54.

PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN RESTAURARILE UNIDENTARE SI PRIN

PUNTI DENTARE
1. Profilaxia generala cu caracter specific se refera la:
a. Prevenirea contaminarii incrucisate
b. O profilaxie atat in periada pre cat si posteruptiva
c. Crearea premiselor dezvoltarii normale a sistemului stomatognat
d. Prevenirea imbolnavirii prin maladii contagioase ( hepatite, HIV, gripe, rubeola )
e. O profilaxie primara, secundara si tertiara
R: b,c
2. Profilaxia primara:
a. Se adreseaza dintilor indemni
b. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si loco-regionale
c. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale
d. Propune o alimentatie rationala
e. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generale
R: a,d,e
3. Constientizarea medicului se realizeaza prin:
a. Instructia lui asupra mijloacelor profilactice
b. Introducerea metodelor profilactice in algoritmul activitatilor profesionale zilnice
c. Corelarea specificului activitatilor de rezolvare terapeutica cu activitatile profilactice
d. Constientizarea pacientului prin educatie sanitara
e. Aplcarea metodelor de recuperare functionala
R: a,b,c
4. Terapia protetica se incadreaza, de regula in cadrul:
a. Profilaxiei generale nespecifice
b. Profilaxiei generale specifice
c. Profilaxiei primare
d. Profilaxiei secundare
e. Profilaxiei tertiare
R: d,e
5. Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului de punte
pot determina:
a. Retentia de alimente si placa bacteriana
b. Traumatismul direct al parodontiului marginal
c. Imbunatatirea functiei fonetice
d. Imbunatatirea functiei masticatorii
e. Suprasolicitarea substructurilor organice
R: a,b,e 292
6. Principiul curativ are ca scop:
a. Recuperarea morfologica
b. Recuperarea functionala
c. Ergonomizarea activitatii medicale
d. Economie in prepararea dentara
e. Protectia parodontala
R: a,b
7. “Deficitele morfologice “ se intalnesc sub aspectul:

1
a. Modelajului cat mai aplatizat al fetelor vestibulare
b. Ingustarii V-O a corpului de punte
c. Diminuarea inaltimii cuspizilor
d. Realizarea corpului de punte ovat
e. Modelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in vederea obtinerii spatiului
pentru autocuratire
R: b,c,e
8. Respectarea principiului biologic nu se refera la:
a. Aspecte legate de biocompatibilitatea materialelor
b. Cunoasterea notiunilor de ergonomie in activitatea stomatologica
c. Pastrarea relatiei de congruenta biologica si mecanica a restaurarii protetice fixe cu
organismul uman
d. Realizarea unui bilant al indicilor clinico-biologici locali
e. Cunoasterea parametrilor starii generale
R:b
9. Plasarea marginilor cervicale ale elementelor de agregare este preferabil sa se
realizeze:
a. Pe cat posibil subgingival 1,5 mm
b. Subgingival 1 mm
c. Sa se opreasca la 0,7-1 mm de fundul santului gingival
d. Pe cat posibil supra sau juxtagingival
e. Ecuatorial
R: d
10. Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor nu este dictata de :
a. Considerente fizionomice
b. Considerente biologice
c. Considerente biomecanice
d. Considerente economice
e. Cand coroanele dentare sunt lungi
R: b,d,e
11. Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor se realizeaza cand:
a. Coroanele dentare sunt scurte
b. Coroanele dentare sunt lungi
c. Este prezenta abrazia
d. In cazul eroziunilor in 1/3-mea cervicala 293
e. Cand exista convexitati dentare exagerate
R:a,c,d
12. Intensitatea fortelor verticale depinde de:
a. Capacitatea de contractie a muschilor masticatori
b. Gradul de over-jet
c. Natura alimentului
d. Gradul de sensibilitate al parodontiului
e. Gradul de over-bite
R: a,c,d
13. Fortele orizontale tangentiale:
a. Se exercita prin intermediul punctelor de contact interdentar

2
b. Rezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza paraaxial la nivel ocluzal
c. Au directie vestibulo-orala
d. Se transmit “in pata de ulei” d.p.d.v. al intensitatii
e. Sunt responsabile de migrarile dentare spre spatiul edentat
R: a,b,d,e
14. Configuratia structurii dento-protetice d.p.d.v. al respectarii principiului biomecanic
depinde de:
a. Numarul dintilor pilieri
b. Dispunerea dintilor pilieri pe arcada
c. Linia surasului
d. Tipul de elemente de agregare
e. Maniera constructiva a corpului de punte
R:a,b,d,e
15. Indicele de competenta biomecanica nu este influentat de :
a. Exitenta afectiunilor ATM
b. Morfologia dentara
c. Prezenta dintilor antagonisti
d. Ocluzia dentara
e. Prezenta leziunilor carioase
R: a
16. Indicele de competenta biomecanica depinde de:
a. Prezenta antagonistilor
b. Vitalitatea dentara
c. Echilibrul tonic antigravific
d. Forta de contractie a muschilor
e. Leziunile periapicale
R: a,b,e
17. Distributia grupata a elementelor odonto-parodontale restante are avantajul:
a. Permite echilibrarea statica a aparatului protetic fix
b. Permite echilibrarea dinamica a aparatului protetic fix
c. Mentine integritatea parodontala la nivelul dintilor intermediari
d. Se preteaza la protezarea conjuncta
e. Nu permite afectarea parodontala a dintilor limitrofi breselor edentate 294
R:c
18. Depulparea dintilor in scop protetic se realizeaza:
a. Cand prepararea sunstructurilor organice impune indepartarea dentinei pe o
profunzime mai mare de 2/3 din grosimea ei
b. Cand putem prepara cu racire cu aer si apa
c. Cand exista carii profunde
d. Pe dintii tineri cu apexul deschis
e. In deschiderea accidentala a camerei pulpare
R:a,c,e
19. Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct se impun o serie de
modificari:
a. Realizarea corpului de punte in subocluzie
b. Extractia dintilor antagonisti

