-

1.Chirurgia oro-maxilo-facial ca tiin medical. Obiectul i sarcinile

Chirurgia oro-maxilo-facial este acea diviziune a medicinii dentare care se ocup
de toate afeciunile cavitii orale ce au nevoie de tratament chirurgical. In cadrul
acestei specialitati,se studiaza sub toate aspectele anomaliile si afectiunile
congenitale,traumatice,infectioase,tumorale si de alta natura ale teritoriului O-MF.Se studiaza metode de prevenire si combatere a durerii .
Cuprinde doua parti :
-Chirurgia orala(dento-alveolara,oro-dentara) studiaza indicatiie si tehnica
extractiilor dentare,incidentele,accidentele si complicatiile acestora,tratamentul
chirurgical al tulburarulor de eruptie dentara,metodele chirurgicale ajutatoare
tratamentelor endodontice,tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale
cronice,metode chirurgicale proprotetice ca si alte tratamente chirurgicale ale
afectiunilor dento-parodontale si ale cavitatii bucale.
-Chirurgia maxilo-faciala cuprinde chirurgia tegumentului si orificiilor
fetei,chirurgia partilor moi cervico-faciale,a maxilarelor,articulatiilor temporomandibulare si glandelor salivare,refacerea morfofunctionala a teritoriului maxilofacial.
2.Formele de asisten stomatologic chirurgical (profilactic, planic, de
urgen) i coninutului lor.
Formele de asistenta stomatologica chirurgicala:
asistenta stomatologica chirurgicala de urgenta se acorda in primul rand pacientilor
cu dureri acute, severe. Include asistenta medicala in limita competentei si a
posibilitatilor tehnice medicale.
Asistenta planica include: consultatia medicului chirurg, manevre de mica chirurgie,
prescriere de tratament, recomandare la investigatii paraclinice pentru stabilirea
diagnosticului, monitorizarea tratamentului bolnavilor cronici.
-asistenta profilactica control profilactic anual (consulatie, recomandare pentru
investigatii), imunizare, educatie medico-sanitara, depistarea precoce a cancerului,
dispensarizarea malformatiilor congenitale
Documentatia: fisa medicala a pacientului, - Registru de evidenta zilnica a
medicului, - Registru de operatii - Forma statistica (date de nr de pacienti,
interventii, etc)
Volumul asistentei medicale in sectia OMF 25u.c = 5 pacienti/zi
3.Cerinele amenajrii, de microclim i organizrii cabinetului (seciei)
chirurgical (pereii, podeaua, tavanul, ventilarea, lavuar, canalizare, geamuri
etc.).
Asistenta stomatologica chirurgicale se acorda in cadrul policlinicilor de larg profil,
stomatologice sau in cadrul spitalului. Cabinetul chirurgical amplasat la ultimul
etaj; trebuie sa corespunda normelor igieno-sanitare si rigorilor de protectie a

muncii, tehnicii de securitate, etc. In cabinetul chirurgical trebuie sa fie obligatoriu

asigurata alimentarea centralizata cu apa rece si calda, canalizare, containere cu
capac pentru colectarea deseurilor si materialelor contaminate.
Trebuie sa fie obligatoriu asigurata alimentarea centralizata cu energie electrica si o
sursa autonoma de energie electrica.
Hol 0,3m2/pers, min 18m2
Registratura min 10m2 (5m2/functionar)
Suprafata cabinetului min 14m2 (+10m2 pentru fiecare fotoliu adaugator)
Sectia OMF este compusa din: Cabinet chirurgical, Saloanele, Postul asistentei
medicale, Sala de pansamente (septica/aseptica), Sala de proceduri, Cabinetul
medicilor, asist. Med., infirmierelor, Sufrageria (pt bolnavi), Podeaua tapetata cu
linoleun, pardosita cu gresie, Tavanul si peretii acoperiti cu vopsea lavabila (pasta
de silicat/ulei). Instalatia de apa 2 chiuvete (apa rece si calda ) pentru spalarea
mainilor si pentru instrumente, Inzestrarea cu lampa de cuart, Trebuie sa existe locul
de munca pentru medic, asistenta medicala; coltisorul anti-HIV, antisoc, frigider
pentru pastrarea, Unor substante
Iluminarea si ventilaia s fie conform normelor in vigoare:
O buna iluminare combinarea iluminatului natural cu cel artificial.
Iluminarea natural :Optim orientarea nordica a ferestrelor si fotoliul orientat
spre geam
Iluminarea artificial s fie asigurat din dou surse :pentru cabinet mai
difuz;pt. Cmpurile operatorii mai puternic.
Ventilaia : Natural prin ferestre sau geamuri de ventilaie
Artificial sisteme exhaustive, sisteme care insufl aer din exterior, sau mixte
Asigurarea unui microclimat termic corespunztor (de 22-24 c n cabinete, 18-20
C n sli de ateptare).
In cabinetele n care se efectueaza interventii chirurgicale ce necesita spitalizare de
zi/de o zi va fi amenajata o incapere special destinata pentru recuperarea
postoperatorie, dotata cu paturi, asigurandu-se o suprafata minima de 7 m2/pat.
5. Oasele ce formeaz scheletul facial.
Scheletul feei const din 14 oase:
Oasele feei sunt: Maxilarele (2) formeaz falca superioar, poart dinii superiori,
ocup cea mai mare parte a feei, cerul gurii, cavitile orbitale i formeaz peretele
exterior al cavitii nazale.Are forma neregulata ,prezinta corp si 4 apofixe
Mandibula (1) formeaz falca inferioar, brbia i partea de jos a feei. Este singurul
os al craniului care se mic i poart dinii inferiori. Oasele zigomatice sau ale
obrajilor (2) Osul nazal (2) formeaz puntea nazal

Oasele interne ale feei:

Oasele palatale(2) formeaz podeaua cavitii nazale i cerul gurii precum i
podeaua cavitilor orbitale
Osul vomer formeaz partea din spate i de jos a septului nazal.
Oasele lacrimale sunt dou oase foarte mici n interiorul orbitelor,prezinta creasta
lacrimalaa.
Oasele cornetului inferior (2) care formeaz o parte a nasului,constituie o lama
subtire.

Raportul sistemului dentar cu canalul mandibular

Carter i Keen (1971) au studiat din punct de vedere morfologic i radiologic mii de
mandibule cu scopul verificrii traiectului i dispoziiei canalului mandibular,
respectiv a nervului dentar inferior, descriind existena a trei variante :
- Tipul 1. Este cunoscut sub numele de varianta convenional. Canalul coafeaz
apexurile dinilor laterali. (la limita)
- Tipul 2. Este prezent n 20% din cazuri. Canalul este situat la distana de apexurile
dinilor laterali, ntre ei i acestea aflndu-se un plex nervos .
- Tipul 3. Canalul are o poziie inferioar. Trunchiul nervos se divide n dou
ramuri, care ulterior se ramific n plexuri nervoase.
Rdcinile dinilor din rndul superior uneori fac legtur i cu cavitatea nazal ce
are mare nsemntate pentru stomatologi n vremea rezeciei vrfurilor rdcinelor
fiindc se pot leza formaiunile adiacente. Alturarea foarte apropiat de cavitatea
nazal d posibilitate spargerii abceselor n vremea proceselor de inflamaie n
regiunea vrfurilor rdcinilor.
Raporturile rdcinilor incisivilor mediali superiori cu podeaua foselor nazale poate
fi diferit. La oamenii cu cap rotund i faa lat , rdcina incisivului superior
medial foarte tare se apropie de podeaua cavitii nazale, desprindu-se de ea numai
printr-un strat subire osos. La oamenii cu capul lung i faa ngust ,vrful rdcinii
se gsete la o deprtare de cavitatea nazal pn la 10 mm.
Rdcina incisivului superior lateral n legtur cu dimensiunile lui mai mici de
obicei nu se apropie de cavitatea nazal. Trebue de avut n vedere, c rdcinile la
ambii incisivi ndeosebi cel lateral, din partea vestibulului cavitii bucale sunt
acoperite cu un strat osos subire, ce formeaz alveolele dentare.
Raporturile apexurilor dentare cu sinusul maxilar si fosele nasale Sunt in functie de:
-pozitia podelei foselor nasale si sinus maxilar fata de marginea procesului alveolar
-lungimea radacinilor dentare
-inaltimea proceselor alveolare
-marimea si forma sinusului maxilar
ASTFEL : -caninul -90% apexul este la distanta de sinus -10% este in contact
punctiform cu sinusul cand radacina e curbata distal. -premolar unu:- 85%la
distanta de sinus de peste 3 mm - 10% la 1-2mm de sinus - 5-8%in contact cu
podeaua sinusului sau chiar sub membrana sinusala. -premolar doi: -de regula cu
apexul in contact cu podeaua sinusului 90% -in 10% chiar sub membrana sinusala.
-molarii unu si doi:-de regula in contact cu podeaua sinusala sau chiar sub
membrana sinusala -mai rar la 2-5mm de podea -radacinile vestibulare mai
frecvent in contact cu mucoasa sinusala.-molarul trei- raporturi variabile cu sinusul.
Concluzionand : raporturile apexurile dentare cu sinusul maxilar pot fi :-La distanta
de podeaua sinusala-Tangente cu podeaua sinusala-Penetrante sub mucoasa sinusala

6. Anatomia dinilor i raportul rdcinilor cu tablele osoase (corticala).

Dintii sunt structurile cele mai dure din organismul uman, fiind folositi la muscarea,
sfasierea si
mestecarea alimentelor, ca un prim pas in digestie. Dintii au un rol si in vorbire, un
proces controlat prin directionarea fluxului de aer in gura, cu ajutorul dintilor, limbii
si a buzelor. Fiecare dinte are doua parti principale - coroana dintelui - partea
Vizibila de la suprafata - si radacina situata in maxilar. Aceste doua parti se intalnesc
la gatul dintelui (colet), situat chiar sub marginea gingiei.
Coroana-aceasta este partea vizibila a dintelui,situata deasupra marginei gingivale si
acoperita cu smalt.
Gatul dintelui - Numit si colet, este locul in care coroana intalneste radacina.
Radacina dentara - Radacina dintelui se extinde in osul maxilarului, iar forma sa
depinde de tipul dintelui. Incisivii si caninii au o singura radacina, premolarii au o
radacina sau doua, iar molarii pot avea doua sau trei radacini, in functie de locatie.
Smaltul este invelisul exterior, dur, al coroanei dentare.
Smaltul acopera suprafata coroanara
Cimentul dentar - Asa cum smaltul acopera coroana, cimentul acopera radacina.
Dentina este o substanta asemanatoare cu osul, aflata sub smalt si care alcatuieste
cea mai mare parte a dintelui.
Pulpa dentara - In mijlocul dintelui se afla pulpa dentara, o cavitate ce contine vase
de sange, nervi si tesut conector - pulpa. Pulpa hraneste dintele si asigura vitalitatea
sa.
Ligamentul periodontal - Radacina dintelui este atasata de osul alveolar prin
ligamentul periodontal. Acest ligament contine vase de sange si nervi, constituind o
zona de amortizare flexibila intre dinte si os.
Foramenul apical - Deschizatura mica de la capatul fiecarei radacini, care permite
trecerea vaselor de sange si a nervilor.
Raporturile intime ale sinusului maxilar cu rdcinile dentare variaz n funcie de
mai muli parametri: vrst, dezvoltarea sistemului dentar, a maxilarului i sinusului,
morfologia individual a acestei caviti, precum i de prezena sau absena dinilor.
2

