Musculatura periprotetica

Muschii orofaciali includ muschi care se gasesc in jurul ochilor, al nasului si al orificiului bucal.

Cei care se gasesc in apropierea fantei labiale influenteaza amprentarea si realizarea protezei.
Muschii buzelor, obrazului si mentonului – influenteaza.

Lingual: - vine in contact cu m. Genioglos, m geniohioidian si milohioidian. Este necesar ca relieful sa

fie plan sub limba, bilateral de fren, iar la nivelul PM isi schimba orientarea devenind concav pentru a
menaja spatiul pentru limba.

Muschii buzei superioare

Se insera la nivelul arcadei zigomatice, sunt in numar de 5 si se raspandesc ca un evantai. Marele

zigomatic are rol major in ras, trage spre posterior comisura labiala. Micul zigomatic, cu insertia mai
anterioara exprima tristete prin contractura sa.

Ridicatorul superficial al buzei superioare are actiune limitata doar la nivelul acesteia.

Ridicatorul profund al buzei superioare si al aripii nasului ridica prin contractia sa partea mijlocie a
buzei care exprima nemultumirea.

Muschiul canin ridica puternic buza superioara, tragand de comisura si buza inferioara la fel.

Muschii buzei inferioare: - triunghiularul buzelor si coboratorul buzei inferioare

Muschii obrajilor

M. risarius este m. Surasului, este fixat cu un capat la modiolus si cu celalalt la tegumentul obrazului.

M buccinator are o suprafata plana si continua si formeaza peretele lateral al cavitatii bucale, fiind cel
mai lat si mai puternic dintre muschii mimicii.

Modiolusul = nodul muscular retrocomisural.

Buccinatorul are rol in masticatie, realizeaza umflarea si comprimarea obrajilor, alungeste fanta
labiala, tragand comisurile inapoi cand pacientul surade. Contribuie si la mentinerea protezei prin
succiunea externa si tonicitate musculara.

Muschiul fantei bucale

Orbicularul buzelor se intinde spre superior pana la baza nasului, inferior pana la santul labio-
mentonier si lateral pana la modiolus.

Muschii mentonului

Muschiul patratul barbiei = insertia fixa pe mandbula si blocul incisiv-canin, iar cea fixa pe pielea
barbiei. Are rol in expresiile fizionomice. Limiteaza adancimea fundului de sac vestibular inferior.

Muschii masticatori:

M temporal
M maseter

M pterigoidian-intern

M planseului bucal

M limbii

M faringelui

M valului palatin

M maseter

Este situat pe fata laterala a ramului mandibular. Are un fascicul superficial si unul profund. Actiunea
sa principala este de ridicare, iar cea secundara de propulsie. Realizeaza miscarea de lateralitate.

M temporal

Se insera cu cele 2 fascii ale sale la nivelul apofizei coronoide si pe marginea inferioara a ramului
ascendent. Astfel vine vine in contact cu fata vestibulara a marginii posterioare a protezei maxilare si
cu portiunea posterioara a protezei mandibulare.

M pterigoidian intern

Situat pe fata interna a mandbulei, are o pozitie simetrica cu cea a maseterului, astfel ca vine in
contact cu partea inferioara a versantului lingual al protezei.

M planseului bucal

Se mai numesc si m suprahioidieni si reprezinta un pericol pentru stabilitatea protezei inferioare. M

milohioidieni formeaza diafragma cavitatii bucale. Acestia sunt de forma unui V situat in portiunea
anterioara a planseului. In zona posterioara sunt uniti intre ei printr-un rafeu fibros median.

M limbii

Sunt contituiti din m intriseci si extrinseci. Intrinseci: fascicule de fibre longitudinale, verticale,
transversale. Se fixeaza cu ambele capete in interiorul limbii.

!!!!! Insertia mandibulara a milohiodianului pe linia oblica interna reprezinta limita pentru
extinederea marginii linguale a protezei mandibulare.

Modifica forma limbii cand se contracta si sunt reprezentati de: m logitudinal superior, inferior, m
transvers, m vertical.

Actiune: tractioneaza limba spre anterior

Contractia simultana a tuturor fibrelor aplica limba pe planseu in interiorul arcului mandibular. Fb
anterioare trag limba in jos si inapoi, fb mijlocii trag limba in afara cav bucale, fb posterioare
inaintarea limbii cu osul hioid.
M extrinseci: isi au originea in vecinatate. M genioglos – cel mai voluminos, origine in apofizele genii
sup, septul lingual il separa de genioglosul de partea opusa.

Genioglosul si milohioidianul sunt in interdependeta, astfel ca daca functionalitatea unuia este

perturbata afecteaza si actiunea celuilalt muschi.

Daca marginile protezei se extind pana la aria de actiune a genioglosului acesta poate sa o
destabilizeze.

M glosofaringian este cel care formeaza arcul palatin anterior prin unirea palatului moale cu limba si
apropiindu-se prin contractia sa. Are contact cu proteza inferioara. Faringoglosul si palatoglosul
formeaza nisa linguala retromolara impreuna cu alti muschi.

M hioglos nu este in raport direct cu proteza. Se insera pe hioid apoi are un traiect inainte si in sus.

M stiloglos isi are originea in apofiza stiloida si tractioneaza vf limbii inapoi si in sus. Vine in contact
cu proteza la nivelul santului paralingual.

M valului palatin: sunt 10, cate 5 de fiecare parte.

Ridicator: peristafilin intern/extern, palatostafilin

Coborator: glosostafilin, faringostafilin

M faringelui: ridicator: palatofaringianul, stilofaringianul.

Constrictori: superior, mijlociu, inferior

Au fibre perpendiculare pe marginea posterioara a boltii si pot determina desprinderea protezei in

zona distala.

Raportul protezei superioare cu musculatura periprotetica.

Versantul vestibular

In zona anterioara: m orbicular si m buzei superioare

In zona post: este in contact cu m bucinator

In zona lat: se ingroasa moderat din motive fizionomice.

Raportul protezei inferioare cu musculatura periprotetica

Versantul vestibular

In zona ant: m mentonier, m orbicular, m coborator buza inf

In aceasta zona proteza totala mandibulara trebuie sa prezinte o concaviate la nivelul coletelor, astfel
incat sa nu fie deplasata in sus si in spate de m mentonier.

In zona lat: este in contact cu buccinatorul, ceea ce impiedica vestibularea PM, deoarece pot sa apara
destabilizari ale protezei.
In regiunea postero-laterala se realizeaza o adancitura la marginea protezei pt fb anterioare ale m
maseter.

Lingual: vine in contact cu m genioglos, m geniohioidian, m milohioidian. Este necesar ca relieful sa

fie plan sub limba, bilateral de fren, iar la nivelul PM isi schimba orientarea devenind concav pentru a
menaja spatiului pentru limba.

In dreptul nisei linguale relieful protezei trebuie sa fie concav.

Efectul pe care musculatura periprotetica il produce asupra protezei totale este de doua feluri:
stabilizator si dislocator.

Maxilar

M stabilizatori: m buccinator, orbicularul buzelor

M dislocatori: m valului palatin

Mandibula

M stabilizatori: buccinator, fasc inf al orbicularului buzelor, parte din m proprii ai limbii

M dislocatori: milohioidian, genioglos, patratul buzei inf, m barbiei, m faringelui, marginea ant a
maseterului in contractie

BIODINAMICA PROTEZELOR TOTALE

In timpul functiei aparatului dento-max.

In perioadele de repaus mandibular

Fortele din timpul perioadelor de solicitare actioneaza in sensul mobilizarii protezei de pe camp sau
exercita presiuni suplimentare asupra ei.

Rezistenta la fortele exterioare se manifesta prin mentinere si stabilitate.

Mentinerea este proprietatea protezei de a nu se desprinde de pe campul protetic sub actiunea

fortelor verticale care actioneaza asupra ei. Aceasta trebuie sa fie deja prezenta in starea de repaus
mandibular.

Forte stabilizatoare: ele actioneaza in sensul mentinerii si aplicarii ferme a protezei pe camp.

Forte dislocatoare care tind sa desprinda proteza de pe camp.

Fortele pot sa actioneze simultan sau succesiv, iar rezultatele lor actioneaza asupra protezei.

Stabilitatea este capacitatea de a rezista la tendintele de deplasare in plan orizontal. Ea este prezenta
numai in timpul miscarilor de deplasare.
Corectitudinea conformarii bazelor.

Realizarea arcadelor dentare artificiale si a rapoartelor de ocluzie.

Forte destabilizatoare:

F verticale:

1. Gravitatia
2. Presiunile ocluzale
3. Formatiunile de la periferia campului protetic
4. Alimente lipicioase

F orizontale sunt generate de 2 mecanisme: activitate musculara, descompunere forte

Descompunerea fortelor verticale de masticatie in forte orizontale sau oblice are loc in momentul
realizarii contactelor ocluzale nefiziologice: cuspid-cuspid cuspid-panta

Actiunea musculaa directa asupra protezelor devine nefavorabila atunci cand aceasta interfereaza cu
activitatea muschilor. Pentru a evita acest inconvenient proteza trebuie sa se extinda numai in zona
neutra.

Presiunile ocluzale au caracter intermitent, dar microsocurile produse determina in timp atrofii
osoase si leziuni ale mucoasei crestelor.

Asigurarea unor contacte ocluzale corecte!!!!

Inocluzie sagitala care sa ofere libertate de miscare in propulsie.

Factori de ameliorare a tenditelor de deplasare ale protezelor: cel mai important este cel profilactic
de protejare a structurilor dure si moi.

1. Extinderea maxima si in limite functionale a bazelor protezelor totale. Asocierea cu masuri

specifice de despovarare.
2. Inserarea protezei in zona neutra, arcadele artificiale sa se situeze in afara actiunii dominante
a musculaturii.
3. Dispensarizare

Mijloacele care se opun fortelor destabilizatoare sunt:

Mijloace obisnuite de mentinere

Mijloace fizice: adeziunea, succiunea, presiunea atmosferica

Mijloace fiziologice: deglutitia si tonicitatea musculara

Mijloace de stabilitate: retentivitatile anatomice ale campului protetic, tonicitatea musculara,

rapoartele de ocluzie.
Adeziunea:

Fenomen fizic complex care se manifesta prin atractia intre doua suprafete aflate in contact strans.
Intensitatea este mai mare daca se interpunde o pelicula de lichid. Este direct proportionala cu
inchiderea suprafetelor in contact.

Este invers proportionala cu grosimea spatiului dintre acestea. Adeziunea creste cu cat grosimea
filmului salivar scade. Este mai puternica cand se exercita forte verticale asupra protezei.

Succiunea

Este cel mai important factor de mentinere al protezei totale.

Fenomen fizic de mentinere a unui corp in contact cu alt corp, datorita presiunii negative dintre
acestea, care genereaza inchiderea ermetica la marginile in contact.