3
c. Realizarea liniara a corpului de punte
d. Accentuarea curbelor sagitale si transversale
e. Ingustarea corpului de punte
R:c,e
20. Axul de insertie ideal trebuie:
a. Sa nu fie unic
b. Sa coincida cu directia fortelor de masticatie
c. Sa coincida cu axul dintilor stalpi
d. Sa necesite preparari minime
e. Sa asigure retentia restaurarii fixe
R:b,c,d,e
21. Axul de insertie ideal nu se poate obtine datorita:
a. Axelor de implantare ale dintilor care sunt divergente catre crista galli
b. Migrarilor dentare consecutiv edentatiei
c. Anomaliilor primare
d. Volumului coronar redus
e. Anomaliilor secundare
R: b,c,e
22. D. p. d.v. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11, asistenta:
a. Sta in picioare
b. Ocupa pozitia 9
c. Ocupa pozitia 4-5
d. Ocupa pozitia 1-2
e. Nu are nici o importanta
R:c
23. Pozitia ergonomica a pacientului presupune:
a. Pozitia sezanda cu capul nesprijinit in tetiera
b. Pozitia culcat, perfect orizontala
c. Pozitia culcat, cu corpul la 200 fata de orizontala
d. Pozitia culcat, cu corpul la 300 fata de orizontala
e. Pozitia sezanda atunci cand se lucreaza la arcada mandibulara 295
R: c
24. In pozitia sezanda, sprijinul bolnavului se realizeaza la nivelul:
a. Extremitatii cefalice, regiunii lombare, coapse si talpi
b. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, partea dorsala a coapselor si talpi
c. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, regiunea terminala si proximala a
coapselor si talpi
d. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea sacrata si talpi
e. Regiunea occipitala, omoplati, regiunea lombara, coapse si talpi
R:b
25. Principiul conservarii prin tratament protetic al homeopatiei sistemului stomatognat
trebuie privit sub aspect:
a. Ergonomic
b. Estetic
c. Morfologic si functional
d. Socio-economic

4
e. Uman
R:c
26. Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel ideal:
a. Se prefera neinstituirea tratamentului protetic
b. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitate
c. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte
d. Se prefera temporizarea tratamentului protetic
e. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somatica
R:b
27. Edentatia partiala este frecvent intalnita:
a. la varsta de 20-40 de ani
b. in perioada dentitiei temporare
c. dupa 40 de ani
d. la femei fata de barbati
e. la persoanele din mediul rural
R: a
28. Lipsa sprijinului in zonele distale ale arcadei conduce la:
a. Subdimensionarea etajului inferior
b. Supradimensionarea etajului mijlociu
c. Propulsia fortata a mandibulei
d. Cresterea numarului ciclurilor masticatorii
e. Abraziunea antagonistilor
R: a,d
29. In reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este reprezentat
de:L
a. Tesuturile articulare si periarticulare
b. Campul vizual
c. Tesutul parodontal
d. Muschii faciali 296
e. Campul electomagnetic
R: c
30. Pierderea punctelor de contact prin edentatie conduce la:
a. Modificarea parametrilor ocluzali
b. Necoordonarea neuro-musculara statica sau dinamica
c. Modificarea arhitecturii faciale
d. Extruzii si abraziuni
e. Suprasolicitari mecanice
R: a,b,d,e

5
56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9)
1. Edentaţiile uni sau multi dentare determină:
a. migrări orizontale şi verticale ale dinţilor
b. denivelarea planului de ocluzie
c. modificări ale ATM
d. disfuncţii mandibulare
e. toate cele de mai sus
corect e – pg.435
2.Corpul de punte la distanţă de creastă (suspendat) se realizează:
a. în zona laterală mandibulară
b. la distanţă 0,5mm de muchia crestei
c. în spaţiu protetic de minim 6mm
d. în zona laterală maxilară
e. în sens M-D un spaţiu de 10mm

corect a., c, e – pg.462

3 Restaurările fixe cu integral metalice sunt indicate:
a. când nu există exigenţe estetice
b. în zona laterală cu PM2 stâlpul cel mai mezial
c. nu necesită preparaţii dentare importante
d. la mandibulă când spaţiul protetic este mai mare de 4mm
e. malpoziţii dentare

corect a, b, c – pg.440
4. Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt:
a. design rotunjit al feţei mucozale
b. se igienizează uşor
c. indicat în zone unde estetica este principalul obiectib
d. la creste late
e. creste înguste
corect a, b, c, d, - pg.463
5. Procedee chirurgicale de augmentare acrestei edentate cu pierdere de substanţă:
a. grefa epitelio-conjunctivă
b. adiţie de os de la pacient
c. hidroxiapatită
d. biovitroceramică
e. toate cele de mai sus
corect e –pg. 466
6. În crestele edentate din clasa I Siebert se utilizează:
a. grefa epitelio-conjunctivăb. biovitroceramica
c. autogrefa
d. os bovin granulat
e. hidroxiapatita
corect a – pg. 467
7. Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de punte
retenţionează cel mau puţin placa bacteriană:

6
a. metalul bine lustruit
b. ceramica glazurată
c. polisticlele
d. răţini acrilice
e. compozite
corecta, b –pg.468
8. Care din următoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii din zona
frontală:
a. toate suprafeţele să fie convexe
b. netede şi finisate
c. contactul cu versantul vestibular al crestei să fie minim
d. contactul oral va fi în armonie cu dinţii adiacenţi
e. toate suprafeţele plane ,bine finisate
corect a, b, c, d – pg.469
9. Intermediarii metalici se recomandă când spaţiul protetic este:
a. mai mare de 6mm
b. este mai mic de 5mm
c. în zona laterală la mandibulă
d. în realizarea unei punţi suspendate
e. creste exostotice
corect b, c, d, - pg 471
10. Corpul de punte semifizionomic în casetă :
a. este metalic pe faţa mucozală
b. este metalic pe faţa orală
c. metalic pe faţa mucozală şi orală
d. metalic pe faţa ocluzală
e. nu are metal aparent
correct c –pg472
11. Corpul de punte cu bara metalică are următoarele caracteristici:
a. se utilizează în zona frontală maxilară
b. în zona frontală mandibulară
c. pe secţiune transversală bara are formă în “ Y”
d. forma ovalara
e în formă de “T”
corect a, c, d, e, - pg.474
12. Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic este realizat din aliaje
care au:
a. punct de topire egal cu cel al masei ceramice
b. punct de topire mai mic cu 2 00-3000 decât al ceramicii
c punct de topire cu 200-3000 mai înalt decât al ceramicii
d.coeficientul de dilatare temică apropiat de coeficientul de contracţia al ceramicii
e. coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii
corect c, d – pg. 475
13. La intermediarii metalo-ceramici macheta scheletului metalic va fi:
a. cu 3mm mai redusă la nivel zonelor de placare
b. cu 2mm mai redusă la nivelul zonelor de placare

7
c. toate feţele vor fi rotunjite
d. cu 1mm mai redusă la nivelul zonelor de placare
e. nu este obligatorie rotunjirea feţelor sau a unghiurilor
14. La mandibulă în zona de sprijin intermediarii metalo-ceramici trebuie să:
a. prezinte suprafeţe plane
b. suprafeţe convexe
c.raport tangenţial cu creasta
d. raport punctifor cu creasta
e. raport în “şa” cu creasta
corect b, c – pg 475
15. Avantajele tehnicii INZOMA de realizare a intermediarilor metalo-ceramici:
a. se confecţionează din machete prefabricate
b. corp de punte foarte rezistent
c.legătura aliaj-ceramică este puternică
d. economie de substanţă de aliaj
e. nici un răspuns nu este corect
corect a, b, c, d, - pg.479
16. Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte integral
ceramice:
a. rezistenţă limitată la rupere
b. rezistenţă limitată la forfecare
c. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramice
d. utilizate în edentaţii de amplitudine mică
e. toate variantele sunt corecte
corect e – pg 443
17. Longevitatea restaurărilor fixe este influenţată de :
a. numărul de dinţi stâlpi
b. vârsta pacientului
c. de realizarea tehnologică a scheletului
d.factori ce ţin de placaj
e. toate răspunsurile sunt corecte
corect e .-pg.447
18. Solicitările elastice de la nivelul copului de punte depind de:
a. intensitatea forţei aplicate
b. de dimensiunile câmpului protetic
c. de modulul de elasticitate
d. materiale cu grad mare de ductibilitate
e. ocluzie gnatologic normală
corect a. b, c, - pg 448
19. Indicaţia de elecţie a corpului de punte suspendat este:
a. zona laterală la mandibulă
b. zona laterală maxilar
c. zona frontală mandibulară
d. inăltimea spaţiului protetic de 5-6mm
e. în bruxism
corect a, d – pg.457

8
20. Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris:
a. erori minime la prelucrare şi manipulare
b. adaptare marginală optimă
c. nu prduce iritaţii gingivale
d. dificultăţi de lustruire a restaurărilor cu alterarea efectului estetic în timp
e. pret de cost ridicat
corect a, b, c -442
21. Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt.
a. refacerea continuităţii arcadelor dentare
b. împiedicarea migrărilor dentare
c. refacerea planului de ocluzie
d. protecşia crestei edentate
e. toate variantele sunt corecte
corect e – pg.435
22. Design-ul intermediarilor într-o proteză fixă depind de:
a. lungimea, lăţimea şi înălţimea spaţiului edentat
b. forma crestei edentate
c. exigenţe estetice ale pacientului
d. starea ţesuturilor moi care acoperă creasta
e. de statutul socio-economic al pacientului
corect a, b, c, d, --pg.451
23.Corpul de punte se modelează cu:
a. suprafeţe convexe în toate sensurile
b. suprafeţe concave în toate sensurile
c.cu suprafeţe plane
d. suprafeţe convexe în sens mezio-distal
e. suprafeţe concave în sensvestibulo-oral
corect a –pg.452
24. Pentru o igienizare corectă a punţilor se va realiza .
a. contactul corpului de punte cu creasta să permită trecerea firului de mătase
b. ambrazurile corpului de punte să fie cât mai larg deschise
c. corp de punte în şa
d suprafeţe convexe ale corpului de punte
e. suprafeţe plane
corect a, b, d – pg.455
.
25. În literatura americană se descriu trei grupe de design a corpului de punte:
a. sferoidal sau intermediarul igienic
b. forma ovoidală
c. cubice
d. intramucoase
e. forma de şa, tangent-liniar şi tangent liniar modificat (semişa)
corect a, b, e – pg.456
26. Corpul de punte cu contact „în sa” este nebiologic deoarece:
a. are contact intim cu creasta
b. nu se poate igieniza

9
c. produce reacţii inflamatorii tisulare
d. indicat în zona frontală mandibulară
e. senzaţie de disconfort pentru pacient
corect a, b, c –pg. 458
27. Corpul de punte în semisa este :
a. utilizat în zonele vizibile la maxilar
b. retenţionează mai puţin alimentele
c. utilizat în zone vizibile la mandibulă â
d. utlizat în zonele laterala maxilare
e. în ocluzii dezachilibrate
corect a,b, c –pg 459
28. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt:
a. să fie estetice
b. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştii
c. să respecte ambrazurile cervicale
d.să permită igienizarea
e. toate cele de mai sus
corect e –pg 452
29. Care din următoarele particularităţi sunt specifice corpului de punte cu raport
tangent liniar la mandubulă:
a.îngustarea v-o se face doar cândspaţiul protetic este mic
b. reducerea suprafeţelor ocluzale se face în detrimentul cuspizilor linguali
c.ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi cât mai deschise
d. suprafaţa linguală modelată concav în sens C-O
e. suprafaţa linguală trebuie să fie netedă
corect a, b, c, e – pg. 460
30.Ce particularităţi prezintă corpul de punte cu contact puctiform:
a. pe secţiune are formă conică
b. are contact punctiform pe mijlocul crestei
c. indicat în zonele laterale mandibulare
d. indicat în zona frontală maxilară
e. indicat la creste late
corect a ,b, c –pg.460

57. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE.

AMPRENTAREA (pg. 630 - 690)
1. În protetica fixă, se impune ca detaliile de suprafață a preparațiilor dentare să fie redate
cu o precizie de cel puțin:
a. 5 μm
b. 15 μm
c. 25 μm
d. 20 μm
e. 10 μm

R: c
Pag: 637

10
2. Coeficientul de expansiune termică a elastomerilor de sinteză diferă de la o categorie
de materiale la alta, conform schemei:
a. silicon>polieter>polisulfide
b. silicon>polisulfide>polieter
c. polisulfide>silicon>polieter
d. polieter>silicon>polisulfide
e. polieter>polisulfide>silicon

R: d
Pag: 642
3. Amprenta de corecție se poate realiza cu următoarele materiale, cu excepția:
a. hidrocoloizi reversibili
b. alginat
c. elastomer
d. hidrocoloizi ireversibili
e. siliconi

R: d
Pag: 651
4. Proprietățile mecanice relevante pentru materialele de amprentă sunt următoarele, cu
excepția:
a. deformația remanentă
b. reproducerea detaliilor
c. rezistența la încovoiere
d. rezistența la tracțiune
e. contracția de priză

R: c
Pag: 651
5. Obiectivele amprentei în protetica fixă sunt:
a. redarea cât mai fidelă a formei și detaliilor preparației
b. preluarea și redarea cu fidelitate minimă a rapoartelor preparației cu parodonțiul
marginal
c. înregistrarea și redarea cât mai corectă a reliefului dinților antagoniști
d. redarea exactă a rapoartelor preparației cu dinții vecini
e. să ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar cât mai exact, pe care să se poată
realiza macheta viitoarei proteze fixe

R: a, c, d
Pag: 636
6. Materialele de amprentă se pot clasifica în:
a. rigide și semirigide ireversibile (gipsuri, paste ZOE)
b. elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri)
c. rigide reversibile (gutaperca, compounduri Stents)

11
d. elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilați)
e. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice)
R: a, b, c, d
Pag: 640
7. Următoarele afirmații cu privire la materialele de amprentă sunt adevărate, cu
excepția:
a. hidrocoloizii reversibili au proprietăți hidrofile și umectabilitate crescută
b. siliconii cu reacție de adiție prezintă o rezistență la deformare adecvată
c. polieterii prezintă proprietăți hidrofile și umectabilitate scăzută
d. siliconii cu reacție de adiție prezintă o stabilitate dimensională foarte bună (0, 05% în
24 h)
e. polisiloxanii cu vâscozitate ridicată se pot folosi atât singuri, cât și în asociere cu
polivinilsiloxanii cu vâscozitate redusă

