Toate Grile

1.
Din punct de vedere al efectului anestezic al lidocainei ( xilinei ) sunt adevarate

urmatoarele afirmatii :
a) [x] puterea anestezica este de 2 ori mai mare decat cea a procainei
b) [ ] instalarea anesteziei este mai lenta decat la procaina
c) [x] instalarea anesteziei se face in circa 2-5 minute
d) [ ] durata anesteziei eficiente pentru actul terapeutic este lunga
e) [x] toxicitatea lidocainei este de 2 ori mai mare fata de cea a procainei
2. Din punct de vedere al farmacocineticii si metabolismului lidocainei ( xilinei ) sunt

adevarate urmatoarele afirmatii :
a) [ ] clorhidratul de lidocaina este partial absorbit dupa administrarea parenterala
b) [x] clorhidratul de lidocaina este complet absorbit dupa administrarea parenterala
c) [x] rata de absorbtie in fluxul sanguin a clorhidratului de lidocaina este dependenta in
primul rand de prezenta sau absenta agentului vasoconstictor
d) [ ] clorhidratul de lidocaina este metabolizat foarte lent
e) [x] clorhidratul de lidocaina este metabolizat in proportie de aproximativ 90 % la nivel
hepatic
3. Posologia si modul de administrare al lidocainei ( xilinei ) in medicina dentara si chirurgia

oro-maxilo-faciala este urmatoarea :
a) [ ] la adultii sanatosi , doza maxima de lidocaina fara adrenalina este de 7 mg/kg-corp ,
fara a depasi 500 mg
b) [ ] la adultii sanatosi , doza maxima de lidocaina cu adrenalina este de 4,5 mg/kg-corp ,
c) [x] la copiii peste 3 ani , cu dezvoltare normala , doza maxima de lidocaina fara adrenalina
este de 3-4 mg/kg- corp
d) [x] la adultii sanatosi , doza maxima de lidocaina fara adrenalina este de 4,5 mg/kg-corp ,
e) [x] la adultii sanatosi , doza maxima de lidocaina cu adrenalina este de 7 mg/kg-corp , fara
a depasi 500 mg
4. Printre reactiile adverse date de lidocaina ( xilina ) sau in caz de supradozaj se pot intalni :
a) [x] manifestari SNC
b) [ ] manifestari hepatice
c) [ ] manifestari renale
d) [x] manifestari alergice
e) [x] manifestari cardio-vascular
5. Despre efectul anestezic al mepivacainei sunt adevarate urmatoarele afirmatii

a) [ ] durata de instalare a anesteziei este lunga
b) [x] durata de instalare a anesteziei este scurta ( 2-3 minute )
c) [x] durata anesteziei eficienta este crescuta ( 2-3 ore )
d) [ ] durata anesteziei eficiente este foarte scurta
e) [ ] durata anesteziei eficiente pentru actul terapeutic este variabila , dar relativ
redusa ( 20-45 minute )
6. Agentii vasoconstrictori continuti de majoritatea preparatelor anestezice locale permit:

a) [x] o resorbtie mai lenta a anestezicului in circulatie
b) [x] un efect anestezic local cu potenta si durata semnificativ crescute
c) [ ] un risc mai crescut de toxicitate sistemica
d) [x] diminuarea sangerarii locale
e) [ ] o resorbtie mai rapida a anestezicului in circulatie
7. Printre substantele anestezice locale folosite in mod curent in medicina dentara si chirurgia
oro-maxilo-faciala se numara :
a) [ ] adrenalina
b) [x] articaina
c) [x] prilocaina
d) [ ] cocaina
e) [x] bupivacaina
8. Adrenalina :
a) [x] este o catecolamina
b) [x] in literatura anglo-saxona este numita epinefrina
c) [ ] nu este un vasoconstrictor foarte eficient
d) [x] se prezinta sub forma de sare hidrosolubila in concentratii de 1:50 000 pana la 1:200
000
e) [ ] se prezinta sub forma de sare liposolubila
9. Noradrenalina :
a) [ ] este un analog sintetic al vasopresinei
b) [x] are efecte similare cu cele ale adrenalinei
c) [x] prezinta o serie de dezavantaje , unele generale , cum ar fi hipertensiunea arteriala
marcata
d) [x] prezinta o serie de dezavantaje in ceea ce priveste anestezia locala legate de o
vasoconstrictie mult mai redusa ls locul injectarii
e) [x] in literatura anglo-saxona este numita si nor-epinefrina
10. Adrenalina si noradrenalina prezinta urmatoarele efecte locale :

a) [ ] au efect vasodilatator la locul injectarii
b) [x] au efect vasoconstrictor la locul injectarii
c) [x] induc o hemostaza rapida si eficienta
d) [ ] nu influenteaza puterea anestezica
e) [x] induc o putere anestezica mai mare si un efect mai indelungat
11. Felipresina :
a) [ ] este un vasoconstictor local catecolaminic
b) [x] este un vasoconstictor local non-catecolaminic , derivat de vasopresina
c) [x] nu are efecte directe de tip adrenergic asupra miocardului , deci riscul folosirii ei la
pacientii cu afectiuni cardio-vasculare este semnificativ redus
d) [x] are efect ocitocic fiind contraindicata la gravide
e) [ ] in literatura anglo-saxona se mai numeste epinefrina
12. Indicatiile anesteziei topice ( de contact ) sunt:

a) [x] mici interventii pe fibromucoasa gingivala
b) [x] extractia dintilor temporari mobili , cu rizaliza accentuata
c) [ ] incizia unor abcese vestibulare
d) [x] inaintea punctiei anestezice
e) [ ] extractia unor resturi radiculare ale unor dinti permanenti
13. Anestezia plexala :

a) [ ] este anestezia cea mai frecvent utilizata la mandibula
b) [x] se poate utiza doar in regiunile cu corticala osoasa subtire pentru ca
anestezicul sa poata difuza
c) [x] se poate utiza la maxilar pe toata intinderea sa cu rezerve in cea ce
priveste molarul de 6 ani
d) [ ] este mai eficienta la varstnici
e) [x] asigura anestezia a 1-2 dinti , a mucoasei vestibulare , periostului si osului
substanta anestezica
14. In medicina dentara si chirurgia oro-maxilo-faciala anestezia plexala este folosita pentru :
a) [x] extractii dentare
b) [x] rezectii apicale
c) [x] inserarea de implanturi dentare
d) [ ] detartraje
e) [ ] adaptarea unei coroane dentare la nivelul coletului
15. Anestezia intraligamentara prezinta urmatoarele avantaje :