Conditii: plasarea marginilor la nivelul zonei de mucoasa pasiv-mobila. Conformarea marginilor si a

versantelor vestibulare.

Succiune interna/externa

Intensitatea succiunii este influentata de: gradul de etanseitate realizat de mucoasa pasiv mobila si
de marginile protezei, Diferenta dintre presiunea atmosferica si presiunea aerului de sub proteza,
intinderea suprafetelor in contact rezultata din latimea zonei de mucoasa pasiv-mobila si grosimea
marginilor protezei, tonicitatea musculara, mentinerea pe campul protetic datorata tonicitatii
musculare se numeste contentie.

Pentru a beneficia de aceasta trebuie indeplinite trei conditii:

1. Situarea protezelor in zona de echilibru

2. Lipsa interferentelor intre marginile protezelor si insertiile formatiunilor perferice.
3. Modelarea corespunzatoare a fetelor externe ale protezelor.

Deglutitia = act fiziologic esential pentru asigurarea mentinerii protezei totale

1. Are actiune antigravitationala

2. In momentul deglutitiei are loc contactul intre arcadele artificiale.
3. Se realizeaza in RC ceea ce determina nu doar mentinerea si la stabilizarea protezei pe camp.

Mijloace de asigurare a stabilitatii protezelor

1. Retentivitatile anatomice
2. Tonicitatea musculara
3. Rapoartele de ocluzie
Etapele tratamentului protetic al edentatiei totalte

1. Tratamentul preliminar – trat preprotetic + trat proprotetic

2. Tratamentul protetic propriu-zis

1. Tratamentul preliminar
Trat preprotetic

Pregatirea psihica a pacientului

Pregatirea starii generale a pacientului

Pregatirea locala a structurilor dento maxilare

Pregatirea comportamentului musculo-articular al aparatului dento-maxilar

Pregatirea la nivelul cavitatii orale

Pregatirea mucoasei

Pregatirea osului subiacent

Tratamentul proprotetic are ca scop obtinerea unui camp protetic favorabil protezarii definitive.

2. Tratamentul protetic propriu zis

Este format dintr-o serie de faze clinice si tehnice succesive care duc la realizarea protezei
totale.
Schema de tratament a protezei totale presupune urmatoarele faze obligatorii:
1. Faza clinica, amprenta preliminara

Faza de laborator: realizarea modelului preliminar pana la confectionarea lingurii individuale.

a. Verificarea si adaptarea portamprentei individuale

b. Realizarea amprentei functionale
2. Faza de laborator
a. Realizarea modelului functional
b. Confectionarea sabloanelor de ocluzie
3. Faza clinica
Determinarea si inregistrarea relatiilor intermaxilare
Faza de laborator
a. Montarea modelelor in simulator
b. Realizarea machetei preliminare
4. Faza clinica
Proba machetei in cavitatea bucala
Faza de laborator
a. Modelarea finala a machetei
b. Ambalarea machetei protezei totale
c. Confectionarea bazei acrilice
 d. Dezambalarea, prelucrarea si lustruirea protezei
5. Faza clinica: aplicare proteza in cavitatea bucala

Amprentarea campului protetic edentat total

Amprentarea este o manopera clinica care are ca scop inregistrarea tesuturilor din cavitatea bucala
pana la obtinerea copiei negative a campului protetic. Scopul amprentarii preliminare este acela de a
realiza modelul preliminar pentru confectionarea portamprentei individuale.

Obiectivele amprentarii preliminare:

a. Asigurarea sprijinului
b. Stabilitatii
c. Retentiei
d. Mentinerii
e. Obtinerea unei estetici corespunzatoare

Sprijinul se obtine atunci cand amprenta acopera intreaga suprafata a campului protetic si se
distribuie fortele pe o suprafata cat mai mare a campului.

Stabilitatatea poate fi maximizata prin utilizarea retentitvitatilor anatomice. Ea scade in

momentul rezorbtiei crestelor alveolare sau atunci cand creste rezilienta. Reproducerea
suprafetelor campului protetic fara distorsiuni rezolva partial problemele de stabiltate.

Retentia este influentata de presiunea atmosferica, de adeziune, coeziune, retentivitati

anatomice, musculatura periferica, tolernata pacientului. Amprentarea corespunzatoare a
periferiei campului protetic ajuta la retentia protezei pe camp.

Mentinerea crestei reziduale – presiunea exercitata in amprentare se reflecta asupra bazei

protezei si tesuturilor subiacente.

Estetica incepe in faza de amprentare si se continua cu alegerea si montarea dintilor si

conformarea corecta a fetelor vestibulare ale protezei. Realizarea corecta a unor supra sau
subconturari ale bazei protezelor in zona frontala.

Amprenta preliminara trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- Amprentarea corecta a suprafetei de sprijin

- Marginile amprentei sa corespunda atat ca inaltime cat si ca grosime cu campul protetic
- Rezolva complet problemele de sprijin si partial cele de stabilitate

Obiectiv final este acela de a furniza datele necesare pentru realizarea unei portamprente
individuale cat mai corecte.

Portamprentele: standard/universale
 - Rigide
- Modificabile
- Sa asigure grosime uniforma materialului de amprenta
- Sa fie compatibila cu materialul de amprenta si mediul bucal
- Sa aiba maner si celelelalte elemente necesare aplicarii corecte pe camp
- Sa fie sterilizabila
Criterii de selectie a portamprentelor standard:
- Forma jgheabului sa corespunda formei, latimii crestelor si boltei palatine, sa cuprinda
tuberozitati si tuberculii piriformi
- Inaltimea jgheabului sa corespunda inaltimii crestelor + 2-3 mm pentru materialul de
amprenta
- Pozitia manerului sa nu deranjeze buza si muschii
- Materialele plastice din care sunt confectionate unele linguri universale pot sa se deformeze
in momentul in care se exercita presiune asupra lor
- Dimensiunile lingurii se aleg cu ajutorul unui compas
- La maxilar se masoara extremitatile tuberozitatilor la nivelul polilor externi
Se pot alungi prin adaugare de material temoplastic. Se pot scurta, cele din material plastic.

Sr-Ivotray set de portamprente universale care inregistreaza in acelasi timp campul protetic maxilar,
cel mandibular si relatiile de ocluzie.

Alegerea materialului de amprenta

In functie de caracteristicile campului protetic.

Tehnica de amprentare

Tipul de amprenta

HIDROCOLOIZI IREVERSIBILI

Pulbere cu puternic caracter hidrofil. In amestec cu apa formeaza sol, care prin reactia de priza se
transforma in gel.

Gelificare rapida: tipul 1

Gelificare normala: tipul 2

Avantaje:

- Infrastructura simpla
- Manipulare usoara
- Priza rapida
- Pret de cost redus
- Reproducere satisfacatoare a campului protetic
Dupa detasarea amprentei preliminare din cavitatea bucala, aceasta se spala cu apa, se indeparteaza
stratul de mucina de pe suprafata ei, excesul de alginat nesustinut de indeparteaza cu o lama, se
mentine in mediu umed pana la turnare.

Tehnica Ludwig

Model cu funduri de sac adanci si late care determina confectionarea unor linguri supraextinse ce
necesita mult timp pentru adaptare. Autorul a conceput si materiale siliconice care sa ajute la
realizarea amprentei precum si instrumentar auxiliar.

Materialul siliconic este sustinut de sina metalica, iar excesul se indeparteaza. Aceasta amprenta se
verifica in cavitatea bucala, marginile se modeleaza cu un silicon conceput de autor (Function).
Ulterior se face o amprenta de corectura cu Mandisil.

All-oral Hofmann

Acest procedeu incorporeaza amprenta prefunctionala intr-un ansamblu de manopere care curpinde
si DRIM, determinarea planului de ocluzie, alegerea dintilor artificiali.

Se utilizeaza o portamprenta cu sablon palatinal, se determina DVO. Se introduce portamprenta, fara

sablon si acoperita de alginat in cav bucala. Dupa priza materialului se indeparteaza excesul, se
ataseaza sablonul palatinal pe care s-a aplicat materialul de amprenta si se introduce din nou in cav
bucala.

Lingura maxilara este prevazuta cu un sistem de conectare la arcul facial de aceea este necesara
orientarea sa in raport cu axa balama terminala si planul lui Camper. Este necesar sa determinam un
DVO provizoriu.

Controlul amprentei preliminare maxilare

Verificam corectitudinea:

- Crestelor edentate
- Santurilor pterigomaxilare
- Zonei vibratorii
- Zonei vestibulare frontale si laterale
- Foveele palatine trebuie sa fie incluse in amprenta

Controlul amprentei preliminare mandibulare

- Santul format de creasta oblica interna

- Depresiunea muschiului milohioidian
- Tubercul piriform
- Incizura frenurilor
- Zona retromilohiodiana

Amprentarea in zona retromilohioidiana si a tuberculului piriform:

- Marginea linguala care porneste orizontal dinspre zona posterioara a tuberculului piriform
- Margini bine sustinute de materialul de amprenta cu grosime uniforma de aproximativ 3 mm
 - Demarcarea exacta a limitei distale a tuberculului piriform

Defecte ale amprentei preliminare

Mandbula

1. Camp protetic nu a fost cuprind in totalitatea materialului de amprenta

2. Zone de presiune excesiva in care transpare materialul de amprenta
3. Daca exista pori in material=limba a fost prinsa sub lingura
4. Material de amprenta cu bule de aer sau granulatii = nu a fost malaxat corespunzator

Maxilar

1. Inregistrarea insuficienta a palatului

2. Cuprinderea in totalitate a zonei retrotuberozitare si retrozigomatice
3. In regiunea vestibulara marginile portamprentei sa fie acoperite de un strat gros de material
care sa nu contina incluziuni.

MODELUL PRELIMINAR

=transformarea unui negativ in pozitivul acestuia

Scopul realizarii este acela de a confectiona o lingura individuala. Este bine sa fie turnat din gips dur.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca:

- Reproducerea fidela a campului protetic

- Stabilitatea dimentionala si duritate
- Compatibilitate cu materialele de amprenta
- Executie facila si rapida

Etapele de realizare ale modelului preliminar

a. Pregatirea ampretei
b. Izolarea amprentei
c. Realizarea modelului preliminar
d. Soclarea
e. Demularea

a. Pregatirea amprentri
- Dezinfectia amprentei
- Verificarea amprentei in laborator: sa nu fi suferit modificari dimensionale, distorsiuni sau
fracturi in timpul transportului
- Sa nu fie deshidratat materialul de amprentare
Realizarea conturului campului protetic cu creionul.
b. Izolarea amprentei
- Este o etapa care ajuta la desprinderea usoara a amprentei de pe model
- Este necesara mai ales pentru amprentele realizate cu gips
 c. Realizarea modelului preliminar

- Este necesara o pasta de gips de consistenta smantanoasa

- Turnarea materialului in amprenta se face prin vibrarea continua = absenta bulelor de aer
- Mai intai se aplica o cantitate mica de gips in amprenta peste toata suprafata campului
protetic, apoi se incarca toata lingura de amprenta
- Se aplica material in conformatoare pentru confectionarea soclului
c. D. Soclul
- Trebuie sa aiba cel putin 2 cm si cuprinde in interiorul sau ansamblul model, lingura
universala, material de amprenta
- Poate fi conformat manual sau cu soclatorul
- Conturul marginal al soclului are forma de pentagon la maxilar, la mandibula de trapez
E, Demularea
-reprezinta indepartarea lingurii universale cu materialul de amprenta de pe model
Se realizeaza dupa priza completa a gipsului, la 30-60 de minute dupa turnare. Pentru
amprentele cu alginat demularea se realizeaza prin tractiunea lingurii de pe model.