R: a, e
Pag: 641
8. Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face ținând cont de anumite criterii,
dintre care:
a. biocompatibilitate
b. timpul de păstrare a amprentei până la realizarea modelului
c. prețul de cost
d. manipularea facilă adaptată la cazul clinic
e. toleranța la umiditate, umectabilitatea și caracteristicile reologice

R: b, c, d, e
Pag: 640, 641
9. Dintre proprietățile fizico-chimice ale materialelor de amprentă au o importanță
deosebită:
a. prezența cavităților și a retentivităților
b. vâscozitatea și compresiunea în cursul inserției
c. capacitatea de umectare
d. vâscozitatea și compresiunea în cursul dezinserției
e. plasticitatea și timpul de priză

R: a, b, c, e
Pag: 646
10. Amprenta monofazică:
a. este o amprentă într-un singur timp
b. se poate utiliza un material
c. se pot utiliza două materiale
d. este o amprentă în doi timpi
e. se pot utiliza portamprente standard, individuale, speciale

12
R: a, b, c, e
Pag: 652
11. Amprenta monofazică globală cu hidrocoloizi ireversibili și cu portamprente standard
se indică pentru:
a. arcade antagoniste
b. înregistrarea ocluziei
c. modele de studiu și documentare
d. coroane și punți (alginat clasa A)
e. modele de lucru pentru inscrustații

R: a, c, d
Pag: 653
12. Despre amprenta monofazică globală (într-un singur timp) cu elastomeri de sinteză și
cu portamprente individuale sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:
a. sunt cele mai rar utilizate

b. au indicații (aproape) universale în protetica fixă

c. se indică pentru proteze parțiale fixe
d. se indica pentru preparații unice sau multiple
e. se pot folosi în una sau două consistențe
R: a
Pag: 653
13. Amprenta dublului amestec în portamprenta standard cu siliconi (putty-wash) se
indică pentru:
a. punți adezive
b. fațete
c. inlay
d. coroane parțiale
e. amprentă globală în restaurări compozite

R: a, b, c, d
Pag: 689
14. Tehnica de elecție pentru amprenta monofazică în portamprenta individuală cu
siliconii de adiție este:
a. amprentarea bonturilor în restaurările compozite
b. amprentarea globală în restaurările compozite
c. amprentarea parcelară în restaurările compozite
d. amprentarea pentru punți adezive
e. amprentarea pentru fațete

R: a
Pag: 689
15. Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevărate următoarele afirmații:
a. au caracter hidrofil

13
b. au consistență constantă
c. sunt materiale termoplastice reversibile
d. modelele trebuie turnate în primele 45 minute de la amprentare
e. tehnica este facilă și rapidă

R: a, b, c
Pag: 685
16. Despre polieteri sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:
a. sunt materiale care necesită portamprente individuale sau „semi-individuale”
b. se pretează pentru tehnicile monofazice
c. se pretează pentru tehnicile bifazice
d. fidelitatea este comparabilă cu a siliconilor de adiție
e. este indicată depozitarea la frigider până la turnarea modelului

R: c, e
Pag: 685
17. Pentru amprentarea cu elastomeri de sinteză, tehnologia de amprentare prezintă
următoarele faze:
a. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale
intrasulcular
b. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale
suprasulcular
c. amprentarea preparației împreună cu întreaga arcada
d. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat
e. înregistrarea relațiilor ocluzale

R: a, c, d, e
Pag: 658
18. Următorii factori pot genera deformări la nivelul unei amprente cu hidrocoloizi
reversibili:
a. îndepărtarea lentă a amprentei
b. exercitarea unor presiuni în cursul gelificării
c. îndepărtarea rapidă
d. întârzieri în turnarea modelului
e. dezinserția amprentei când gelul a atins 37°C

R: a, b, d
Pag: 656
19. Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt:
a. stabilitate dimensională excelentă
b. acuratețea detaliilor după 7 zile
c. pot determina stări alergice în contact prelungit cu mucoasa
d. se indică contactul cu apa (sunt materiale hidrofile)
e. acuratețea detaliilor după 9 zile

14
R: a, b, c
Pag: 660
20. Despre sistemul PENTA sunt adevărate următoarele afirmații:
a. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de compuși (siliconi de
adiție și polieteri)
b. cuprinde aparatura necesară unei prelucrări superioare în vederea obținerii unei
portamprente fidele
c. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de compuși (siliconi de
condensare și hidrocoloizi)
d. permite realizarea unei amprente într-un singur timp
e. permite realizarea unei amprente de situație

R: a, b, d, e
Pag: 661
21. Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevărate următoarele afirmații
cu excepția:
a. este o amprentă globală într-un singur timp
b. utilizează elastomeri în consistențe diferite
c. este o amprentă globală bifazică
d. se pot utiliza și siliconi
e. se pot utiliza și hidrocoloizi reversibili

R: c
Pag: 669
22. Dezinfecția amprentelor prin imersie prezintă următoarele caracteristici:
a. nu este indicată tuturor tipurilor de materiale
b. nu presupune clătirea înainte de dezinfecția propriu-zisă
c. pot să apară modificari dimensionale în cazul depășirii timpului de acțiune
d. este indicata tuturor materialelor de amprentă
e. înainte de această etapă este necesară clatirea

R: a, b, c
Pag: 677
23. Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă următoarele
avantaje, cu excepția:
a. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge)
b. nu există riscul deformării amprentei
c. este economic și eficient
d. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min.
e. prezintă un spectru larg de acțiune
R: d
Pag: 681
24. Preparațiile subgingivale, din punct de vedere al pregătirii parodontiului, necesită:

15
a. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasoconstrictoare
b. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasodilatatoare
c. nu se pune problema evidențierii limitei cervicale
d. realizarea unei gingivectomii pentru plasarea supragingivală a limitei cervicale
e. nu se pune problema uscării

R: a, d
Pag: 683
25. Caracteristicile materialului de amprentă ideal trebuie să elimine:
a. variațiile dimensionale din masa materialului de amprentă
b. apariția în timp a fenomenului de îmbătrânire
c. imposibilitatea păstrării timp îndelungat a amprentelor
d. manipularea dificilă
e. prețul de cost scăzut

R: e
Pag: 690
26. Timpul de priză al hidrocoloizilor reversibili este de:
a. 2 min
b. 5 min
c. 10 min
d. 15 min
e. 7 min

R: b
Pag: 650
27. Dezinserția amprentei în cazul utilizării siliconilor cu reacție de condensare este:
a. ușoară
b. moderată
c. dificilă
d. foarte dificilă
e. moderată spre dificilă

R: a
Pag: 650
28. Rezistența la rupere este adecvată în cazul următoarelor materiale de amprentă:
a. polieteri
b. vinil-polisiloxani
c. siliconi de condensare
d. polisulfuri
e. hidrocoloizi reversibili

R: a, b, c
Pag: 650
29. Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de:

16
a. 15 min
b. 1 oră
c. 48 - 72 ore
d. 7 zile
e. 10 ore
R: b
Pag: 650
30. Toleranța umidității este excelentă pentru:
a. polisulfuri
b. hidrocoloizii reversibili
c. siliconii de condensare
d. polieterii
e. vinil-polisiloxanii

R: b
Pag: 650

58. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA

RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE
1. În metoda antropometrică Wright, de determinare a relaţiei centrice, reperul considerat
a avea valoare fixă, este:
a) distanţa interpupilară;
b) distanţa zygion-zygion;
c) subnazale-nazion;
d) subnazale-ofrion;
e) gnation-ofrion;

a) / pg. 697
2. Corectarea înălţimii etajului inferior este absolut necesară:
a) în cazul uzurii exagerate a dinţilor restanţi;
b) la pacienţii vârstnici, chiar dacă spaţiul de inocluzie este uşor mărit;
c) dacă spaţiul de inocluzie fiziologică depăşeşte limita maximă admisă – 4 mm;
d) în cazul edentaţiilor întinse, dar cu stopuri ocluzale stabile;
e) când există overbite accentuat;

c) / pg.699, 703
3. Precizaţi care din următoarele manevre nu poate fi considerată ca aparţinând metodelor
simple de determinare a relaţiei centrice:
a) reactivarea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică;
b) inducerea homotropismului lingo-mandibular;
c) manevra Gysi;
d) tehnica Saadoun;
e) stimularea reflexului de ocluzie molară;

17
d) / pg. 701
4. Circuitul Renshaw intervine în reglarea tonusului muscular prin:
a) efectul de inhibiţie recurentă;
b) limitarea frecvenţei impulsurilor motoneuronului α;
c) asigurarea unei frecvenţe constante a motoneuronului α;
d) toate răspunsurile de mai sus;
e) nici un răspuns corect;

d) / pg. 693
5. Relaţia de postură este definită de Lejoyeux ca fiind:
a) poziţia mandibulei atunci când capul este orientat după planul de la Franckfurt,
muşchii fiind în stare de repaos aparent;
b) suma rapoartelor cranio-mandibulare când mandibula se află sub efectul echilibrului
tonic antigravific al musculaturii manducatoare;
c) poziţia habituală a mandibulei cu condilii aflaţi în poziţie neutră, neforţată în cavitatea
glenoidă;
d) echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleacă şi ajung toate mişcările
mandibulei;

e) nici un răspuns corect;

d) / pg. 691
6. Definiţia şcolii ieşene a relaţiei de postură este:
a) poziţia habituală atunci când pacientul este relaxat, în poziţie ortostatică, condilii fiind
centraţi în cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată;
b) relaţia mandibulo-craniană stabilită cel mai frecvent atunci când pacientul se află în
poziţia ortostatică sau şezândă, într-o stare de relativă pasivitate;
c) acea poziţie a mandibulei obţinută prin contracţia echilibrată a muşchilor manducatori,
care determină corespondenţa planurilor mediane mandibulo-craniene, la o dimensiune
verticală corectă cu condilii centraţi în cavitatea glenoidă;
d) plasarea mandibulei în mod fiziologic faţă de baza craniului, ambii condili aflându-se
în relaţii corespunzătoare cu discul lor articular;
e) nici un răspuns corect;

e) / pg.691
7. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă:
a) în realizarea relaţiei de postură intervin ca şi elemente active propietăţile vâsco-elastice
ale complexului muşchi-tendon precum şi ale elementelor articulare şi periarticulare;
b) presiunea barică negativă este suficientă pentru a contracara greutatea mandibulei,
chiar şi în cazul pacienţilor cu edentaţii frontale;
c) factorii muscular şi nervos au rol major în determinarea relaţiei de postură;
d) spaţiul Donders are rol pasiv în realizarea posturii;
e) viciile de postură ale corpului induc modificări ale reperelor posturale;

b) / pg.692, 695

18
8. Precizaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată:
a) impulsurile periferice joacă un rol secundar în reglarea tonusului muscular al
muşchilor sistemului oro-facial;
b) coincidenţa liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al feţei reprezintă un
reper al relaţiei de postură;
c) mandibula se află în relaţie centrică numai în timpul deglutiţiei;
d) mandibula se află în relaţie centrică numai la sfârşitul ciclului masticator;
e) toate răspunsurile false;

e) / pg. 694, 695,

9. Alegeţi varianta corectă de răspuns în următoarele situaţii:
a) testul fonetic Silvermann poziţionează mandibula la o dimensiune verticală
convenabilă,
b) la pacientul edentat total, verificarea reperului dentar nu este posibilă în cadrul
determinării relaţiilor cranio-mandibulare;
c) datorită hipotoniei musculare, la pacienţii vârsnici se acceptă o uşoară diminuare a
clearence-ului ocluzal;
d) metodele antropometrice cu repere preextracţionale sunt cele mai indicate în
determinarea relaţiilor cranio-mandibulare;
e) metoda de dinamică funcţională fonetică înregistrează spaţiul de inocluzie fiziologică
folosind teste fonetice;

a) / 699

10. Metoda bio-feed-back-ului utilizată în determinarea dimensiunii verticale presupune:

a) inducerea relaxării musculare prin autosugestie;
b) obţinerea liniei izoelectrice prin autocontrol;
c) reglarea tonusului muscular prin „self control circuit”;
d) blocarea aferenţelor senzoriale proprioceptive;
e) reducerea frecvenţei de descărcare a motoneuronului γ prin stimularea hipotalamusului
anterior;

b / pg.699
11. Determinarea spaţiului minim de articulare fonetică prin metoda Robinson utilizează
cuvinte ce conţin fonemele:
a) „esse”
b) „me”;
c) „fe”, „ve”, plasate la sfârşitul cuvintelor;
d) „fe”, „ve”, plasate la începutul cuvintelor,
e) „ema”;

c / pg. 699
12. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este corectă:
a) utilizarea metodelor amtropometrice este suficientă în determinarea dimensiunii
verticale;

19
b) spaţiul funcţional ocluzal poate fi înregistrat numai prin metode fonetice;
c) utilizarea atât a metodelor antropometrice cât şi a celor fonetice în determinarea celor
doi parametri nu este obligatorie;
d) înregistrarea dimensiunii verticale cât şi a spaţiului funcţional ocluzal impune mai întâi
aplicarea metodelor antropometrice şi apoi a metodei posturale sau a celei fonetice;
e) nici o variantă corectă,

d / pg.700
13. Care din următoarele metode „funcţionale” de determinare a dimensiunii verticale se
bazează pe criteriul de confort:
a) restabilirea armoniei fizionomice;
b) decelarea momentului echilibrării tonicităţii musculare prin simţul tactil al bolnavului;
c) obţinerea închiderii fantei labiale fără efort;
d) metoda deglutiţiei;
e) metoda dinamometrului;

b / pg.700
14. Determinarea relaţiei centrice la pacienţii cu o instabilitate marcată a mandibulei
necesită:
a) eliminarea hiperlaxităţii ligamentare;
b) corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului osos;
c) „redescoperirea” reflexelor de poziţionare centrică,
d) protezare provizorie până la obţinerea echilibrului neuro-muscular;
e) verificarea înregistrării prin mai multe metode până când rezultatele coincid;

e / pg.701
15. Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi:
a) incongruenţa celor două suprafeţe;
b) existenţa unor contacte premature simetrice, opuse direcţiei de glisaj;
c) prezenţa unui contact prematur pe o hemiarcadă;
d) toate variantele de mai sus,
e) nici un răspuns corect,

d / pg. 701

16. Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie:

a) vor fi eliminate odată cu ramolirea cerii;
b) trebuie căutate totdeauna pe direcţia opusă glisării;
c) necesită reluarea tuturor înregistrărilor anterioare;
d) se datorează unui câmp protetic deficitar;
e) pot fi cauzate de insuficienta relaxare musculară în momentul înregistrării relaţiei
centrice;

b / pg.701

20
17. Precizaţi care din următoarele metode sunt considerate facultative în determinarea
relaţiei centrice:
a) manevra condiliană;
b) metoda Patterson;
c) extensia forţată a capului,
d) flexia controlată a capului;
e) manevra maseterină Gysi;

c / pg.702
18. Rolul centrocordul Optow constă în:
a) înregistrarea relaţiei de postură;
b) determinarea ocluziei terminale;
c) măsurarea dimensiunii verticale de ocluzie;
d) determinarea relaţiei centrice;
e) transferul relaţiilor cranio-mandibulare pe articulator;

d / pg.708
19. Glisarea mandibulei spre o poziţie excentrică atunci când pe traiectoria de închidere
interferă un obstacol, reprezintă principiul pe baza căruia funcţionează:
a) autoocluzorul Lende;
b) centrocordul Optow;
c) arcurile faciale;
d) stimulatorul Jenkelson;
e) sistemul N.O.R;

a / pg.708
20 În determinarea relaţiei centrice la pacientul edentat, o primă etapă constă în:
a) refacerea coincidenţei liniilor mediene mandibulară şi facială;
b) stabilirea nivelului şi a orientării planului de ocluzie;
c) refacerea clearence-ului ocluzal;
d) centrarea condililor în cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată;
e) stabilizarea mandibulei în raport cu baza craniului;

b / pg.700
21. Metoda înscrierii grafice reprezintă, în cadrul tehnicilor de determinare a relaţiei
centrice (RC):
a) o metodă complexă
b) o metodă complexă şi totodată funcţională;
c) o metodă simplă;
d) înregistrarea traiectoriei de mişcare mandibulară în mişcări de propulsie şi lateralitate
dreapta-stânga;
e) metoda pe care se bazează înregistrarea Lejoyeaux;

a, d, e / pg. 707

21
22. Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de înregistrare a relaţiei centrice (RC)
presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmată de crearea unui şanţ
retentivîn grosimea acesteia;
b) fixarea a trei ace inscriptoare pe şablonul mandibular;
c) plasarea pe şablonul mandibular în trei puncte (2 laterale şi unul frontal) a câte unui
platou acoperit cu ceară de inlay;
d) fixarea corespunzătoar a trei ace inscriptoare pe şablonul maxilar;
e) introducerea şabloanelor în cavitatea orală şi determinarea corespondenţei dintre RC şi
reflexul de ocluzie molară atunci când vârful înscriitor corespunde cu vârful arcului gotic;

c, d, e, / pg.708
23. Planul de ocluzie este:
a) un plan virtual, stabilit aleatoriu între cele două arcade;
b) rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin şi de ghidaj;
c) format din cele două curbe de ocluzie sagitală;
d) plan imaginar ce trece pe marginea incizală a incisivilor mandibulari şi vârfurile
cuspizilor disto-palatinali maxilari;
e) un plan înclinat în zona premolar-molară;

c, d / pg.712
24. Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt:
a) tonusul muşchilor manducatori;
b) mobilitatea muşchilor manducatori;
c) aferenţele corticale din ariile 4-6 Brodmann;
d) mobilitatea articulaţiei temporo-mandibulare;
e) vârsta pacientului;

c, d, e./pg. 712
25. Precizaţi care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale:
a) să fie de tip cuspid-fosetă, cuspid-ambrazură, cuspid-cuspid,
b) să fie stabile, chiar dacă sunt reduse numeric;
c) localizate precis;
d) multiple, stabile, punctiforme;
e) în ocluzia habituală, contactele dento-dentare pot fi considerate ideale atât timp cât
intercuspidarea este maximă;

c, d / pg.713
26. Precizaţi care din următoarele enunţuri este corect:
a) suprafaţa totală a contactelor ocluzale este de 4 mm2
b) numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de aproximativ 100 pentru ca
ocluzia să poată fi considerată stabilă;
c) numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de minim 100 pentru ca ocluzia să
poată fi considerată stabilă;
d) într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 173;

22
e) într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 172,

a, c, e / pg 713
27. Care din următoarele teorii, aplicabilă în toate situaţiile clinice, reprezintă contribuţia
şcolii ieşene:
a) teoria gnatologică;
b) teoria funcţionalistă;
c) teoria ocluziei miocentrice;

d) teoria ocluziei naturale

e) teoria sferei;
d / pg.714
28. Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece:
a) permite stabilirea point-centricului;
b) permite decelarea long-centricului;
c) pot fi detectate numai contactele premature nedeflective;
d) pot fi detectate contactele premature deflective şi nedeflective;
e) sunt puse în evidenţă contactele cu potenţial traumatogen ridicat;

d, e, /pg.714
29. Determinanţii dinamicii mandibulare sunt:
a) ariile ocluzale;
b) articulaţia temporomandibulară;
c) relaţiile cranio-mandibulare fundamentale;
d) relaţia de ocluzie;
e) armonia planului ocluzal;

a, e / pg. 714, 715

30 În cadrul existenţei unei malrelaţii mandibulo-craniene, compararea clearence-ului
ocluzal existent cu clarence-ul normal, se poate stabili:
a) necesitatea înălţării planului de ocluzie;
b) măsura în care există o abatere de la morfologia şi funcţia normală;
c) obligativitatea protezării provizorii;
d) temporizarea oricărui tratament protetic până la refacerea echilibrului muscular;
e) inducerea relaxării musculare prin miogimnastică, medicaşie sau inhibitori de ocluzie,

a, b / pg. 716

23