1.

Morfologia funcţională a mandibulei,

Mandibula sau maxilarul inferior este un os nepereche, amplasat pe linia

mediană și este singurul os mobil al viscerocraniului. I se descriu un corp
,amplasat orizontal și câte un ram vertical sau ascendent ( ram mandibular),
stâng și drept. În regiunea superioară a fiecarei ramuri, mandibula prezintă
două prelungiri osoase : cea plasată anterior este reprezentată de apofiza
coronoidă, iar posterior este condilul mandibular.Precum pe fața externă ,așa
și pe fața internă se găsesc mai multe neregularități : tuberozitatea maseterica
,tuberozitatea pterigoidă apărute datorită activității musculare
--------------stîlpii de rezistenţă, apofizele.

2. Morfologia funcţională a maxilei,

Maxilarul este un os fix, situat în centrul masivului facial, participând la formarea a
două etaje ale feței: etajul mijlociu și etajul inferior. În fapt, maxilarul este format dintr-
o pereche de oase care se dezvoltă independent din mezoderm în cursul
ontogenezei, dar care se sudează pe linia mediană între ele , precum și cu osul
incisiv ( numit și osul intermaxilar), formând osul maxilar propriu-zis.

• Stâlpii de rezistență verticali la maxilă sunt : -

• Nazofrontali, care încep la nivelul arcului bazal al regiunii incisivilor și caninilor
trecând în pereții nazali laterali
• Zigomatici, care încep la nivelul apofizei procesului alveolar
• Pterigopalatini, care sunt reprezentați prin tuberozitățile maxilare și apofizele
• Stâlpii de rezistență orizontali ai maxilei sunt palatinii, care sunt
reprezentați prin apofizele palatin, care consolidează ambele segmente
laterale ale arcadelor dentar, neutralizând astfel presiunea masticatorie în plan
transversal și ei contibuie la preluarea și propagarea presiunilor pe anumite
sisteme traiectoriale

Apofizele. Maxila este un os pereche compus din corp și patru apofize: -

frontală, - zigomatică , - alveolară , - palatină.

3. Articulaţia temporomandibulară
Articulaţia temporo-mandibulară ( sau ATM-ul, cum mai este prescurtat) este cea mai
importantă şi mai complexă articulaţie a craniului uman.
În articulația temporo-mandibulară doar mandibula este mobilă, osul temporal fiind
ferm fixat la oasele craniului prin suturi. În consecință, din articulația temporo-
mandibulara, din compartimentul inferior, se pot efectua depresia și elevarea
mandibulei, iar din compartimentul superior protractia, retracția, deplasarea laterală și
o ușoara rotație a mandibulei
-------------epifizele condiliene,
• Cavitatea glenoidă sau fosa mandibulară: este situată pe faţă internă a osului
temporal, între cele două rădăcini, transversă şi longitudinală, ale zigomei, şi
găzduieşte în repaus condilul mandibular. Are formă semiovoidală cu adâncimea
medie de 6-7 mm
 ------------- tuberculul articular
• Discul articular (meniscul) este un disc fibrocartilaginos dispus tranversal, de formă
ovală, ce separă cavitatea sinovială în două compartimente, superior și inferior,
fiecare cu câte o membrană sinovială proprie. Prezintă o margine condensată sub
forma unui inel periferic și o depresiune centrală pe fața inferioară ce acomodează
suprafața articulară a condilului mandibular în fosa glenoidiană.
• Capsula articulară (capsula fibroasă) funcționează ca o anvelopă pentru
articulație, reprezentând învelișul de protecție, subțire, relativ lax, fixat pe
circumferința articulației. Capsula articulară se inserează superior pe marginea
anterioară a planului preglenoidian, posterior pe buzele fisurii scuamotimpanice, iar
inferior pe periferia gâtului mandibulei.
• Ligamentele articulare: sunt de natură colagenică, întinse de la baza craniului la
colul condilului şi au rolul de a întări faţa medială şi laterală a capsulei. Acestea sunt
în număr de două, unul medial şi unul lateral şi intervin în controlul proprioceptiv al
mişcărilor articulare

5. Muşchii mobilizatori ai mandibulei,

Realizeaza prin functia lor mobilizarea mandibulei in diferitele directii si sensuri pentru
indeplinirea celor patru functii esentiale ale aparatului dentomaxilar : masticatia ,
fonatia, fizionamia si automentinerea
Muşchii ridicători ai mandibulei.
m. ridicatori:
• maseter,
• pterigoidian intern,
• fasciculul anterior
• mijlociu al temporalului;

6. Muşchii mobilizatori ai mandibulei, muşchii coborîtori ai mandibulei.

m. coboratori:
• geniohioidian,
• milohioidian,
• pantecele anterior al digastricului,
• pterigoidian extern;
7. Muşchii mobilizatori ai mandibulei, muşchii propulsori ai mandibulei,
m. propulsori:
• pterigoidian extern,
• intern,
• fasciculul superficial al maseterului;
m. retropulsori:
• fasciculul posterior al temporalului,
• fasciculul profund al maseterului,
• geniohioidian,
• pantece posterior al digas-tricului;

----------------muşchii mimici.
8. Elemente de morfologie ocluzală,
 • Cuspidul reprezintă principala formă de relief pozitiv a premolarilor şi molarilor,
având aproximativ forma unei piramide patrulatere
• Cuspizi de sprijin cei care asigură “susţinerea” ocluziei în poziţiile “centrice” ale mandibulei.
Din această categorie fac parte C. vestibulari ai dinţilor laterali mandibulari şi cei linguali ai
premolarilor şi molarilor maxilari.
• Cuspizi de ghidaj
Crestele marginale: - sunt proeminenţe liniare care se pot observa pe feţele orale ale dinţilor frontali şi la

extremităţile M şi D ale suprafeţelor ocluzale ale dinţilor laterali

FOSELE: sunt prezente doar pe suprafeţele ocluzale ale dinţilor laterali şi sunt de două feluri :

fose centrale : sunt acele fose care iau naştere la intersecţia a două şanţuri principale.

fose marginale (proximale ):-sunt acele fose care se formează în locul în care un şanţ principal M-D

întâlneşte o creastă marginală.