a) [ ] necesita seringi speciale
b) [ ] durerea locala postanestezica este mai frecventa decat in cazul altor
procedee anestezice
c) [x] durata scurta de instalare a anesteziei ( 25-40 secunde ) in zona in care s-a infiltrat
d) [x] posibilitatea localizarii anesteziei la un singur dinte
e) [x] lipsa anesteziei la nivelul partilor moi
16. Anestezia „la tuberozitate" :

a) [x] vizeaza anestezia nervilor alveolari supero-posteriori
b) [ ] este indicata pentru proceduri terapeutice stomatologice sau chirurgicale la
nivelul caninilor superiori
c) [x] determina aparitia unui teritoriu anesteziat ce cuprinde si molarii superiori
cu osul alveolar
d) [ ] este indicata la pacientii cu risc hemoragic
e) [x] se poate face pe 2 cai : orala si cutanata ( externa )
17. Reperele pentru anestezia „la tuberozitate" sunt :

a) [ ] radacina meziala a molarului de 6 ani
b) [x] creasta zigomato-alveolara
c) [x] radacina meziala a molarului de 12 ani
d) [ ] radacina distala a molarului de 12 ani
e) [x] mucoasa mobila
18. Anestezia nervului nazo-palatin :

a) [x] se face la nivelul papilei incisive care acopera gaura incisiva
b) [x] se face pe linia mediana , palatinal , intre incisivii centrali superiori
c) [ ] se face transfrenular
d) [ ] se face la 1-2 cm deasupra coletului incisivilor superiori
e) [x] se face la 0,5 cm inapoia si deasupra coletului incisivilor centrali superiori
19. Anestezia nervului palatin mare ( nervului palatin anterior ) :

a) [ ] se mai numeste anestezia „la tuberozitate"
b) [x] are ca indicatie anestezia fibromucoasei palatine in cele 2/3 posterioare
c) [x] se mai numeste anestezia la „gaura palatina"
d) [ ] teritoriul anesteziat cuprinde si peretele posterior al sinusului maxilar
e) [x] teritoriul anesteziat cuprinde zona premolarilor si molarilor superiori in
regiunea palatinala
20. Aria de anestezie in cadrul anesteziei nervilor alveolari supero-anteriori (nervul

infraorbitar ) cuprinde :
a) [x] dintii frontali superiori ( incisiv central,incisiv lateral,canin ) de partea
anesteziata
b) [ ] dintii frontali inferiori ( incisiv central,incisiv lateral,canin ) de partea
anesteziata
c) [x] procesul alveolar intre linia mediana si primul premolar
d) [ ] pleoapa superioara
e) [ ] buza superioara in totalitate
21. Punctia anestezica pe cale orala in cazul anesteziei la „gaura infraorbitala" se practica :
a) [x] in fosa canina
b) [x] in mucoasa mobila
c) [ ] deasupra si lateral de radacina incisivului lateral
d) [x] deasupra si lateral de radacina caninului
e) [ ] in dreptul radacinii caninului
22. Reperele pentru anestezia la spina Spix sunt :

a) [ ] creasta zigomatica
b) [x] planul de ocluzie al molarilor inferiori
c) [x] creasta temporala , medial si posterior de marginea anterioara a ramului
mandibular
d) [x] plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a
muschiului pterigoidian intern
e) [ ] la 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
23. Pe langa tehnica clasica de anestezie a nervului alveolar inferior (anestezia la spina Spix)
se mai descriu si urmatoarele tehnici alternative :
a) [ ] procedeul Hoffer
b) [ ] procedeul Escat
c) [x] tehnica Veisbrem
d) [ ] tehnica D.Theodorescu
e) [x] tehnica Gaw-Gates
24. Teritoriul anesteziat prin anestezia nervului mentonier si a nervului incisiv (anestezia la
gaura mentoniera) cuprinde :
a) [x] dintii frontali inferiori de partea anesteziata
b) [ ] dintii laterali inferiori de partea anesteziata
c) [x] procesul alveolar si fibromucoasa vestibulara intre gaura mentoniera si linia mediana
d) [ ] buza inferioara
e) [x] tegumentul regiunii mentoniere de partea anesteziata
25. Accidentele locale ale anesteziei loco-regionale sunt:
a) [ ] necroza mucoasei
b) [ ] trismusul persistent
c) [x] durerea
d) [x] pareza faciala tranzitorie
e) [x] ruperea acului
26. Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt :

a) [x] descuamarea epiteliala si ulceratii ale mucoasei
b) [x] parestezii persistente
c) [ ] tulburari oculare
d) [ ] leziuni vasculare
e) [ ] sincopa vaso-vagala
27. Accidentele si complicatiile generale ale anesteziei loco-regionale sunt :

a) [x] sincopa vaso-vagala
b) [x] sincopa sinusului carotidian
c) [ ] convulsiile
d) [ ] accidentul vascular cerebral
e) [x] accidente alergice
1. Factorii care influenteaza anestezia in endodontie sunt:

A). anxietatea
B). oboseala
C). inflamatia tesuturilor
D. gradul de distructie al dintelui
E. particularitatile anatomice
2. Efectele secundare ale anestezicelor locale pot fii:
0A. tulburari moderate
0B. oprirea inimii
0C. moarte subita
D. anestezia zonei interesate
E. confera operatorului calm
3. Tehnicile de anestezie practicate in endodontie sunt:

A. in baraj
B. la distanta
C. generala
D0 .locala
E0.topica
4. Anestezia tronculara periferica a nervului dentar inferior la nivelul spinei lui Spix
intereseaza:
A. dintii mandibulari de aceeasi parte, pana la linia mediana plus un dinte de partea
opusa
B0. muco periostul vestibular situat inaintea primului molar
C0. hemibuza si pielea barbiei situate de partea anesteziei
D0. corpul mandibular si portiunea inferioara a ramurii ascendente a mandibulei
E0. cele 2/3 anterioare ale limbii si planseului bucal
5. *Tehnicile complementare de anestezie sunt cu exceptia:

A. intraligamentara
B0. plexala
C. palatinala
D .intrapulpara
E. intraseptala si intrapapilara
6. Anestezia intrapulpara:
A. se poate realiza cand pulpa nu este expusa
B. pentru a realiza extirparea devitala fara durere
C0. cu ac scurt indoit corespunzator
D 0.efectul este imediat
E .se recomanda in pulpite purulente
7. Anestezia intraligamentara:
A0. se practica in completarea anesteziei plexale sau tronculare periferice
B. indicata in orice regiune a maxilarelor
C0. indicata numai la mandibula
D0. acul se introduce tangent cu radacina
E. acul se introduce perpendicular pe mucoasa papilara
8. Anestezia nervului incisiv inferior:

A0. se realizeaza la gaura mentoniera
B. cu gura larg deschisa
C. nu este necesara patrunderea cu acul in gaura mentoniera
D0. cu gura semideschisa
E. intereseaza doar pulpa nu si osul alveolar
9. Anestezia nervului alveolar supero-posterior:

A0. insensibilizeaza pulpa celor 3 molari maxilari
B0. cu gura semideschisa
C0. acul se introduce la nivelul molarului doi
D0. in unghi de 45
E. este indicat sa se pastreze contactul osos in timpul progresiunii acului
10. *Conditiile de utilizare a acelor sunt urmatoarele cu exceptia:

A. sa se foloseasca numai pentru un singur pacient
B. trebuie schimbat dupa trei utilizari la acelasi pacient
C. trebuie distruse imediat dupa utilizare
D. capacul acului trebuie repus inapoi pe ac,imediat dupa injectare
E0. directia acului se poate schimba in timp ce acesta se afla in profunzimea
tesuturilor.
1. Hematomul obrazului după anestezia la tuberozitate:

A. Apare prin înţeparea plexului branhial
B0. Se manifestă clinic prin apariţia unei tumefacţii geniene
C. Se resoarbe în 2-3 ore
D0. Necesită antibioterapie
E. Necesită utilizarea că ldurii locale în primele 6 ore după producere
2. Manifestă rile sincopei vaso-vagale în stadiul presincopal sunt :

A. Pierderea bruscă şi tranzitorie a stă rii de conştienţă
B0. Paloarefaciala
C0. Hiperventilaţie
D0. Diaforeză
E0. Greaţă
3. Care dintre afirmaţiile urmă toare cu privire la adrenalină este falsă ?

A. Este o catecolamină
B. Este simpatomimetică
C0. Este cel mai eficient vasodilatator folosit în anestezicele locale
D0. Se foloseşte în concentraţii de 1:10000 pâ nă la 1: 200000
E. Necesită adă ugarea unui conservant de tip bisulfit
4. Anestezia tronculară periferică :

A0. Vizează trunchiul nervos şi ramurile sale
B. Are durată de acţiune mai redusă decâ t anestezia topică
C. Deformează regiuneaanesteziată
D0. Este o anestezie loco-regională prin infiltrație
E. Include anestezia tronculară bazală
5. Care variantă de ră spuns este corectă în ceea ce priveşte administrarea lidocainei în
timpul gravidită ţii şi lactaţiei:
A0. Are efect teratogen
B0. Poate determina hipotensiune de sarcină
C. Nu se recomandă monitorizare cardiacă fetală
D0. Se recomandă temporizarea administră rii la gravide în primul trimestru de sarcină
E. Nu se recomandată înlocuirea temporară a alimentaţiei la sâ n
pentru 24 de ore
6. Complicaţiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:

A0. Ulceraţii ale mucoasei
B. Ruperea acului
C0. Alveolita postextracţională
D. Pareza facială tranzitorie
E. Hematom
7. Reperele pentru anestezia nervului palatin anterior sunt:
A0. Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului
B. La 0,5 cm înapoi de marginea posterioară a palatului dur
C0. La 1 cm înaintea câ rligului aripii interne a apofizei pterigoide
D. La 1 cm înaintea cîrligului aripii externe a apofizei pterigoide
E0. Unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a osului palatin
8. *Anestezia locală prin infiltraţie nu include:

A0. Anestezia de contact
B. Anestezia submucoasă
C. Anestezia intradermică
D. Anestezia plexală
E. Anestezia intraligamentară
9. Gaura infraorbitară este situată :

A. La 5 mm înafara liniei verticale mediopupilare
B. Pe orizontala ce uneşte gaura supraorbitară cu cea mentonieră
C0. Pe linia verticală ce trece între cei doi premolari superiori
D0. La 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
E. Deasuprasuturiizigomato-maxilare
10. Manifestă rile clinice ale alergiei sunt:

A0. Dispnee cu wheezing
B0. Angioedem
C0. Hipotensiune arterial
D. Bradicardie
E0. Colaps
11. Anestezia plexală :

A0. Este o anestezie supraperiostală
B. Rar utilizată la maxilar
C0. Este paraapicală
D. Este mai puţin eficientă la copii şi tineri
E. Este o anestezie prin imbibiţie
12. Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt:

A0. Creasta zigomato-alveolară
B0. Ră dă cina mezială a molarului de 12 ani
C0. Mucoasamobilă
D. Înainte muşchiului maseter
E. Margineainferioară aosuluizigomatic
13. *Lidocaina:
A. Are pH-ul 8
B. Are toxicitate de 3 ori mai mare faţă de procaină
C. Are putere anestezică de două ori mai mică decâ t a procainei
D0. Se metabolizează în proporţie de 90% la nivel hepatic
E. Doza uzuală este de 18 ml soluţie
14. Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind:
A. Sincopa vaso-vagală
B0. Durerea
C. Alveolita postextractională
D0. Pareza facială tranzitorie
E. Descuamareaepitelială
15. Tratamentul de urgenţă al edemului că ilor aeriene superioare presupune:

A0. Oxigenoterapie
B0. Administrare de adrenalină 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000 subcutanat
C0. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser fiziologic
D0. Administrare de epinefrină în bronhospasm
E. Administrare de antibiotice în edem laringian
16. *Anestezia la spina Spix :

A. Se efectuează rar pe cale orală
B0. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura mentonieră
C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori
D. Determină anestezia nervului bucal
E. Anesteziază și nervul auriculo-temporal
17. *Articaina:
A. Nu este întotdeauna asociată în soluţie cu vasoconstrictor
B0. Este contraindicată la copii sub 4 ani
C. Este indicată la pacienţii cu bronhospasm în antecedente
D. Are putere anestezică mai redusă decâ t lidocaina
E. Serecomandă injectarerapidă
18. *Anestezia intraligamentară :

A. Nu necesită seringi speciale
B. Durata de instalare este mare
C. Reduce riscul de alveolită postextracţională
D. Durerea locală postanestezică e mai redusă
E0. Este indicată la pacienţii cu risc hemoragic
19. Necroza mucoasei:

A0. Apare pe fondul ischemiei prelungite
B. Este mai frecventă după anestezii efectuate vestibular
C0. Apare după decolă ri brutale ale muco-periostului
D. Are culoare roşie intensă
E. Este un accident al anesteziei loco-regionale
20. *Anestezia topică :

A. Necesită o concentraţie mai mică a anestezicului decâ t pentru
injectare
B. Foloseşte frecvent xilina 0.5-1%
C0. Se poate utiliza şi pentru anestezia unui nerv situat relativ submucos
D. Nu necesită uscarea prealabilă a locului de aplicare a anestezicului
E. Durata este de aproximativ două ore
21. Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaţii în:

A0. Procese inflamatorii retrotuberozitare
B0. Tumori localizate în treimea distală a vestibulului superior
C0. Pacienţi sub tratament anticoagulant
D0. Hemofilici
E. Pacienţi cu odontectomii ale molarilor de minte în antecedente
22. Catecolaminele au ca efecte locale :

A0. Vasoconstricţie la locul injectă rii
B. Creşterea ratei de absorbţie a anestezicului în fluxul sangvin
C0. Putere anestezică mai mare
D0. Efect mai îndelungat
E0. Stimularea receptorilor din pereţii arteriolari
23. Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie:

A0. Utilizarea soluţiilor prea reci față de temperatura camerei
B0. Injectarea rapidă a soluţiei anestezice
C0. Injectarea din eroare a unor substanţe toxice
D. Folosirea acelor cu bizou ascuțit
E0. Injectarea unor soluţii cu urme de alcool
24. Mepivacaina:
A0. Are o toxicitate de 1,5-2 faţă de procaină
B0. Durata anesteziei este crescută
C0. Are potenţă de 2 faţă de lidocaină
D. Nu este metabolizată în ficat
E. Este eliminată renal în proporţie de 50-60%
25. Articaina este contraindicată la

A0. Pacienţi epileptici fă ră tratament
B0. Pacienţi cu porfirie acută recurentă
C0. Pacienţi cu deficit de colinesterază plasmatică
D0. Pacienţi cu tulbură ri de conducere atrio-ventriculare severe
E. Pacienţi sub tratament cu anticoagulant
26. Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt

A0. Stare de agitaţie nemotivată
B. Tegumente uscate
C0. Senzaţia de greaţă
D0. Cefalee intensă
E. Frison
27. Tratamentul anginei pectoral constă în:

A0. Poziţia declivă a pacientului
B. Aspirarea secreţiilor din cavitatea orală
C0. Administrarea unui vasodilatator coronarian
D0. Oprirea intervenţiei dentare
E. Administrarea de antiedematoase per os
28. Accidentele locale puncţiei anestezice la Spix sunt:

A0. Ruperea acului
B0. Producerea unui hematom
C. Trismus persistent
D. Injectite postanestezice
E. Congestiategumentelor
29. Reperele pentru spina Spix sunt:

A0. Creasta temporală a mandibulei
B. Tuberozitateamandibulară
C. Incizurasigmoidă
D0. Plica pterigomandibulară
E0. Planul de ocluzie al molarilor inferiori
30. Avantajele anesteziei intraligamentare sunt:

A0. Lipsa anesteziei la nivelul pă rţilor moi
B0. Anestezia simultană la mai mulţi dinţi
C0. Posibilitatea localiză rii la un singur dinte
D0. Folosirea unei cantită ţi de 0,15-0,20 ml soluţie anestezică
E. Nu necesită seringi speciale
Grile licenţă 2010

Anestezia în medicina dentară
1. Puterea anestezică şi toxicitatea xilinei:

A. Este de 2 ori mai mică decât cea a procainei
B. 0Este de 2 ori mai mare decât cea a procainei
C. Puterea anestezică este de 2 ori mai mare, în timp ce toxicitatea este de 2 ori mai mică
decât cea a procainei
D. Puterea anestezică este de 2 ori mai mică, în timp ce toxicitatea este de 2 ori mai mare
E. 0În prezent se foloseşte ca etalon pentru celelalte anestezice locale
2. Doza maximă a xilinei la adulţii sănătoşi este:

A. )4,5 mg/kg-corp pentru xilina fără adrenalină
B. )7 mg/kg-corp pentru xilina cu adrenalină
C. Să nu se depăşească doza de 500 mg la xilina fără adrenalină
D. )Să nu se depăşească doza de 500 mg la xilina cu adrenalină
E. Să nu se depăşească doza de 300 mg la xilina cu adrenalină
3. Referitor la reacţiile adverse şi supradozajul xilinei sunt adevărate următoarele

afirmaţii:
A. Reacţiile alergice sunt frecvente
B. 0Reacţiile alergice se datorează mai degrabă conservantului
C. Manifestările cardiovasculare sunt reprezentate de hipertensiune şi tahicardie
D. Manifestările cardiovasculare sunt de tip cardiostimulator
E. Manifestări din partea SNC nu apar niciodată
4. Articaina:
A. Prezintă o potenţă de 2 ori mai mare faţă de procaină
B. 0Prezintă o potenţă de 2 ori mai mare faţă de lidocaină
C. 0Prezintă o toxicitate de 1-1,5 ori mai mare faţă de procaină
D. Nu trece bariera feto-placentară
E. 0O cantitate de 10% poate trece în circulaţia fetală
5. Adrenalina:
A. 0Este o catecolamină
B. 0Se foloseşte în concentraţii de 1:50000 până la 1:200000
C. 0Induce hipertensiune arterială şi tahicardie
D. Are efect hipoglicemiant
E. Utilizarea ei ca adjuvant al anesezicelor locale este recomandată în primul trimestru
de sarcină
6. Noradrenalina:
A. Este un vasoconstrictor non-catecolaminic
B. Este cel mai eficient vasoconstrictor folosit în soluţiile anestezice locale
C. Are avanteje multiple faţă de adrenalină
D. 0Ca dezavantaj putem aminti producerea unei hipertensiuni arteriale marcate
E. Produce o vasoconstricţie mult mai accentuată la locul injectării
7. Anestezia topică este indicată pentru:

A. Extarcţii de dinţi temporari cu rădăcina neresorbită
B. Incizia de abcese ale lojilor superficiale
C. 0Detartraj
D. 0Suprimarea reflexului de vomă în timpul amprentării
E. 0Înaintea puncţiei anestezice
8. Anestezia plexală:
A. 0Este anestezia cel mai frecvent utilizată la maxilar
B. Presupune injectarea anestezicului subperiostal
C. Este eficientă pentru că anestezicul nu trebuie să pătrundă în grosimea osului
D. Se poate folosi şi în regiunile cu corticală osoasă groasă
E. Este mai eficientă la persoanele în vârstă
9. În ceea ce priveşte tehnica anesteziei plexale următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. 0Puncţia se face în mucoasa mobilă a vestibulului superior
B. Puncţia se face în mucoasa fixă gingivală
C. 0Bizoul acului este orientat spre planul osos
D. 0Pentru incisivii centrali superiori anestezia se practică transfrenular
E. Cantitatea de anestezic indicată este de 0,3-0,5 ml

A. 0Durata scurtă de instalare a anesteziei
B. Datorită ischemiei date de presiunea substanţei anestezice alveolita postextracţională
apare mai rar
C. 0Se pot anestezia mai mulţi dinţi fără riscul de supradozare a anestezicului
D. Durerea locală postanestezică apare mai rar decât în cazul altor procedee anestezice
E. 0Lipsa anesteziei la nivelul părţilor moi
11. Reperele anesteziei “la tuberozitate” pe cale endoorală sunt:
A. 0Mucoasa mobilă
B. Arcada temporo-zigomatică
C. Rădăcina distală a molarului de 12 ani
D. Rădăcina mezială a molarului de 6 ani
E. Marginea anterioară a muşchiului maseter
12. Teritoriul anesteziat în cazul anesteziei tronculare periferice a nervilor alveolari

supero-posteriori cuprinde:
A. 0Molarii superiori
B. 0Osul alveolar în dreptul molarilor superiori
C. Fibromucoasa palatinală în dreptul molarilor superiori
D. Peretele anterior al sinusului maxilar
E. 0Inconstant zona premolarilor (parţial sau total)
13. În ceea ce priveşte anestezia nervului nazopalatin pe cale endoorală următoarele

afirmaţii sunt corecte:
A. Puncţia se face direct în papila incisivă
B. 0Procedeul este destul de dureros datorită inervaţiei bogate a papilei incisive
C. 0Puncţia se face din lateral pe marginea papilei incisive
D. Puncţia se face la 1 cm înapoia marginii gingivale a incisivilor centrali superiori
E. 0Se pătrunde în canalul incisiv aproximativ 0,5 cm
14. Referitor la anestezia nervului palatin anterior (mare) următoarele afirmaţii sunt
corecte:
A. Se utilizează pentru anestezia 1/3 anterioare a fibromucoasei palatine
B. 0Se utilizează pentru anestezia celor 2/3 posterioare a fibromucoasei palatine
C. 0Puncţia anestezică se practică în şanţul palatin în dreptul molarului doi
D. Se urmăreşte pătrunderea cu acul în canalul palatin
E. Cantitatea de anestezic folosită este de 1,5-1,7 ml
15. Referitor la anestezia prin infiltraţie a fibromucoasei palatine următoarele afirmaţii

sunt corecte:
A. 0Puncţia se practică la 1 cm de marginea gingivală
B. Acul este ţinut paralel cu osul
C. Anestezia este indicată când se intervine pe o arie largă a palatului
D. 0Prin injectarea bruscă a unei cantităţi mari de anestezic poate apare decolarea
periostală şi ulterior necroza mucoasei
E. 0Cantitatea de anestezic recomandată este de 0,30-0,50 ml
16. Gaura infraorbitală este situată la:

A. 1,5 cm sub rebordul orbitar inferior
B. 0La unirea celor 2/3 externe cu 1/3 internă a marginii infraorbitare
C. La 5 mm lateral de linia verticală mediopupilară
D. Pe linia verticală care trece prin incisivul central superior
E. 0Pe linia care uneşte gaura supraorbitară şi gaura mentonieră
17. Aria de anestezie în cazul anesteziei nervilor alveolari supero-anteriori (nervului

infraorbital) cuprinde:
A. 0Dinţii frontali superiori
B. 0Procesul alveolar din zona frontală superioară
C. 0Mucoasa vestibulară din zona frontală superioară
D. 0Jumătate din buza superioară
E. Pleoapa superioară

A. Creasta temporală situată lateral şi posterior de marginea anterioară a ramului
mandibular
B. 0Creasta temporală situată medial şi posterior de marginea anterioară a ramului
mandibular
C. 0Plica pterigomandibulară situată de-a lungul marginii anterioare a muşchiului
pterigoidian intern
D. Plica pterigomandibulară situată de-a lungul marginii anterioare a muşchiului
pterigoidian extern
E. Planul de ocluzie a molarilor superiori
19. Teritoriul anesteziat prin anestezia la spina Spix permite intervenţii asupra:
A. 0Dinţilor de pe o hemiascadă inferioară
B. 0Osului de pe o hemiarcadă inferioară
C. 0Gingivomucoasei vestibulare de la gaura mentonieră la linia mediană
D. Gingivomucoasei vestibulare distal de gaura mentonieră
E. 0Părţilor moi labio-mentonierei
20. În cazul anesteziei la spina Spix greşelile de tehnică duc la neinstalarea anesteziei,
astfel:
A. Puncţia efectuată prea sus va determina anestezia nervului facial urmată de paralizia
muşchilor feţei
B. Puncţia efectuată prea lateral va duce la anestezia laterofaringelui însoţită de tulburări
de deglutiţie
C. Puncţia efectuată prea medial va duce la proptirea acului în marginea anterioară a
ramului mandibular
D. Puncţia efectuată prea profund va determina anestezia nervului auriculotemporal sau
paralizia muşchiului maseter
E. 0Nici un răspuns nu este corect
21. Anestezia nervului bucal:

A. 0Este o anestezie de completare pentru gingivomucoasa situată distal de gaura
mentonieră
B. 0Se poate anestezia pe cale orală sau cutanată
C. Anestezia singulară a nervului bucal se foloseşte în mod uzual în medicina dentară
D. 0Practic se realizează printr-o puncţie în vestibulul inferior în zona în care urmează să
se intervină
E. Practic se realizează printr-o puncţie în planşeul bucal în dreptul dintelui pe care se
intervine
22. Anestezia nervului lingual în planşeul bucal:

A. Se utilizează preponderent în medicina dentară
B. 0Se utilizează preponderent în chirurgia oro-maxilo-facială
C. 0Se practică pentru mucoasa hemiplanşeului bucal
D. 0Se prectică pentru intervenţii asupra regiunii presulcale a hemilimbii de partea
anesteziată
E. 0O variantă acestei tehnici este descrisă de Dan Teodorescu
23. Gaura mentonieră este situată:

A. 0Pe faţa externă a corpului mandibulei
B. Pe faţa internă a remului ascendent al mandibulei
C. 0La jumătatea înălţimii osului între cei doi premolari
D. La jumătatea înălţimii osului între canin şi primul premolar
E. La edentaţi datorită atrofiei crestei alveolare este situată mai aproape de baza
mandibulei
24. Anestezia nervului maseterin se prectică:

A. În caz de anchiloză temporo-mandibulară
B. 0În caz de trismus
C. 0La nivelul incizurii sigmoide
D. Imediat deasupra arcadei zigomatice
E. 0Pentru muşchii temporal şi pterigoidieni alături de muşchiul maseterin
25. Dintre accidentele şi complicaţiile locale ale anesteziei loco-regionale fac parte:
A. 0Ruperea acului
B. 0Necroze ale mucoasei
C. Sincopa vaso-vagală
D. Criza de astm bronşic
E. 0Alveolita postextracţională
26. Alveolita postextracţională ca şi complicaţie locală a anesteziei loco-regionale apare:

A. Cu o frecvenţă mai mare după anesteziile tronculare periferice
B. 0Cu o frecvenţă mai mare după anestezia intraligamentară
C. În primul rând datorită substanţei anestezice
D. 0În primul rând datorită vasoconstrictorului din soluţia anestezică
E. Datorită hiperemiei osului alveolar determinat de soluţia anestezică
27. Pareza facială tranzitorie ca accident al anesteziei loco-regionale:

A. 0Se produce în timpul anesteziei la spina Spix
B. Se produce în timpul anesteziei la gaura mentonieră
C. 0Se produce datorită injectării substanţei anestezice la nivelul glandei parotide
D. Are ca semne caracteristice lagoftalmia şi ridicarea comisurii bucale de pe partea
afectată
E. Are ca semne caracteristice lagoftalmia şi coborârea comisurii bucale bilateral
28. Tratamentul sincopei vaso-vagale cuprinde:

A. Aşezarea pacientului în decubit lateral cu membrele inferioare coborâte
B. 0Aşezarea pacientului în poziţia de astronaut
C. Îmbogăţirea aerului inspirat cu CO2
D. 0Controlul şi favorizarea ventilaţiei pulmonare
E. 0Înlăturarea obstacolelor care ar putea limita mişcările respiratorii (guler, cravată,
centură, sutien etc.)
29. În formele grave ale accidentelor alergice din cursul anesteziei loco-regionale pot să
apară următoarele manifestări:
A. 0Cutanate: prurit intens, conjunctivită, rinită
B. 0Gastro-intestinale şi genito-urinare: diaree, graţă şi vărsături, incontinenţă urinară
C. 0Respiratorii: dispnee, cianoză, wheezing
D. 0Cardiace: palpitaţii, aritmii, stop cardiac
E. Nici un răspuns nu este corect
30. Dintre accidentele şi complicaţiile generale ale anesteziei loco-regionale fac parte:
A. Durerea
B. Hematomul
C. Injectitele postanestezice
D. 0Hipotensiunea ortostatică sincopală
E. 0Sincopa sinusului carotidian
Grile licenţă 2010

Anestezia în medicina dentară
31. Puterea anestezică şi toxicitatea xilinei:

F. Este de 2 ori mai mică decât cea a procainei
G. Este de 2 ori mai mare decât cea a procainei
H. Puterea anestezică este de 2 ori mai mare, în timp ce toxicitatea este de 2 ori mai mică
I. Puterea anestezică este de 2 ori mai mică, în timp ce toxicitatea este de 2 ori mai mare
J. În prezent se foloseşte ca etalon pentru celelalte anestezice locale
32. Doza maximă a xilinei la adulţii sănătoşi este:

F. 4,5 mg/kg-corp pentru xilina fără adrenalină
G. 7 mg/kg-corp pentru xilina cu adrenalină
H. Să nu se depăşească doza de 500 mg la xilina fără adrenalină
I. Să nu se depăşească doza de 500 mg la xilina cu adrenalină
J. Să nu se depăşească doza de 300 mg la xilina cu adrenalină
33. Referitor la reacţiile adverse şi supradozajul xilinei sunt adevărate următoarele

afirmaţii:
F. Reacţiile alergice sunt frecvente
G. Reacţiile alergice se datorează mai degrabă conservantului
H. Manifestările cardiovasculare sunt reprezentate de hipertensiune şi tahicardie
I. Manifestările cardiovasculare sunt de tip cardiostimulator
J. Manifestări din partea SNC nu apar niciodată
34. Articaina:
F. Prezintă o potenţă de 2 ori mai mare faţă de procaină
G. Prezintă o potenţă de 2 ori mai mare faţă de lidocaină
H. Prezintă o toxicitate de 1-1,5 ori mai mare faţă de procaină
I. Nu trece bariera feto-placentară
J. O cantitate de 10% poate trece în circulaţia fetală
35. Adrenalina:
F. Este o catecolamină
G. Se foloseşte în concentraţii de 1:50000 până la 1:200000
H. Induce hipertensiune arterială şi tahicardie
I. Are efect hipoglicemiant
J. Utilizarea ei ca adjuvant al anesezicelor locale este recomandată în primul trimestru
de sarcină
36. Noradrenalina:
F. Este un vasoconstrictor non-catecolaminic
G. Este cel mai eficient vasoconstrictor folosit în soluţiile anestezice locale
H. Are avanteje multiple faţă de adrenalină
I. Ca dezavantaj putem aminti producerea unei hipertensiuni arteriale marcate
J. Produce o vasoconstricţie mult mai accentuată la locul injectării
37. Anestezia topică este indicată pentru:

F. Extarcţii de dinţi temporari cu rădăcina neresorbită
G. Incizia de abcese ale lojilor superficiale
H. Detartraj
I. Suprimarea reflexului de vomă în timpul amprentării
J. Înaintea puncţiei anestezice
38. Anestezia plexală:

F. Este anestezia cel mai frecvent utilizată la maxilar
G. Presupune injectarea anestezicului subperiostal
H. Este eficientă pentru că anestezicul nu trebuie să pătrundă în grosimea osului
I. Se poate folosi şi în regiunile cu corticală osoasă groasă
J. Este mai eficientă la persoanele în vârstă
39. În ceea ce priveşte tehnica anesteziei plexale următoarele afirmaţii sunt adevărate:
F. Puncţia se face în mucoasa mobilă a vestibulului superior
G. Puncţia se face în mucoasa fixă gingivală
H. Bizoul acului este orientat spre planul osos
I. Pentru incisivii centrali superiori anestezia se practică transfrenular
J. Cantitatea de anestezic indicată este de 0,3-0,5 ml

F. Durata scurtă de instalare a anesteziei
G. Datorită ischemiei date de presiunea substanţei anestezice alveolita postextracţională
apare mai rar
H. Se pot anestezia mai mulţi dinţi fără riscul de supradozare a anestezicului
I. Durerea locală postanestezică apare mai rar decât în cazul altor procedee anestezice
J. Lipsa anesteziei la nivelul părţilor moi
41. Reperele anesteziei “la tuberozitate” pe cale endoorală sunt:

F. Mucoasa mobilă
G. Arcada temporo-zigomatică
H. Rădăcina distală a molarului de 12 ani
I. Rădăcina mezială a molarului de 6 ani
J. Marginea anterioară a muşchiului maseter
42. Teritoriul anesteziat în cazul anesteziei tronculare periferice a nervilor alveolari
supero-posteriori cuprinde:
F. Molarii superiori
G. Osul alveolar în dreptul molarilor superiori
H. Fibromucoasa palatinală în dreptul molarilor superiori
I. Peretele anterior al sinusului maxilar
J. Inconstant zona premolarilor (parţial sau total)
43. În ceea ce priveşte anestezia nervului nazopalatin pe cale endoorală următoarele

afirmaţii sunt corecte:
F. Puncţia se face direct în papila incisivă
G. Procedeul este destul de dureros datorită inervaţiei bogate a papilei incisive
H. Puncţia se face din lateral pe marginea papilei incisive
I. Puncţia se face la 1 cm înapoia marginii gingivale a incisivilor centrali superiori
J. Se pătrunde în canalul incisiv aproximativ 0,5 cm
44. Referitor la anestezia nervului palatin anterior (mare) următoarele afirmaţii sunt
corecte:
F. Se utilizează pentru anestezia 1/3 anterioare a fibromucoasei palatine
G. Se utilizează pentru anestezia celor 2/3 posterioare a fibromucoasei palatine
H. Puncţia anestezică se practică în şanţul palatin în dreptul molarului doi
I. Se urmăreşte pătrunderea cu acul în canalul palatin
J. Cantitatea de anestezic folosită este de 1,5-1,7 ml
45. Referitor la anestezia prin infiltraţie a fibromucoasei palatine următoarele afirmaţii

sunt corecte:
F. Puncţia se practică la 1 cm de marginea gingivală
G. Acul este ţinut paralel cu osul
H. Anestezia este indicată când se intervine pe o arie largă a palatului
I. Prin injectarea bruscă a unei cantităţi mari de anestezic poate apare decolarea
periostală şi ulterior necroza mucoasei
J. Cantitatea de anestezic recomandată este de 0,30-0,50 ml
46. Gaura infraorbitală este situată la:

F. 1,5 cm sub rebordul orbitar inferior
G. La unirea celor 2/3 externe cu 1/3 internă a marginii infraorbitare
H. La 5 mm lateral de linia verticală mediopupilară
I. Pe linia verticală care trece prin incisivul central superior
J. Pe linia care uneşte gaura supraorbitară şi gaura mentonieră
47. Aria de anestezie în cazul anesteziei nervilor alveolari supero-anteriori (nervului

infraorbital) cuprinde:
F. Dinţii frontali superiori
G. Procesul alveolar din zona frontală superioară
H. Mucoasa vestibulară din zona frontală superioară
I. Jumătate din buza superioară
J. Pleoapa superioară

F. Creasta temporală situată lateral şi posterior de marginea anterioară a ramului
mandibular
G. Creasta temporală situată medial şi posterior de marginea anterioară a ramului
mandibular
H. Plica pterigomandibulară situată de-a lungul marginii anterioare a muşchiului
pterigoidian intern
I. Plica pterigomandibulară situată de-a lungul marginii anterioare a muşchiului
pterigoidian extern
J. Planul de ocluzie a molarilor superiori
49. Teritoriul anesteziat prin anestezia la spina Spix permite intervenţii asupra:
F. Dinţilor de pe o hemiascadă inferioară
G. Osului de pe o hemiarcadă inferioară
H. Gingivomucoasei vestibulare de la gaura mentonieră la linia mediană
I. Gingivomucoasei vestibulare distal de gaura mentonieră
J. Părţilor moi labio-mentonierei
50. În cazul anesteziei la spina Spix greşelile de tehnică duc la neinstalarea anesteziei,
astfel:
F. Puncţia efectuată prea sus va determina anestezia nervului facial urmată de paralizia
muşchilor feţei
G. Puncţia efectuată prea lateral va duce la anestezia laterofaringelui însoţită de tulburări
de deglutiţie
H. Puncţia efectuată prea medial va duce la proptirea acului în marginea anterioară a
ramului mandibular
I. Puncţia efectuată prea profund va determina anestezia nervului auriculotemporal sau
paralizia muşchiului maseter
J. Nici un răspuns nu este corect
51. Anestezia nervului bucal:

F. Este o anestezie de completare pentru gingivomucoasa situată distal de gaura
mentonieră
G. Se poate anestezia pe cale orală sau cutanată
H. Anestezia singulară a nervului bucal se foloseşte în mod uzual în medicina dentară
I. Practic se realizează printr-o puncţie în vestibulul inferior în zona în care urmează să
se intervină
J. Practic se realizează printr-o puncţie în planşeul bucal în dreptul dintelui pe care se
intervine
52. Anestezia nervului lingual în planşeul bucal:

F. Se utilizează preponderent în medicina dentară
G. Se utilizează preponderent în chirurgia oro-maxilo-facială
H. Se practică pentru mucoasa hemiplanşeului bucal
I. Se prectică pentru intervenţii asupra regiunii presulcale a hemilimbii de partea
anesteziată
J. O variantă acestei tehnici este descrisă de Dan Teodorescu
53. Gaura mentonieră este situată:

F. Pe faţa externă a corpului mandibulei
G. Pe faţa internă a remului ascendent al mandibulei
H. La jumătatea înălţimii osului între cei doi premolari
I. La jumătatea înălţimii osului între canin şi primul premolar
J. La edentaţi datorită atrofiei crestei alveolare este situată mai aproape de baza
mandibulei
54. Anestezia nervului maseterin se prectică:

F. În caz de anchiloză temporo-mandibulară
G. În caz de trismus
H. La nivelul incizurii sigmoide
I. Imediat deasupra arcadei zigomatice
J. Pentru muşchii temporal şi pterigoidieni alături de muşchiul maseterin
55. Dintre accidentele şi complicaţiile locale ale anesteziei loco-regionale fac parte:
F. Ruperea acului
G. Necroze ale mucoasei
H. Sincopa vaso-vagală
I. Criza de astm bronşic
J. Alveolita postextracţională
56. Alveolita postextracţională ca şi complicaţie locală a anesteziei loco-regionale apare:

F. Cu o frecvenţă mai mare după anesteziile tronculare periferice
G. Cu o frecvenţă mai mare după anestezia intraligamentară
H. În primul rând datorită substanţei anestezice
I. În primul rând datorită vasoconstrictorului din soluţia anestezică
J. Datorită hiperemiei osului alveolar determinat de soluţia anestezică
57. Pareza facială tranzitorie ca accident al anesteziei loco-regionale:

F. Se produce în timpul anesteziei la spina Spix
G. Se produce în timpul anesteziei la gaura mentonieră
H. Se produce datorită injectării substanţei anestezice la nivelul glandei parotide
I. Are ca semne caracteristice lagoftalmia şi ridicarea comisurii bucale de pe partea
afectată
J. Are ca semne caracteristice lagoftalmia şi coborârea comisurii bucale bilateral
58. Tratamentul sincopei vaso-vagale cuprinde:

F. Aşezarea pacientului în decubit lateral cu membrele inferioare coborâte
G. Aşezarea pacientului în poziţia de astronaut
H. Îmbogăţirea aerului inspirat cu CO2
I. Controlul şi favorizarea ventilaţiei pulmonare
J. Înlăturarea obstacolelor care ar putea limita mişcările respiratorii (guler, cravată,
centură, sutien etc.)
59. În formele grave ale accidentelor alergice din cursul anesteziei loco-regionale pot să
apară următoarele manifestări:
F. Cutanate: prurit intens, conjunctivită, rinită
G. Gastro-intestinale şi genito-urinare: diaree, graţă şi vărsături, incontinenţă urinară
H. Respiratorii: dispnee, cianoză, wheezing
I. Cardiace: palpitaţii, aritmii, stop cardiac
J. Nici un răspuns nu este corect
60. Dintre accidentele şi complicaţiile generale ale anesteziei loco-regionale fac parte:
F. Durerea
G. Hematomul
H. Injectitele postanestezice
I. Hipotensiunea ortostatică sincopală
J. Sincopa sinusului carotidian

Toate Grile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Toate Grile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Din punct de vedere al efectului anestezic al lidocainei ( xilinei ) sunt adevarate

2. Din punct de vedere al farmacocineticii si metabolismului lidocainei ( xilinei ) sunt

3. Posologia si modul de administrare al lidocainei ( xilinei ) in medicina dentara si chirurgia

5. Despre efectul anestezic al mepivacainei sunt adevarate urmatoarele afirmatii

6. Agentii vasoconstrictori continuti de majoritatea preparatelor anestezice locale permit:

10. Adrenalina si noradrenalina prezinta urmatoarele efecte locale :

12. Indicatiile anesteziei topice ( de contact ) sunt:

13. Anestezia plexala :

15. Anestezia intraligamentara prezinta urmatoarele avantaje :

16. Anestezia „la tuberozitate" :

17. Reperele pentru anestezia „la tuberozitate" sunt :

18. Anestezia nervului nazo-palatin :

19. Anestezia nervului palatin mare ( nervului palatin anterior ) :

20. Aria de anestezie in cadrul anesteziei nervilor alveolari supero-anteriori (nervul

22. Reperele pentru anestezia la spina Spix sunt :

26. Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt :

27. Accidentele si complicatiile generale ale anesteziei loco-regionale sunt :

1. Factorii care influenteaza anestezia in endodontie sunt:

3. Tehnicile de anestezie practicate in endodontie sunt:

5. *Tehnicile complementare de anestezie sunt cu exceptia:

8. Anestezia nervului incisiv inferior:

9. Anestezia nervului alveolar supero-posterior:

10. *Conditiile de utilizare a acelor sunt urmatoarele cu exceptia:

1. Hematomul obrazului după anestezia la tuberozitate:

2. Manifestă rile sincopei vaso-vagale în stadiul presincopal sunt :

3. Care dintre afirmaţiile urmă toare cu privire la adrenalină este falsă ?

4. Anestezia tronculară periferică :

6. Complicaţiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:

8. *Anestezia locală prin infiltraţie nu include:

9. Gaura infraorbitară este situată :

10. Manifestă rile clinice ale alergiei sunt:

11. Anestezia plexală :

12. Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt:

15. Tratamentul de urgenţă al edemului că ilor aeriene superioare presupune:

16. *Anestezia la spina Spix :

18. *Anestezia intraligamentară :

19. Necroza mucoasei:

20. *Anestezia topică :

21. Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaţii în:

22. Catecolaminele au ca efecte locale :

23. Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie:

25. Articaina este contraindicată la

26. Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt

27. Tratamentul anginei pectoral constă în:

28. Accidentele locale puncţiei anestezice la Spix sunt:

29. Reperele pentru spina Spix sunt:

30. Avantajele anesteziei intraligamentare sunt:

Grile licenţă 2010

1. Puterea anestezică şi toxicitatea xilinei:

2. Doza maximă a xilinei la adulţii sănătoşi este:

3. Referitor la reacţiile adverse şi supradozajul xilinei sunt adevărate următoarele

7. Anestezia topică este indicată pentru:

9. În ceea ce priveşte tehnica anesteziei plexale următoarele afirmaţii sunt adevărate:

10. Avantajele anesteziei intraligamentare sunt:

12. Teritoriul anesteziat în cazul anesteziei tronculare periferice a nervilor alveolari

13. În ceea ce priveşte anestezia nervului nazopalatin pe cale endoorală următoarele

15. Referitor la anestezia prin infiltraţie a fibromucoasei palatine următoarele afirmaţii

16. Gaura infraorbitală este situată la:

17. Aria de anestezie în cazul anesteziei nervilor alveolari supero-anteriori (nervului

18. Reperele pentru spina Spix sunt:

21. Anestezia nervului bucal:

22. Anestezia nervului lingual în planşeul bucal: