Grile Examen Practica De Vara

1.Instrumentarul auxiliar este format din:

a)excavator
b)spatula bucala
c)pensa
d)fuloar
e)oglinda

2.Priza stilou:

a)este cea mai folosita

b)sprijinul este realizat prin asezarea policelui cat mai aproape de dintele pe care se lucreaza
c)are o putere de actiune (forta)mai mica asupra instrumentului
d) are o putere de actiune (forta)mai mare asupra instrumentului
e)permite o flexibilitate si o libertate de miscare a medicului

3.Priza palmara(palma-police)

a)forta aplica instrumentului este greu de controlat

b)sprijinul este realizat prin asezarea policelui chiar pe dintele pe care se lucreaza sau pe cel imediat
vecin acestuia
c)forta aplicata instrumentului este mai mare
d)permite numai anumite miscari
e)are o actiune mai limitata

4.Pozitia de lucru ortostatica:

a)este o pozitie obositoare

b)prezinta instabilitate articulara
c)prin aceasta pozitie se suprasolicita membrele superioare
d)exista risc de cifoza,scolioza
e)sangele si fluidele au tendinta sa se acumuleze in membrele inferoare (risc de varice)

5.Pentru a putea adopta si mentine o pozitie de lucru corecta trebuie sa tinem cont de urmatoarele:

a)iluminare
b)pozitia pacientului
c)magnificatia
d)unitul dentar
e)scaunul medicului

6. * Avantajele examenului radiologic cu film muscat (bite-wing)sunt urmatoarele,cu exceptia:

a)depistarea precoce a cariilor incipiente

b)depistarea comunicarilor cu camera pulpara
c)reducerea iradierii pacientului (doar 5-10% din cea necesara radiografiilor pe film clasic)
d)nu sunt eficiente in depistarea proceselor carioase situate la nivelul smaltului din zona ocluzala unde
demineralizarea este redusa
e)reducere timpului de lucru prin eliminarea fazei de prelucrare chimica precum si a erorilor de
diagnostic ce rezulta din developari necorespunzatoare
7.Testele de vitalitate sunt folosite in vederea stabilirii unui diagnostic,in anumite cazuri si anume:

a)diagnosticul diferential al gingivitelor

b)traumatismele dentare(fracturi,luxatii)
c)precizare diagnosticului de carie profunda
d)pentru aprecierea eficacitatii unor tratamente biologice conservatoare(coafaj direct, coafaj
indirect,amputatie vitala)
e)diagnosticul necrozei si gangrenei pulpare

8. Pozițiile în care pacientul poate sta în scaunul stomatologic:

a) Sezand cu spătarul in unghi drept fata de șezut;

b) Sezand cu spătarul in unghi de 235 de grade fata de șezut;
c) Culcat pe spate având capul, trunchiul și membrele la același nivel;
d) Culcat pe spate cu capul mai jos fata de trunchi;
e) Niciun răspuns nu este corect;

9. Care sunt cele 4 zone se lucru:

a) Zona statica;
b) Zona asistentei;
c) Zona de transfer;
d) Zona operatorului ;
e) Niciun răspuns nu este corect.

10. Poziția din fata - ora 7:

a) operatorul are ambele mâini de aceeaşi parte a capului pacientului;

b) operatorul este aşezat în spatele pacientului privind peste capul acestuia;
c) operatorul are ambele mâini de aceeaşi parte a capului pacientului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) niciun răspuns nu este correct.

11. Priza stilou a instrumentelor:

a) mânerul este în palmă şi ţinut cu toate degetele, iar policele liber

b) folosită atunci când nu putem sprijini policele pe dintele pe care lucrăm sau pe cei din imediata
apropiere;
c) utilizeaza degetul mijlociu pentru sprijinu l intrumentului;
d) instrumentul nu trebuie plasat lângă sau pe prima falangă a degetului mijlociu;
e) toate răspunsurile sunt corecte.