Pentru amprentele cu materiale termoplastie este necesara imersia ansamblului in apa calda.

Erori ce pot sa apara pe model:

1. Deformarea modelului in cazul in care se realizeaza prea repede demularea.

2. Bule de aer care apar la nivelul campului protetic pe model.
3. Model cu suprafata aspra rugoasa
4. Suprafata modelului e moale
5. Plusuri pe suprafata modeluli
6. Model fragil

PORTAMPRENTA INDIVIDUALA

Suport rigid, individualizat, de unica folosinta realizat pentru amprentarea finala a campului protetic.

Confectionarea lui se face pe un model preliminar si cuprinde toata suprafata de sprijin. Este o etapa
de laborator.

Elemente componente: baza si accesoriile

Baza – urmareste marcajele trasate pe model si ocoleste frenurile. Se poate realiza din mai multe
tipuri de materiale: RDC, RA, placa de baza. Acopera intim suprafata de sprijin si are 1,5 – 2 cm
grosime

Accesoriile: manerul, butonii de presiune, intariturile. Sunt necesare in timpul manipularii lingurii.
Cresc rezistenta mecanica a lingurii.

Manerul va fi aplicat atat pe lingura maxilara, cat si pe cea mandibulara. El va avea forma, pozitia si
dimensiunile unor incisivi. Rolul sau: usureaza manipularea lingurii, centrarea acesteia.
Pozitia manerului este foarte importanta. La nivel mandibular este pozitionat perpendicular pe
creasta edentata cand aceasta are o inaltime mare, iar cand este rezorbita se realizeaza cu o inclinare
spre vestibular. La maxilar pozitia variaza in functie de aceleasi repere intre 0-15 grade.

Ramforsarile sunt necesare atunci cand lingurile sunt realizate din placa de baza.

Criterii generale:

1. Se realizeaza modelul preliminar

2. Trebuie sa fie rigid, nedeformabil – portamprenta
3. Marginile trebuie sa aiba forma si dimensiune concordanta cu caracteristicile campului
protetic
4. Contactul cu suprafata campului protetic va fi realizat in functie de tehnicile amprentarii
5. Sa ofere sustinere materialului de amprenta pe toata suprafata
6. Manerul sa nu interfereze cu actiunea musculaturiii
7. Sa lase libertatea de miscare a procesului coronoid
8. Se pot realiza zone de despovarare sau distantare

Verificarea:

- Nu trebuie sa cada de pe model

- La realizarea de presiuni alternative pe lingura trebuie sa aiba stabilitate
- La aplicarea in cavitatea bucala nu trebuie sa produca discomfort pacientului.

Clasificare:

a. Dupa materialul din care sunt confectionate:

RA auto/termopolimerizabile
Placa de baza, stents
Poliesteri
RDC
b. Dupa procedeul de executie
- Polimerizare
- Termoformare
- Plastifiere
- Turnare
c. In functie de contactul cu modelul preliminar
- In contact total cu modelul
- Cu distantari partiale
- Cu distantari totale
- Cu contact marginal

AMPRENTA FINALA

- Functionala
- Secundara
 Obiective :

- Inaltime corecta a marginilor si o extindere corecta a bazei

- Realizarea unor presiuni egale asupra tesuturilor
- Libertatea musculara si inchiderea marginala
- Rezolvarea problemelor de: succiune, tonicitate musculara, adeziune, stabilitate, fizionomie,
fonatie, transmiterea judicioasa a fortelor
1. Mentinerea
Adeziunea
Trebuie solutionata complet in aceasta etapa. Amprentarea corecta a suprafetelor de sprijin,
contact intim intre baza si mucoasa fixa, extinderea maxima in sens orizontal.
Succiunea
- Trebuie realizata complet in aceasta etapa
- Modelarea marginala are un rol cheie
- Fata interna a marginilor sa se opreasca exact in zona de mucoasa pasiv mobila
- Forma marginilor sa respecte anatomia fundurilor de sac
Tonicitate musculara
- Rolul ei creste pe masura ce creste timpul de purtare a protezelor
- Modelarea versantelor externe in timpul amprentarii
- Lustruirea corecta a fetelor externe
- Contribuie si la stabilitate
2. Stabilitatea
- Tendinte de deplasare trebuie contracarate inca din faza de amprentare
- Este necesara cuprinderea tuturor retentivitatilor anatomice care prin forma si dimensiunile
lor sa stabilizeze baza protezei
- Este ajutata de rapoartele de ocluzie
3. Transmiterea corespunzatoare a presiunilor asupra campului protetic
- Transmiterea unor forte egale pe toata suprafata campului protetic
- Rezilienta mucoasei impune tehnici de amprentare speciale
- Amprente compresive
4. Rezolvarea problemelor care tin de fizionomie si fonatie
- Inca din aceasta faza trebuie sa incepem solutionarea problemelor care tin de estetica
- Realizarea unor margini care sustin corect partile moi periorale si imbunatatesc aspectul
estetic al pacientului

Amprenta functionala

Clasficiare:

- Mucostatice
- Mucodinamice
- Cu gura deschisa
- Cu gura inchisa
- Compresive
- De despovarare
- Simple si compuse
 Amprenta finala
Amprentele mucostatice
- Nu se exercita nicio presiune asupra campului protetic
- Nu se fac miscari functionale
- L.I se scurteaza mult, iar mucoasa pasiv mobila se inregistreaza doar de catre materialul de
amprenta care este foarte fluid.

Protezele efectuate dupa aceasta tehnica au margini scurte, subtiri, care nu beneficiaza de
tonicitatea musculaturii. Baza protezei fiind mult redusa, poate deterina traumatisme mucoasei.

Amprentele mucodinamice

- Sunt realizate cu ajutorul unor portamprente adaptate corespunzator in concordanta cu

limita de reflexie a mucoasei mobile.
- Reproduc jocul formatiunilor mobile de la periferia campului protetic pentru realizarea
succiunii.
- Se repeta miscarile folosite la delimitarea LI
- Este indicat sa folosim material de amprenta de 2 consistente.
- Cel mai chitos pentru amprentarea zonei marginale
- Materialul de consistenta fluida pentru amprentarea suprafetei de sprijin

Amprentele cu gura deschisa

- Necesita LI extinse distal
- Aceste extinderi pot cauza leziuni la insertia si dezinsertia protezei
- Mana medicului ramane in cav bucala realizand presiuni pe LI pana la priza finala, totodata se
realizeaza miscari de modelare precum si functionalizare de catre pacient.

Amprentele cu gura inchisa

- Necesita LI prevazute cu borduri de ceara
- DVO se realizeaza anterior amprentarii
- Presiunea exercitata este cea ocluzala
- Nu permite decat realizarea unor miscari limitate de functionalizare
- Protezele vor avea margini lungi si vor fi destabilizate in timpul actiunilor fiziologice

Amprentele compresive
- Aceste amprente comprima mucoasa, iar presiunile se distribuie egal pe tot substratul osos
- Nu pot sa existe modificari in sens vertical fara modificari in sens orizontal
- Poate fi utilizata doar la campurile protetice dure cu rezilienta scazuta

Amprentele de despovarare

- Realizarea unui orificiu de 2 mm in centrul LI maxilare pentru refluarea materialului si

reducerea presiunii
- Orificii realizare selectiv in zone care trebuie despovarate
- Folierea pe model a zonelor sensibile
- Realizarea unei LI distantate de pe model
 Amprentele simple si compuse
- Prezenta mai multor obiective
- Cate obiective rezolva amprenta atatea materiale de amprenta trebuie utilizare
- Functionalizarea marginala a portamprentei se face cu material de vascozitate crescuta
- Amprentarea suprafetei de sprijin se face cu material mai fluid

Tehnici de autor

Metoda Schreinemakers
- Dupa amprenta preliminara luata in lingurile Clean Tray se realizeaza modelul preliminar si LI
- Aceasta trebuie sa fie mai groasa in zona linguala centrala, dispersand astfel fortele
exercitate de genioglosi pe o suprafata mai mare si crescand etanseitate protezei
- Li prezinta borduri de ceara astfel ca este necesara determinarea DVO inainte de amprentare

Adaptarea portamprentei mandibulare:

- Versantele linguale ale portamprentei trebuie sa fie simetrice
- Marginea linguala sa nu depaseasca linia milohioidiana
- Mai intai se inregistreaza amprenta inferioara
- Se introduce portamprenta maxilara in cav bucala, dar fara material de amprenta, apoi LI
inferioara cu material de amprenta
- Pacientul inchide gura si face miscari ale orbicularului
- Apoi deschide gura si realizeaza protractia limbii
- Amprenta inferioara se lasa pe camp, iar LI maxilara se acopera cu material de amprenta, se
introduce in cav bucala si pacientul este rugat sa tuguie buzele si sa stranga moderat

Dezavantaje:

- Protractia limbii ar putea determina un versant lingual mai scurt

- Adaptarea Li nu e face pana la zona de reflexie a mucoasei mobile lasandu-se rolul acesta
materialului de amprenta

Tehnica Lejoyeux

Are 5 etape:

- Verificarea si adaptarea portamprentei individuale

- Verificarea marginilor
- Amprentara suprafetei de sprijin
- Refacerea esteticii si a fonatiei
- LI au borduri de ceara
- RC si DVO trebuie determinate inainte

Maxilar

Timpul 1:
- Adaptarea marginilor si etanseizarea
- Se foloseste pasta Zoe: gura larg deschisa, balansarea mand, valsalva, fluierat, sugere, suras

Timpul 2

- Se realizeaza amprenta suprafetei de sprijin – Zoe

- Pacientul inchide
- Se realizeaza testele functionale

Timpul 3

- Pasta de amprenta se indeparteaza de pe marginile si suprafetele anterioare ale LI

- Se aplica un strat de ceara bucoplastica
- Se realizeaza miscari functionale de catre medic pentru restabilirea aspectului estetic al
buzelor si obrajilor
- Pacientul realizeaza miscarile functionale inca o data insistand asupra balansarii mandibulei

