01.11.

2018

Igiena este ramura a medicinei preventive;

Promoveaza sanatatea populatiei. Ca stiinta medicala, se ocupa cu implementarea unor norme
corectede igiena si viata cu scopul de a mentine si promova sanatatea individului si a colectivitatii. Face
parte din stiintele ecologiei, deoarece studiaza factorii de riscce provin din mediul inconjurator cu effect
asuora sanatatii.
(ex. Un sat, se bea apa din fantani, oamenii se imbolnavesc, nevanad sursa de a avea apa
curenta si igiena este precara si apar epidemii)
Sanatatea publica (populationala) “SP” reprezinta ansamblul cunostiintelor, deprinderilor si
atitudinilor populatiei indreptate catre mentinerea si imbunatatirea sanatatii.
Definitia sanatatii dupa OMS - sanatatea individuala reprezinta starea de bine dpdv fizic, mental
si social numai in absenta bolii sau infirmitatii.
Sanatatea reprezinta integritatea sau buna starea fiziologica si sociala a individului in absenta
bolii sau a une infirmitati (handicap)
Sanatatea grupurilor umane, reprezinta sinteza sanatatii individuale apreciata intr-o viziune
globala.

Obiectul sanatatii publice. Grupuri umane.

Scopul sanatatii publice de a reduce disconfortul , boala, incapacitate ( invaliditate, handicap) decesul
prematur.
Scopurile se realizeaza prin:
- promovarea sanatatii, oameni cat mai sanatosi apti pentru viata sociala.
(avand oameni sanatosi, oamenii sanatosi muncim, muncim contribuim la economia tarii, etc )
- Ocrotirea sanatatii prin mentinerea sanatatii si prevenirea bolilor.
- Controlul morbiditatii sunt afectiuni generatoare de moarte: infarctul,
- Prin combaterea bolilor si a consecintelor lor
- Redobandirea sanatatii prin contributia personalului medico – sanitar, servicii de sanatate si sociale.
Domeniile sanatatii:
-demografia
- Biostatistica
- Igiena
- epidemiologie
- medicina ocupationala sau medicina muncii
- stiinte sociale si comportamentale aplicate in studiul bolilor cu determinism social ( obiceiurile unei
populatii , consum de alcool, mancare saraca/ieftina.
- Conducerea servicilor medicale ( management, drept, etica)

Factorii care influenteaza starea de sanatate a populatiei

Comportamentul populatiei ( atitudini, obiceiuri, stil de viata) = 40-50% acest comportament determina
starea de sanatate
Factori biologici, demografici, personali = 30-40% influenteaza starea de sanatate.
Mediul de viata ( factori de mediu, fizici, chimici, socioculturali, educationali) = 20%
Serviciile de sanatate ( preventive, curative, recuperatorii) = 10%

Factori de mediu
Factori interni sau endogeni = sunt factori care au actiune decisiva in conducerea anumitor boli. Pot fi
factori genetici, ce determina bolile genetice sau ereditare ( boala cu care te nasti).
Exista situatii in care factorii interni genetici actioneaza ca factori predispozanti (predispun) ( de ex:
diabetul zaharat este o boala metabolica in care se considera ca factorul ereditar are rol predispozant,
indeosebi la persoanele cu alimentatie bogata in glucide si lipide care suprasolicita pancreasul.

Factori externi sau exogeni = au o mare influenta asupra sanatatii, deoarece starea de sanatate depinde
de interelatia dintre organism si mediul inconjurator ( factorii de mediu). Cu studiul factorilor de mediu
externi se ocupa igiena mediului care poate fi considerata medicina mediului sau ecologie medicala.

Clasificari ale factorilor de mediu ( factori ecologici)

Factori fizici: temperatura, umiditate, radiatii, radiatii ultraviolet
Factori chimici: diferite elemente sau substante chimice din mediu
Factori biologici: virusuri, bacterii, fungi ( ciuperci), paraziti.
Factori sociali: rezultati din relatia interumana
Factori naturali: apa, aer, sol
Factori artificiali: locuinta ( habitat)
Factori sanogeni: cei cu actiune favorabila asupra sanatatii
Factori nesanogeni: cei cu actiune nefavorabila asupra sanatatii ( factori patogeni sau patologici)
producand imbolnaviri.
Factori patogeni actioneaza ca factori de risc, adica factori capabili de a produce imbolnaviri intr-un timp
mai indelungat in anumite conditii. De aceea, cunoasterea si identificarea factorilor de risc din mediu
este foarte importanta pentru protejarea sanatatii

Actiunea factorilor de mediu asupra sanatatii.

