Craniul este alcătuit din opt oase reprezentate de:
frontal, etmoid, sfenoid, occipital ce sunt oase impare localizate pe linia mediană şi oasele parietal şi temporal, ce sunt oase pereche localizate de o parte şi de alta a liniei mediene. Aceste oase sunt ȋmbinate prin intermediul suturilor şi delimitează cavitatea craniană ce adăposteşte encefalul, meningele şi spaţiile lichidiene. 2.Morfologia functionala a mandibulei. Mandibula este unicul os nepereche si mobilizat al scheletului maxillofacial. Este compusa din corp, situate in plan orizontal si doua ramuri ascendente fiecare terminindu-se cu doua apofize: anterioara si posterioara. Intre apofize se gaseste incizura mandibulei. Ramurile ascendente formeaza cu corpul un unghi, care pe parcursul vietii permanent se schimba. Aceste schimbari au loc modificarilor de functie care duc la resorbtia tesutului osos din zona unghiului gonion, cit si la restructurarea osului integral. Studiile de structura anatomica a mandibulei ne dau dovada ca ea se gaseste sub influenta functioanala a muschilor mobilizabili, care insera pe ea. Mandibula este formata din tesut osos dens, care este prezentat de doua placi ce se unesc inim pe marginea ei inferioara. Intre aceste placi se gaseste substanta spongioasa. Grosimea placilor difera in dependenta de gradul de fort ape care il suporta mandibula in timpul functiei. Cercetarile effectuate de Walkhoff, Katz, Busighin au aratat ca trabeculii substantei spongioase in diferite locuri au diferita grosime si sunt aranjate intr-o anumita ordine si directive, independent de incordarile care apar in tesutul osos datorita marimii si directiei fortei musculare la actul de masticatie. Aceste directii de aranjament al trabeculilor au capatat denumirea de linii sau trave de forta si sunt destinate pentru suportarea si neutralizarea fortei masticatoare.
3.Traiectoriile de forta la mandibula si importanta lor practica.
Liniile de forta prezinta nu altceva decit stilpi de rezistenta care impreuna cu placile osoase compacte ii atribuie mandibulei rezistenta cuvenita. Localizarea, densitatea si directiile acestor linii sau travee sunt in raport cu tensiunile din tesutul oso provocate de forta musculara si directiile ei. Deosebim urmatoarele linii de forta Marginale, care se impart in doua grupe, indreptindu-se anerioposterior spre condilii articulari unde se incruciseaza. Bazilare Transversale Anterioare Posterioare Capulns Radiale Bronwill in a. 1899, studiind structura anatomica a mandibulei a constatat ca daca vom uni condilii articulari intre ei, iar de la centrele lor ii vom uni cu punctul dintre incisivii centrali la nivelul partilor incisivale prin linii drepte, obtinem un triunghi echilateral cu latura de 10 cm. acest tiunghi a primit denumirea de triunghiul lui Bronwill.
1. Schema traiectoriilor de forta 2. Triunghiul Bonwill
La nivelul mandibulei dupa Sicher
4.Morfologia functionala a maxilei.
Maxila este un os pereche compus din corp si patru apofize: frontal, zigomatica, alveolara, palatine. Baza maxilei o constituie substanta spongioasa inclusa in placi subtiri ale tesutului osos compact. Pe suprafata mandibulei se insera numai muschi mimici din care cauza lipsesc rugozitatile pronuntate de pe suprafata ei. Trabeculii tesutului spongios se grupeaza si au un aranjament care ii da posibilitate maxilei sa se opuna fortei functionale respective. In sectoarele unde presiunea functioanala este mai mare, trabeculii se ingroasa, formind stilpi de rezistenta, care servesc la transmisia acestei presiuni asupra oaselor craniului, astfel nueralizind-o.
5.Stilpii de rezistenta verticali la maxilla si indicate de la ce grupa de dinti ei
primesc si repartizeaza presiunile functioanale. Deosebim urmatorii stilpi de rezistenta: Nazofrontali, care incep la nivelul arcului bazal al regiunii incisivilor si caninilor trecind in peretii nazali laerali, indreptindu-se spre osul frontal. Acestia la rindul lor descompun fortele care reies de la dintii frontali. Zigomatici sau malaria, care incep la nivelul apofiziei procesului alveolar corespunzator dinilor laterali trecind in osul zigomatic. Descompun presiunea masticatorie transmintind-o la oasele craniului. Pterigopalatinali, care sunt prezentati prin tuberozitatile maxilare si apofizele pterigoidiene transferind presiunea masticatoare din regiunea dintilor laterali spre baza craniului Palatini, prezentati prin apofizele palatinale care consolideaza ambele segmente laterale ale arcadelor dentare neutralizind presiunea masticatorie in plan transversal.
Stilpii de rezistenta la maxilla dupa Sicher
7.Morfologia functionala a palatului dur.
Apofizele palatinale consolidindu-se cu lamele orizontale ale osului palatinal formeaza palatal dur. In dreapta suturii palatine mediane deseori se evedintiaza o proeminenta osoasa in forma de val denumita torusul palatin. Adincimea si forma palatului dur depend nu numai de particularitatile constitutionale, dar si de factorii externi. Particularitatile anatomice ale paratului dur si apofizelor alveolare au o importanta deosebita in tratamentul stomatognat prin utilizarea protezelor mobile si mobilizate. 8.Morfologia functionala a proceselor alveolare. Procesele alveolare sunt impartite in alveole separate si servesc la fixarea dintilor, de aceea in caz de reabsorbtie a procesului alveolar dintii devin mobile si cad, iar in caz de pierdere a dintilor, independent de virsta, inevitabil are loc reabsorbtia procesului alveolar, ce poae sa dispara complet. Prin urmare, existent proceslor alveolare este strins legata de dezvoltarea, eruptia si functia dintilor. Apofizele alveolare sunt impartite in alveole separate, care al rindul lor sunt separate de septuri interalveolare iar la dintii multiradiculari si de septuri interradiculare. Alveolele joaca un rol important la fixarea dintilor, de aceea in caz de resorbtie a lor dintii cad, iar in caz de pierdere a dintilor, independent de virsta, inevitabil are loc resorbtia apofizei alveolare. Lucrul de sinestatator: Mandibula Legenda: 1. Condilul 2. Crestatura mandibulara 3. Apofiza coracoida 4. Fosa sublingvala 5. Apofiza Geni superioara 6. Apofiza Geni inferioara 7. Corpul mandibulei sectionat 8. Fosa digastrica 9. Fosa submaxilara 10. Linia oblica interna 11. Canalul Milohoideu 12. Unghiul mandibulei 13. Marginea posterioara a ramurii ascendente 15. Foramen superior al canalului mandibulei Maxila Bibliografie: Ilarion Postolachi “Protetica Dentara”