Timpul 4

- Pacientul citeste un text

- Se doreste astfel o relaxare totala si suras spontan

Mandibula

- Se realizeaza mai intai modelarea bordurilor de ceara pentru a se putea realiza cat mai corect
testele fonetice
- Apoi se face modelajul marginal cu testele Herbst
- Se folosesc materiale termoplastice de tip Kerr pentru a extinde LI in diferite zone

Timpul 1

- Verificarea marginilor cu pasta zoe

- Gura larg deschisa
- Deglutitie
- Umezirea buzei
- Gura inchisa pana la priza materialului

Timpul 2

- La amprentarea suprafetei de sprijin folosim aceleasi miscari

- Pana la priza materialului de amprenta limba sta asezata pe bordura de ceara

Timpul 3

- Pentru solutionarea esteticii si a dinamicii se scurteaza marginile portamprentei cu 1.5 mm

- Apoi se aplica materiale bucoplastice si se face modelajul de catre medic
- Urmat de teste functionale facute de pacient: deschiderea medie, apoi arga a gurii, deglutitii,
umezirea buzei, sugere, fluierat
Timpul 4

- Problemele de fonetica se rezolva prin teste fonetice

- Aceasta tehnica preia de la herbst testele functionale
- Este o tehnica mucodinamica, cu gura deschisa, cu gura inchisa

Amprenta Hromatka

- Proteza obtinuta va avea baza mai extinsa in zona linguala

- Astfel se obtine sprijin pentru musculatura care ajuta la mentinere si stabilitate
- Situatiile clinice care permit utilizarea acestei tehnici trebuie mai intai evaluate
- Mai intai trebuie realizata proteza superioara

Evaluarea situatiei clinice:

- Cu gura deschisa pacientul protracta limba pana la nivelul fetei palatine a frontalilor superiori
- Cu limba pozitionata astfel se formeaza un sant intre creasta alveolara si limba putem realia o
proteza extinsa
- Se face adaptarea LI mandibulare
- Se aplica gips de consistenta fluida in exces
- Pacientul trebuie sa inchida gura pana cand maxilarul superior atinge degetele medicului
- Realizeaza urmatoarele miscari functionale: deglutitii repetate , umezirea buzei inferioare,
deschiderea gurii, miscari limitate ale limbii
Cand va fi modelata macheta, tehnicianul trebuie sa tina cont de prelungirea linguala pe care
trebuie sa o faca.

Tehnica Franz herbst

Portamprentele individuale sunt adaptate intim pe model pana la limita de reflexie a
mucoasei.
Controlul adaptarii portamprentelor se face cu ajutorul miscarilor test: 6 la mandibula, 4 la
maxilar.
Miscarile test pentru mandibula
1. Deschiderea medie a gurii – portiunea meziala a pungii Fish
2. Deschiderea larga a gurii – insertia lig ptg
3. Umezirea buzelor – fundul de sac lingual – posterior
4. Aplicarea limbii alternativ pe mucoasa jugala – partea ant a zonei linguale laterale
5. Varful limbii sub buza superioara – zona linguala centrala
6. Mimarea fluieratului (suptului) – zona vestibulara labiala incisivo-canina
7. Deglutitia se realizeaza numai in momentul amprentarii – retromilohioidian

Miscarile test pentru maxilar

1. Deschiderea moderata a gurii – zona vestibulara laterala. Se face si balansarea

mandibulei pt grosimea pungii Eisenring
 2. Deschiderea maxima – zona retrotuberozitara
3. Suras fortat – zona de trecere dintre molar si Pm
4. Mimarea fluieratului – zona vestibulara incisivo-canina
5. Pronuntarea fonemei Ah – zona de inchidere distala

Aceste teste trebuie sa se realizeze lent si repetat si exact in ordinea in care au fost descrise.
Amprenta finala necesita aplicarea de ceara bucoplastica in zona linguala centrala si zona
posterioara maxilara. Aplicarea materialului Adheseal in doua consistente: verde pe
marginea LI pt extinderea functionala – miscarile test. Rosu de consistenta mai fluida se
aplica prin pensulare dupa care se mentine 30 de secunde in cavitatea bucala.

Tehnica fonetica Devin

- A demonstrat valoarea practica pe care o are fonatia in modelarea marginala

- A elaborat o serie de teste ce constau in emiterea unor fenome care pun in miscare periferia
campului protetic.
- Fenomenele trebuie sa fie pronuntate ferm cu claritate, iar materialul de amprenta sa aiba
un timp de lucru mai indelungat.
- Are 2 variante de amprentare integrala si semi-integrala
Amprentarea fonetica integrala
- Este folosita pentru adaptarea unor proteze vechi cu rapoarte de ocluzie corecte.
- Este utilizata si pentru amprenta finala cu machetele protezelor totale, confectionate pe o
baza acrilica.
Etape:
1. Pe proteza/macheta inferioara se aplica un strat de adsheal verde, in zonele pasive
Opotow( pungile jugalre si regiunea sublinguala) – adsheal rosu pe restul suprafetei
2. Se aplica in cavitatea orala si se mentine pentru plastifiere
3. Modelarea marginilor se face prin deglutitie pentru eliminarea excesului de material de
sub baza machetei, iar apoi se aplica testele fonetice.
4. Se raceste macheta in cavitate si apoi in bol cu gheata pentru a evita deformarea
5. Montarea in articulator in ocluzie corectata.
6. Confectionarea protezei totale mandibulare care se adapteaza in cav bucala prezenta sa
fiind necesara pentru amprentarea maxilarului dupa aceeasi tehnica

Amprenta fonetica semi-integrala

- Foloseste doua LI din acrilat prevazute cu borduri de ocluzie si adaptate si scurtate fata de
zona de reflexie mucoasei
- Amprentarea seamana cu cea integrala de mici exceptii
- Amprenta preliminara se ia cu gips
- Amprenta inf se toarna foarte repede se curata de material buco plastic si se captuseste pe
model cu pasta Zoe
- Lingura individuala mand Garnisita cu adsheal verde si rosu se tine in cavitate 3/5 min timp in
care pacientul face 1- deglutitii rapide si teste fonetice.
 Testele fonetice
Sunt formate din 50 de cuvinte bine alese repetate in doua serii.
Festonarea marginala precisa a amprentei determina o stabilitate foarte buna a protezei.
Tehnica se foloseste mai frecvent pentru captuirea protezelor vechi.

Metoda EX-3N
- Tehnica muco-dinamica cu gura deschisa
- Sunt utilizate placi de baza de 3 mmla care se asociaza un material bucoplastic EX-3N
- Se utilizeaza atat pentru amprentarea finala, cat si pentru captusire si reoptimizare
- Se face adaptarea lingurii mandibulare folosind 5 teste: deschiderea si inchiderea gurii,
umezirea rosului de buze, deglutitia, aplicarea vf limbii pe mucoasa in spatele comisurilor,
atingerea nasului cu vf limbii, mimarea fluieratului/suptului
- Materialul se pensuleaza pe LI atat pe fata mucozala cat si pe suprafata externa.
- Se aplica in cavitatea bucala realizand presiune pe lingura 1 min, dupa care se poate incepe
modelarea marginala.
- La maxilar se poate completa inchiderea marginala cu o ceara speciala cu adaos de aluminiu.
- Teste care se realizeaza la maxilar: deschiderea si inchiderea gurii, miscari de mimica, sugere
si deglutiei
- Amprenta se raceste in cav si se transmite laboratorlui intr un bol cu gheata
- Exista deficiente ale tehnicii care sunt: riscul deformarii materialului in momentul
indepartarii din cav bucala
- Tehnica se recomanda si pentru campuri protetice foarte atrofiate cu rezorbtii mari.

Tehnica Pedro Saizar

1. Amprenta functionala cu Stent

Li se realizeaza la distanta de camp, se urmareste extinderea zonei de sprijin.
Dupa adaptare se aplica un strat uniform de stent bine ramolit, iar apoi se introduce in
cavitatea bucala. In a doua faza se realizeaza inchiderea marginala prin ramolirea selectiva a
unor zone si realizarea unor miscari functionale
2. Amprenta cu paste ZOE
- Cu gura deschisa
- Cand mucoasa are rezilienta mre
- LI se confectioneaza in contact intim cu modelul
- Se modeleaza margini cu stent
- Apoi se aplica ZOE, iar medicul mobilizeaza obrajii si buzele
3. Amprenta combinata
Se realizeaza cand amprenta cu stent nu are retentie suficienta. Scurtam marginile LI si
aplicam pe toata suprafata ei pasta Zoe.

Tehnica All-Oral

Etapa 1
Amprenta preliminara = prefunctionala
 Se realizeaza cu portamprente speciale Si-Plast
Alegerea dintilor artificiali

Etapa 2
Controlul bazei machetelor
Verificarea montarii dintilor frontali
DIRIM cu sistemul McGrane

Etapa 3
Controlul machetei cu dinti
Baza machetelor vor fi folosite ca portamprente
Sub presiune ocluala se fac functionale de modelarea marginala
Mai intai un maxilar apoi celalalt
Etapa a IV-a Inserarea protezelor finite in cavitatea bucala

Sistemul biofunctional protetic Ivoclar

Sisteme de amprentare bimaxilare

Articulator ergonomic
Amprenta preliminara se realizeaza utiizand portamprentele individuale prevazute cu maner.
Acestea sunt sterilizabile, confectionate din RC si se numesc SR – Ivotray.
Pe modelele preliminare se vor confectiona machete sau LI cu borduri de ceara scurtate. Pe
aceste piese protetice se ataseaza Ghnatomether M (de sistemul SR – Ivoclar)pentru
inregistrarea grafca intraorala a RIM
Bordurile trebuie sa faca presiune constanta si sa aiba contact pe toata suprafat lor.
Inainte si dupa amprenta finala se det Dvo, RC. Amprenta finala se face cu gura inchisa cu un
material siliconic SR-Ivoseal. In primul timp se realizeaza inchiderea marginala cu un material
de consistenta crescuta, In timp 2 amprentarea suprafetei de sprijin .
Dupa realizarea amprentelor finale se injeteaza gips fluid in vestibul care reflueaza printre
buze conturand orbicularul si fanta labiala.

Amprente piezografice
Scop:
- Identificarea zonei neutre si plasarea protezelor in acest culoar protetic.
- Foloseste fonatia si deglutitia
- Reproduce nu doar suprafata de sprijin ci si zona de echilibru intre musculatura limbii si cea
orofaciala.
- Indicatia principala a acestui tip de amprenta sunt campurile protetice foarte atrofiate la care
mentinerea si stabilitatea se pot asigura doar prin aportul musculaturii periprotetice.

Turnarea modelului functional

Pregatirea amprentei in vederea turnarii modelului

 Indiguirea+ confrarea ajuta la reproducerea cat mai fidela a zonei de succiune.

Îndiguirea: adaptarea unui rulou de ceara pe marginile amprentei care sa dirijeze turnarea
girpsului dur, sa indice nivelul socului.

Cofrarea: fixarea la exteriorul ruloului de indiguire a unei benzi de ceara roz a carei inaltime sa
depaseasca cu 15 mm punctul cel mai inalt al amprentei.

Banda de ceara va crea un conformator care sa permita vibrarea fara riscul de a se prelinge gipsul
din amprenta si obtinerea unui model gata fasonat si bine proportionat.

Modelul se obtine din gips dur moldano, iar soclul din gips obisnuit.

Demularea se face la o ora dupa turnarea soclului si este specifica fiecarui material de amprenta.

Folierea modelului final: modelul final nu reda rezilienta mucoasei. Este necesara o manopera de
despovarare a unor zone ale campului protetic. Se realizeaza selectiv.

Gravarea zonei Ah

Pentru obtinerea zonei de inchidere palatinala posterioara

a. Tehnica clasica
- Se repereaza santurile pterigomx si foveele palatine
- Se traseaza linia dintre palatul dur si si palatul moale
- Linia de flexie a valului palatin
b. Tehnica inchiderii palatinale posterioare geometrice
Presupune trasarea pe model a 3 repere si doua linii:
- Un pct posterior de tuberozitatea stg altul de cea dreapta
- Foveele palatina
- Gravarea se face 1,5 mm in dreptul foveelor si descreste spre tuberozitati

Determinarea relatiilor intermaxilare

1.verificarea sabloanelor de ocluzie

2.determinarea curburii vestibulare a sablonului superior

3.stabilirea nivelului si directia planului de ocluzie

4.determinarea DVO

5. determinarea si inregistrarea RC

6.transmiterea catre laborator a informatiilor despre alegerea si montarea

dintilor
1.CONTROLUL SABLOANELOR DE OCLUZIE

A.Controlul extraoral

- se face inainte de sosirea pacientului

- se verifica mai intai modelele functionale

- sabloanele de ocluzie sunt piese protetice intermediare formate din baza si

bordura de ocluzie

- trebuie sa fie corect realizate pentru a-si indeplini rolul

 Baza sablonului –trebuie sa fie rigida si nedeformabila

- placa baza
- –acrilat autopolimerizabil
- -rasini compozite

Cerinte:

- Intindere max. in limitele functionale ale campului protetic

- adaptarea perfecta pe model atat a suprafetei de sprijin cat si marginal
- marginile bazei sa aiba dimensiuni concordante cu fundurile de sac
- fata mucozala sa fie lipsita de asperitati
- mentinerea formei si rigiditatii la temperature cavitatii bucale
 Bordura de ocluzie –viitoarea arcada dentara
-ceara roz sau alba

Maxilar

-Dimensiuni: frontal 10 mm inaltime

5 mm latime

Lateral 6 mm inaltime

8 mm latime

-asigurarea fizionomiei prin simetria bordurii de ocluzie

- Montarea bordurii pe creasta in zona lateral,pana inaintea
tuberozitatilor,ramane libera baza sablinului pe o portiune de 1-1,5 cm

Mandibular

Dimensiuni: frontal 8 mm inaltime

3-4 mm latime

Lateral 6 mm inaltime

8 mm latime

-montarea trebuie sa fie pe creasta atat frontal cat si lateral

-bordura se opreste inainte de tuberculii piriformi

-daca tuberculii au o pozitie vertical sau oblica baza trebuie scurtat astfel incat
cele doua baze sa nu se atinga

CONCLUZII

-santurile o. trebuie sa fie stabile pe modelul functional

-sa aiba o pozitie unica,fixa,sigura(verificata prin presiuni alternative)

-desprinderea facila de pe model

B. Controlul intrabucal al sabloanelor de ocluzie:

-la aplicarea santurilor o. intraoral sa nu apara dureri

-bascularea sablonului(numai in cavitatea bucala) se poate datora diferentei de

rezilienta a mucoasei intre regiunea mediana a boltii palatine sic ea de pe
crestele edentate. Se remediaza prin folierea modelului medio palatine.

-prezenta unui torus palatin care nu a fost foliat poate sa determine bascularea

-deficiente de montare a bordure de ceara

Mentinerea: prin miscari de mobilizare a periferiei campului protetic

-daca este redusa se optimizeaza prin readaptarea bazei pe model sau prin
etanseizarea inchiderii marginale in zona distal

-prin pronuntarea sunetelor palatale K si G se verifica lungimea si grosimea

bazelor in zona distal(kaki,gong)

-emisia siflantelor S si Z determina contactul fetei dorsale a limbii cu bordure

frontal mandibulara si cu bolta

2). Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior

Interventia medicului asupra bordurii de ocluzie maxilare in zona frontal

vestibulara.

Ofera tehnicianului informatii despre modul de montare al dintilor

superiori,locul de plasare al fetelor vestibulare

Estetic: recastigarea plenitudinii buzei superioare prin modelarea curburii

vestibulare

Practic:

-cu sablonul in cavitatea bucala pacientul isi relaxeaza buza superioara

-analiza reliefului buzei sub aripile si septul nazal:bombeaza/nu este sustinuta

Functional: pacientul sa poata beneficia de o fonatie corecta prin plasarea

corespunzatoare in sesns sagital a arcadei in zona frontal

Se realizeaza si o proba fonetica .

Realatia dintre curbura vestibulara superioara si buza inferioroara.

Cand se pronunta sunet labio-dentale F-V, iar curbura este corecta buza
inferioara atinge marginea sablonului maxilar=fata vestibulara a sablonului
maxilar intra in contact cu fata interna a buzei inferioare pe o distant de 1-
2mm.

3). Stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie

Se plaseaza in locul geometric de concentrare a fortelor maxime si de echilibru
al muschilor masticatori.

Doua elemente ii sunt definitorii:nivelul si directia

 Nivelul planului de ocluzie-gradul de vizibilitate al dintilor artificiali in

reapaus si dinamica
 Directia planului de ocluzie –pozitionarea si orientare in raport cu
masivul facial.

Frontal: din pozitia de repaus a mandibulei marginea inferioara a sablonului

maxilar se raporteaza la marginea libera a buzei superioare.

Varsta: 40-50 ani mai jos decat buza superioara cu 2-3 mm.

60-70 ani la nivelul buzei superioare.

80 ani sub marginea buzei superioare

Sex: la femei se descopera mai mult fata vestibulara a dintilor frontali in suras

Pentru barbati plasarea marginii bordurii de ceara se face mai sus decat
pentru femei,acestia descopera mai putin dintii in suras

 Directia planului de ocluzie se stabileste in raport cu linia bipupilara fata

de care trebuie sa fie paralela.
 Daca pacientul prezinta asimetrii faciale ,nu se mai tine cont de linia
bipupilara ci se utilizeaza un alt plan facial.
 Lateral: nivelul planului de ocluzie se stabileste in scopul cresterii
echilibrului static al protezelor :la jumatatea distantei dintre crestele
edentate.
 Pentru a creste stabilitatea trebuie sa-l apropiem de creasta cea mai
rezonabila ,care de regula este cea mandibulara.
 Din punct de vedere static la nivelul planului de ocluzie va fi
continuarea celui frontal,la nivelul comisurilor in timpul surasului si
descrescand spre distal.
 Directia : poate fi orientate dupa mai multe planuri de referinta .
 Planul lui Camper
PLANUL LUI CAMPER=trece prin spina nazala anterioara si central conductului
auditiv extern.

Directia planului de ocluzie in zona lateral poate sa fie:

-paralela

-convergenta distal(creasta mandibulara este ascendenta distal)

-divergenta distala(tuberozitati procidente sau progenie adevarata)

Pentru a ajunge la parallelism se folosesc doua rigle sau o rigla si planul lui Fox.

Aceste manopere se adreseaza sablonului maxilar cel mandibular trebuie

ajustat astfel:

-in zona frontal sa fie la nivelul buzie inferioare sau 1-2 mm sub aceasta

Dinspre comisurile labiale sprte distal sa fie plasate bordurile la unirea celor
doua treimi inferioare cu cea superioara a tuberculului prirform.

4). Determinarea DVO

DVO- distant dintre subnasion si gnathion cand arcadele dentare sunt in

contact

DVR- este distant dintre subnasion si gnathion cand muschii mobilizatori ai

mandibulei se gasesc in stare de echilibru.

 Metode derivate de la DVR:

-Metode antropometrice si functionale

Etape:

-pregtirea pacientului

-efectuarea masuratorilor

-deducerea valorii DVO

 Metode antropometrice
-egalitatea etajului superior si inferior al fetei (subnasion-
gnathion;glabela-vertex)
 -egalitatea etajului inferior cu cel mijlociu(subnazale-gnathion;subnasion-
glabela)
 Metode functionale
 Obtinerea relaxarii muscular care atrage dupa sine pozitia de repaus.
-efectuarea deglutitiei
-obosirea musculaturii mobilizatoare mandibulei prin deschiderea
repetata a gurii si propulsia maxima prelungita cu revenirea mandibulei
in pozitia de echilibru muscular
-purtarea unei conversatii prelungite,rasul sau cascatul prelungit,urmate
de masurarea imediata a DVR.
-surprinderea pacientului intr-un moment de relaxare
-masurarea DVR cand pacientul tine in gura o cantitate mica de apa si
imediat dupa inghitirea acesteia,comparand cele doua valori.
-aprecierea vizuala a aspectului armonios al fetei

Determinarea DVO din DVR se face printr-un calcul mathematic simplu:

DVO=DVR-SIF

SIF(spatial de inocluzie fiziologica)este spatial care separa suprafetele ocluzate

ale dintilor antagonistic and mandibula este in pozitie de repaus.

Valoarea SIF este variabila 1,8-2 mm incisive

2-3 mm PM

Edentitia totala 2-3 mm

Verificarea determinarii DVO

1. Metoda spatiului minim de vorbire(Silverman)

2. Metoda Wild
3. Metoda deglutitiei
4. Prin aspectul facial
5. Metoda electromiografica
6. Metoda gnathodynamometrului
 La finalul manoperei de determinare a DVO se efectueaza proba
spatulei la nivelul sabloanelor .
 Supraevaluarea DVO

-facies aplatizat

-fanta labial intredeschisa

-expunerea mare a dintilor frontali superiori

-disparitia SIF care face ca dintii sa fie permanent in contact

-disparitia spatiului minim de vorbire cu ciocnirea dintilor in fonatie

-oboseala muscular

-dureri ATM

Subevaluarea DVO

Persistenta faciesului de edentat total :

-vizibilitatea redusa a dintilor frontali superiori

-absenta rului pe buze

-etajul inferior micsorat

-mentonul proeminent

-santurile peribucale accentuate

-oboseala in timpul masticatiei

-scaderea acuitatii auditive prin impingerea limbii spre istmul faringian si

inchiderea trompelor lui Eustachio

5). Determinarea si inregistrarea RC

RC pozitie fundamental ,stabile si reproductibila

-pozitie condiliara care permite o ocluzie fara interferente.