7. Vascularizarea i inervaia regiunii oro-maxilo-faciale.

ARTERA CAROTID COMUN
- asigur irigaia capului i gtului.ORIGINE
- drepta trunchiul brahiocefalic
- s t n g a a r c u l a o r t i c
Traiect:-De la origine se ndreapt oblic superior si lateral
- flancheaz conductul laringo-traheal
- la nivelul cartilajului tiroid al laringelui se bifurc n:artera carotid extern,
interna
ARTERA CAROTID EXTERN
Este o ramur terminal a arterei carotide comune, rezult din bifurcarea acesteia
lanivelul trigonului carotidian.
Aceasta da urmatoarele ramuri:
Ramuri colaterale:
- anterioare:
- artera tiroidian superioar, artera lingual, artera facial
- posterioare: - artera occipital
- artera auricular posterioar
- mediale:
- artera faringian ascendent
Ramuri terminale:
- artera temporal superficial
- ARTERA MAXILAR
Despre arterele regiunii O-M-F

- urc la fa spre unghiul medial al pleoapelor,prin anul

nazogenian
- devine arter unghiular - se anastomozeaz cu artera dorsal a nasului
- DISTRIBUIE:
-irig structurile superficiale dela nivelul etajelor inferior i mijlociu ale feei, d
ramuri pentru regiunile amigdalian i palatin i pentru buze.
3) ARTERA TEMPORAL SUPERFICIAL
- ORIGINE: - este ramura terminal superficial a arterei carotide externe (din
care se
desprinde la nivelul parotidei)
- DISTRIBUIE: irig glanda parotid, etajele mijlociu i superior ale
feei,regiunile frontal i parietal i d ramuri pentru muchiul temporal
4) ARTERA MAXILAR
- ORIGINE: - la nivelul ACE (ramura terminal) n regiunea parotidian
- TRAIECT: - din glanda parotid se ndreapt anterior
- ajunge n fosa infratemporal prin butoniera retrocondilian Juvara, ntre:
colul madibulei
-strbate fosa infratemporal:- sau prepterigoidian (pe faa lateral a m. pterigoidian
lateral) sau interpterigoid, ajunge n fosa pterigopalatin
- TERITORIU DE IRIGAIE:
- fosele nazale, cavitatea bucal, muchii masticatori, obrajii, dura mater, cavitate
timpanic
- corespunde teritoriului de inervaie al nervilor maxilar i mandibular
Venele regiunii O-M-F
Denumire
Ramuri
Poziie
Vena Jugular
Faciala i facial profund Dreneaza zona fetei, amigdalelor si a pa
Intern (VJI)
apoi se uneste cu jugulara interna.

1) ARTERA LINGUAL
- ORIGINE: - este ramur colateral anterioar a ACE (se desprinde ntre artera
tiroidian superioar i cea facial)
- TRAIECT: - spre anterior; paralel cu osul hioid, apoi ptrunde profund de
muchiul hioglos, are traiect anterior pn la vrful limbii
- DISTRIBUIE:
-irig o parte a regiunii suprahioidiene, glanda sublingual , limba i peretele
inferior al cavitii bucale.

Faciala transvers
Angular

2)ARTERA FACIAL
- ORIGINE: - ramur colateral anterior ACE
- se desprinde din aceasta superior de originea arterei linguale
- TRAIECT: - ptrunde n poriunea profund a lojei glandei submandibulare
- trece peste marginea inferioar a madibulei

Lingual
Tiroidian mijl. i super.
3

Trece pe sub arcul zigomatic i se vars

retromandibular
Trece in spatiul dintre ochi si radacina n
se
uneste cu vena faciala.
Merge mpreuna cu artera lingual si se
direct in vena jugular
Dreneaza zona glandei tiroide si se une
jugulara intern.

masticatori, la o parte din muschii suprahioidieni, la muschiul tensor al timpanului si

Muschii osului hioid, laringele, faringele
la muschiul tensor al valului palatin. in afara fibre lor senzitive si motorii, nervul
si glanda tiroida
trigemen mai contine si fibre vegetative parasimpatice.
Auricular poster
Coboara prin spatele urechii si se uneste cu
Nervul facial este cel de-al aptelea nerv cranian i este un nerv mixt (motor,
retromandibulara.
senzorial, vegetativ parasimpatic). Controleaz micrile muchilor mimicii
Auricular anter
Coboar prin faa urechii i se unete(ai
cuexpresiei faciale), trimite informaii senzoriale legate de gust (dou treimi de pe
temporala superficial
mucoasa lingual anterioar). De asemenea, conine fibre vegetative parasimpatice,
Retromandibular
Coboara prin spatele mandibulei si seinervnd
varsa direct
glandele lacrimale i salivare (submandibulare i sublinguale) Nervul
in jugulara externa
facial are originea aparent n anul bulbopontin i originea real n: ganglionul
Maxilar
Dreneaza zona obrajilor, urechilor si geniculat
a nasului,(pentru calea senzorial), nucleul motor din punte (pentru calea motorie) i
apoi se uneste cu temporala superficiala
pentru
a
nucleul
lacrimal
i salivator superior (pentru calea vegetativ parasimpatic).
8. Anatomia mandibulei. Particularitile anatomo-morfologice
forma retromandibulara.
Mandibula este unicul os mobil al craniului, fiind constituit din corp dispus
Jugular anter
Se formeaza sub barbie si coboara inorizontal,
lungul pe care sunt fixai dinii i dou ramuri orientate vertical, care servesc la
formarea
articulaiei temporomandibulare i inseria muchilor masticatori. Aceste
gatului
pentru a se uni cu jugulara externa. dou poriuni se unesc sub un unghi, formnd unghiul mandibulei, pe faa extern a
cruia se afl tuberozitatea maseteric, iar pe cea intern tuberozitatea pterigoid.
Corpul mandibulei are forma unei potcoave i i se descriu dou fee una extern i
INERVATIA REGIUNII O-M-F
alta intern, o margine inferioar bazal i una superioar alveolar.
Pe partea anterioar a corpului mandibulei, pe linia medie, se afl protuberana
Nervul trigemen este cel de-al cincilea i cel mai mare nerv cranian i este un
mental, mrginit lateral de o proeminen, numit tubercul mental. Posterior de
nerv mixt (motor i senzitiv). Dup cum sugereaz i numele (tri- trei i tubercul, la nivelul spaiului dintre molarii unu i doi,se afl orificiul mental, ce
geminus gemeni), este alctuit din trei ramuri: nervul oftalmic (V1), nervul
prezint orificiul de deschidere a canalului mandibular, prin care trece artera i
maxilar (V2) inervul mandibular (V3).
nervul omonim.
Ramura oftalmica, dupa ce paraseste cavitatea craniana, se subdivide in alte ramuri
Pe faa intern a corpului mandibulei proemineaz spinul mental, lateral de care se
(n.nasociliar, n.frontal, n.lacrimal),care se distribuie la globul ocular,mucoasa
afl fosa digastric, locul de inserie a muchiului omonim. Sub spina mental
nazala, olfactiva si la pielea fruntii. Ea este formata exclusive din fibre senzitve.
ncepe linia milohioidian, care are o direcie postero-superioar i lateral, ce
Ramura maxilara, formata tot numai din fibre senzitive, paraseste cavitatea
mparte faa intern a corpului mandibulei n doua fosete: una superioar foseta
craniana prin gaura rotunda, impartindu-se in mai multe ramuri (n. infraorbital, n.
sublingual, pentru glanda sublingual, i una inferioar foseta submandibular
zigomatic) care se distribuie la maxilar (dintii superiori), palatul moale, mucoasele
pentru glanda salivar cu acelai nume.
nazala si respiratorie, precum si la pielea regiunii temporale, malare, a buzelor si a
Ramurile mandibulei. Pe faa intern observm orificiul mandibular situat la 2 cm
pleoapei inferioare.
inferior de incizura mandibulei, care duce n canalul mandibulei . Canalul trece n
Ramura mandibulara este aleatuita atat din fibre senzitive cat si motorii. Dupa ce
profunzimea mandibulei i se termin pe faa ei extern cu orificiul mental.
paraseste cavitatea craniana prin gaura ovala, ea se imparte in doua trunchiuri,
Posterior de orificiul mandibular trece anul milohioidian determinat de
anterior si posterior, care la randul lor se subimpart in mai multe ramuri (n. alveolar
traiectulmnunchiului vasculonervos milohioidian. Ramura mandibulei se termin
inferior, n. lingual, n. auriculotemporal etc.). Fibrele senzitive ale aeestui nerv se
cu dou apofize una anterioar, apofiza coronoid, i alta posterioar, apofiza
distribuie la mandibula, glandele salivare submandibulare si sublinguale, partea
condilar . ntre ele se afl incizura mandibulei . De la baza apofizei coronoide trece
anterioara a limbii, la pielea tamplelor, a pavilionului urechii, a fruntii, obrajilor si
creasta buccinatorie.
buzei inferioare. Fibrele motorii ale nervului mandibular se distribuie la muschii
Vena Jugular
Extern (VJE)

Temporala superficial

Apofiza condilar este alctuit din cap i col; pe faa anterioar a colului se afl
foseta pterigoidianpentru inseria muchiului pterigoid lateral.
9.Anatomia maxilei. Particularitile anatomo-morfologice.

Faa posterioar sau infratemporal

Faa posterioar sau infratemporal este concav i rugoas i prive te posterolateral
formnd peretele anterior al fosei infratemporal. Esre separat de faa anterioar
prin procesul zigomatic. n partea inferioar ea se articuleaz cu osul palatin i cu
procesul pterigoid.

Maxila sau maxilarul (superior) este un os pereche i neregulat, situat n centrul

feei, fcnd parte din viscerocraniu. Are un corp (cu 4 fee: anterioar,
infratemporal, orbitar, nazal) i 4 procese (zigomatic, frontal, alveolar, palatin);
conine sinusul maxilar i canale ce strbat maxila (canalul suborbitar, canale
alveolare).
Fiecare maxil este format din dou oase care: maxila propriu-zis i osul incisiv
CORPUL MAXILEI

Pe faa posterioar se afl :

tuberozitatea maxilei o convexitate aflat pe partea inferioar a feei

posterioare a maxilei

orificii alveolare n numr de 2-3 situate pe tuberozitatea maxilei. Orificiile

alveolare se continu n grosimea osului cu canalele alveolare prin care trec
ramurile nervoase i arteiale pentru molari
Faa superioar sau orbitar
Faa nazal

Corpul maxilei este poriunea central, globuloas, a maxilei, avnd forma unei
piramide triunghiulare.
Corpul maxilei are o baz, un vrf, patru fee (nazal, anterioar, infratemporal i
orbitar) i trei margini (anterioar, posterioar i inferioar)
Faa anterioar este uor concav i situat anterolateral.

Procesul zigomatic

Ea prezint:

Procesul zigomatic al maxilei este o proeminen lateral a maxilei, situat la partea

de sus a unghiului format ntre feele sale anterioar, posterioar i orbital se
articuleaz cu osul zigomatic, formnd sutura zigomatico-maxilar

gaura suborbitar , aflate dedesubtul marginii orbitale - unde se deschide

canalul infraorbital.

fosa canin o mic depresiune aflat sub gaura suborbitar, n care i are
originea muchiul ridictor al unghiului gurii

PROCESELE (APOFIZELE) MAXILEI

Procesul frontal
Procesul alveolar

incizura sau scobitura nazal o scobitur concav larg, semioval aflat

medial i anterior. Incizurele nazale ale ambelor maxile particip la delimitarea
aperturii piriforme ce duce n cavitatea nazal.