12. Viteza la care functioneaza piesa dreapta este de :

a) 5000 rpm
b) 2000 rpm
c) 10.000 rpm
d) 100.000 rpm
e) nici un raspuns correct
13. Instrumente cu actiune in smalt:

a) dalta dreapta
b) dalta curba
c) bizotatoare de prag gingival
d) linguri Black
e) sapaliga de dentina

14. Acele Miller sunt utilizate pentru :

a) verificarea deschiderii camerei pulpare la finalul preparării cavitătii in cazul unor procese carioase
profunde
b) adaptarii transversale a matricelor
c) in endodontie la aplicarea meselor cu diferite substante antiseptice.
d) manevrarea instrumentarului mic sterilizat (freze, ace) si a unor materiale sterile
e) nici un raspuns corect

15. * Din categoria contactelor nefunctionale fac parte:

a) varf cuspid-planseu foseta
b) varf cuspid-fund foseta
c) versante cuspid-versante fosa
d) contactul in suprafata
e) toate raspunsurile sunt corecte

16. Relatia centrica:

a) Devine importanta dupa eruperea dintilor permanenti
b) Nu este influenţată de dinţi – este prezentă toată viaţa
c) In stabilirea ei un rol important il are eruperea completa a dintilor permanenti
d) In stabilirea ei un rol important il are ligamentul temporo-mandibular
e) Niciun raspuns nu este corect

17. Nu este o metoda de pozitionare a mandibulei in relatie centrica:

a)Metoda lerelor
b)Metoda ghidajului canin
c)Metoda bimanuala
d)Metoda unimanuala
e)Metoda varf cuspid-fund fosa

18. Ghidajul canin:

a)Produce dezocluzia imediata si totala a tuturor dintilor cu exceptia caninilor
b)Produce dezocluzia imediata si totala a caninilor
c)Produce dezocluzia imediata si partiala a tuturor dintilor cu exceptia caninilor
d)Produce dezocluzia imediata si partiala a caninilor
e)Prin contact numai la nivelul caninilor se realizează protejarea parodonţiului celorlalţi dinţi

19. Conducerea de grup lateral:

a)Apare frecvent in cazul ectopiilor de canin
b)Apare frecvent in cazul ectopiilor de premolari superiori
c)Apare frecvent in cazul ectopiilor molarilor de 6 ani
d)Se obţine prin alunecarea cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori pe versantul intern
al cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor superiori
e) Variantele corecte sunt b si d
20. Modificarile dentare de pozitie sunt:
a) Modificări de poziţie (migrări dentare) secundare edentaţiilor sau distrucţiilor coronare
importante.
b) Modificări de poziţie (migrări dentare) secundare suferinţei parodontale
c) Anomalii primare de poziţie ale dinţilor
d) Iatrogenii
e) Niciun raspuns nu este corect

21. Modificari dentare de forma :

a) Modificări primare de formă – tubercul Carabelli proeminent şi apropiat de faţa ocluzală.
b) Modificare de pozitie prin migrari dentare secundare edentatiilor sau distructiilor coronare
importante
c) Iatrogenii - restaurări odontale care nu respectă forma naturală, funcţională a feţelor ocluzale
d) Anomalii primare de pozitie ale dintilor
e) Iatrogenii – restaurari protetice

22. Ontogeneza are loc in mai multe faze, dupa cum urmeaza :

a) Cresterea proliferativa ;
b) Calcificarea ;
c) Eruptia dentara ;
d) Prefunctionala ;
e) Toate raspunsurile sunt gresite;

23. Arcadele dentare permanente sunt alcatuite din:

a) 8 incisivi ;
b) 4 canini ;
c) 8 premolari ;
d) 12 molari ;
e) Toate raspunsurile sunt gresite;

24. Muschiul temporal:

a) Are rol in miscarea de lateralitate a mandibulei;

b) Are traiect oblic, in jos si inainte, de la arcada zigomatica la fata externa a unghiului mandibular;
c) Face parte din muschii coboratori ai mandibulei;
d) Insertia sa mandibulara se face pe creasta anterioara;
e) Toate raspunsurile sunt gresite ;

25. Muschii extrinseci ai limbii:

a) pterigoidian extern;
b) longitudinal superior;
c) vertical;
d) transvers;
e) toate raspunsurile sunt corecte;

26. Vestibulul bucal:

a) Este compartimentul posterior al cavitatii bucale;

b) Are forma de potcoava;
c) Este cuprins intre buze si arcade dentare pe plan extern;
d) Este cuprins intre arcadele dentare si gingii pe plan intern;
e) toate raspunsurile sunt gresite ;
27. Mucoasa cavității bucale:

a) Mucoasa masticatorie prezinta epiteliu keratinazat pentru palatul dur si parakeratinizat pentru
gingii;
b) Mucoasa de acoperire prezinta epiteliu nekeratinizat gros, in restul cavitatii;
c) Mucoasa de acoperire se descuameaza si se innoieste o data la 12 zile;
d) Mucoasa masticatorie prezinta epiteliu nekeratinizat gros;
e) toate raspunsurile sunt corecte;