-relatia mandibulo maxilara in care ansamblu condil-disc este aliniat

corespunzator in pozitia cea mai superioara a cavitatii glenoide,indiferent de
DVO sau pozitia dintilor
In pozitia cea mai superior ansamblul condil-disc este fixat medial de treimea
medial a fosei articulare –pozitia cea mai central

Mndibula este in RC daca sunt indeplinite 5 criterii:

1.Discul este aliniat corespunzator la nivelul ambilor condili

2.Ansamblu condil-disc se afla in cel mai superior pol la nivelul eminentei

articulare

3.Polul medial al fiecarui complex condil-disc este limitat de os spre medial

4. Fasciculele inferioare ale muschilor pterigoidieni sunt decontractati,pasivi

5.ATM poate accepta incarcare compresiva fara semen de durere sau

sensibilitate

Metode de determinarea a RC in protezarea totala

Procedee de ghidare a mandibulei

Teste functionale

Metode de inregistrare grafica

Metode special

 Pregatirea pacientului:

-crearea unei ambiante placate

-determinarea RC in prima parte a zilei

-anihilarea tendintei de propulsive a mandibulei

-colaborarea cu pacientul prin explicarea manoperelor care urmeaza sa I se

faca

-suprimarea vechilor proteze instabile

Verificarea sabloanelor de ocluzie

-baza sa fie stabile pe camp

-sa nu aiba asperitati si margini ascutite

-contactul simultan al bordurilor de ocluzie pe toata suprafata lor

Procedee de ghidare a mandibulei in relatie centrica

Ghidarea unimanuala:

Cu sabloanele in cavitatea bucala medical conduce mandibula cu mana dreapta

aplicand policele pe partea vestibulara a sablonului inferior ,fixandul pe
camp,iar celelalte degete sub barbie stranse pumn.

Cu indicele si policele mainii stangi,departate aplicate pe fata vestibulara a

bordurii maxilare ,in zonele laterale ,se stabilizeaza sablonul superior pe camp.

Medicul efectueaza miscari de ridcare-coborare a mandibulei in timp ce

pacientul lasa moale mandibula.

Ghidarea bimanuala(Dawson):

-aceasta tehnica a fost conceputa de autor pentru pacientul dentat

-acesta este asezat in decubit dorsal

-la pacientul edentate total are loc aluneacarea sabloanelor de ocluzie spre
posterior in aceasta pozitie.

Teste functionale pentru determinarea RC

Metoda degutitiei (ismail):

-in deglutitie se determina o pozitie a mandibulei in care condilii sunt

pozitionati in RC.

-dupa determinarea nivelului si directiei planului de ocluzie ,se ramoleste ceara

bordurii inferioare

-se aplica ambele sabloane in cavitatea bucala si pacientului I se cere sa faca

cateva deglutitii

-s-a demonstrat ca deglutitia in gol la comanda nu produce intotdeauna

pozitionarea in RC.

Metoda homotropiei linguo-mandibulare:

-unei pozitii posterioare a limbii ii corespunde o pozitie retrasa a mandibulei

-plasarea limbii pe palat in zona posterioara la inchiderea gurii

-se aplica o bila de ceara pe sablonul maxilar la unirea celor doua treimi
anterioare cu treimea posterioara a palatului.

-pacientul tine varful limbii pe aceasta bila cand inchide gura

-critica acestei metode este ca ar determina o pozitie fortata a mandibulei

Metoda reflexului de ocluzie molara:

-cand pacientul sesizeaza o anumita presiune pe sablonul mandibular in

regiunea premolar molar I se activeaza vechiului reflex molar.

-in acest moment contractia muschilor ridicatori fiind maxima mandibula se

auto plaseaza in relatie centrica.

-se plaseaza degetele pe sablonul mandibular la nivelul bordurii de ceara si se

cere pacientului sa muste pe molari

-medicul isi retrage degetele spre vestibular in momentul in care bordurile de

ceara se apropie

-finalul este pozitia de RC a mandibulei

 Metoda memoriei tisulare

 Metoda impingerii inainte a maxilarului
 Metoda hiperextensiei fortate a capului
 Metoda obosirii pterigoidienilor externi
 Metoda Bayanov

Metode de inregistrare grafica a RC

-utilizeaza dispositive formate din placuta si ac inscriptor montate la nivelul

sabloanelor de ocluzie

-traseul parcurs de punctual interincisiv inferior in miscarile de lateralitate ale

mandibulei pornind si revenind in relatie centrica.

-arcul (unghiul) gotic este expresia grafica a acestei kiscari

-varful corespunde RC ,iar laturile au forma unor linii curbe cu concavitate spre
exterior

-deschiderea unghiului gotic depinde de miscarea Bennet si de unghiu Bennet

Unghiul Bennet

-miscarea sprea anterior si medial a condilului orbitant fata de planul sagital in

miscarea de lateralitatea a mandibulei

Miscarea Bennet

-este realizata de condilul lucrator in timpul miscarii de lateralitate.Poate sa

aiba amplitudine de pana la 3 mm

Arcul gotic este expresia activitatii muscular si ghidajul articular in miscarile

limita.

Atat placuta cat si stiletul pot fi plasate atat la maxilar cat si la mandibula

Stiletul se pozitioneaza in dreptul liniei mediane ,perpendicular cu planul de

ocluzie ,cu varful spre central placutei.

Aspectul arcului gotic poate avea aspect diferit in functie de pozitionarea lui

 La maxilar:
-vf. Arcului gotic este indreptat spre anterior
 La madibula:
-vf. Arcului gotit este orientat spre posterior

Practic:

-bordurile de ocluzie se realizeaza ceara

-se determina DVO

-la nivelul celor doua sabloane se fixeaza stiletul si placuta

-pacientul realizeaza miscari de propulsive-retropulsie si lateralitate

-sabloanele se solidarizeaza in relatie centrica in momentul in care vf.stiletului
este in vf.arcului gotic

-dupa inregistrare se face montarea in articulator a modelelor.

 Metode special de inregistrare a RC

1.Examinari radiografice
2.Electromiografie
3.Axiografia

Metode de verificare a RC
-palparea bilateral a maseterior si a fasc.ant.ale temporalilor pt.analiza
simetriei de contractie la finalul miscarii de ridcare a mandibulei.
-palparea condililor in regiunea pretragiana
-examinarea aspectului facial al pacientului
-concordanta reperelor trsate pe bordurile de ocluzie

6).Transmiterea catre laborator a indicatiilor pentru alegerea si

montarea dintilor:
Se transmit aceste informatii cu ajutorul :
1.Sabloanelor de ocluzie
2.Fisa de tratament
-cu ajutorul sabloanelor ,dupa solidarizarea acestora sunt transmise
urmatoarele informatii:
-arcul de cerc pe care se vor plasa fetele vestibulare ale dintilor superior
-nivelul si orientarea planului de ocluzie ,unde se vor situa marginile
incizale ale dntior frontali si fetele ocluzale ale dintilor laterali

Relatia tridimensionala a mandibulei fata de maxilar:

-in plan V=DVO

-in plan S si T=RC

-trasarea liniilor se realizeaza in zona frontal

-ajuta la alegerea inaltimii si latimii dintilor

Linia mediana=linia interincisva

Linia caninilor=pozitia celor 6 dinti frontali

Linia surasului=marginea libera a buzei superioare,la nivelul acesta se plaseaza

coletele dintilor superiori

Transmiterea informatiilor prin fisa de tratament:

-culoare

-forma

-atipii de montare

Realizarea machetei

 Alegerea dintilor frontali

-Determinarea formei, dimensiunii si culorii acestora

Forma fetei poate fi similara cu forma incisivilor centrali superiori

-priviti din fata IC corespunde formei inversate a fetei

 Sigaud distinge 4 tipuri morfologice

1. Tipul muscular- fata estes de forma dreptrunghiulara so egalitate intre cele 3
etaje
2. Tipul respirator- etajul mijlociu e mai dezvoltat cu aspect rhomboid al fetei
3. Tipul digestive- etajul inferior este foarte dezvoltat
4. Tipul cerebral- care are dezvoltat etajul superior cu aspect trapezoidal al fetei

Forma arcadei maxilare

-poate sa existe o concordant intre forma incisivilor centrali, a arcadei si fetei.

Tipul constitutional:

1. Astenic inalt introvertit cu musculature putin dezvoltata

2. Tipul atletic musculos, proportionat cu comportament echilibrat
Tipul picnic: scund, supraponderal, extrovertit

Varsta si sexul au importanta in alegerea dintilor

 Alegerea dintilor laterali:

Inaltimea :jumatatea distantei dintre cele doua creste alveolare, fara placa protetica.
-Scade progresv spre zona distal
Lungimea(mezio-distala): corelata cu lungimea crestelor alveolare, dar lasand libera
saua pe o distanta de 1-1,5 cm in zona distal.
- De la canin spre distal trebuie sa avem 4 dinti, iar in anumite situatii doar 3

Latimea vestibule-orala a dintilor laterali este mai mica decat a dintilor naturali

-se allege in concordant cu latimea crestei

 Morfologia suprafetei ocuzale

- Dupa angulatia cuspidiana s disting:
1. Dinti anatoformi cu o cuspidare de 30 grade
2. Dinti semianatoformi cu o cuspidare de 20 grade
3. Dinti neanatoformi cu o cuspidare de 0 grade

 Acesti dinti se aleg in functie de mai multe criteria:

- Traiectoria pantei condiliene
- Starea de sanatate a ATM
- Gradul de adancime al curburii sagitale
- Aspectul unghiului gotic
- Stereotipul masticator
- Gradul de atrofie alveolara
- Raportul intercrestal
- Factori generali: varsta,sex, personalitate

MONTAREA DINTILOR

 Stabilitatea protezei depinde de modul de montare al dintilor:

1. In timpul miscarilor masticatorii proteza este in echilibru cand rezultanta fortelor
ocluzale, transmisa suprafetei de sprijin se proiecteaza in interiorul ariei de
sustinere a bazelor.
 2. In cursul miscarilor in gol proteza este in echilibru cand are cel putin 3 puncte de
sprijin nealiniate- respectarea ocluziei balansate.
 Axa interalveolara
- Pe model se marcheaza coama crestelor maxilare si mandibulare
 In functie de unghiul facut de linia interalveolara cu orizontala:
1. Unghi intre 70-90 grade se face montarea pe mijlocul crestei rel. de ocluzie
normale
2. Unghi intre 60 si 70 grade montarea cu inclinarea dintilor in interiorul unei arii de
tolerant
3. Unghi mai mic de 60 de grade se face montarea incrucisata

In plan sagital
Unirea liniilor ce marcheaza coama crestelor in zona distal a regiuni biostatice, in
regiunea lateral si in regiunea frontal avem urmatoarele situatii:
 Relatii normale de ocluzie
 Prognatism mandibular
 Retrognatism mandibular

In plan orizontal:
-sunt analizate punctele unde proiectia crestei edentate mandibulare intersecteaza
creasta maxilara=nivelul la care trebuie sa se concentreze fortele ocluzale

Ideal in zona PM2-M1 relatii ocluzale normale

Pentru cls II intersectarea este mai distal
Pentru cls III nu se intersecteaza

Proba spatulei este pozitiva bilateral la inregistrarea relatiilor intermaxilare

mandibula a adoptat o pozitie propulsata

2. Verificarea angrenajul dintilor laterali

- trebuie sa existe un angrenaj perfect de intercuspidare

-verificarea se face prin proba spatulei

Daca proba spatulei este pozitiva unilateral= pozitie deviate a mandibulei la DRIM

Controlul rapoartelor de ocluzie

1. Verificarea coincidentei dintre RC-IM

- Point centric

- Diferenta de 1mm

- Diferenta mai mare de 1mm

 Machete inferioara:
- Mentinerea este mai buna datorita gravitatiei si a limbii care se aplica pe
versantul intern
- Stabilitatea se verifica prin presiuni alternative pe premolari

 Machete superioara
- Mentinerea este deficitara daca nu avem inchidere marginala, mai ales
posterioara
- Stabilitatea se verifica prin testul de basculare transversal

Controlul intraoral al machetelor

Controlul mentinerii si stabilitatii

-extinderea in limite functionale
- la machete inferioara controlul se face cu gura intre-deschisa pentru a nu pune
In tensiune musculature preprotetica
- pacientul trebuie sa clateasca de mai multe ori cu apa si sa nu stranga prea tare
dintii, previne deformarea machetei
- controlul se face in mai multe etape scurte successive
- dupa fiecare etapa machetele se racesc sub jet de apa

 Controlul machetelor detasate de pe model

- Completeaza controlul pe model
- Se verifica cu ajutorul unei placute de sticla raportul dintilor cu placuta
- Se face inainte de sosirea pacientului
- Respectarea regulii lui Pound si a Verticalei
- Pastrarea libera a tubercului piriform si a tuberozitatii, montarea se opreste la 1
cm de capatul bazei
- Extinderea bazei
- Spatiu de 1mm intre canin si PM1 pt corectarea neconcordantelor intre pl.
Medio-sagital si linia Inter-incisiva
  Controlul cu ocluzolur deschis
- Simetria montarii dintilor frontali fata de planul Medio-sagital
- Cuspidarea dintilor lat conform indicatiilor date de medic
- Dimensiunea V-O a dintilor laterali concoranta cu marimea crestei
- Montarea dintilor lat. Pe mijlocul crestei
 Bazele de ceara
- forma convexa a versantelor vestibulare
- unghiul diedru intre versantul vestibular al bazei machete si fata vestibulara a
frontalilor inf.
- Baza gingiei sa fie modelata cat mai natural
- Lipsa contactelor intre bazele de ceara in zona distala

Proba machetelor

Controlul extraoral al machetelor –ocluzorul inchis

-forma dintilor
- culoarea dintilor
- linia mediana
- linia caninilor
- linia surasului
- curba vestibulara
- dimensiunea dintilor
- ocluzia
- realizarea unit. Masticatorie
-verificarea montarii dintilor lat.

Tehnica Pedro Saizar

-seamana cu tehnica Gysi
-foloseste dinti anatoformi care se monteaza dupa regulile lui Gysi
- se foloseste o placuta de orientare fixa, care se solidarizeaza de sablonul
mandibular
-pe placuta se inscriu: curbura vestibulara, linia mediana, liniile caninilor
 Se adapteaza la modelul superior placuta Gysi, se masoara linia
interalveolara cu rigla Gysi(se noteaza pe soclu in dreptul fiecarui
dinte inclinarea liniei ineralveolare)
- Se incepe montarea de la linia mediana spre distal
- La montarea fiecarui dine lat. Pentru orientarea axului sau
longitudinal se introduce o prisma de angulatie
 - In contact cu pl. de ocluzie: Ic, C, PM1(cuspid V ), PM2(ambi
cuspizi), M1 (cuspid M-P)
- La distanta de planul de ocluzie: IL, M2,

Ordinea montarii dintilor dupa Gysi

- Dintii sup de la linia mediana alternative de o parte si de alta

- Dintii inf se monteaza dupa cei superiori, dar in alta ordine:
M1, C, IC, IL, PM1, PM2, M2

Alternativ pe cele 2 hemiarcade

Fiecare au o inclinare fata de planul vertical in ambele sensuri V-O si M-D

- Motarea dintilor lat pe mijlocul crestei

- Suprafata ocluzala a dintilor sup in unghi drept fata de linia
interalveolara
- Circumscrierea si depasirea cu ½ cuspid a dintilor laterali
inferiori de catre cei superiori
- Point-centric
- Curba lui Spee si contacte multiple in propulsie
- Curba lui Wilson si contacte in lateralitate
- Marginile incizale al inf la acelas nivel
- Frontalii sup cu orintare convergenta in sus sis pre median
- Supraocluzie de 1-2 mm+inocluzie sagitala

 Reguli generale de montare de montare ale dintilor artificiali

- Fetele V ale frontalilot sup in afara crestei edentate, in curbura
vestibulara a sablonului sup
- Marginile incizale la nivelul planului de orientare protetica,
exceptie IL care e mai sus
- Inclinarea marg vestib a frontalilor inf ramane in perimetrul de
sprijin al crestei

Tehnici de montare
 Tehnica Gysi
- montarea cu ajutorul articulatorului semiadaptabil Gysi
Simplex
- dinti anatoformi cu pante de 20-40 de grade, orientate in
sensul miscarilor de baza ale mandibulei
 - platoul de orientare ocluzala, rigla lui Gysi si prismele lui Gysi

Regiunea lat. - Ocluzie dinamica

 Ocluzia distalizata la pacientii care in perioada de dentat au prezentat
prognatie maxilara cls II Angle
 Frontali se monteaza in inocluzie sagitala mare
 Primul molar se monteaza in distopozitie

 Ocluzie mezializata-cls III Angle in functie de severitatea anomaliei

 Ocluzie inversa pierde rolul stabilizator al cuspizilor de gradul 1 si 3

Rigla Gysi- masurarea gradului de inclinare a liniei interalveolare

Regiunea lateral- Ocluzie static

-in sensul vertical coincidenta intre RC-IM

-sagital raporturi intre fiecare dinte lat si cei doi dinti antagonisti cu care se articuleaza, cu
exceptia M2 maxilar

-transversal montarea dintilor strict pe mijlocul crestei

Ocluzie deschisa in sens vertical

-cu infraalveolie si infradentitie este necesara in cazul in care pacientul a avut aceasta ocluzie
in perioada de dentat

-datorita limbi care este interpusa intre arcade in timpul diferitelor functii aceste raporturi se
pastreaza si la edentate

Ocluzie invers frontal

-se realizeaza foarte rar in cazurile protezelor totale, doar in cazuri grave de progenie
adevarata, cand nu este posibila realizarea raporturilorcap la cap, care ar necesita o
inchidere prea mare a dintilor frontali, fapt ce ar destabilize proteza

Ocluzie cap la cap

-nu se recomanda edentatului total, produce instabilitatea protezei datorita presiunilor

permanente pe care le face in zona frontal

-aceasta determina si rezorbtia accelerate

Este acceptata numai in cazul pacientilor cu cls III Angle in cazul in care inversarea
raporturtului dintre creste in sens sagital nu este foarte mare.

 Indicatiile sunt pt pacientii cu ocluzie neutral

-ocluzie neutral in perioada de dentat
-cls II/1 Angle
-cls II/2 Angle

In plan transversal:

-continuitate a liniilor interincisive si concordant lor cu planul medio-sagital

-existenta unitatilor masticatorii formate dintr-un dinte si cei doi antagonisti ai sai (exceptie
cei doi IC inf care sunt in antagonism singular)

In sens vertical nu trebuie sa existe contacte intre incisivii superiori si inferiori, acoperire de
1-2mm

Rolul este acela de a oferi mandibulei libertate in miscarile apDM

Continuitate a liniilor interincisive si concordant lor cu planul medio-sagital

Criteri de realizare a ocluziei

Regiunea frontala

Ocluzie neutral

In sens sagital=treapta sagitala de 1-2mm

Necesara pentru a realize stabilitatea mandibulei in timpul fonatiei si pentru prevenirea unor
modificari patologice a structurilormuco-osoase

 Liniile statice la mandibula

-tangenta premolara la mandibula
-liniile lui Pound

Repere de analiza care ne orienteaza in montarea dintilor:

-tubercul Piriform

-punctul simfizar

-punctele canine
 Sistemul bifunctional protetic
Repere de analiza care ne orienteaza in montarea dintilor

-papila incisive

-sutura medio-palatinala

-prima pereche de rugi palatine

-mijlocul crestei

-tuberozitatea maxilara

 Aria lui Pound= suprafata cuprinsa intre linia care uneste fata meziala a caninului
mandibular cu marginea interna lingual a tubercului piriform si linia dintre fata distal
a caninului si marginea externa a tubercului piriform
 Fata lingual a dintilor laterali mandibulari sa nu depaseasca latura interna a ariei lui
Pound

In plan orizontal

-santurile mezio-distale ale dintilor laterali se alineaza dupa o linie corespunzatoare

bisectoarei ariei lui Pound

In plan sagital

-realizarea curbei de compensatie sagitala

-suprafata ocluzala a dintilor lat inf trebuie sa fie paralela cu creasta alveolara edentate

-planul de ocluzie trebuie plasat la distante egale intre cele doua creste edentate

-montarea dintilor se face numai in portiunea orizontala

Montarea dintilor laterali

 In plan frontal
-montare strict pe coama crestei
-inclinarea axului dintilor artificiali trebuie limitata
 -suprafata ocluzala a dintilor protetici trebuie sa fie perpendicular pe axa
interalveolara
-cuspizii vestibulari ai dintilor maxilari si cei lingual ai dintilor mandibulari trebuie sa ii
circumscrie pe ce antagonisti

Obiective

-asigurarea stabilitatii protezei

-deglutitie nestanjenita

-protejarea tesuturilor zonei de sprijin

-protejarea musculaturii

-influenta asupra fizionomiei si fonatiei

Frontalii inferiori-sens vertical

-linia estetica functionala este situate la nivelul marginii superioare a buzei inferioare cand
pacientul este relaxat

Cls III Angle trebuie diminuat aspectul de prognatie mandibulara , convergenta spre menton
a axelor incisivilor inf

