregistraţi oficial. Grupa de vârstă cea mai
afectată de şomaj este cea sub 25 de ani, la care nivelul ratei şomajului a atins
în decembrie 2003 valoarea de 18,5%.

Structura cheltuielilor în gospodărie reflectă în general nivelul de

bunăstare al unei familii. Deşi populaţia României cheltuieşte lunar mai puţin
pe alimente în 2002 (35,8% din totalul cheltuielilor pe gospodărie) decât în
2000 (38,5%), această valoare este încă suficient de mare pentru a plasa
populaţia României aproape de limita sărăciei (dacă se consideră această limită
la 40% cheltuieli cu alimentele în gospodărie). Pentru sănătate, o gospodărie
cheltuieşte în medie numai 3,6% din totalul cheltuielilor.

Factori de mediu
Mediul înconjurător este un factor cu un impact deosebit asupra stării de
sănătate, influenţând apariţia multor boli, cum ar fi: afecţiunile respiratorii
cronice, cardiovasculare, alergice, endocrine, de metabolism şi nutriţie, bolile
psihice şi nu în ultimul rând bolile neoplazice. In această grupă de determinanţi
ai stării de sănătate trebuie să se ia în considerare: calitatea aerului, a apei, a
solului, a alimentelor, a locului de muncă, a aşezărilor umane şi a factori fizici
cum ar fi zgomotul şi radiaţiile.

Conform rapoartelor publicate de Ministerul Mediului şi al Gospodăririi

Apelor, s-a putut observa în ultimii ani o uşoară îmbunătăţire a calităţii aerului
datorată pe de o parte diminuării activităţilor economice şi realizării
programelor de retehnologizare şi modernizare de la nivelul unor unităţi
industriale, şi pe de alta intensificării activităţii Inspectoratelor de Protecţia
Mediului. Dacă în 1995 existau numai 474 de staţii de monitorizare a calităţii
aerului, în 2002 numărul lor a ajuns la 700. Din datele raportate de Ministerul
Mediului şi al Gospodăririi Apelor se poate observa o scădere a emisiilor totale
anuale de gaze cu efect de seră, dintre care putem menţiona scăderea emisiilor
de CO2 (de la 194,8 ktone în 1989 la 66,8 ktone în 2000) şi CH4 (de la 2,3 ktone
în 1989 la 1,2 ktone în 2000). Au scăzut uşor şi emisiile de NO2 (de la 362 ktone
în 1996 la 332 ktone în 2000) şi de SO2 (de la 898 ktone în 1996 la 773 ktone în
2000). Din aceleaşi date a rezultat că în anul 2000, circa 18 mii ha de teren
agricol au fost contaminate prin acoperirea terenurilor cu deşeuri şi reziduuri
solide, terenuri scoase din circuitul agricol.

Conform datelor publicate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi

Turismului, transportul pasagerilor s-a intensificat în anul 2003 faţă de 2002,
mai ales în transportul rutier (de la 5,2 milioane pasageri-km în 2002 la 9,4
milioane pasageri-km în 2003). Modurile de transport mai puţin poluante
pentru mediu (fluvial, aerian) au marcat diminuări ale traficului.

ALIMENTATIA SANATOASA
Alimentia este cel mai important factor de mediu care influenteaza organismul.
“Esti ceea ce mananci!”

O alimentatie sanatoasa nu doar furnizeaza nutrientii necesari organismului, ci

reduce riscul aparitiei unor boli si ajuta la managementul anumitor boli. Iata
cate beneficii aduce cu sine adoptarea unei alimentatii corespunzatoare.

O dieta sanatoasa si echilibrata furnizeaza nutrientii necesari organismului

(macro-nutrienti si micro-nutrienti) care la randul lor furnizeaza energie tinand
inima si creierul active, iar muschii in stare maxima de functionare. De
asemenea, acestia intaresc oasele, muschii si tendoanele si mentin functiile
organismului in limite normale.

Pentru a asigura toti nutrientii de care avem nevoie, este nevoie de: echilibru,
diversitate si moderatie. O dieta echilibrata si diversificata presupune alegerea
unor alimente cat mai diverse din toate grupurile alimentare. Trebuie folosita
insa si moderatia in tot ce consumam, inclusiv in numarul de calorii consumate
zilnic.

Nutrientii esentiali sau macro-nutrientii sunt proteinele, carbohidratii si

grasimile. Proteinele furnizeaza energie si refac celulele din organism. Surse de
proteine sunt: carnea de pui, pestele, ouale, legumele, laptele si produsele
lactate, cerealele. Carbohidratii furnizeaza energia necesara cereierului,
sistemului nervos si globulelor rosii sanguine. Ii gasim in: paine, cereale, paste
fainoase, orez, fructe, legume, lapte si zahar.Grasimile furnizeaza energie si
transporta alti nutrienti liposolubili (vitamine), reprezentand parte a
membranei celulare, a membranelor ce inconjoara nervii, a hormonilor si a
bilei. Surse de grasimi sunt: carnea de pui, pestele, laptele si produsele lactate,
nucile si semintele, uleiurile, untul, margarina si sosurile pentru salate.

Micro-nutrientii sunt vitaminele care joaca un rol important in structura si

functia organismului, ajutand la refacerea celulele moarte, provocand astfel,
vindecarea leziunilor.

Alimentele sanatoase ajuta la prevenirea si tratarea unor afectiuni.

Consumarea fructelor si legumelor ajuta la scaderea presiunii sanguine si
reduce riscul aparitiei cancerului pulmonar, esofagian, al cavitatii bucale, al
stomacului si colonului. Consumarea unei cantitati mici de grasimi saturate,
scade riscul pentru cancer si boli cardiace. O alimentatia sanatoasa reduce, de
asemenea, riscul de: infarcte miocardice si accidente vasculare cerebrale,
hipercolesterolemie, hipertensiunea arteriala si osteoporoza.

Nu in ultimul rand, o alimentatie sanatoasa ajuta la managementul unor boli

precum diabetul, hipercolesterolemia si hipertensiunea arteriala. In cazul
diabetului, bolnavii de diabet trebuie sa-si urmareasca cantitatea de
carbohidrati consumata zilnic, pentru a mentine nivelul glucozei din sange intr-
un interval normal. Cei care sufera de hipercolesterolemie isi pot reduce nivelul
colesterolului din sange prin consumarea alimentelor cu un continut mic de
grasimi saturate, hidrogenate si colesterol si bogate in fibre. Cei care sufera de
hipertensiune arteriala isi pot scadea presiunea sangvina prin: consumarea a 8
pana la 10 gustari de fructe si legume zilnic, consumarea a 3 gustari zilnic de
produse lactate degresate, consumarea unei diete sarace in grasimi saturate si
totale si reducerea cantitatii de sare ingerate.