RED.

: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 1 / 7

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

"N.TESTEMIŢANU" DIN REPUBLICA MOLDOVA

"Aprob"
Prorector pentru asigurarea calitatii
şi integrarii în invăţămînt,
profesor universitar
____________ O.Cerneţchi

INTREBARI PE CAPITOLE LA FIZIOLOGIA OMULUI

PENTRU LECTIILE PRACTICE
(L.ROMÂNĂ)

Facultatea - Stomatologie

Aprobate la şedinţa catedrei din

Proces verbal N

Şeful catedrei, profesor universitar V.Vovc

CHIŞINĂU 2017
 RED.: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 2 / 7

Facultatea Stomatologie
Semestrul I. Fiziologie generala.

Capitolul 1. Fiziologia țesuturilor excitabile și mecanismele de reglare a funcțiilor organismului.

Tema 1. Introducere în fiziologie. Membranele biologice. Transport transmembranar.
1. Obiectul de studiu al fiziologiei. Metode de cercetare în fiziologie.
2. Structura și funcțiile membranelor biologice.
3. Sisteme de transport transmembranar (microtransport, macrotransport).
Tema 2. Potențial membranar de repaus. Potențial de acțiune. Propagarea potențialului de
acțiune.
1. Potențialul de membrană. Măsurarea potențialului de membrană. Potențialul de membrană în
fibra nervoasă.
2. Potențialul de acțiune. Canale voltaj dependente de Na și K. Pragul de excitare. Potențiale
locale acute. Peroada refractară.
3. Propagarea potențialului de acțiune. Mecanismul propagării PA în fibrele mielinice și
amielinice. Clasificarea funcțională a fibrelor nervoase.
Tema 3. Neuronul. Sinapsa. Excitația și inhibiția în SNC. Circuite neuronale.
1. Neuronul – unitatea funcțională de bază a sistemului nervos. Sinapsele în sistemul nevos
central. Tipurile sinapselor, anatomia fiziologică, eliberarea mediatorului, acțiunea mediatorului asupra
membranei postsinaptice.
2. Excitația neuronală. Substanțe chimice cu rol de neurotransmițător excitator. Mecanismul ionic
al potențialui postsinaptic excitator. Generarea potențialului de acțiune în segmental inițial al axonului.
3. Inhibiția neuronală. Substanțe chimice cu rol de neurotransmițător inhibitor. Mecanismul ionic
al potențialui postsinaptic inhibitor. Inhibiția postsinaptică, presinaptică, recurentă, reciprocă, laterală.
4. Transmiterea și procesarea semnalelor în circuite neuronale. Organizarea circuitului neuronal.
Facilitarea și inhibiția. Divergența și convergența. Postdescărcarea. Stabilitatea și instabilitatea
circuitelor neuronale.
Tema 4. Fiziologia mușchilor. Joncțiunea neuromusculară.
1. Anatomia fiziologică a mușchiului scheletic. Structura fibrei musculare. Caracteristici
moleculare a filamentelor contractile.
2. Joncțiunea neuromusculară. Transmiterea impulsului prin JNM. Potențialul de acțiune a
mușchiului. Substanțe ce modifică activitatea JNM.
3. Mecanismul molecular al contracției mușchiului. Cuplarea excitației cu contracția.
Mecanismului “mersului pas cu pas”. Mecanismul relaxării musculare.
4. Tipurile de contracție. Unități motorii lente și rapide. Tipurile de sumație a contracțiior.
5. Particularitățile morfo-funcționale ale mușchilor netezi.

CAPITOLUL 2. FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR.

FIZIOLOGIA SÂNGELUI
Tema 1. Proprietatile fiziologice ale inimii. Circulatia sangelui: presiunea, fluxul si rezistenta.
1. Fiziologia muschiului cardiac. Proprietăţile fiziologice ale muşchiului cardiac (excitabilitatea,
conductibilitatea, contractilitatea (legea "totul sau nimic"), ritmicitatea, refracteritatea, tonicitatea).
2. Ciclul cardiac, fazele şi durata lor. Importanţa valvelor cardiace. Presiunea în atrii şi ventricule în
fiecare fază a ciclului cardiac. Curba presiunii aortice.Volumul sistolic şi minut-volumul cardiac.
3. Sistemul specializat excitoconductor al inimii. Substratul şi natura automatismului cardiac.
Gradientul automatismului cardiac (experienţa lui Stannius). Controlul excitatiei si al conducerii
intracardiace.
 RED.: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 3 / 7

4. Debitul cardiac, intoarcerea venoasa si reglarea acestora. Valorile normale ale debitului cardiac in
repaus si in perioada de activitate. Controlul debitului cardiac: mecanismului cardiac Frank-Starling
(mecanismul heterometric) si mecanismul homeometric. Hipertrofia cardiaca. Cresteri si scaderi
patologice ale debitului cardiac
Tema 2. Reglarea circulatiei, debitului cardiac si controlul presiunii arteriale.
1. Caracteristicile fizice ale circulatiei. Teoria de baza a functiei circulatorii. Interrelatiile dintre
presiune, flux si rezistenta. Presiunea sangvină. Presiunea sistolica si diastolica, valorile normale. Presiunea arteriala
medie
2. Reglarea circulatiei pe cale nervoasa. Rolul sistemului nervos in controlul rapid al presiunii arteriale.
Mecanisme reflexe pentru menţinerea presiunii arteriale normale. Răspunsul sistemului nervos central
la ischemie. Caracteristici speciale ale controlului nervos al presiunii arteriale.
3. Rolul dominant al rinichiului in reglarea pe termen lung a tensiunii arteriale si in hipertensiune:
sistemul integral pentru controlul presiunii. Sistemul reno-vascular pentru reglarea presiunii arteriale.
Sistemul renina-angiotensina: rolul sau in controlul presiunii arteriale si in hipertensiune.
4. Structura microcirculatiei si a sistemului capilar. Rolul microcirculaţiei în schimbul de lichid şi
substanţe dintre sânge şi ţesuturi. Echilibrul Starling în schimburile capilare. Rolul fiziologic al
anastomozelor artero-venoase. Sistemul limfatic. Edeme.
5. Controlul local si umoral al fluxului sangvin tisular. Fluxul sangvin prin capilare -vasomotricitatea.
Controlul local al fluxului sangvin, ca raspuns la necesitatile tisulare. Mecanismele de control ale
fluxului sangvin. Controlul umoral al circulatiei.
Tema 3. Metodele clinico-fiziologice de cercetare a activitatii cardiace.
1. Metodele de studiere si inregistrare a presiunii arteriale. Undele respiratorii si undele "vasomotorii"
ale presiunii arteriale. Metoda auscultatorie de determinare a presiunii arteriale.
2. Sistemul valvular al inimii. Zgomotele cardiace, provenienţa lor, caracteristica, punctele de
auscultaţie. Fonocardiograma. Noţiune de sufluri cardiace.
3. Caracteristicile electrocardiogramei normale. Metode de inregistrare a electrocardiogramei. Fluxul
curentului de-a lungul cordului in timpul ciclului cardiac. Derivatiile electrocardiografice.
4. Interpretarea ECG. Principiile analizei vectoriale a electrocardiogramei. Analiza vectoriala a
electrocardiogramei normale. Axa electrica a electrocardiogramei normale.
Tema 4. Funcţiile sângelui. Constantele sângelui. Elementele figurate ale sângelui.
Hemostaza si grupele sangvine.
1. Sângele. Functiile, volumul, compozitia şi constantele sangvine. Plasma sangvină, compoziţia.
Proteinele plasmatice.
2. Eritrocitele, rolul lor în organism. Durata vieţii. Hemoliza, felurile ei. Viteza de sedimentare a
eritrocitelor. Eritrocitoza (fiziologică si patologică). Hemoglobina. Compusii hemoglobinei, rolul lor.
Anemiile (posthemoragică, aplastică, megablastică, hemolitică).
3. Leucocitele. Tipurile de leucocite, durata de viaţă. Functia de apărare a neutrofilelor, monocitelor,
macrofagilor. Eozinofilele, bazofilele. Leucocitoza (fiziologică şi patologică). Leucopenia.
4. Grupele sangvine şi transfuzia de sânge. Aglutinogenele, aglutininele şi rolul lor. Hemoliza
posttransfusionala. Factorul rezus. Caracteristica raspunsului imun Rh. Rolul acestui factor în
hemotransfuzie. Eritroblastoza fetală. Substituenţii sângelui.
5. Hemostaza. Tipurile hemostazei. Mecanismul hemostazei primare (vasoconstricţia, formarea
trombului plachetar). Mecanismul hemostazei secundare (coagulării sângelui). Mecanismele extrinsec
şi intrinsec de declanşare a coagulării.
6. Sistemul anticoagulant. Anticoagulantele preexistente şi apărute în procesul coagulării. Situaţiile de
sângerare excesivă la om (deficienta de vitamina K, hemofilia, trombocitopenia). Anticoagulantele de
uz clinic.
 RED.: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 4 / 7

CAPITOLUL 3. LICHIDELE. GLANDELE CU SECRETIE INTERNA. SNV.

Tema 1. Lichidele. Fiziologia excreţiei.
1. Functiile apei. Echilibru intre aportul si eliminarea apei din organism in conditii normale.
Compartimentul intracelular si extracelular. Reglarea schimburilor lichidiene si a echilibrului osmotic
intre lichidul extra- si intracelular.
2. Anatomia funcţională a rinichiului. Structura şi funcţia nefronului. Fluxul sangvin renal, presiunea
sângelui în vasele renale, funcţia capilarelor peritubulare.
3. Filtrarea glomerulară, factorii care influenţează filtrarea. Presiunea efectivă de filtrare. Autoreglarea
filtrării. Cantitatea şi compoziţia filtratului glomerular (urinei primare).
4. Formarea urinei finale. Reabsorbţia şi secreţia tubulară. Transportul activ prin membrana tubulară.
Reabsorbţia pasivă.
5. Reglarea nervoasă şi umorală a funcţiilor renale. Reflexul de micţiune.
6. Acizi şi baze — definiţii şi semnificaţii. Concentratia normala a ionilor de hidrogen, pH-ul
lichidelor organismului. Importanta. Variatiile produse in starile de acidoza si alcaloza. Mecanismele
de apărare împotriva variaţiilor concentraţiei ionilor de hidrogen. Sistemele tampon, sistemul
respirator şi rinichii. Dereglari primare a EAB.
Tema 2. Fiziologia glandelor cu secretie interna (I)
1. Funcţiile sistemului endocrin. Caracteristica generală şi proprietăţile hormonilor. Mecanismele de
acţiune ale hormonilor (receptorii membranari şi intracelulari).
2. Lobul anterior al hipofizei. Sistemul port hipotalamo-hipofizar. Neurosecreţia, liberinele şi
statinele. Hormonii adenohipofizei şi rolul lor fiziologic. Dereglările secreţiei de hormon somatotrop.
3. Tractul hipotalamo-hipofizar, rolul hormonilor lobului posterior al hipofizei (oxitocina, ADH).
Reglarea secreţiei hormonului antidiuretic. Dereglarea secreţiei (diabetul insipid).
4. Glanda tiroidă. Hormonii tiroidieni (tiroxina, triiodtironina). Mecanismul de acţiune şi efectele
hormonilor tiroidieni. Reglarea secreţiei hormonilor tiroidieni. Hiper- şi hipotiroidismul.
Tema 3. Fiziologia glandelor cu secretie interna (II).
1. Pancreasul endocrin. Insulina, funcţia şi efectele asupra metabolismului glucidic, lipidic, proteic.
Controlul secreţiei insulinei. Diabetul zaharat. Glucagonul, funcţiile lui. Reglarea secreţiei
glucagonului.
2. Glandele suprarenale. Hormonii corticosuprarenali. Rolul, mecanismul de acţiune şi reglarea
secreţiei mineralocorticoizilor. Rolul, mecanismul de acţiune şi reglarea secreţiei glucocorticoizilor.
Hipocorticismul (boala Addison), hipercorticismul (boala Cushing), diabetul steroid.
3. Funcţia şi rolul fiziologic al hormonilor sexuali masculini. Mecanismul de acţiune al testosteronului.
Controlul funcţiilor sexuale de către hormonii gonadotropi.
4. Hormonii sexuali feminini. Funcţia hormonilor ovarieni, influenţa asupra caracterelor sexuale
primare şi secundare. Reglarea secreţiei lor.
Tema 4. Sistemul nervos vegetativ.
1. Anatomia functionala a sistemului nervos simpatic. Localizarea centrilor, neuronii pre- si
postganglionari, mediatorii si receptorii lor (colinergici, adrenergici). Efectele sistemului nervos
simpatic asupra functiilor organismului.
2. Anatomia functionala a sistemului nervos parasimpapic. Localizarea centrilor, neuronii pre- si
postganglionari, mediatorii si receptorii lor (N- si M- colinergici,). Efectele sistemului nervos
parasimpatic asupra functiilor organismului.
3. Hormonii medulosuprarenali. Răspunsul de "alarmă" sau de "stres" al sistemului nervos simpatic.
 RED.: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 5 / 7

Semestrul II. Fiziologia orofaciala.

Capitolul 4. Fiziologia respirației si digestiei. Metabolismul energetic și termoreglarea.

Tema 1. Reglarea aportului alimentar. Metabolismul energetic. Termoreglarea.

1. Centrii nervoși, neurotransmițătorii și factorii umoral implicați în reglarea aportului alimentar,
Mecanismele de reglare - de scurtă, intermediară și de lungă durată.
2. Metabolismul energetic bazal şi total, valorile normale, condiţiile de determinare şi factorii, care
influentează metabolismul bazal şi cel total. Metodele de determinare a metabolismului energetic,
coeficientul respirator şi echivalentul caloric al O2.
3. Temperatura corporala, valorile normale şi variaţiile în timp. Căile de termogeneză şi termoliză.
Mecanismul de control a temperaturii corporale: centrii, receptorii, căile de modificare a termogenezei
şi termolizei.
Tema 2. Respirația externa. Schimbul de gaze in plamani și țesuturi.
1. Biomecanismul respirației. Variațiile presiunilor alveolară, pleurală, și transpulmonară în inspiraţie
şi expiraţie. Rolul surfactantului. Atelectaza şi cauzele. Pneumotoraxul.
2. Ventilaţia pulmonară, volumele şi capacităţile pulmonare. Volumele spaţiului mort anatomic şi
fiziologic. Ventilaţia alveolară.
3. Controlul nervos și umoral al tonusului bronhial. Explorarea volumului expirator forțat.
4. Factorii ce determină difuzia gazelor în plămâni şi ţesuturi. Presunile parţiale ale O 2 şi CO2 în
alveole, ţesuturi, sângele arterial şi venos.
Tema 3. Transportul gazelor prin sange. Controlul respirației.
1. Transportul oxigenului în sânge. Curba de disociere a oxihemoglobinei, caracteristicele ei şi factorii
ce o pot deplasa. Conţinutul de oxigen a sângelui arterial şi venos.
2. Transportul bioxidului de carbon în sânge, formele de transport, importanţa anhidrazei carbonice.
Conţinutul bioxidului de carbon în sângele arterial şi venos.
3. Centrul respirator bulbo-pontin. Rolul centrilor de control respirator spinali şi suprapontini
(hipotalamusul, sistemullimbic, cortexul).
4. Controlul nervos şi umoral al respiraţiei. Rolul chemoreceptorilor centrali şi periferici. Reflexul
Hering-Breuer. Reflexele respiratorii de protecţie. Controlul respiraţiei în hipoxemie şi hipercapnie.
Tema 4. Functiile secretorii ale tractului digestiv.
1. Secretia gastrica. Caractersticile secreţiei, proprietăţile, volumul şi rolul componenţilor sucului
gastric. Mecanismul secreţiei . Reglarea neuro-umorală şi fazele secreţiei.
2. Secretia pancreatica, componenţa, cantitatea şi proprietăţile. Rolul componenţilor şi reglarea
secreţiei.
3. Secretia bilei de catre ficat şi funcţiile arborelui biliar. Componenţa, cantitatea şi proprietăţile bilei.
Rolul componenţilor bilei. Reglarea secreţiei biliare.
4. Secreţiile intestinului subtire, cantitatea, componenţa, proprietăţile secretului intestinal, mecanismul
şi reglarea secreţiei intestinului subţire. Secretiile intestinului gros, componenţa şi reglarea secreţiei.
Tema 5. Functiile motorii ale tractului digestiv. Absorbtia.
1. Functiile motorii ale stomacului. Tipurile de contracţii, originea şi importanţa lor, Evacuarea
conţinutului gastric în duoden şi reglarea acestui proces.
2. Motilitatea intestinului subtire şi a colonului – tipurile de contracţii şi importanţa lor. Reglarea
activităţii motorii a intestinelor subţire şi gros.
3. Principiile fundamentale ale absorbtiei gastrointestinale. Absorbtia la nivelul intestinului subțire.
Absorbtia la nivelul intestinului gros.
 RED.: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 6 / 7

Capitolul 5. Fiziologia oromaxilofaciala şi sensibilitatea stomatognată.

Tema 1. Fiziologia secreției salivare. Mecanismul elaborării, proprietățile și compoziția salivei.

Reglarea secretiei salivare.
1. Particularităţile mucoasei cavităţii bucale (mucoasa de tapetare, masticatoare, specializată).
Funcţia secretorie a mucoasei bucale. Proprietatea de tampon a mucoasei bucale. Permeabilitatea
ţesuturilor cavităţii bucale. Particularităţile absorbţiei în cavitatea bucală. Regenerarea mucoasei
bucale.
2. Lichidul bucal si gingival, compoziţia şi rolul fiziologic al acestora. Microflora cavităţii bucale.
Disbacterioza, consecinţele ei. Fiziologia plăcii dentare. Tartrul dentar. Halena.
3 Glandele salivare mari (parotidă, submandibulară şi sublinguală) şi mici, funcţiile lor.
Particularităţile funcţionale şi clasificarea glandelor salivare. Hormonii glandelor salivare.
4. Secretul glandelor salivare – saliva. Funcţiile salivei (protecţie, excreţie, termoreglare, homeostază
şi vorbire). Mecanismul formării salivei. Saliva primară. Rolul ducturilor salivare, saliva finală.
Debitul salivar.
5. Reglarea nervoasă a secreţiei salivare. Centrul bulbar salivator. Inervaţia parasimpatică şi simpatica
a glandelor salivare. Efectele stimularii simpatice si parasimpatice. Rolul cortexului, hipotalamusului
şi măduvei spinării în reglarea secreţiei salivei. Reglarea umorală.

Tema 2. Fiziologia dinților, parodontiului și gingiilor. Metabolismul Ca*-P. Fiziologia masticației.

Metode de explorarea a aparatului masticator.
1. Odonţiul, componentele lui: ţesuturile dure (smalţul, dentina) şi moi (pulpa dentară), rolul lor
fiziologic. Formaţiunile nervoase ale dintelui. Dezvoltarea dinţilor, erupţia dinţilor. Compoziţia
chimică a dintelui - implicaţii fiziologice.
2. Fiziologia parodonţiului si a gingiei. Paradonţiul, specificitatea structurală şi funcţională a
componentelor lui ( periodonţiul, cimentul, osul alveolar şi gingia). Funcţiile organului dentar.
3. Rolul Ca2+ şi P3+ în mineralizarea ţesutului osos (oase, dinţi). Reglarea hormonală a calcemiei şi
fosforemiei.
4. Parathormonul, tireocalcitonina: acţiunea, efectele biologice, rolul lor în reglarea metabolismului
fosfo-calcic din ţesutul dentar. Vitamina D şi metaboliţii ei. Reglarea secreţiei PTH, CT. Anomaliile
secreţiei PTH.
5. Metabolismul magneziului şi al fluorului. Rolul lor în mineralizarea dinţilor. Cariesul dentar.
Fluoroza.
6. Relațiile intermaxilare în repaus. Relațiile intermaxilare în masticație. Contracțiile mușhilor
mimetici și ai limbii. Mișcarea articulațiilor temporomandibulare. Caracteristica presiunii masticatorii.
7. Formarea bolului alimentar. Deglutiția. Fazele deglutiției. Unda peristaltică primară și secundară.
Tulburări de deglutiție.
8. Metode de explorare a aparatului masticator (masticațiografia, gnatodinamometria, miotonometria,
electromasticațiografia). Fazele masticației. Metode funcționale de studiere a masticației.

Tema 3. Fiziologia generală a sistemelor senzoriale. Sensibilitatea mucoasei bucale, analizatorul

gustativ. Sensibilitatea dureroasă generală şi stomatognată.
1. Notiune de sistem senzorial. Rolul fiecărui compartiment al analizatorului. Receptorii, clasificarea
lor, mecanismul de excitare, Legea lui Weber - Fehner. Adaptarea receptorilor, mecanismul adaptării.
2. Sensibilitarea tactilă oro-facială si termica. Receptorii tactili statici şi fazici, receptorii pentru cald şi
rece. Segmentele conductor şi central ale analizatorului tactil.
 RED.: 01
INSTITUŢIA PUBLICĂ
DATA: 05.05.09
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Pag. 7 / 7