-linia interincisiva inf corespunde cu cea superioara

Frontalii inferiori in sens transversal

-axele longitudinale ale dintilor sunt paralele intre ele si cu planul vertical

-exista atipii de montare

Cls II Angle pt atenuarea impresiei de retrognatie mandibulare se monteaza dintii divergent

spre menton

Unghiul diedru format intre fata V a frontalilor inferiori si versantul V al protezei

inferioare=element de crestere al stabilitatii

Montarea dintilor
Alegerea gradului de inclinarea al dintilor frontali inferiori depinde in mare parte de raportul
dintre tonicitatea buzei inferioare si limba
Inclinarea dintilor spre vestibular nu va depasi linia imaginara ridicata din fundul santului
vestibulat inferior, pt a nu depasi perimetrul de sustinere al protezei

Pastrarea axei vertical a dintilor inferiori determina

-inocluzie sagitala prea mare (inestetica)

-spatiu redus pentru limba –fonatia deficitara datorita restrictionarii miscarilor lingual

-adaptare dificila la situatia de protezat

Frontali inferiori –in plan sagital

Nu pot fi montati in pozitie identical cu cea a dintilor naturali din cauza rezorbtiei crestei
alveolare si a actiunii destabilizatorie pe care o are muschul patratului barbiei

Se monteaza mai posterior cu coletul pe mijlocul crestei , dar cu vestibularizarea variabila a

marginii incizale

In raport cu luinia surasului coletele IC sunt plasate exat pe aceasta , IL mai jos de ea, iar C
mai sus decat IL

Frontalii superiori-plan transversal

-reperele care ghideaza montarea dintilor sunt linia mediana si liniile caninilor

Frontalii superiori-in plan vertical

-urmarirea nivelului si directia planului de ocluzie in corelatie cu linia surasului

-dinti superiori, cu exceptia incisivilor laterali ating planul de ocluzie

-depasirea poligonului de sustinere a bazei protezei determina bascularea acesteia

-marginea incizala a dintilor superiori nu va depasi o linie vertical imaginara ridicata din
fundul de sac mandibular

-pentru a preveni bascularea se face o inchidere distal cat mai eficienta

Frontalii superiori –plan sagital

-trebuie sa realizeae sustinerea buzei suprioare

-uneori sunt montati vestibularizati

-la o atrofie moderata- coletul pe mijlocul crestei si varful putin vestibular

-daca exista o atrofie severa pot fi montate coletele in afara mijlocului crestei

-linia surasului

-pozitia fetelor distal ale caninilor

-orientarea planului de ocluzie in zona frontal

-are ca obiectiv restaurarea functiei fizionomice si fonetice

-porneste de la sablonul superior si informatiilor furnizate de acestea

1.Curbura vestibulara-aspectul buzei sup.

2.Pozitia liniei mediane

3.Niv.planului de ocluzie in zona frontal

 Curba lui Spee se situeaza la jumatatea distatei dintre cele doua creste
 Daca tuberculul prirform are un relief pronuntat planul de ocluzie se va situala 2/3 din
inaltimea acestuia

-anterior se vor continua cuspizii la un nivel corespunzator cu vf.caninilor

 In planul sagital

-curba lui Spee este paralela cu profilul crestei edentate

-daca cele doua curbe u au aceeasi adancime pe cele doua H.A se face o medie intre ele
astfel incat cele doua arcade sa aiba o minima simetrie

 In plan frontal:

-se pune in evident curba de compensatie Wilson

-planul de ocluzie se afla de obicei la distante egale intre cele doua creste edentate

Aplicarea Protezelor

 Verificarea concordantei RC-IM

-stopuri ocluzale stabile simultane,pe cat multi dinti cuspidate,cuspid fosa

 -mediul dirijaza mandibula pacientului in RC

-din momentul primului contact se apreciaza rapoartele ocluzate

Controlul extraoral

1.Arcadele artificiale

2.Suprafata mucozala

3.Marginile protezei

4.Suprafata externa

5.Protezele pozitionate in contact

Proba machetelor

Verificarea ocluzei dinamice

 Propulsia –in pozitia de cap la cap a dintilor frontali se incearca

introducerea spatiului intre dintii din zona posterioara

Daca proba spatulei este pozitiva=se aseaza machetele pe modele si se

modifica pozitia.

Controlul intraoral

Se face mai intai controlul separate al fiecarui proteze.

Apoi se realizeaza simultan.

 Devierea sagitala spre anterior:

-rectilinie de pana la 1mm se corecteaza prin reducerea versantelor meziale

ale cuspizilor dintilor maxilari si versantele distal ale cuspizilor mandibulari.

-nu se desfinteaza varfurile cuspizilor de sprijin.

 Lateralitatea-se incearca introducerea spatulei intre dintii de pe partea

de balans

Daca proba este pozitiva se remediaza prin repozitionarea dintilor.

Proba se realizeaza succesiv pentru ambele hemiarcade.

 Se urmaresc urmatorii parametrii:

-zone care declanseaza dureri

foliere insuficienta

subtierea excesiva a marginilor

-stabilitatea

presiuni alternative pe fetele ocluzale ale dintilor laterali

-mentinerea

In repaus

efectuarea testelor Herbst

-aspectul fizionomic

 Devierea protezei inferioare spre dreapta

-determinata de un contact premature pe stanga
-corectarea din versantele orientate spre lingual de la maxilar si din cele
orientate spre limba la mandibula.

Cu ambele proeteze in cavitatea bucala se urmaresc:

-rapoarte de ocluzie

-fonatia

-fizionomia

 Devierea protezei inferioare spre stanga

-determinata de un contact prematur pe dreapta

-slefuirea se face pe versantele interne care privesc spre vestibular la

maxilar si din cele care privesc spre lingual la mandibula

Verificarea rapoartelor ocluzate in regiunea frontal

-se realizeaza numai dupa verficarea si corectarea rapoartelor de ocluzie in

zona lateral.
 -dintii frontali inferiori nu ii depasesc pe cei superiori la pronuntarea
cuvintelor :cinci,cinzeci si cinci,arici

Controlul relatiilor intermaxilare

Componenta Verticala =DVO

Componenta Orizontala=Point centric

Reguli generale:

-se corecteaza versantele superioare orientate spre deviere si cele inferioare

orientate in sensul opus devierii

-in montarea neutral a dintilor

-nu se retuseaza cuspizii active numai daca acestia intra in contact premature la
miscarile de lateralitate

 Pentru echilibrarea ocluziei in RC se retuseaza:

-numai cuspizii pasivi si fosetele antagoniste cuspizilor active

In final:

-contact simultan pe ambele hemiarcade

Point centric:

-contacte dentare multiple la nivelul PM si M

-lipsa contactelor in zona frontal

Proba machetelor

Verficarea DVO

1.Evaluarea apectului facial

2.Masurarea cu ocluzometrul Willis

3. Evaluarea spatiului minim de vorbire

4. Realizarea testului Buchmann-Ismail

Aplicarea protezelor
Controlul componentei orizontale a RIM

-proba spatulei

Daca proba spatulei este pozitiva la protezele finite cauza sta in faza de
ambalare a acestora:

-strangerea insuficienta si asimetrica a cuvetelor

-procesul de polimerizare s-a realizat cu distorsiuni ale acrilatului

 Reguli de realizare a slefuirilor selective:

-cuspizii active nu se slefuiesc din inaltime pentru a nu compromite rolul

acestora :

-mentinerea DVO

-contacte de tip cuspid fosa

-eficienta masticatorie

Proba Machetelor

 Indicatiile transmise laboratorului

-menajarea retentivitatior campului protetic

-despovararea zonelor

-asigurarea inchiderii distal la nivelul zonei Ah

In vederea remedierii deficientei constatate:

-radierea reliefulu ocluzal al dintilor laterali de pe proteza mandibulara

-aplicarea unui val de ceara pe proteza mandibulara

-redeterminarea RC utilizand ca antagonisti dintii protezei maxilare daca

aceasta a fost realizata correct

Igienizarea
 Proteza se curate cu o perie,apa si sapun
 Cand se curate proteza sa o tineti deasupra unui recipient cu apa
 Peste noapte lasati proteza intr-una din solutiile : din comert
Apa cu otet

Stomatopatiile protetice
 Camp proteic-proteza totala

Etiologie:

Factori generali

Factori locali

Factori generali:

-DZ

-ateroscleroza

-afectiuni vasculare

-hemopatiile

-insuficienta renala

-afectiuni autoimmune

Factorii locali:

-autocuratirea-acoperirea campului protetic

-diminuarea secretiei salivare

-cresterea temperaturii locale sub baza protezei

- microporozitatile acrilatului ajuta la dezvoltarea florei

 Cuspizii de sprijin pot fi retusati:

-cand depasesc planul de ocluzie

-se slefuiesc doar versantele ,santurile si fosetele

 -igiena necorespunzatoare

-purtarea indelungata

-cauze ocluzale

 Controlul RIM in micarea de lateralitate

Pacientul se dirijeaza in lateralitate pana realizeaza ontacte bicuspidiene intre

cuspizii omonimi pe partea active si contacte unicuspidiene intre cuspizii
heteronimi de partea pasiva.

 Controlul RIM in miscarea de propulsive

Contacte simultane in zona anterioara si in zone laterale

De-a lungul intregii arcade

Unul anterior si unul la nivelul ultimilor molari

 Forme clinice ale stomatopatiior protetice:

1.Reactii imediate:

-marginale:Eroziuni in situ,Eroziuni la insertia proetezei

-bazale:Eroziuni in situ

-totale:Alergice si chimicotoxice

 Eroziunile in situ:
- Reacti immediate,marginale
- Datorita unei conformatii necorespunzatoare a mariginilor protezei
- Zone congestive insotite sau nu de ulceratii
- Linia oblica interna
- In dreptul frenurilor si bridelor
- In dreptul crestei zigomato-alveolare
- In zona Ah
 Controlul aspectului fizionomic
 Controlul fonatiei
Testul fonetic Silvermann cuvinte ce contin s,dintii inferiori nu se ating

Propulsia mandibulei,dintii inferiori nu trebuie sa atinga fata palatinala a

superiorilor:se pronunta cuvinte care se sfarsesc in sunetul ,,ci”

Hiperplaziile marginale

-reactii marginale,tardive

-formatiuni tumorale alungite cu localizare variata

Recomandari privind utilizarea protezelor

 Se prezinta la control la 24-48 de ore dupa aplicarea lor

 Senzatia de corp strain va trece in timp
 Senzatia de greata e atenuata de sugerarea unei bomboane
 Pot sa apara leziuni

Candidoza cronica atrofica

(STOMATITA DE PROTEZA)

-reactie tardiva totala

-apare la vechii purtatori de proteza

-durere

-senzatii de arsura

Vorbirea

 Se acomodeaza cel mai repede

 Trebuie sa vorbiti mult sau sa cititi cu voce tare
 Cand tusiti si stranutati protezele se desprind
 Nu adaptati singuri protezele
 Prezentati-va periodic la control