28. Ce reprezinta apartul dento-maxilar

a) un ansamblu de ţesuturi şi organe;

b) nu sunt diferite din punct de vedere anatomic;
c) Sunt armonizate morfologic în scopul îndeplinirii funcţiilor ;
d) Functiile sunt de : masticaţie, deglutiţie, fonaţie şi fizionomie;
e) Se mai numeste si sistem stomatognatic;

29. Elemente constitutive ADM:

a) Dinţii;
b) glandele salivare ;
c) mucoasa cavităţii bucale;
d) articulaţiile temporo-mandibulare;
e) toate raspunsurile sunt gresite ;

30. Prepararea bontului in vederea acoperirii cu o coroana de invelis integral ceramic presupune :
a) bont dentar , neretentiv , cilindro-conic ;
b)prag bizotat ;
c) unghiuri ascutite, obtuze ,denivelari ;
d) reducerea fetelor : 1 mm fetele axiale , 1,5 – 2 mm incizal / ocluzal ;
e)pragul se infunda 0,3 – 0,5 mm ;

31. Avantajele coroanei de invelis integral ceramice sunt :

a)rezistenta la presiune ;
b)necesita mari sacrificii de tesut dur dentar ;
c)este tolerata de parodontiul marginal ;
d)sunt estetice ;
e)biocompatibilitate daca se respecta parametrii de preparare ;

32. Coroana de invelis integral ceramic este indicata in :

a)anomalii de forma sipozitie ;

b)dinti abrazati ;
c)fracturi ale marginii incizale ;
d)carii proximale de dimensiuni medii / mari ;
e)dinti frontali superiori cand ocluzia este adanca ;
33. Caracteristicile preparatiei pentru coroana de invelis integral ceramica sunt :

a)suprafetele axiale usor convergente spre axul prepararii ;

b)suprafata palatinala este usor convexa mezio-distal si gingivo-incizal ;
c)prag gingival circular care formeaza cu peretii axiali un unghi de 90 grade;
d)un plan incizal in unghi de 40 de grade in vederea intalnirii fortelor de masticatie in unghi drept;
e)unghiurile trebuie sa fie rotunjite, rezistenta structurala ;

34.Coroana de invelis integral ceramica e contraindicata la:

a) sportivi
b)dinti subtiri vestibulo-orali
c)tineri sub 14 ani (camera pulpara mare)
d)niciun raspuns corect
e)cerinte estetice mari

35.* Obiectivele prepararii fetei vestibulare la coroana de invelis integral ceramica :

a)prepararea pragului gingival

b) derentivizarea suprafeţei vestibulare;
c)asigurarea unei grosimi uniforme de 1mm pentru coroana de înveliş ceramică
d)toate variantele sunt corecte
e)realizarea santurilor de ghidaj adanci de 0,8 pentru a permite finisarea ulterioara;

36. Reducerea suprafetelor proximale la coroanele integral ceramice :

a)se face cu instrumente diamantate efilate, subtiri, montate la piesa turbina

b)la turatiile conventionale se pot folosi discuri active pe o singura fata
c)instrumentul diamantat este plasat la 1-1,5 mm de suprafata proximala a dintelui adiacent
d)instrumentul diamantat este plasat la 0,5 mm de suprafata proximala a dintelui adiacent
e)niciun raspuns corect

37. Ce sunt fatetele dentare?

a) lucrari protetice de mici dimensiuni

b) lucrari protetice care acopera doar fata externa a dintelui
c) lucrari de tip Inlay
d) lucrari protetice doar pentru grupul lateral
e) toate variantele sunt corecte

38. Fatetele pot fi confectionate din:

a) ceramica
b) argint
c) aur
d) compozit
e) nicio varianta nu este corecta
39. Fatetele dentare sunt indicate :

a) pe dintii abrazati prematur

b) pe resturi radiculare de mici dimensiuni
c) pe dinti cu pete inestetice care nu pot fi tratati prin albire
d) dinti inghesuiti sau incalecati
e) pe coroanele metalice

40. Fatetele dentare nu sunt indicate :

a) pe dintii cu carii sau afectiuni gingivale

b) pe dintii cu distructii avansate
c) inghesuiri severe ale dintilor
d) bruxism
e) nicio varianta nu este corecta