Poate fi imediat cu efect acut si tardiva cu efect cronic
De asemenea actiunea factorilor de mediu se manifesta asupra organismului in functie de
concentratia/intensitatea lor mai mare sau mai redusa precum si in functie de durata si actiunea lor.
Factorii de risc sau de mediu pot inregistra mai multe efecte in functie de modul lor de actiune astfel:
a) Daca acestia actioneaza la un nivel foarte ridicat si intr-un timp foarte scurt rezulta o actiune
acuta sau imediata in care reactiile organismului apar rapid.
b) Daca factorii de mediu actioneaza la nivel redus intr-un timp mai indelungat rezulta o actiune
cronica sau tardiva.
c) Actiunea factorilor de mediu se poate exercita si asupra descendentilor astfel: fie asupra
informatiei genetice iar in consecinta apar mutatiile ereditare sau genetice, fie asupra
produsului de conceptie si rezulta malformatiile congenitale (ereditare)
Metode de cercetare a factorilor de mediu.

Medicina mediului sau igiena mediului pentru a putea cuantifica starea de sanatate a individului si a
populatiei, recurge la o serie de metode de studiu:
1. Metode imprumutate de la alte stiinte ( fizica, chimie, biologie)
2. Metode specifice medicine pentru investigarea organismului uman: examenele clinice,
paraclinice(investigatii: ct, radiografie, rmn etc), epidemiologice pentru investigatiile
populationale
3. Metode experimentale
4. Metode statistico – matematice
Cu ajutorul acestor metode combinate se poate cuantifica actiunea factorilor de mediu si se poate
supraveghea permanent starea de sanatate. In cadrul acestei actiuni,un rol important il constituie
monitorizarea factorilor de mediu ( detectarea, identificarea, inregistrarea si prelucrarea datelor
obtinute.
Masurarea starii de sanatate se face cu ajutorul indicatorilor starii de sanatate

Indicatorii starii de sanatate.( indicatori igienico – sanitari)

Pentru efectuarea unei supravegheri sanitare corecte a factorilor de mediu este necesara stabilirea unor
indicatori ai starii de sanatate a populatiei care trebuie sa fie unitary conform OMS.
1. Indicatori generali: mortalitatea, morbiditatea generala, natalitatea, dezvoltarea fizica si
neuropsihica, starea de nutritie a individului si a colectivitatii
2. Indicatori specifici: morbiditatea pe tipuri de boala: morbiditatea prin boli cornice degenerative,
prin boli cardiovasculare, digestive, tumorale, reumatice si morbiditatea prin boli profesionale.
Prin actiunea de supraveghere cu ajutorul acestor indicatori se exercita un control continuu asupra
populatiei prin 2 tipuri de actiuni sau masuri.
Profilaxia este de trei tipuri:
- Primara = se adreseaza populatiei sanatoase cu scopul de a nu se imbolnavi
o Factori patogeni ( de risc) trebuie cunoscuti, identificati pentru a putea fi evitati.
o Factorii sanogeni trebuie promovati
- Secundara = priveste actiunile ce trebuie realizate pentru depistarea cat mai precoce a bolii, cat mai
aproape de debut.
- Tertiara = se refera la prevenirea complicatiilor, handicapului, decesului.

Masuri pentru un mediu sanogen si pentru mentinerea sanatatii populatiei

a) Masuri preventive (profilactice) care se iau inainte de constatarea efectului nociv al factorilor de
mediu. Este mai usor sa previi decat sa tratezi.
b) Masuri curative(terapeutice) care se iau dupa constatarea efectelor nocive.
Masuri sanitare preventive sunt de 2 feluri
a) Masuri medicale care se aplica de catre insitutiile medico sanitare
 b) Masuri nemedicale care se aplica de catre alte insitutii ( administrative, comerciala, culturale,
industrial
Normele sanitare sunt niste reguli care prevad limitele concentratiilor maxim admise pentru diversi
factori de mediu pana la care nu se constata efecte nocive asupra sanatatii populatiei. ( poluarea fonica,
zgomotul)
Normele sanitare constiuie dispozitii sau reglementari legale obligatorii cuprinse in legislatia sanitara in
vigoare. Nerespectarea normelor sanitare consituite contraventie si se sanctioneaza conform legii.

06.11.2018

Igiena aerului

Aerul pur este teoretic un amestec de oxigen si azot in proportie de ¼.

In realitate este un amestec de gaze format din azot 78-79%, oxigen 20-21%, bioxid de carbon 0.03-
0.04% si alte gaze: neon, ozon, argon, etc.
Prin actul respirator se modifica compozitia aerului si cantitatea de vapori de apa, aerul respirat fiind
practic saturat.
Prin poluarea aerului se intelege prezenta in atmosfera a unor substante care in functie de concentratie
si/sau tip de actiune produc modificari ale sanatatii sau altereaza mediul.
Nu consideram atmosfera poluata decat in masura in care substantele prezente in aer exercita un effect
nociv asupra mediului sau omului.
Exista doua cateforii de poluanti:
1. Suspensiile din aer, care cuprind poluantii dispersati in aer, sub forma de substante in stare de
agregare, lichida sau solida.
2. Gazele si vaporii poluanti aflati in aer sub forma de dispersie moleculara ( gazoasa).

Sursele de poluare

Sursele de poluare a atmosferei se pot clasifica in surse naturale si artificiale sau antropogene. ( create
de catre Om)
Sursele natural:
- eruptii vulcanice
- descompuneri natural ale materialului organic
- erodarea solului
- pulberi de meteoriti

Surse antropogene:
- procese de compulsive
- transporturile
- procese industrial
In actiunea poluarii aerului asupra sanatatii distingem:
- Actiunea directa , caracterizata prin efectul pathogen al poluantilor in functie de natura,
concentratia, timpul de actiune al acestora.
- Actiunea indirecta, rezulta din efectul daunator asupra mediului
Actiunea directa a poluarii aerului asupra sanatatii, in cadrul acestei actiuni distingem efectele:
a)acute – dupa expuneri de scurta durata
b)cornice – dupa expuneri de lunga durata
c)tardive – fenomenele poluarii apar latent.

Din punct de vedere al efectului direct, agentii poluanti pot fi clasificati in urmatoarele grupe:
- Poluanti iritanti( formol, gaz lacrimogen)
- Poluanti axfixianti
- Poluanti cancerigeni
- Poluanti sistemici
- Fibrozanti
- Alergizanti (polenul, fanul)

Poluantii iritanti – sunt reprezentati de gaze iritante si suspensii. Efectul lor dominant se realizeaza la
nivelul aparatului respirator putand produce intoxicatii acute cu leziuni ale mucoasei ocular si cailor
respiratorii. Alte efecte: cresterea semnificativa, a mortalitatii, agravarea bronsitei cronice. Efectele
cronice sunt: bronsitele cornice, emfizemul pulmonar, astmul bronsic.
Poluantii axfixianti – cuprind acele substante al caror efect patogen predominant il reprezinta hipoxia
(cantitate redusa de sange) sau anoxia(cantitate multa de sange) prin blocarea transportului si utilizarii
oxigenului in procesele metabolice.
Efectele acute: hipoxie, modificari senzoriale si psihomotorii. Apare fenomenul de ischemie ( este lipsa
irigarii cu sange a unui teritoriu dat) pana la infarctul miocardic acut.
Efecte cornice: alterari miocardice grave ( la nivel de muschi al inimii), ateroscleroza la nivel de vase de
sange (isi pierde elasticitatea), malformatii congenitale, deficit ponderal, important la nou-nascuti.
Poluantii fibrozanti – cuprind grupe de substante care patrunse in plamani determina reactii fibroase.
De ex: silicoza
Poluantii cancerigeni sunt in general substante chimice. Dintre cancerigenii gasiti ca poluanti
atmsoferici, unii sunt organici, altii anorganici. Cancerigenii organici: hidrocarburile policiclice aromatice
(benzen) dezvolta cancerul bronho pulmonar, cancerul vesical, cancerul hepatic. Cancerigenii anorganici
(arseniu, nichel, crom)
Poluanti alergizanti sunt responsabili de cresterea frecventei bolilor alergice si in mod deosebit al
alergiilor respiratorii (ex. Polen, produsi volatili, praful din casa dezvolta astmul bronsic)