Procesul alveolar al maxilei este situat n poriunea inferioar a maxilei. Cu direc ie

n jos, de-a lungul marginii inferioare a maxilei, procesul alveolar prezint o fa
extern convex situat anterior i alta intern, concav, situat posterior.
mpreun cu apofiza alveolar, de partea opus, formeaz arcada dentar
superioar. Marginea sa liber descrie o curb cu concavitate posterioar
5

numit arcada alveolar, n care snt spate caviti numite alveole dentare, pentru
rdcinile a opt dini supriori. Alveolele dentare, despr ite ntre ele prin septuri
interalveolare, se ngusteaz n profunzime. n alveolele dinilor multiradiculari
(molari) se vd i septuri interradiculare care separ rdcinile acestor dini.
Pe faa anterioar (extern) a apofizei alveolare se vd reliefurile alveolelor
dentare, proeminenile alveolare ,relieful cel mai pronunat este determinat de
canin.
Procesul alveolar lipsete la sugar, apare o dat cu denti ia i involueaz la edenta i.
Procesul palatin
STRUCTURI AFLATE N INTERIORUL MAXILEI Sinusul maxilar ,Canale ce
strbat maxia.
Funcii
Procesul alveolar al maxilei prezint cavitile de recep ie pentru rdcinile din ilor,
numite alveole dentare (Alveoli dentales).
Maxila ia parte la formarea a trei cavit ii:

plafonului cavitii bucale

planeului i peretelui lateral al foselor nazale

planeului orbitei
Parial ia parte la formarea a dou fose: infratemporal i pterigopalatin, i a dou
fisuri: orbitar inferioar i pterigomaxilar.
Articulaii

7 oase ale viscerocraniului: maxila de partea opus, zigomatic, lacrimal,

oasele nazale, vomer, cornetul inferior, palatin
10.Elementele anatomice principale ale ATM. Funciile de baz ale ATM.
Este singura diartroz a craniului i are rol n masticaie, vorbire i mimic. Prezint
o articulaie elipsoidal,combinat i datorit discului articular este i complex.Este
format de urmtoarele suprafee osoase: faa articular a condilului mandibulei i
fosa mandibular cu tuberculul articular al temporalului. ntruct cele dou fee
articulare, temporal i mandibular, sunt convexe, ele sunt incongruente; n
articulaiile de acest gen este prezent discul intraarticular care echilibreaz
incongruena feelor articulare.
Discul prezint o formaiune fibrocartilaginoas biconcav, pe marginea creia se
fixeaz capsula articu- lar, astfel nct cavitatea articular este mprit n dou
etaje, de cele mai multe ori complet izolate, fiecare avnd sinoviala sa:
- un etaj superior, discotemporal;
- un etaj inferior, discomandibular.
Ele reprezint dou spaii distincte morfologic i funcional. Spaiul superior are o
poziie antero-superioar i n el se face alunecarea anterioar a discului mpreun
cu capul mandibular n cursul deschiderii gurii, al micrilor de propulsie i de
lateralitate ale mandibulei. Spaiul inferior are o poziie postero-inferioar i aici
condilul face micri de rotaie n jurul axului su. Datorit faptului c discul
articular prezint inserii musculare, articulaia temporomandibular este cea mai
difereniat, cea mai evoluat din organism; nici o alt articulaie cu disc nu are
inserii musculare. Fineea micrilor necesare vorbirii i realizrii sunetelor
muzicale, artistice, impune un mecanism articular fin.
Capsula articular este lax, anterior fiind mai fin dect posterior, i este
concrescut pe tot perimetrul cu discul articular. Ea este ntritde ligamentele
capsulare colaterale, iar la distan de capsul se gsesc ligamentele sfenomandibular, pterigo-mandibular i stilo-mandibular. Ele poart numele oaselor pe
care se inser. Toate aceste ligamente frneaz o prea mare deschidere a orificiului
bucal. n articulaia temporomandibular se produc urmtoarele micri: de ridicare
i coborre a mandibulei; deplasarea mandibulei nainte (propulsie) i napoi
(retropulsie); micri de lateralitate (micarea mandibulei n dreapta i n stnga)
participnd astfel la realizarea funciilor aparatului stomatognat: masticaie, fonaie,
deglutiie, mimic.
11.Etapele examenului clinic al pacienilor cu afeciunilor OMF.

Maxila are articulaii cu 9 oase:

Scopul - stabilirea corect a diagnosticului i alctuirea unui plan de tratament

adecvat

2 oase ale neurocraniului: frontal i etmoid

6

Etapele examenului clinic:

Anamneza totalitatea datelor obinute la interogarea pacientului cu privire la
apariia, evoluia, antecedentele bolii.
Modaliti de colectare a anamnezei : monolog (asculatere)dialog (interogatoriu)
chestionar(comunicare scrisa)
Etape : Stabilirea ID ( sex vrsta domicilliu profesie), Istoricul bolii (debutul bolii,
simptomatologie, evoluie, tratamente urmate;), Momentul i modul de debut al
maladiei: Acut, brusc, cu caracter brutal, sub from de criz / Lent, insidios,
caracteristic bolilor cronice; Factorii ce agraveaz sau amelioreaz simptomele
Tratamente aplicate; Complicaiile survenite n urma tratamentului; Examenele
radiologice i altele.
Acuze motivele adresrii medicului (Durerea; Sngerri Edem; Deformaii;
Defecte cu tulburri funcionale)
Dereglari functionale De masticaie; -De deglutiie; -De fonaie;- De fizionomie;Ale micrilor mandibulei;- Ale micrilor limbii.
Isoricul vieii
Examenul clinic loco-regional (Exo i Endobucal) Mijloace de efectuare : Inspec ie
Palpaie Percuia Auscultaia
Examenul general
Examene paraclinice si de laborator
12. Durerea. Definiia. Tipurile, caracterul. Elementele principale ce
caracterizeaz durerea.
Durerea este manifestarea senzitivo-reacional reprezentat de fenomenele psihoafective contiente i reaciile somato-vegetative reflexe rezultate din aciunea
stimulilor nocireceptivi asupra formaiunilor receptoare algogene din ntregul
organism.
Senzatia neplacuta care se manifesta sub diferite forme (arsura, intepatura, crampa,
greutate, intindere etc.) de intensitate si intindere variabile.
Tipuri Dupa sediul ei, dupa tipul ei, difuz sau localizat, dupa intensitatea ei, dupa
periodicitatea si caracterul ei: durerea poate fi pulsatila, batanta, zvacnitoare
(zvacniturile sunt caracteristice unei inflamatii), ca un fulger (atingere nervoasa),
poate avea o natura de crampa (atingere musculara) sau de colica (atingere
viscerala) etc. In unele cazuri, durerea este resimtita intr-o alta parte a corpului decat
cea in care se afla zona lezata sau traumatizata; atunci se vorbeste de durere iradiata.
Un alt tip de durere se refera la membrul fantoma; ea este resimtita de aproximativ
65% dintre amputati.
13.Examenul obiectiv exo i endo-bucal. Caracteristica.
EXAMENUL EXOBUCAL - se va examina faa prin inspecie i palpare.

Prin inspecie se observ expresia feei, inegalitatea pupilar, existena unor

ticuri, modificrile reliefurilor normale ale feei i gtului. Se verific simetria feei
n repaus i n timpul micrilor mimicii. Inspecia feei se face att din fa ct i
din profil. Se aprecieaz coloraia tegumentelor, prezena de erupii, plgi,cicatrici.
Se aprecieaz asimetria determinat de o pierdere de substan, de prezena
unei tumefacii sau tumori creia i se descrie mrimea, forme, limitele.
Palparea d elemente importante n legtur cu procesele tumorale,
traumatice, inflamatorii. n traumatisme se cerceteaz dac exist mobilitate
anormal sau deformaii osoase la nivelul marginilor orbitei, ale conturului
mandibular ale piramidei nazale, etc. n procesele inflamatorii prin palpare se obin
date asupra consistenei (depresibilitate, infiltraie).
n cazul formaiunilor tumorale se cerceteaz forma, ntinderea, localizarea,
mrimea, suprafaa (regulat, neregulat) conturul i consistena : dur, moale,
elastic, etc. Precum i gradul de mobilitate.
Examenul ganglionilor regionali (submentonieri, submandibulari,
pretragieni, genieni) se face tot prin palpare, bilateral. Se cerceteaz mrimea lor,
gradul de aderen fa de planurile adiacente, consistena, modul de dispunere,
izolai sau n bloc, unici sau multiplii.
Articulaia temporo-mandibular este examinat prin palpare n conductul
auditiv extern bilateral, concomitent prin urmtoarea tehnic: se introduce indexul n
conductul auditiv extern i se invit bolnavul s fac micri de nchidere i
deschidere a gurii; se constat amplitudinea micrii condililor; se pot percepe
auditiv i palpatoriu zgomote.
Examenul obiectiv endobucal
Examenul endobucal - Pentru examenul endobucal este necesar o bun expunere a
cavitii bucale, ce se realizeaz cu bolnavul aezat n poziie corect pe fotoliul
dentar, n condiii de vizibilitate i iluminare bun. Pentru examinarea cavitii
bucale sunt indispensabile: oglind, pens i sond dentar. Prin inspecie se
examineaz succesiv orificiul bucal, buzele i vestibulul, deschiderea gurii i
cavitatea bucal propriu-zis.
Inspecia orificiului bucal i buzele poate remarca despicturi sau fistule
labiale, pierderi de substan sau cicatrici, manifestri patologice diverse. La
inspecia vestibulului bucal se aprecieaz profunzimea anurilor vestibulare, starea
frenurilor, aspectul general al mucoasei i coloraia sa. Examenul deschiderii gurii
poate pune n eviden situaii diferite: deschiderea normal, limitarea deschiderii
sau imposibilitatea deschiderii . Inspecia cavitii bucale propriu-zise, se face n
mod sistematic, ncepnd cu cercetarea bolii i vlului palatin, planeului bucal,
limbii. Palparea prilor moi se execut bidigital pentru buze, obraji sau limb i
bimanual pentru obraji i planeu bucal.

1.