41. Care sunt avantaje fatetelor din compozit?

a) pot fi confectionate doar cu ajutorul laboratorului

b) pot fi confectionate intr-o singura sedinta de catre medic
c) necesita o preparare redusa a dintelui
d) sunt mult mai ieftine decat cele din ceramica
e) pot fi fixate definitiv doar prin umezire cu apa

42. Grosimea unei fatete din ceramica poate fi de:

a) 0,7 mm
b) 1-2 cm
c) 0,8-1,5 mm
d) 0,5-1cm
e) 0,5 mm

43. Care sunt dezavantajele fatetelor din ceramica?

a) fatetele din ceramica sunt mai scumpe decat cele din compozit
b) fatetele din ceramica nu se pot repara
c) fatetele ceramica pot fi cofectionate doar de medic
d) fatetele ceramice pot fi confectionate si cimentate intr-o singura sedinta
e) fatetele ceramica pot fi confectionate doar in laborator si necesita 2 sedinte

44. * Cum se poate pregati un dinte dpdv protetic ce prezita distructie coronara carioasa avansata si
trebuie tratat endodontic?

a) se realizeaza extractia dintelui

b) se executa o piesa protetica corono-radiculara in vederea protezarii tesutului osos restant
c) se face un compromis si se reface morfologic doar partea coronara a bontului
d) ramane la alegerea pacietului
e) nici un raspuns nu este corect
45.* Ce lungime si grosime trebuie sa prezite partea radiculara a unui DCR?

a) lungimea lui trebuie sa prezinte 2/3 din lungimea canalului

b) grosimea nu va fi mai mare decat 1/3 din diametrul tranversal al radacinii
c) nu exista o regula
d) dispozitivul coronar mai mare decat cel radicular
e) niciun raspuns nu e corect

46. DCR-ul se poate face atat in cabinetul dentar cat si in laborator?

a) se face doar in laboatorul dentar

b) se face doar in cabinet de catre medicul dentist
c) in laborator, dispozitivul va fi realizat la un pret de cost mai mare, dar superior calitativ prin piese
turnate,pivoti
d) in cabinet se realizeaza prin piese prefabricate printr-o metoda mai rapida
e) niciun raspuns nu e corect

47. De ce este importanta adaptarea DCR-ului la peretii cavitatii?

a) sa asigure reusita viitoarei piese protetice

b) sa ofere rezistenta suportului osos
c) nu are importanta foarte mare
d) pentru evitarea decimentarii
e) niciun raspuns nu e correct

48. In ce situatii este contraindicat sistemul corono-radicular?

a) pe dinti mobili
b) pe dinti tratati gresit endodontic
c) nu prezinta contraindicatii
d) cand piesa nu este corect executata si nu se adapteaza
e) niciun raspuns nu e corect

49. In ce situatii este indicat sistemul corono-radicular?

a) pe dinti cu coroana fracturata

b) distructiaavansata datorata cariei dentare
c) cand s-au realizat tratamente corecte endodotice
d) la dinti mobili
e) niciun raspuns nu e coect

50. Care sunt diferentele dintre pivotii prefabricati si cei turnati?

a) avantajele pivotilor prefabricati: se executa foarte rapid, nefiind nevoie de mai mult de o sedinta de
lucru
b) pivotii prefabricati au o grosime standard pentru partea radiculara
c) pivotii turnati pot fi executati la orice grosime fiind modelati in laborator
d) nu exista diferente
e) niciun raspuns nu e corect
51.* Articulaţia temporo-mandibulară leagă:

a) mandibula de bazacraniului
b) osul temporal de condilul mandibular
c) tubercululosului temporal de menisc
d) meniscul articular de osul temporal

52.* Ocluzia de obișnuința

a) reprezintă dinții in intercuspidare maximă

b) este o I.M. diferită de cea inițială
c) nu necesita echilibrare
d) este înnăscută

53.* În cadrul rotației dentare:

a) rezultă o micșorare a lungimii arcadei

b) M și Pm rotați ocupă același loc pe arcadă
c) frontalii rotiți ocupă cel mai mult loc pe arcadă
d) nu modifică aspectul estetic

54.* Stopurile ocluzale de gradul I sunt realizate de:

a) cuspizii orali ai Pm si M mandib.

b) cuspizii vestibulari ai Pm si M mandib.
c) cuspizii situati distal mandibulari
d) marginea liberă a dinților frontali mandib.