Prevenirea si combatrea poluarii aerului

Masurile de prevenire si combatere a poluarii aerului constituie o necesitate sociala. Distingem doua
tipuri de masuri:
1. Masuri legislative - legea 9 /1973 privind protectia mediului inconjurator si legea 3/1978 privind
asigurarea sanatatii populatiei, cuprinde sarcinile si obligatiile retelei sanitare in acest domeniu
 2. Masuri medicale – au la baza stabilirea criteriilor privind calitatea aerului si elaborarea normelor
de calitate. In stabilirea criteriilor se pleaca de la conceptia ca prezenta in atmosfera a unor
substante straine este inevitabila cunoasterea cat mai exacta a pragurilor de nocivitate
reprezentand obiectul principal in functie de acesta stabilindu-se normele sanitare.
Din punct de vedere al pragurilor distingem:
Pragul efectului nul
Pragul de incomoditate ( discomfort, modificari ale mediului)
Pragul de toxicitate sau nocivitate ( modificari fiziopatologice)
Pragul de urgenta ( cresterea mortalitatii)

Etape ce trebuie respectate in cazul imbolnavirilor.

1. Izolarea persoanei bolnave
2. Depistarea purtatorilor sanatosi
3. Dezinfectia aerului
4. Educatia sanitara
Criteriile de calitate a aerului urmaresc evitarea poluarii, limitarea concentratiilor din atmosfera sub
pragul la care produc alterarea sanatatii.

Masuri tehnice administrative

1. Masuri privind sursele de poluare
a. Incalzitul locuintei, folosirea unui combustibil corespunzator, procesul de ardere sa fie cat
mai complet
b. Transporturile feroviare, maritime si auto: garile, depourile sa fie amplasate la distanta
suficienta de cartierul de locuit. Intretinerea motoarelor.
c. Surse industriale de poluare - reducerea eliminarilor si amplasarea lor corecta
d. Gaze si vapori. procedee de captare

2. Masuri privind teritoriul unde sunt amplasate industriile. Amplsarea acestora la distanta mare
de zonele de locuit.

Rolul aerului in raspandirea bolinlor infectioase.

Aerul joaca un rol epidemiologic important constituind calea de transmisie pentru un numar de agenti
patogeni.
Boli infectoase transmise pe calea aerului: bolile copilariei ( rujeola, rubeola, scarlatina, varicela), gripa si
virozele respiratorii.
Supravietuirea in aer a germenilor patogeni depinde de o serie de factori si anume:
- Temperatura
- Umiditate
- Agenti cu actiune bacterial
- Radiatii ultraviolet

Unii bacili au o rezistenta relativa mare, altii au o rezistenta scazuta,

Principalele masuri pentru prevenirea si combaterea contaminarii aerului sunt:
- Ventilatia
- Curatenia
- Dezinfectia locului

Clima si relatia cu sanatatea

Clima este definita ca totalitatea factorilor fizici si biologici caracteristici pentru o anumita regiune
cu actiune asupra omului. Ceea ce caracterizeaza clima sunt factorii meteorologici. In grupul mare al
acestora trebuie facuta diferentierea intre notiunea de clima si vreme.
Clima este reprezentata de suma factorilor care caracterizeaza dpdv meteorologic un
teritoriu( temperature, precipitatii, umiditate, vant, etc). Are stabilitate foarte mare in timp si sufera
modificari apreciabile.
Vremea se caracterizeaza in primul rand printr-o mare instabilitate, schimbandu-se uneori de mai
multe ori pe parcursul unei zile. Este determinate de deplasarea unor mase de aer cu caracter
meteorologic diferite ( temperatura, umiditate, presiune atmosferica)
Zona polara este caracterizata prin numar redus de boli infectioase dar forme grave.
Zona temperata - sunt frecvente bolile microbiene si cele virotice, boli reumatismale , inflamatorii
si cronice degenerative.
Zona tropicala - predomina bolile parazitare si bolile subnutrite

Poluarea Sonora.
Reprezinta cresterea intensitatii zgomotului si vibratiilor mai ales in marile aglomerari urbane.
Zgomotul poate fi definit ca un fenomen sonor datorat prezentei simultane a mai multor sunete, in
general nearmonice cu o intensitate, origine si durata diferite. Un sunet este dat de vibratiile
aerului percepute de catre ureche. In mod normal sunt percepute ca sunete vibratiile cuprinse intre
frecventele de 16 pana la 16000 hz . Vibratiile cu o frecventa sub 16hz sunt infrasunete pe care noi
nu le percepem iar cele peste 16000 sunt ultra sunete. Sursele de zgomot sunt numeroase. Astfel
traficul rutier reprezinta una din cele mai importante surse de zgomot si vibratiile din centrele
poluate. Alte surse sunt compresoarele si ciocanele pneumatice utilizate in constructii si
intretinerea retelei stradale, automatele musicale, aparatele radio portative. In blocurile de
locuinte lifturile, aparatele radio si masinile electrocasnice reprezinta tot atatea surse de zgomot in
cazul utilizarii nerationale.

Zgomotul are o multitudine de efecte nedorite asupra organismului. Daca zgomotul este in general
neplacut, tot asa absenta sa totala este de nedorit. Organismul uman se adapteaza greu la “lumea
tacerii”. Astfel linistea desavarsita poate avea paradoxal urmari nedorite, perturbari ale activitatii
cerebrale normale.
Modificarile organice ce apar datorita actiunii zgomotului sunt traumatisme ale urechii interne care
repetate in timp duc la surditate de perceptie ( surditate profesionala) La intensitati egale
zgomotele cu frecventa mai inalta sunt mai nocive decat cele cu frecventa joasa. In afara urechii
 interne alte sisteme si organe afectate vor genera tulburari cardiovasculare (vasoconstrictie cu
cresterea rezistentei periferice mai ales la hipertensivi), oboseala generala, solicitare nervoasa,
perturbare a somnului (insomnia precoce, agitatie nocturna, somn profund neodihnitor) crestere a
excitabilitatii neuromusculare ( senzatia ca tremura carnea pe tine) si a schimburilor respiratorii ( se
intensifica respiratia, lipsa de aer), scadere a motricitatii gastrointestinale, cresterea a activitatii
glandelor endocrine ( hormonul nervului), stari de iritabilitate.
In tara noastra nivelul maxim admisibil al zgomotului in centrele poluate este de 45 db intre orele 6-
22 si 35 db intre orele 22-06
In afara poluarii sonore, mai exista si poluare infrasonora, ultrasonora, si cu vibratii mecanice. Poluarea
infrasonora este produsa de masini de spalat, aspiratoare de praf, frigidere, autocamioane cu motoare
cu benzina, cu motoare diesel, compresoare, turbine, miscari ale aerului sub forma de vant. Efectele
asupra organismului sunt variate, cresterea rapida a oboselii, modificari cardiovasculare, cresterea
frecventei respiratorii, tremur la nivelul membrelor si scaderea tonusului muscular.

Poluarea ultrasonora este produsa de motoare de avion, de operatiile efectuate cu instrumente

pneumatice iar efectele asupra organismului sunt oboseala intense, ameteli, psihastenie, scaderea
tensiunii arteriale.
Poluarea cu vibratii mecanice poate provoca diferite tulburari:
- Kinetoze sau boli de miscare, tulburari neurovegetative datorate unor miscari neuniforme, greata si
varsaturi in cazul transportului naval, aerian, rutier.
- Dureri cervicale, lombosciatica, hernie, discopatii, lezuni osoase sau articulare ale mainilor in cazul
vibratiilor transmise la nivelul membrelor. ( lucratorii care folosesc pickhamerul)
- Tulburari vasculare, tulburari ale sensibilitatii si tulburari trofice – arsura, amorteala – la femei
tulburari endocrine sau chiar avorturi spontane