Se percep eventual formaiuni patologice n grosimea prilor moi,

apreciindu-se mrimea, consistena, mobilitatea i sensibilitatea leziunilor,
raporturile lor cu esuturile din jur.
Examenul dinilor i parodoniului
Se aprecieaz forma arcadelor dentare, modul de implantare a dinilor i
raporturile interdentare, se studiaz arcadele n raporturile lor reciproce. Dup
examenul arcadelor dentare, se face apelul dinilor, notrile fcndu-se dup
sistemul celor dou cifre.
Se examineaz fiecare arcad n parte, ntotdeauna n aceeai ordine
ncepnd cu semiarcada superioar dreapt, n sensul micrii acelor de ceasornic.
Prin inspecie direct sau indirect, cu ajutorul oglinzii se cerceteaz anomaliile de
numr, form, structur i poziie ale dinilor prezeni, malformaiile dentare,
deviaii, nclinri, etc.
Palparea dinilor se realizeaz cu mnerul sondei (percuie dentar) orizontal
sau n ax, durerile provocate dnd indicaii asupra strii inflamatorii a parodoniului.
Examenul parodoniului menioneaz prezena sau absena tartrului dentar, coloraia
i aspectul gingiei (hiperplazic, retractat, existena de pungi gingivale, etc.).
14. Examenul strii generale a bolnavului, scopurile principale, corelaia dintre
starea general i leziunile oro-maxilo-faciale.
Scop: delimitarea PACIENILOR CU O STARE APARENT bun, dar cu risc pt
interveniile de Ch.stomatologic, extracii
Se apreciaza tipul constitutional,dezvoltarea generala,starea de nutritive,dezvoltarea
musculaturii si a scheletului,prezenta eventuala de
edeme,echimoze,hematoame,cicatrice, eruptii,transpiratii exagerata sau
insuficienta,surmenajul,starea psihica echilibrata sau labila,starea de neliniste sau
teama.
Se inregistreaza semnele vitale: temperature,pulsul, tensiunea arterial si ritmul
respirator. Pentru bolnavii prezentati in ambulatory,datele cu privire la starea
aparatului cardiovascular, respirator,digestive,excretor, se obtin in cadrul anamnezei
si se apreciaza prin colaborarea cu alte specialitati. Pentru bolnavii spitalizati se face
examenul complet am pielii si mucoaselor,limfonodulilor precum si al tuturor
aparatelor si sistemelor,poate fi necesar examenul otorinolaringologic si
uneoriexamenul oftamologic.
Se vor efectua cercetari generale a organismului ca: biochimia singelui,analiza
generala a singelui, analiza urinei,se masoara Ta,puls,temperatura etc.
15.Explorri paraclinice loco-regionale i generale utilizate n chirurgia OMF.
Scopul i nsemntatea lor pentru precizarea diagnosticului.
EXAMENE PARACLINICE

Se pot enumera urmtoarele posibiliti de investigaii paraclinice ale

afeciunilor oro-maxilo-faciale.
1. Examenul radiologic
2. Scintigrafia
3. Ecografia
4. Biopsia
5. Citodiagnosticul
6. Puncia exploratoare
7. Stomatoscopia
8. Teste de colorare vital a mucoasei bucale
9. Transiluminarea
10. Examenul secreiei salivare
11. Examenul bacteriologic
12. Craniometria
1. Examenul radiologic - folosete radiografiile standard fie n incidene
endobucale, retrodentare pentru leziuni ale regiunilor dento-alveolare, fie incidene
extraorale n tehnici extrem de variate pentru explorarea oaselor maxilare:
semiaxial, axial, profil i baza craniului.
Tehnici speciale: Radiografiile panoramice obinute prin diferite operaii i
tehnici (Panoramix, Panorax) care realizeaz pe un singur film ntr-o singur
expunere imaginea ntregii regiuni alveolo-dentare a mandibulei i a infrastructurii
maxilarului.
Tomografii convenionale simple, permit obinerea de imagini ale unor straturi
subiri la profunzimi diferite.
Sialografia (Iacobovici- 1929) - const n execuia de radiografii dup introducerea
n glandele salivare (parotide, submaxilare) a unei substane de contrast (lipiodol).
Arteriografia carotidian prin puncie direct a arterei carotide externe sau prin
cateterism retrograd pe calea arterei temporale superficiale i introducerea unei
substane radioopace triiodat. Este indicat n malformaiile i tumori vasculare,
tumori ale maxilarelor i glandelor parotide, anevrisme arteriovenoase.
Scanner - tomodensitometrie sau tomodensimetrie (Cormack - 1963, Hounsfield 1972) este o tehnic de explorare cu razele X a unei structuri sub diferite unghiuri i
reconstituirea imaginii acesteia cu ajutorul unui ordinator care aprecieaz cantitativ
diferenele de structuri. Ei situeaz o tumor n contextul su anatomic.
2. Scintigrafia salivar realizat cu Th 99, este indicat pentru explorarea
morfologic a parenchimului salivar, preciznd sediul topografic al unei leziuni.
3. Ecografia sau ultrasonodiagnosticul completeaz radiologia furniznd
date pentru diferenierea tumorilor solide de cele lichidiene, rezultate pozitive n
diagnosticul tumorilor maligne ale glandelor parotide.
8

4. Biopsia este n unele cazuri singura metod care poate preciza

diagnosticul. Ca metode se folosesc:
- biopsie prin excizie - indicaie pentru leziuni mici, superficiale sau
profunde bine delimitate;
- biopsie prin incizie - folosit pentru leziunile ntinse i voluminoase care
pentru rezolvare necesit o intervenie mai laborioas;
- biopsie prin chiuretaj - folosit pentru leziunile ulcerate, vegetante sau cele
profunde exteriorizate;
- biopsie prin aspiraie (forajul bioptic) - se practic pentru leziuni profunde,
dificil accesibile.
Dintre regulile generale privind biopsia subliniem necesitatea de a nu se
face biopsie unei leziuni presupus malign, dac nu dispunem de posibilitatea sau
competena de a efectua tratamentul complet al cazului, ntruct biopsia poate
accelera boala (evoluia tumorii); un rezultat bioptic negativ la un caz clinic
considerat malign necesit repetarea biopsiei.
5. Citodiagnosticul sau citologia exfoliativ, const n examinarea direct a
celulelor superficiale recoltate prin amprent direct pe lam sau puncie cu un ac
subire. D relaii aproximative despre caracterul benign sau malign al unei leziuni.
6. Puncia exploratoare se face cu ace groase sau trocare adaptate la o
sering. Este indicat pentru precizarea diagnosticului unor formaiuni tumorale ale
prilor moi sau ale maxilarelor, evacuarea unui hematom, n colecii purulente.
Permite examenul bacteriologic, histologic, etc. al produsului recoltat.
7. Stomatoscopia, investigaie a mucoasei bucal executat cu un aparat
optic, care mrete imaginea de 10-20 ori. Permite observarea anurilor superficiale
ale mucoasei bucale i chiar a chorionului cu vascularizaia sa; poate surprinde
precoce modificri suspecte de malignitate.
8. Teste de colorare vital a mucoasei bucale pentru depistarea leziunilor
maligne. Se utilizeaz curent testul Schiller cu lugol sau testul Richard cu albastru
de toluidin; zonele patologice rein mai intens colorantul.
9 Transiluminarea sau diafanoscopia este folosit pentru descoperirea
leziunilor dentare, ale sinusului maxilar sau ale obrazului. Folosete o surs de
lumin puternic i se execut ntr-o camer obscur. Se observ pe fondul luminat,
transparena, opacifierile produse de un sinus bolnav, calculi, mici tumori sau dini
devitali.
10. Examenul secreiei salivare - Saliva parotidian sau submandibular se
recolteaz prin cateterism prin tuburi de polietilen i se analizeaz cantitativ i
calitativ (pH., structur chimic, citologie).

11. Examenul bacteriologic al produselor patologice recoltate direct de pe

suprafaa leziunilor, de la nivelul orificiilor fistuloase sau prin puncie din colecii
nchise, n vederea izolrii i identificrii germenilor i antibiogramei.
12. Craniometria const n msurarea distanelor dintre diferite puncte
antropometrice cranio-faciale, fiind indicat n vederea coreciei unor deformaii
congenitale sau dobndite, ale masivului osos cranio-maxilar.
16 Biopsia. Definiia. Metodele. Indicaii i nsemntatea clinic.
Biopsia reprezinta prelevarea "in vivo" a unui fragment de tesut (normal sau
patologic) in scopul efectuarii unui examen histologic (anatomopatologic)
Metode:
Prin excizie-in urma interventiei chirurgicale se extrage un organ /zona de tesut
anumit ce necesita biopsie,indicate pt leziuni mici,superficial bine delimitate.
Prin incizie-se ia catre biopsie doar un fragment de tesut /sau de organ ,indicat pt
leziuni intinse voluminoase,profunde
Prin chiuretaj- folosita pt leziuni ulceroase profund exteriorizate
Prin aspiratie-materialul de examinat se extragere cu ajutorul unui aparat vacuum/ac
fin
Foraj biopsic-pt leziuni profunde dificil accesibile.
Se indica in:tumori de dimensiuni mici si tumori parotidiene.
Biopsia permite diagnosticarea unei anomalii locale, de exemplu o tumora, sau ale
unor simptome generalizate. Uneori, se cauta sa se asigure ca o leziune cunoscuta
nu contine celule canceroase. Mai multe biopsii succesive pot fi practicate pentru a
verifica daca evolutia unei boli este favorabila sub tratament. Ea aduce o certitudine
a diagnosticului si nu o probabilitate, si indica, intre mai multele varietati cunoscute
ale unei aceleiasi boli, pe cea care este in cauza; biopsia precizeaza intinderea
leziunilor, gradul lor de penetrare in tesuturi.
17 Examenul alergologic. Caracteristica. Indicaii i nsemntatea clinic.
Testul alergologic poate consta ntr-un test de snge sau ntr-un test cutanat. Testul
cutanat este ns cea mai utilizat metod de stabilire a elementelor care ne produc
reacii alergice. Testele alergologice cutanate sunt cele mai folosite teste
alergologice. Ele sunt folosite pentru a identifica att alergenii din aer semine,
tutun, praf, pr de animale, pene, ct i alergenii alimentari ou, lapte, alune, nuci,
stridii sau pete. De asemenea testul alergologic cutanat este folosit i pentru a
identifica alergiile la medicamente sau la veninul anumitor animale.In OMF cel mai
des se fac teste alergologice pt a determina sensibilitatea organismului pacientului la
anumite preparate(anestezice).
Testul alergologic cutanat const n introducerea, n special n zona braului,
subcutanat sau direct pe piele a unei cantiti mici dintr-un alergen pentru a se vedea
care este reacia organismului la alergenul respectiv. n unele cazuri n zona nepat
9

nu apare niciun fel de reacie, fapt ce sugereaz lipsa unei alergii fa de substana
Aparatul este Kodak 9000 3D.
respectiv, n timp ce n alte cazuri pot aprea: prurit, tumefierea zonei sau
Sistem digital de radiografii panoramice si cefalometrice (cu ajutorul
sensibilizarea locului. Cu ct reacia este mai intens cu att indiciul este mai
bratului cefalometric optional) cu optiune de creare de imagini 3D.
concludent i anume: exist o reacie alergic la stimulul respectiv. De regul, dup
Concepii privind anatomia panoramic normal
realizarea testului alergologic cutanat, zona nepat este acoperit cu un material
1)Structurile anatomice sunt alungite i rsfirate, Structurile liniei mediene pot fi
rcoros, sau cu o crem pe baz de corticosteroizi, astfel nct posibilele reacii
proiectate ca o imagine simpl sau dubl, Se formeaz imagini fantom, Pe imagine
adverse s fie estompate.
pot aprea unele esuturi moi, Sunt vizibile spaii aeriene, Pot aprea spa ii
Indicatii: inainte de orice fel de interventie/manopera chirurgicala
radiotransparente sau radioopace
Insemnatate clinica: se efectueaza cu scop de a evita orice complicatie in urma
Etapele de realizare
manoperelor chirurgicale cum ar fi :soc anafilactic,eruptii cuatnate,edem.
1)Mucarea piesei orale n dreptul anului de referin sau utilizarea dispozitivului
18 Radiografia retroalveolar. Caracteristica.
de sprijin al brbie la pacienii edentai, nchiderea elementelor de ghidare lateral,
Radiografia retro-alveolara sau periapicala este o radiografie mica pe care se vad 2
Poziionarea brbiei pacientului pe dispozitivul de sprijinire, Asigurarea verticalit ii
maxim 3 dinti. Obiectivul acestui tip de radiografie este de a vizualiza varful
poziiei pacientului, nghite, nu mica , expunerea.
radacinilor unui dinte.Astfel, medicul stomatolog poate observa atat dintele cat si
20)Tomografia computerizat (TC).Caracteristica.nsemntatea clinic.
osul inconjurator pe acelasi film. Radiografia retro-alveolara se poate folosi atat