3. Recepţia gustativă şi aspectul funcţional al organului de gust. Mugurile gustativ, segmentele

conductor şi central ale analizatorului gustativ. Mecanismul recepţiei gustative. Metodele de cercetare
a sensibilităţii gustative. Tulburări de gust. Legăturile funcţionale ale analizatorilor gustativ şi olfactiv.
4. Sensibilitatea dureroasă stomatognată. Sistemul nociceptiv al nervului trigemen. Tracturile
ascendente ale complexului trigemenial. Durerea de dinţi (dentalgia). Durerea reflectată în practica
stomatologică.
5. Sistemul antinociceptiv în modularea durerii. Nivelele sistemului antinociceptiv. Mecanismele
endogene (urgent, de scurtă şi lungă durată, tonic) ale modulării durerii. Bazele fiziologice ale
analgeziei în practica stomatologică. Anestezia.

Capitolul 6. Fiziologia sistemelor senzoriale. Neurofiziologie motorie. Functiile psihice

superioare.
Tema 1. Analizatorii tactil si olfactiv. Vederea si auzul.
1. Analizatorul cutanat şi importanta lui. Tipurile de recepţie cutanata. Centrul somestezic cortical.
2. Analizatorul olfactiv. Receptorii, nervii senzitivi, centrii corticali. Mecanismul percepţiei olfactive.
3. Analizatorul vizual. Fizica sistemului optic al ochiului. Anomaliile refractiei. Corectia anomaliilor
optice. Acomodarea sistemului optic si mecanismele de acomodare. Vederea binoculara.
4. Structura retinei. Procesele fotochimice în retină.Vederea cromatica. Teoria tricomponentă a
percepţiei culorilor. Anomaliile percepţiei cromatice.
5. Neurofiziologia vederii, căile vizuale, centrul cortical vizual. Campul vizual. Anomaliile campurilor
vizuale.
6. Analizatorul auditiv. Teoriile percepţiei sunetelor (H.Helmholtz, Bekesy). Percepţia intensităţii şi
frecvenţei sunetului. Diapazonul percepţiei sunetului. Тipurile de surditate.
Tema 2. Neurofiziologie motorie I.
1. Organizarea motorie a măduvei spinării. Receptorii senzoriali musculari (fusurile musculare şi
organele tendinoase Golgi) şi rolurile acestora în controlul muscular. Reflexul de întindere musculară.
Reflexul tendinos Golgi.
2. Controlul functiilor motorii realizate de trunchiul cerebral. Sustinerea antigravitationala a corpului.
3. Senzatiile vestibulare si mentinerea echilibrului.
4. Cortexul motor primar. Aria premotorie. Aria motorie suplimentară. Căi de transmitere de la
cortexul motor la muşchi. Căi nervoase aferente ale cortexului motor. Sistemul "extrapiramidal".
Tema 3. Neurofiziologie motorie II.
1. Cerebelul şi funcţiile motorii ale acestuia. Anatomia funcţională a cerebelului. Circuitele neuronale
ale cerebelului. Rolul cerebelului în controlul motor de ansamblu. Manifestările clinice ale afectării
cerebelului.
2. Funcţiile motorii ale ganglionilor bazali. Rolul ganglionilor bazali în executarea tiparelor activităţii
motorii — circuitul putamenului. Rolul ganglionilor bazali în controlul cognitiv al succesiunii tiparelor
motorii —circuitul caudat.
3. Flux sangvin cerebral. Sistemul fluidului cefalorahidian
Tema 4. Functiile psihice superioare.
1. Anatomia fiziologica a cortexului cerebral. Functiile ariilor corticale specifice, ariilor de asociatie.
Rolul cortexului în comunicare. Afazia sensorială şi motorie.
2. Sistemul limbic. Anatomia functionala a sistemului limbic. Hipotalamusul.
3. Memoria. Caracteristica si mecanismele memoriei (de scurta si de lunga durata). Consolidarea
memoriei. Rolul unor teritorii specifice cerebrale in procesul stocarii in memorie. Amnezia antero- si
retrograda.
4.Veghea şi somnul. Fazele somnului: somnul lent (ortodoxal), somnul rapid (paradoxal)
caracteristica, durata. Teoriile de bază ale somnului. Ritmul somn-veghe. Undele cerebrale (EEG)