Fosetele. Sunt mici depresiuni pe suprafeþele coroanei dentare rezultate din unirea
șanțurilor interlobare între ele sau cu crestele marginale. Dupã localizarea lor existã fosete
marginale - mezialã, distalã, fosete centrale, fosete vestibulare

9. Stopurile ocluzale (contactele ocluzale)

Sub acţiunea muşchilor ridicători mandibula efectuează o mişcare de apropiere spre maxilar,
mişcare care este oprită, stopată, de contactul dintre cele două arcade dentare, cunoscute
sub numele de stopuri ocluzale.

• Primul grup de stopuri, contactele realizate.

Primul grup de stopuri ocluzale este realizat de cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor
mandibulari care intră în contact cu fosele centrale şi fosele dintre crestele marginale ale
dinţilor laterali maxilari.
• Aldoilea grup de stopuri, contactele realizate.
Al doilea grup de stopuri ocluzale este realizat de marginea liberă a dinţilor frontali
mandibulari care articulează cu faţa palatinală a dinţilor frontali maxilari în imediata
vecinătate a cingulumului (infracingular).
• Al treilea grup grup de stopuri, contactele realizate.
Al treilea grup de stopuri ocluzale este realizat de cuspizii orali ai premolarilor şi molarilor
maxilari care articulează cu fosele centrale şi fosele dintre crestele marginale ale
antagoniştilor mandibulari.
10. Contactele ocluzale funcţionale, caracteristica stabilităţii şi eficienţei.

12. Ariile de ocluzie, curba de ocluzie frontală, elementele de orientare anatomică la

nivelul
sistemului stomatognat.
13. Ariile de ocluzie, curba de ocluzie sagitală, elementele de orientare anatomică la
nivelul

Curbura anatomica sagitala a aliniamentului feţelor ocluzale ale dinţilor laterali

mandibulari a fost descrisă pentru prima oară de către von Spee şi cercetată ulterior de
către Balkwell. Ea este concavă superior la mandibulă şi convexa inferior la maxilar şi
poate fi evidenţiată clinic sau pe modele
sistemului stomatognat.
14. Ariile de ocluzie, curba de ocluzie transversală, elementele de orientare anatomică
la
nivelul sistemului stomatognat.
15. Relaţia de ocluzie centrică, semnele caracteristice pentru toţi dinţii, semnele
caracteristice
pentru dinţii frontali, semnele caracteristice pentru dinţii laterali.
16. Rapoartele de ocluzie normale (fiziologice), ocluzia ortognată, semnele
caracteristice
pentru toţi dinţii, semnele caracteristice pentru dinţii frontali, semnele caracteristice
pentru
dinţii laterali.
17. Rapoartele de ocluzie normale (fiziologice), ocluzia dreaptă, semnele caracteristice
pentru
toţi dinţii, semnele caracteristice pentru dinţii frontali, semnele caracteristice pentru
dinţii
laterali.
18. Rapoartele de ocluzie normale (fiziologice), ocluzia biprognată, semnele
caracteristice
pentru toţi dinţii, semnele caracteristice pentru dinţii frontali, semnele caracteristice
pentru
dinţii laterali.
19. Rapoartele de ocluzie normale (fiziologice), ocluzia opistognată, semnele
caracteristice
pentru toţi dinţii, semnele caracteristice pentru dinţii frontali, semnele caracteristice
pentru
dinţii laterali.
20. Rapoartele de ocluzie patologice, prognaţia, caracteristica semnele caracteristice
pentru
toţi dinţii, semnele caracteristice pentru dinţii frontali, semnele caracteristice pentru
dinţii
laterali.
21. Rapoartele de ocluzie patologice, progenia, caracteristica semnele caracteristice
pentru toţi
dinţii, semnele caracteristice pentru dinţii frontali, semnele caracteristice pentru dinţii
laterali.
22. Rapoartele de ocluzie patologice, ocluzia deschisă, caracteristica semnele
caracteristice
pentru toţi dinţii, semnele caracteristice pentru dinţii frontali, semnele caracteristice
pentru
dinţii laterali.
23. Rapoartele de ocluzie patologice, ocluzia adîncă, caracteristica semnele
caracteristice
pentru toţi dinţii, semnele caracteristice pentru dinţii frontali, semnele caracteristice
pentru
dinţii laterali.
24. Rapoartele de ocluzie patologice, ocluzia încrucişată, caracteristica semnele
caracteristice
pentru toţi dinţii, semnele caracteristice pentru dinţii frontali, semnele caracteristice
pentru
dinţii laterali.
25. Poziţia de postură mandibulară, definiţie, elementele active, importanţa.
26. Poziţia de postură mandibulară, definiţie elementele pasive, importanţa.
27. Poziţia de relaţie centrică, definiţie, caracteristica, importanţa.
28. Cinematica mandibulară, mişcările mandibulei în plan sagital, actul de masticaţie.
29. Cinematica mandibulară mişcările în plan vertical, actul de masticaţie.
30. Cinematica mandibulară mişcările în plan transversal, actul de masticaţie.