Este o metoda de investigatie radiologica ce permite reprezentarea grafica a

pentru dintii anteriori cat si pentru cei posteriori. Acest tip de radiografie are rolul de
unor sectiuni sau planuri tomografice ale corpului cu ajutorul unui computer care
a oferi detalii mai exacte privind afectiunile unui anumit dinte sau eventualele
prelucreaza valorile de absorbtie a unui fascicul de raze Rontgen. Valorile de
tratamente anterioare. Se poate folosi pentru a se stabili daca este nevoie de
absorbie, captate de senzori i prelucrate de computer, sunt reprezentate fie
un tratament endodontic sau pentru a verifica succesul acestui tratament dupa
numeric, fie grafic, prin transformare ntr-o varia ie de tonalitate (diferite grade de
efectuarea obturatiei de canal sau in OMF in urma extractiilor sau fracturilor dentare
gri sau de alte culori), n conformitate cu o scal cromatic, atribuind o culoare
de a observa resturile radiculare,pozitia si localizarea lor.
pentru o anumit densitate.
Filmul introdus n cavitatea bucala se aeaz pe zona corespunztoare de

Avantaj evidentiere cu claritate structuri tisulare, normale si patologice, cu

radiografiat
opacitate redusa fata de razele Rontgen si cu densitate apropiata intre ele, cum sunt
se fixeaz de obicei cu indexul de ctre pacient ,filmul cu faa anterioar va fi n
partile moi.
contact cu coroana i gingia (faa posterioar va fi orientat spre interiorul

Dezavantaje Rezolutia insuficienta a leziunilor situate in muschi;

cav.bucale). Se vor evita presiunile excesive pe film pt a nu-l ncurba (determinnd
Obligativitatea injectarii unei substante de contrast pentru vizualizarea vaselor;
deformri) = se va pstra o alur rectilinie, plan a filmului. Marginea ocluzal a
Artefacte mari datorate obturatiilor de amalgam sau coroanelor metalice dentare.
filmului va depi cu 2-3 mm marginea incizal/ocluzal a dinilor.
NB!!!!!!!!!!!!!
19)Ortopantomografia .Caracteristica.Tipurile.
Radiografie panoramica sau Ortopantomografie. Radiografia panoramica ofera
Tomografia computerizat (CT), de asemenea, cunoscut sub numele de
imaginea intregii danturi si a maxilarului pe un singur film. In timpul procedurii,
Tomografie Computerizat Axial (CAT) este o tehnic imagistic sofisticat,
mecanismul se roteste in jurul capului, in timp ce pacientul este complet nemiscat.
neinvaziv care combin echipamente speciale cu raze X i computere pentru a
Acest tip de radiografie capteaza imaginea unor locuri mai greu accesibile, cum ar fi
realize imagini detaliate ale structurilor din interiorul corpului, n scopul obinerii de
maselele de minte sau articulatiile temporo-mandibulare. Desi pune foarte bine in
informaii diagnostice. Imaginile transversale obinute n urma scanrii computer
evidenta fracturile mandibulare si alte afectiuni in aceasta zona, imaginea
tomografice a zonei de interes sunt examinate pe un monitor de calculator i pot fi
panoramica nu este eficienta evaluarea densitatii osoase si a
imprimate pe film sau transferate pe un CD. Astfel, ele pot fi arhivate, i reutilizate
cariilor.Ortopantomografia poate fi obinut prin diferite operaii i tehnici
(Panoramix, Panorax).
n cazul n care se dorete o a doua opinie medical sau se urmrete evoluia n
Radiografia panoramic digital
timp a unei boli.
10

Scanarea computer tomografic a organelor interne (ficat, pancreas, inim, plmni,

rinichi, creier), a oaselor (coloana vertebral, oasele minii, membrelor inferioare,
oasele bazinului), a esuturilor moi (muchi, articulaii) i a vaselor de snge, ofer o
mai mare claritate comparativ cu examinarea ultrasonografic i dezvluie detalii n
baza crora medicii radiologi pot diagnostica afeciuni existente la aceste nivele,
inclusiv diverse tipuri de cancer.

spinarii (angiografii cerebrale si medulare) si a celor ale membrelor

si viscerelor (rinichi, mezenter). Acest examen serveste la depistarea leziunilor
arteriale, indeosebi ale stenozelor (ingrosarile) consecutive ateromului
(depozit lipidic pe peretele arterial), anevrismelor (dilatatii localizate ale arterelor),
ocluziilor unui vas de catre un aterom sau de catre un cheag. angiografia mai
permite sa fie distinsa o disectie arteriala (clivaj al peretilor) sau prezenta
unei malformatii arteriovenoase.
Inaintea unei interventii chirurgicale, o angiografie da posibilitatea sa se studieze
raporturile anatomice intre vase si leziunea de operat. In sfarsit, angiografia permite
sa se practice angioplastii (tehnici de dilatare a unui vas), embolizari (ocluzii
21)Radiografii cu utilizarea substanei de contrast.Caracteristica.Indicaii i
terapeutice ale unui vas) si o chimioterapie in situ (injectare pe cale intravasculara a
nsemntatea clinic:sialografie,angiografie,scintigrafia,fistulografia.
medicamentelor anticanceroase). Aceasta tehnica este denumita "radiologie
interventionala".
Fistulografie radiografie efectuat cu utilizarea unei substan e radioopace cnd
este introdus n fistula prin cateter. Cantitatea de raze X agent de contrast depinde de
lungimea fistulei, grosimea i ramificare acesteia. Medicamentul este injectat sub

Sialografia a fost imaginata in 1925 de Iacobovici si Popoliza,care au

controlul cu raze X. Dup Fistulografie substanele radioopace trebuie scoase din
efectuat prima sialografie parotidiana.
fistul. n acest scop, este posibil s se sug prin sering, dac este necesar, se poate
n cazul glandelor salivare se instileaza prin orificiul excretor,cu ajutorul unui
saline lavajul fistula pentru ndeprtarea mai aprofundat a contrastului.
cateter sau ac special fara virf,o substanta de contrast liposolubila(lipiodol)sau
La scurt timp dup Fistulografie posibil s apar febr, disconfort, dureri n
hidrosolubila,care patrunde in arborele canalicular,vizualizindu-l.O tehnica
fistula. Toate aceste fenomene de obicei dispar singure, n cteva zile. Se mai
asemanatoare se utilizeaza in cazul fistulografiilor. Salivografia permite
examineaz i tractul sinusurilor.
diagnosticarea unor afectiuni specifice glandelor salivare sialoze, afec iuni
(indicaii pentru Fistulografie):
inflamatorii, litiaz salivar, tumori ale glandelor salivare, boala Sjogren, etc.
1. Pentru a clarifica ntinderea fistulei

Scintigrafia este o metoda de investigatie care foloseste izotopi radioactivi

2. Pentru a identifica direcia canalului fistulei
ce se pot localiza intr-un tesut sau organ,intr-o concentratie diferita fata de tesuturile
3. Pentru a determina comunicarea canal fistula cu organele vecine i esuturi
din jur.Radiatiile emise sunt captate de o camera de scintilatie,care permite
4. Pentru a identifica dungi n esutul moale
realizarea unei harti scintigrafice a regiunii examinate.
22)
Teleradiografia.Caracteristica.Scopul
i nsemntatea clinic.
Radioizotopii pot fi pozitivi,cind concentratia lor in zona afectata de un proces
Proiectii
cefalometrice
sau
Teleradiografii
de
fata si profil. Acest tip de radiografie
patologic este mare,sau negativi,cind concentratia lor este mica. Scintigrafia
evidentiaza
intregul
craniu
si
este
folosita
pentru
a examina dintii in legatura cu
salivara se efectuiaza cu technetium 99 (99Tc)metastabil si este deosebit de utila
maxilarul
si
profilul
pacientului,
fiind
posibile
msurtorile
unor unghiuri i
pentru stabilirea potentialului functional simultan pentru toate glandele salivare,care
raporturi antropometrice. Este utilizata n special de ctre medicii ortodon i.
practic imposibil de investigat prin alte metode.
23 Definiia, coninutul i istoricul noiunii de asepsie.Prin ce metode se ob ine
In cazul oaselor maxilare,indicatia scintigrafiei o constituie apreciera mineralizarii si
asepsia?
depistarea precoce a tumorilor (metastazelor osoase) .
Asepsia-un ansamblu de msuri , metode i tehnici care duc la prevenirea
Angiografia examen radiologic care permite examinarea volumului interior al unui
contaminrii cu germeni patogeni a unui organism, obiect, produs.
vas sangvin (artera sau vena) si ale ramurilor in care se imparte acest vas.
Realizndu-se condiii de intervenie la adpost de germeni.
Indicaii - O angiografie este utilizata, in principal, pentru studierea
Asepsia const din 2 etape: -dezinfecia i sterilizarea.
vaselor inimii si ale plamanilor, celor ale creieruluisi maduvei
11

*Dezinfecia- orice proces fizic sau chimic prin care mi/o sunt ihibate de pe medii
inerte.
*Sterilizarea- procesul prin care sunt distruse formele vegetative i sporulate ale
mi/o patogene prin aciunea agenilor fizici i chimici.
Istoric: Asepsia din grecescul *a*-fr i *sepsis*-putrefac ie
Mult vreme rolul microorganismelor n producerea unor boli a fost ignorant.Nu se
cunotea nici cauza complicaiilor supurative aprute dup efectuarea unor presta ii
medico-chirurgicale.Louis Pasteur 1878 pune bazele conceptului sterilizrii,
recomand metodele aseptice de tratament medico-chirurgical care permite evitarea
contaminrii organismului cu germenii din afar.n 1867,Lister public rezultatele
tratamentului cu fenol n cazul fracturilor multimple.Acesta punea o bucat de vat
mbibat cu fenol n ran dup operaie i apoi aplica un bandaj mbibat tot cu
fenol.Cnd era cazul acoperea cu o bucat de metal subire bandajul pentru a
mpiedica evaporarea fenolului.O alt metod a lui Lister era s pulverizeze fenol n
camera de operaie, ns metoda nu a avut prea mare success datorit faptului c
fenolul irita att ochii doctorilor ct i a pacienilor.Ulterior au fost descoperite multe
substane antiseptic i tehnici de distrugere a microorganismelor.
Asepsia se obine prin metoda de dezinfecie i sterilizare.
Dezinfecia prim mijloace fizice: prin cldur uscat(flambare) i
umed(fierbere,pasteurizare), pasteurizarea-metoda de dezinfec ie a
lichidelor.
Dezinfecia prin mijloace chimice formol, oxid de etilen, glutaraldehid
Sterilizarea prin cldur-uscat(pupinel,flambare,nclzire la ro u)umed(autoclav,tindalizare),fierbere.
_prin filtrare
_ prin radiaie ionizant/neionizant
24)Pregtirea,dezinfecarea i curirea instrumentarului medical reutilizabil
nainte de sterilizare.
Presterilizarea decurge n cteva etape:
1) Curirea manual/ultrasonic a instrumentelor
2) Cltirea
3) Decontminarea
4) Cltirea
5) Uscarea
6) Sigilarea
7) Autoclavarea
Necesarul manipulrii:
1. Mnui de cauciuc
2. Pense de servici sterile/nesterile