55.* Printre contactele funcționale fac parte:

a) vârf cuspid- fund fosă

b) vârf cuspid- versant fosă
c) versant cuspid- versant fosă
d) vârf cuspid- vârf cuspid

56.* Stopurile ocluzale de gradul II au ca specific:

a) nu pot sustine ocluzia singure

b) au rolul de a proteja dinții laterali
c)fiecare dinte frontal articulează cu un antagonist
d)în caz de abraziune- stopurile nu se modifică

57.* Stopurile ocluzale de gradul III:

a) realizate de cuspizii orali ai Pm si M maxilari

b) realizate de cuspizii vestibulari ai Pm si M maxilari
c) realizate de cuspizii orali ai Pm si M mandibulari
d) realizate de cuspizii vestibulari ai Pm si M mandubulari
58.* Cuvantul “carie” provine din latinescul “caries” care inseamna:

a) ars
b) putred
c) copt
d) negru
e) boala

59. Dintre principiile clasice de preparare a cavitatilor dupa Black, fac parte:

a) deschiderea procesului carios

b) exereza dentinei alterate
c) indepartarea papilei dentare
d) aplicatii topice de fluor
e) extensia preventiva

60. Cavitatile de clasa I sunt rezultatul tratamentului cariilor localizate in:

a) santuri si fosete ocluzale a M si PM

b) in fosetele orale, supracingulare ale frotalilor superiori
c) santurile orale ale molarilor
d) inferior de colet
e) fetele proximale ale frontalilor inferiori

61. Dintre aspectele clinice ale cavitatilor de cls I:

a) carie cu orificiu mare de deschidere

b) carie punctiforma, singulara, multipla
c) carie de colet avansata
d) carii punctiforme in fosetele vestibulare
e) carei cu aspect cretos pe fete proximale

62. Dintre aspectele clinice ale cavitatii de clasa a II-a sunt :

a) carie care a subminat şi a întrerupt creasta marginală de smalţ

b) carie la nivelul punctului de contact, care a subminat dar nu a întrerupt creasta marginală de smalţ;
c) carii pe o faţă proximală şi pe suprafaţa ocluzală
d) carie situată sub punctul de contact
e) carie de colet

63. Cavitatea de clasa a II-a este:

a) alcatuita dintr-o componenta verticala

b) alcatuita dintr-o componenta sagitala
c) alcatuita dintr-o componenta orizontala
d) o cavitate ce nu se obtureaza
e) o cavitate ce nu necesita refacerea fetei proximale
64. Cavitatea de clasa a II-a - componenta verticala :

a) adancimea cavitatii sa fie de minim 2 mm

b) pereţii vestibular şi oral trebuie să fie uşor înclinaţi în plan axial
c) are o latime de minim 1 cm
d) peretele parapulpar trebuie să fie plan
e) nu se intersecteaza cu componenta orizontala

65. Coroanele de înveliș metalice se pot confecționa prin:

a) turnare
b) ștanțare
c) procedeu combinat
d) nici o variantă nu este corectă
e) topire

66. Indicațiile coroanei metalice:

a) distrucții coronare extinse

b) abrazii patologice
c) dinți cu mobilitate dentară avansată
d) dinți izolați fără antagoniști
e) în pierderi mari de substanță dură care nu mai oferă retenția necesară și care nu mai pot fi refăcuți
nici prin DCR-uri

67. Contraindicațiile coroanei metalice:

a) Elemente de agregare în protezarea fixă

b) Dinți cu parodontiul marginal afectat
c) Elemente de ancorare în protezarea mobilizabilă
d) Dinți foarte scurți care, după preparare, nu mai oferă premise pentru retenție
e) Distrucții coronare cu obturații multiple

68. Etapele clinice de realizare a coroanei metalice:

a) Prepararea dintelui
b) Amprentarea
c) Proba și adaptarea coroanelor
d) Cimentarea coroanei
e) Diagnosticul și indicația terapeutică

69. Etapele tehnice de realizare a coroanei metalice:

a) Realizarea modelului
b) Prelucrarea coroanei
c) Cimentarea coroanei
d) Confecționarea machetei
e) Confecționarea tiparului
70. Finisarea bontului:

a) Se face cu pietre de dimensiuni reduse, cilindrice

b) Se procedează la suprimarea muchiilor dintre suprafața ocluzala și cele laterale
c) Reprezintă momentul critic al șlefuirii
d) Se realizează șanțuri de orientare pentru reducere axială
e) Muchiile secundare, neregularitățile și asperitățile se netezesc cu discuri de hârtie umezite, sub
racire cu apă

71. Accidente în șlefuire:

a) Secționarea buzei, limbii, planșeului sau mucoasei jugale

b) Deschiderea camerei pulpare
c) Șlefuirea din neatenție sau printr-o tehnică greșită a dintelui adiacent
d) Fracturarea coronară a dintelui vecin sau antagonist
e) Traumatizarea parodonțiului marginal

72. Etiologia cariei dentare:

a) este unifactorială
b) fluxul salivar are un rol important în apariția cariei
c) poate fi genetică
d) este multifactorială
e) factorul etiologic principal este viermele cauzator de carie

73. Cavitatea de clasa I rezultă în urma tratamentului leziunilor carioase localizate :

a) la nivelul vârfurilor cuspizilor

b) pe fețele ocluzale ale molarilor
c) pe fețele ocluzale ale caninilor
d) în două treimi ocluzale ale fețelor vestibulare si orale ale molarilor
e) pe fețele palatinale ale frontalilor superiori supracingular

74. Etapa de tratament chirurgical a cariei dentare presupune :

a) redarea morfologiei
b) prepararea cavității
c) îndepărtarea țesuturilor dure alterate
d) amprentarea cavității
e) protecția pulpo-dentinară

75. Cavitatea de clasa a IV-a rezultă în urma tratamentului unui proces carios localizat :
a) în trimea cervicală a dinților laterali
b) pe fețele proximale ale frontalilor cu distrucția unghiului incizal
c) pe suprafețele ocluzale ale premolarilor
d) pe fețele proximale ale frontalilor fără distrucția unghiului incizal
e) pe fețele proximale ale molarilor

76. Care sunt instrumentele folosite la prepararea cavităților ?

a) freze sferice
b) toporișcă de dentină
c) linguri Black
d) ace Lentullo
e) chiuretă alveolară
77. Etapele de realizare a cavităților de clasa a V-a :
a) pentru exereza dentinei alterate se poate utiliza instrumentarul rotativ cu cap miniaturizat
b) conturul cavității poate fi oval, rotund sau reniform
c) exereza dentinei alterate se poate face cu dălți de smalț
d) nu se va face bizotarea marginilor de smalț
e) deschiderea cavității nu pune probleme, cavitatea fiind de fapt deschisă

78. Caria de colet :

a) poate fi superficială
b) în urma tratamentului va rezulta o cavitate de clasa a IV-a
c) poate fi situată vestibular la dinții laterali
d) nu poate fi profundă
e) poate fi situată oral la dinții frontali

79. Reusita restauratiei protetice la coroana mixta metalo-ceramica depinde de:

a) De o preparatie adecvata
b) De materialele folosite
c) Spatiul insuficient
d) Spatiul suficient
e) Estetica

80. Cu ce probleme s-au confruntat practicienii de-a lungul timpului la coroana metalo-ceramica?
a) Descoperirea aliajului
b) Compatibilitatea metalului cu portelanul
c) Neimportanta rezistentei
d) Redarea aspectului natural
e) Importanta rezistentei

81. Ce punct de topire au ceramicile moderne?

a) 7000⁰C
b) 9000⁰C
c) 9600⁰C
d) 960⁰C
e) 1000⁰C

82. Ce indicatii au coroanele metalo-ceramice?

a) In cazuri clinice in care se impune o acoperire totala
b) In modificari cromatice ce afecteaza estetica dentara
c) In caz de distructii severe ale dintilor datorate leziunilor carioase
d) La pacientii cu indice crescut de aparitie al cariei
e) In traumatismele dentare

83. Ce contraindicatii au coroanele metalo-ceramice?

a) La pacientii cu indice crescut de aparitie al cariei dentare
b) La pacientii tineri ce prezinta camera pulpara mare
c) In cazuri clinice cand este nevoie de rezistenta marita
d) In cazuri de reconturare axiala a peretilor preparatiei
e) Atunci cand peretele vestibular este intact se foloseste coroana partial
84. Ce avantaje au coroanele metalo-ceramice?
a)Rezistenta metalului cu estetica portelanului
b) Retentivitate buna
c) Au aspect cat mai natural
d) Principiul de ranforsare a unui material fragil, esthetic si placut, prin sprijinirea lui pe un schelet
metalic
e) Includerea tuturor peretilor in preparatie

85. Ce dezavantaje au coroanele metalo-ceramice?

a) Iritarea parodontiului datorita plasarii marginilor subgingivale
b) Efect estetic inferior fata de coroanele integral ceramice
c) Efect estetic superior fata de coroanele integral ceramice
d) Implica multe procedee tehnice
e) Costuri ridicate