3. Atenie instrumentar ascuit!!!

4. Ap rece/cald
5. Instrumente contaminate
1. Curarea manual- splarea atent n special a instrumentelor
cu suprafa neregulat cu ap i detergeni cu ajutorul periei.
2. Curarea ultrasonic-e mai sigur ca cea manual, scade riscul
infectrii personalului prin nepare.
3. Decontaminarea-cu soluie antiseptic, fosfat trisodic (1l de ap1lingur) sau gentaraldehid 2%,lizoformin.
4. Uscarea-pe un prosop curat
5. mpachetarea i sigilarea- separat sau n tvie.
25)Sterilizarea,definiie.Mijloacele de sterilizare.
*Sterilizarea- procesul prin care sunt distruse formele vegetative i sporulate ale
mi/o patogene prin aciunea agenilor fizici i chimici.
Sterilizarea prin cldur-uscat(pupinel,flambare,nclzire la ro u),
-umed(autoclav,tindalizare),fierbere. -prin filtrare, -prin radia ie
ionizant/neionizant
Din prelegeri i carte !!!
*Flambarea(trecerea rapid a instrumentelor prin flacr)- e folosit numai ca
metod de excepie.Este un procedeu nesigur,incomplete,degradeaz
instrumentele.Se folosete pentru sterilizarea gtului fiolei nainte de a fi deschis
sau a instrumentelor n caz de urgen, prin expunerea timp de o secund cm2 la
cldura direct a unei flcri.
* Sterilizarea cu aer supranclzit- cu cuptorul Pasteur sau Pupinel se face la
temperature de 180 grade timp de o or, determinnd carbonizarea
microorganismelor, forme vegetative sau spori.Temperatura de 180 grade este
necesar deoarece cldura uscat are o putere redus de ptrundere. Pentru obiectele
de sticl i porelan (nu pentru obiectele cu pri metalice, a celor din cauciuc i nici
lichidele).
*Autoclavarea-sterilizarea prin vapori de ap sub presiune este cea mai sigur
metod, n dependen de modul presiunii este de 1-2 atmosfere, temperature mai
mare de 100 grade-pentru instrumente nesigilate, pentru instrumente sigilate, pentru
material i instrumente de plastic nesigilate/sigilate.Presiune mai mic timpul de
sterilizare mai mare 2 atmosfere-134 grade.
*Fierberea simpl timp de 30 min. se afl la ndemna oricrui tip de cabinet
stomatologic.Este procedeul cel mai simplu, mai econom, dar are ac iune sporicid
redus.Pentru a evita alterarea instrumentelor i a mri ac iunea bactericid a apei la
fierbere , se utilizeaz ap distilat sau n prealabil fiart i se adaug substan e
12

chimice care ridic punctul de fierbere al apei cu aproximativ 4 grade , bicarbonate

de sodiu 2%, clorur de calciu sau de sodiu.
*Radiaii ionizante- utilizeaz razele gamma emise de cobalt 60 cu penetrabilitate
mare.Este o metod bun de sterilizare, dar preul de cost al instala iei este ridicat,
se folosete numai industrial.
*Radiaii neionizante- razele ultraviolet au indica ii reduse, pentru diminuarea
numrului de germeni din aerul slilor de opera ie i tratamente i de pe suprafe e
expuse, aciunea lor antibacterian este eficace,dar se execut la distan de cel mult
un metru.
Sterilizarea i dezinfecia prin gaze- se utilizeaz aldehida formic sau formaldehida
sub form stabil de formol soluie apoas 40% sau polimer solid trioximetilenul, se
mai folosete i oxidul de etilen.Fiind inflamabil se utilizeaz n steriilizatoare
special n amestec cu 90% CO2 sau cu fluorocarbon.
Alt surs!!!
Metodele de sterilizare:Autoclavarea- pentru instrumentar metalic ,obiecte din
bumbac sau cauciuc termorezistent, instrumentele sunt grupate dup destina ie i
mpachetate n cmpuri de bumbac,hrtie,nylon sau folie de aluminiu i plasate n
casolete.
Sterilizarea n pupinel- se folosete pentru sterilizarea instrumentelor metalice n
special a celo confecionate din metale oxidabile. 170grade-60min,160grade120min,150grade-150min.Instrumentele sunt ambalate n cutii metalice sau folie de
aluminiu.
Sterilizarea prin vapori chimici nesaturai-amestecul de
formaldehid,alcool,keton,ap,aceton, nclzite sub presiune degaj vapori ce
acioneaz ca agent de sterilizare. Dispozitivul chemiclav 132 grade 1,5-2 atm,timp
20 min. Se mai practic sterilizarea cu oxid de etilen i cu glutaraldehid.

*Complex de msuri menite s distrug microbii n ran ntr-o forma iune

patologic n organismul ntreg.
Mult vreme rolul microorganismelor n producerea unor boli a fost ignorant.Nu se
cunotea nici cauza complicaiilor supurative aprute dup efectuarea unor presta ii
medico-chirurgicale.Louis Pasteur 1878 pune bazele conceptului sterilizrii,
recomand metodele aseptice de tratament medico-chirurgical care permite evitarea
contaminrii organismului cu germenii din afar.n 1867,Lister public rezultatele
tratamentului cu fenol n cazul fracturilor multimple.Acesta punea o bucat de vat
mbibat cu fenol n ran dup operaie i apoi aplica un bandaj mbibat tot cu
fenol.Cnd era cazul acoperea cu o bucat de metal subire bandajul pentru a
mpiedica evaporarea fenolului.O alt metod a lui Lister era s pulverizeze fenol n
camera de operaie, ns metoda nu a avut prea mare success datorit faptului c
fenolul irita att ochii doctorilor ct i a pacienilor.Ulterior au fost descoperite multe
substane antiseptic i tehnici de distrugere a microorganismelor.
28) Prin ce metode i mijloace se obine antisepsia. (mijloacele sunt n text!!!)
Metodele de antisepsie sunt: -fizice, -mecanice, -chimice, -biologice, -mixte
Antisepsia fizic-utilizarea metodelor fizice care creeaz n ran condi ii
nefavorabile pentru dezvoltarea bacteriilor. EX: tampoane de tifon , drenaje de
cauciuc, sticl i mas plastic.Tampoanle de tifon proprieti hidroscopice ce se
intensific la folosirea soluiilor hipertonice precum clorura de sodium de 5-10%.Se
utilizeaz metoda de tratament deschis fr pansament. Plus la toate razele
ultraviolet,laser, ultrasunetul ,etc.
*Ultrasunetul- sunt unde elastic, frecvena de 20 kHz, neauzit de urechea
omului.Aciunea bactericid se manifest n mediul lichid i se bazeaz pe efecte
fizice i chimice.
Fizic-presiune n bulele de lichid ajung la 300 atm, temperature se ridic la 700
grade
Chimic- eliberearea din molecula de ap H+ i OH- , ce opresc reac ia de oxidoreducere din celulele microbilor.
*Laser- 2 tipuri cu energie nalt i joas
nalt- 1)temperature n esuturi se ridic pn la cteva sute de grade ce aminte te de
arsuri termice. 2)Apariia *undei de oc*- din cauza trecerii rapide a substan elor
solide i lichide n stare gazoas.
Lumina roie monocromatic are aciune antiinflamatorie i vasodilatatoare,
amelioreaz metabolismul , intensific regenerarea celulelor tinere din mduva
osoas i splin, creterea i dezvoltarea vaselor sangvine.
Antisepsia mecanic-ndeprtarea din ran a esuturilor necrotizate i neviabile
care prezint mediul nutritiv principal pentru microorganism precum i pentru
microbii i corpurile strine nimerite n ran.

26) Metode de control ale calitii sterilizrii.

Teste chimice- cu substane n form de pulbere topindu-se la temperatura mai
mare de 120 grade (sulful,acidul benzoic)
Teste biologice- (la uzine).Se folosesc culturi sporulate de Bacillus
Stearothermophylus cu care se impregneaz un anumit obiect ce e pus n
steralizator.
Sticherile lipite pe hrtia n care sunt sigilate instrumentele.
27)Definiia, coninutul i istoricul noiunii antisepsie.
Antisepsia- *(Semmelweis 1846- splarea minilor medicului cu clorur de
calciu,Lister 1867-folosete acidul carbolic)este opera ia care utiliznd procedee
chimice,permite omorrea sau inhibarea microbilor patogeni de pe nveli urile
organismului (tegument,mucoase) sau din plgi.
13

Antisepsia chimic- ex: sulfanilamidele. Aciunea local i general a antisepticului

trebuie s fie inofensiv pentru macroorganism i celulele lui i distrugtoare pentru
microbi.
Antisepsia biologic- reunete un mare grup de preparate ce acioneaz nemijlocit
asupra celulei microbiene sau toxinelor ei. Antibioticele, Bacteriofagii, Antitoxineleadministrate sub form de ser
Antisepsia mixt-ex: prelucrarea primar chirurgical(antisepsia mecanic i
chimic)+antisepsia biologic+plasarea de pansament(antisepsia fizic)
Antisepsia superficial(la suprafa form de praf, unguent, compres,
splturi)/profund(injectare, blocare)
Antisepsia local/general.
29)Particularitile interveniilor de chirurgie oral i maxilo-facial.
1. Se administreaz premedicaia cu o zi nainte de interven ie cu scopul de a
preveni anxietatea.
2. Utilizarea antibioticilor nainte de operaie , deja calea de administrare i
doza e individual la fiecare pacient.
3. ntervenia se efectueaz cu anestezie , metoda este selecatat n
dependen de locul i volumul interveniei chirurgicale
4. Nici un medic nu are dreptul de a trata un pacient cu maladii somatic acute
sau cornice fr consultaia medicului specialist n domeniu. Destul de des
sunt reacii alergice.Obligatoriu aceti pacieni necesit testul alergologic.
Orice intervenie de chirurgie oral i maxilo-facial necesit respectarea
anumitor etape precum:
-Examinarea clinic/paraclinic, - Stabilirea diagnosticului, - Planificarea unui plan
de tratament, - Pregtirea psihic a pacientului

1. Dac starea bolnavului ne permite, bolnavul va fi ndrumat , ajutat s fac baie

sau du,urmat de igiena cavitii bucale, ngrtijirea prului, tierii unghiilor.
2. Asigurarea repausului fizic, psihic i intellectual.
3. Se ntrerupe alimentaia cu cel puin 12 ore naintea interven iei chirurgicale
4. Evacuarea intestinului,clisma
5. Golirea vezicii urinare
6. Bijuteriile vor fi predate familiei sau administraiei spitalului
7. ndeprtarea lacului , rujului, machiajului.
Pregtirea local
1. Pielea proas se rade din regiunea cmpului operator
2. Asanarea focarului de infecie odontogen
3. Protezele dentare mobile vor fi scoale
Monitorizarea funciilor vitale
1. Msurarea temperaturii
2. Pulusul
3. Respiraia
4. TA
5. Observarea diurezei
6. Observarea scaunului
Pregtirea medicamentoas(administrarea antibioticilor,premedicaia)
1) Reducerea anxietii
2) Reducerea metabolismului prin furnizare de oxygen
3) Se reduce activitatea reflexelor(tusa)
4) Scderea volumului de secreie salivar
5) Reducerea efectelor toxice ale anesteziei locale i generale
6) Prelungirea efectului analgesic

Pregtirea fizic a pacientului(ngrijiri igienice)

1) Pregtirea medicamentoas(premedicaia)
2) Monitorizarea funciilor vitale
Pregtirea psihic- bolnavul e informat despre necesitatea interveniei chirurgicale,
riscul, eventualele complicaii i obligatoriu se va cere consimmntul
pacientului(lege n 2007, ord.300 data 24 iulie*Ion Ababii*) -se fixeaz data
interveniei, - bolnavul e nconjurat de o atenie sporit, -se suprim totul c ear putea
s-I provoace bolnavului o stare de nelini te (lupta cu oglinzile) , - crem comoditi
n saloane
Pregtirea fizic
Pregtirea general

30)Scopul pregtirii preoperatorii a bolnavului

Examinarea clinic/paraclinic
Stabilirea diagnosticului
Planificarea unui plan de tratament
Pregtirea psihic a pacientului
Pregtirea fizic a pacientului(ngrijiri igienice)
Pregtirea medicamentoas(premedicaia)
Monitorizarea funciilor vitale

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Pregtirea psihic- are ca scop! bolnavul e informat despre necesitatea interveniei

chirurgicale, riscul, eventualele complicaii i obligatoriu se va cere consimmntul
pacientului(lege n 2007, ord.300 data 24 iulie*Ion Ababii*)
14

-se fixeaz data interveniei

- bolnavul e nconjurat de o atenie sporit
-se suprim totul c ear putea s-I provoace bolnavului o stare de nelini te (lupta cu
oglinzile)
- crem comoditi n saloane
Pregtirea fizic-are ca scop!
Pregtirea general
*Dac starea bolnavului ne permite, bolnavul va fi ndrumat , ajutat s fac baie sau
du,urmat de igiena cavitii bucale, ngrtijirea prului, tierii unghiilor.
*Asigurarea repausului fizic, psihic i intellectual.
*Se ntrerupe alimentaia cu cel puin 12 ore naintea interven iei chirurgicale
*Evacuarea intestinului,clisma
*Golirea vezicii urinare
*Bijuteriile vor fi predate familiei sau administraiei spitalului
*ndeprtarea lacului , rujului, machiajului.
Pregtirea local
*Pielea proas se rade din regiunea cmpului operator
*Asanarea focarului de infecie odontogen
*Protezele dentare mobile vor fi scoale
Monitorizarea funciilor vitale
are ca scop:
*Msurarea temperaturii
*Pulusul
*Respiraia
*TA
*Observarea diurezei
*Observarea scaunului
Pregtirea medicamentoas(administrarea antibioticilor,premedicaia)
Are ca scop:
*Reducerea anxietii
*Reducerea metabolismului prin furnizare de oxigen
*Se reduce activitatea reflexelor(tusa)
*Scderea volumului de secreie salivar
*Reducerea efectelor toxice ale anesteziei locale i generale
*Prelungirea efectului analgesic

31) Premedicaia(pre-anestezia) n secie (cabinet)de chirurgie OMF.

Premedicaia const n administrarea unui tranchilizant (Diazepam) i un
antiinflamator de tipul(indometacinei).Scopul premedica iei-----este de a lini ti
pacientul nainte de a-l transporta n sala de operaie ,dar fr a influen a negativ
funcia respiratory i cardio-vascular.Pentru mul i dintre pacieni premedica ia nu
este necesar sau nu se poate realize.
Administrarea antibioticilor.
Avantajele:
*Reducerea anxietii
*Reducerea metabolismului prin furnizare de oxigen
*Se reduce activitatea reflexelor(tusa)
*Scderea volumului de secreie salivar
*Reducerea efectelor toxice ale anesteziei locale i generale
*Prelungirea efectului analgesic
32)Pregtirea medicului chirurg ctre intervenie n secie (cabinet)de
chirurgie OMF.Echipamentul necesar.
Echipa de chirurgi trebuie s fie lipsit de infec ii n special al sistemului respirator,
apielii ce pot fi transmise n plag.Etapele pregtirii medicului:
1) Pregtirea psihologic
2) Pregtirea intelectual
3) Pregtirea fizic
Echipamentul: costum chirurgical, bonet,bahile,ochelari,mnui,costum
chirurgical de unic folosin.
33)Importana i locul anesteziologiei n chirurgia oro-maxilo-facial.Istoric i
orientri actuale.
Anesteziologia-ramur a tiinei medicale care se raporteaz la studiul i aplicarea
diferitor metode i substane anestezice cu scopul de a mbunt i procedeele
operatorii.Anestezia- un rol primordial n chirurgie,deoarece acest procedeu ofer
comfort att pacientului ct i echipei chirurgicale n timpul interven iei operatorii.
Scurt istoric---Pn n secolul 19 pe post de anestezie erau folosite drogurile impure
care aveau un efect nociv.1844-Horrace Wells-prima anestezie general satisfctoare
ca substan a folosit*protoxidul de azot*-cu scopul extrac iei dentare.
16 octombrie 1846-William Morton prima anestezie general cu eter, pentru
nlturarea unei tumori cervical.
Prima tehnic de anestezie utilizat n chirurgia OMF
Cocaina- prima substan de anestezic local cunoscut preparat din frunzele
arborelui Eretroxilon Coca de ctre Mac Lagan (1875),Nieman reu e te s o
sintetizeze n 1859.nceputul tehnicii de anestezie local.
1844-oftalmolog din Austria Carl Kolles efectueaz o operaie pe ochi cu cocain.

Pregtrea preoperatorie are ca scop asigurarea unei interven ii chirurgicale

de succes, fr complicaii.(ce e specific pentru fiecare etap am scris n
text!!!)
15

1884-William Halsted anesteziaz pe traiectul nervului alveolar

1890-Ritzer reuete sinteza benzocainei
1903-Chirurgul german Heinrich Brawn prelungete efectul analgesic prin
administrarea de adrenalin
1904-sinteza de procain realizat de Alfred Einhorn
34)Definiia anesteziei generale.Scopurile i sarcinile anesteziei.
Anestezia general- stare de somn narcotic, indus de administrarea unor substane
cu aciune la nivelul celulelor nervoase encefalice,care suprim con tiin a i
senzaiile dureroase.
Scopul anesteziei generale-principal-controlul func iilor vitale ale organismului n
timpul interveniei chirurgicale pentru a proteja pacientul de stresul operator.Pentru
a asigura imobilizarea pacientului. Pentru ca pacientul sa nu simt i s nu vad
nimic ce l-ar putea afecta psihologic.Are ca scop, abordarea mai multor cmpuri
operatorii situate la distan mare unul de altul ,poate fi utilizat n caz de alergie la
anestezicele locale, se poate adapta la intervenii chirurgicale imprevizibile ca durat
i amploare.
35)Indicaiile i contraindicaiile anesteziei generale,particularit i.
Particularitatile anesteziei generala n OMF

Indicatiile anesteziei generale in stomatologie pot fi extinse si in alte situatii:

-cazuri care ar necesita tratamente stomatologice multiple intr-o sedinta,cum ar
fi:extractii multiple ale unor dinti situati in cadrane dento-alveolare diferite;
-cazuri de epilepsie, la care declansarea crizei sub anestezie locala in timpul
tratamentului stomatologic poate conduce la accidente foarte grave prin contractarea
brusca si foarte puternica a muschilor inchizatori ai cavitatii bucale.
-unele afectiuni cronice care necesita un control special al pacientului, cum
cunt:hipertensiunea arteriala(pentru evitarea complicatiilor
cardiocirculatorii),hipertiroidismul(cind nivelul ridicat al metabolismului si
tulburarilor cardio-circulatorii fac dificil controlul pacientului sub anestezie locala);
-la pacientii cu un echilibru neuro- vegetativ labil( depresivi, anxiosi).
Contraindicaii- pacienii n etate cu boli cardiovasculare, diabet zaharat, alte
maladii i extenuri a organismului care nu ar putea rezista la o oarecare interven ie
cu utilizarea unei anestezii generale.
36)Avantaje i dezavantaje ale anesteziei generale.
Avantaje:
1) Nu solicit psihologic pacientul
2) Poate asigura imobilizarea complet a pacientului pentru un timp ndelungat
3) Asigur controlul cilor respiratorii, respiraie i circulaie
4) Permite abordarea mai multor cmpuri operatorii situate la distan mare
unul de altul
5) Poate fi utilizat n caz de alergie la anestezicele locale
6) Se poate adapta la intervenii chirurgicale imprevizibile ca durat i
amploare.
Dezavantaje:
1) Necesit aparatur scump i complex
2) Necesit personal cu nalt calificare
3) Necesit un grad de pregtire a pacientului
4) Poart riscul unor complicaii majoare ca moarte, infarct miocardic,
accident vascular cerebral
5) Asociat unor complicaii mai puin grave ca asfixia
6) Asociat hipertermiei maligne-o afeciune muscular rar mo tenit la care
expunerea la anumite anestezice duce la hipertermie acut cu poten ial
letal,hipercardie,acidoz metabolic
37. Definiia de anestetic local. Mecanismul de aciune.
Anestezice locale - remedii medicamentoase cu aciune localizat, temporar i
reversibil asupra terminaiilor nervoase senzitive, blocnd percep ia i transmiterea
impulsurilor dureroase.

Anestezia generala asociaza trei tipuri de actiune:

-narcoza(sau pierderea constientei ori somn profund), care este datorata
administrarii unui agent anestezic, fie prin inhalare,fie pe cale intravenoasa.
(ketamina, etomidal si mai recent , diprivan)
-analgezia( disparitia durerii) care este obtinuta multumita substantelor
morfinomimetice ca fenoperidina sau fentanilul;
-curarizarea (folosirea unei substante paralizante), care permite relaxarea
musculara necesara unei bune desfasurari a interventiei.
Indicatiile ale anesteziei generale in stomatologie:
1.la copiii mici, la care teama fata de ingrijirile stomatologice face imposibila
colaborarea cu medicul;in aceste cazuri, simpla injectie pentru efectuarea anesteziei
locala este tot atit de dificila de executat ca si interventia stomatologica insasi;
2.la pacientii cu teren alergic sau care prezinta intoleranta la anestezicele locale;
3.la bolnavii cu deficite neuro-psihice si neuromotorii.
Deficitele motorii centrale, caracterizate prin miscari necoordonate, fac imposibila
orice manevra endobucala sub anestezia locala.
4.in procesele septice evolutive, unde accesul eficient asupra regiunii de anesteziat
nu este posibil,iar din cauza inflamatiei, infiltratia locala si blocajul la distanta nu
sunt posibile.
16

Mecanismul de aciune: Anestezicele locale nu influeneaz potenialul de repaus

al mernbranei, dar determin schimbri electrochimice n membrana nervoas care
previn depolarizarea i "stabilizarea membranei"- blocnd astfel propagarea
influxului nervos. Acest lucru se realizeaz prin blocarea deschiderii canalelor de Na
cu meninerea polarizrii celulei.
Formele ncrcate electric (anionii) ale anestezicelor locale capt acces la nivelul
canalelor de Na i le blocheaz, fcnd ionii de Na+ incapabili s traverseze
axolema (membrana nervoas).
Cu ajutorul acestui mecanism,impulsul nervos nu se mai poate propaga.
Pe msur ce blocajul se dezvolt, depolarizarea este iniial ncetinit i n final
prevenit.
NB! NOTIUNI DE FIZIOLOGIE A TRANSMITERII NERVOASE
- cnd nervul este inactiv exista un potential electric de repaus de -50 mV pana la -70
mV in celula; interiorul nervului este saturat cu ioni de Na. Raportul K intracelular/
K extracelular =27/1
- la excitare apare un aflux de ioni de Na in celula ceea ce determina o
depolarizare(0,3 ms): nervul este incarcat pozitiv (40 mV)in interior in comparatie
cu exteriorul membranei celulare care devine negativ. Cand cel este depolarizata
maxim se inchid canalele de Na si ionii de K ies din celula cu efect de repolarizare
- repolarizare: potentialul de repaus intracelular ajunge din nou la -50 ~ -70 mV.
- Are loc un dezechilibru intracelular prea multi ioni de Na intracelular si prea
multi ioni de K extracelular . Concentratiile sunt refacute de pompele de Na si K.
38. Cerine ctre anestetice locale moderne.
aciune periferic temporar i reversibil asupra celulelor i fibrelor nervoase
senzitive
efect anestezic puternic, care s asigure o anestezie complet pentru toate tipurile
de tratament stomatologic;
inducie suficient de scurt;
durata adecvat a anesteziei, ce trebuie s varieze ntre 30 i 60 de minute pentru
tratamentele stomatologice standard;
toxicitate sistemic redus;
s nu produc iritaii locale;
raport bun eficien / toxicitate;
incident sczut a efectelor adverse.
- S nu provoace efecte generale nedorite, sa nu fie toxice in concentratiile utile
pentru efectul anestezic, sa nu determine fenomene de obisnuina (toxicornanii), s
nu creeze reactii de sensibilizare sau alergie i s nu duneze procesului de
vindecare local
- S fie solubile in ap.

- S raman stabile n solutii.

- S difuzeze uor n tesuturi, dar s nu se resoarb prea repede pentru a asigura o
actiune suficient de indelungata.
- Actiunea anestezic s se instaleze i s fie suficient de intensa.
- S nu se degradeze prin caldura (fierbere) n vederea sterilizrii.
-termen de pstrare ndelungat (2-3 ani).
39. Clasificarea anesteticilor locale.
Anestezicele locale au o structur format din 3 pri:
- Inelul aromatic - componenta anionica- ofera caracterul lipofil,care face posibila
actiunea directa asupra celulelor si fibrelor nervoase,
Gruparea amino(hidrofil) ce formeaz sruri solubile n ap n combina ie cu acizi,
Lanul intermediar, care cuprinde fie un ester, fie o legtur amidic, determin
clasificarea anestezicelor locale n esteri i amide.
Gruparea ester (-COO-) legtura esteric relativ instabil i aceste anestezice sunt
hidrolizate uor, att n soluie ct i dup injectare, n plasm, prin
pseudocolinesteraze.
Durat de via relativ scurt i sunt dificil de sterilizat deoarece nu poate fi utilizat
cldura. Fiind descompuse rapid n plasm, sunt relativ netoxice, dar i durata de
aciune e mai redus.
Gruparea amidic (-NHCO-) legtura amidic este mult mai stabil dect cea
esteric,iar substanele n soluie suport sterilizarea prin cldur i schimbrile de
pH (care pot fi necesare la adugarea de vasoconstrictor).
Nu sunt dezactivate n plasm i se metabolizeaz n ficat, astfel nct puin, sau
chiar deloc din anestezic, este eliminat ca atare.

ESTERI

17

AMIDE

- ai acidului Paraaminobenzoic
Procaina (Novocaina)
Clorprocaina
Propoxicaina
- ai acidului Benzoic
Cocaina
Benzocaina
Tetracaina
Butacaina
Hexylcaina

o resorbie mai lent a anestezicului n circulaie (mentinerea anestezicului n

esut)
risc mai sczut de toxicitate sistemic;
efect anestezic local cu poten i durat semnificativ crescute (determina
utilizarea unor cantitati mici de solutie anestezica)
diminuarea sngerrii locale.

Lidocaina
Mepivacaina
Bupivacaina
Articaina
Prilocaina
Etidocaina
Ropivacanina

Constricia sfincterelor precapilare este cea responsabil pentru limitarea fluxului

sanguin la nivelul locului de injectare, inducnd o hemostaz rapid i eficient.
Vasoconstricia reduce rata de absorbie a anestezicului n fluxul sanguin, ceea ce
induce o putere anestezic mai mare i efect ndelungat.
42. Anestezia loco-regional. Definiie.
Abolire tranzitorie a impulsurilor nociceptive de la o regiune a corpului prin
intreruperea temporara a conductibilitatii neuronilor senzoriali. Con tientul
rmnnd intact.
Blocarea transmisiei aferenelor nociceptive senzitive i simpatice autonome precum
i a eferenelor motorii la nivelul axonilor nervilor periferici, prin intermediul unor
anestezice locale.

40. Avantajele i dezavantajele folosirii substanelor vasoconstrictoare n

anestezia local i loco-regional.
+Resorbia mai lent a anestezicului n circulaie(mentinerea anestezicului n esut),
reducndu-i toxicitatea sistemic
+Efect anestezic local cu poten i durat crescut (determina utilizarea unor
cantitati mici de solutie anestezica)
+Diminuarea sngerrii locale (prin vasoconstricie), deci asigura o bun vizibilitate
a cmpului operator.
+ Limitarea fluxului sanguin la nivelul locului de injectare, inducnd o hemostaz
rapid i eficient.
+Diminuarea concentraiei plasmatice a substan ei anestezice
+Combat efectele toxialergice ale substanei anestezice.

Clasificare : Topic Local Intravenoas regional (sub garou) Intraosoas

Troncular Plexal Peridural Sacral Rahianestezia
43. Particularitile anesteziei loco-regionale n chirurgia oral i maxilofacial.
Avantaje i dezavantaje.
PARTICULARITILE ANESTEZIEI N STOMATOLOGIE I
CHIRURGIA DENTO-ALVEOLAR I OMF

Dezavantajele rezulta din folosirea incorect:

- in concentratii mai mari dect cele necesare:
- injectari repetate ce crest cantitatea de vasoconstrictor pn la doze aproape toxice;
-injectare intravascular accidental.
41. Scopul utilizrii substanelor vasoconstrictoare.

1. Alegerea metodelor, substanelor i tehnicilor de anestezie se face dup

anumii factori: vrst, starea general i psihic a pacientului, tipul i
durata interveniei, locul unde se intervine (ambulatoriu sau spital) i
condiiile de dotare, competena i experiena cadrelor medicale
2. Actele terapeutice n care se poate utiliza anestezia sunt de divers
complexitate, de la manopere simple (incizii superficiale) pn la
intervenii complicate (rezecii maxilare)
3. n chirurgia dento-alveolar manoperele operatorii se desf oar n
cavitatea bucal astfel se limiteaz utilizarea anestezicelor inhalatorii
4. n chirurgia de ambulatoriu majoritatea interven iilor se execut sub
anestezie loco-regional, care sunt n general insuficient investiga i sau

Anestezicele locale au efect vasodilatator, ce duce la o absorbie rapid a

anestezicului n circulaie, diminund durata efectului anestezic local i crescnd
concentraia plasmatic a substanei anestezice.
Din acest motiv, preparatele anestezice locale conin un agent vasoconstrictor care
permite:

18

5.

6.
7.
8.
9.

nepregtii pentru anestezii generale i care nu pot fi monitoriza i

postoperator
De aceea, pentru tratamentele de ambulatoriu se practic n majoritatea
cazurilor anestezia loco-regioanl, aceasta fiind precis, u or de realizat, nu
necesit pregtiri speciale, respectiv aparatur i personal calificat, oferind
i posibilitatea cooperrii cu pacientul
Cnd anestezia loco-regional nu se poate aplica se recurge la anestezia
general (conform indicaiilor)
- solicita psihologic pacientul;
- nu poate asigura imobilitatea completa;
- nu permite abordarea mai multor cimpuri operatorii situate la distante
mari unul de alttul

- limitare n timp a efectului anestezic;

- preferare de catre multi bolnavi a somnului anestezic;
- lipsa relaxrii musculare;
- risc de supradozaj;
- insuficienta analgezic
- complicaii aprute : abces purulent, trism, necroza esuturilor, nevralgii, dureri
postanestetice.
44. Indicaiile i contraindicaiile anesteziei loco-regionale.
INDICAII Asupra dinilor, parodoniului i osului alveolar, operatii mai intinse
asupra parilor moi ale feei i gtului, asupra oaselor maxilare, sinusului maxilar
CONTRAINDICAII absolute nu sunt, dar se tine cont de:
- vrst: sub 9-10 ani preferndu-se anestezia general, deoarece copii pot declana
manifestari anarhice, violente, de nestpnit datorita reac iilor emo ionale exagrate
- starea fiziologic: se recomanda pruden n perioada menstrual, sarcina, mai ales
n primele trei luni i ultimele dou; se preconizeaza doze mici de anestezic la
mamele care alpteaza, astfel interventia se practica imediat dup alaptare, iar suptul
urrmtor e suprirnat;
- starea psihic: labil, anxietate, epilepticii, alcoo1icii cronici, necesita
premedicalie bine individualizat sau se prefera anestezia general;
- starea general: terenul cardio-vascalar ( hipertensivi, cardiopatii decompensate,
bolnavii cu valvulopatii, purtatori de valve artificiale)

Avantajele anesteziei locoregionale:

1. Actiunea anestezicului este limitata/intit la structurile pe care se
intervine, fra a influena teritorii prea ntinse i fr risc de accidente toxice
generale grave.
2. Nu necesita pregtiri speciale preanestezice. Administrare uoara avnd o
tehnic simpl i precisa; nu necesita aparatur complicat, un anestezist si
nici personal ajutator suplimentar,
3. Perioada postanestezic scurt, fiind utilizat n conditii de ambulator.
4. Perioada scurt de recuperare postoperatorie.
Pacienii pot parasi imediat sala de interventie, relundu- i n scurt timp
activitatea normal.
5. Cmpul operator ramne complet liber i desfururea actului terapeutic
nu este jenat.
6. Nu suprima reflexele protectoare (de tuse si nghiire) deci evit pericolul
ptrunderii de snge, sccreii, corpi strini in cile respiratorii superioare.
7.Poate fi potenializat printr-o premedicaie corespunztoare sau precedat
de sedarea contient n scopul diminurii receptivitii psihice a
pacientului.
8. Expune la cele mai putine riscuri vitale.
9. Pstrarea contienei
10. Pre de cost redus

45. Clasificarea metodelor de anestezie loco-regional utilizate n stomat i

Ch OMF
I LOCALE
1 Refrigeraie
2 De contact (badijonare, mbibiie, pulverizare)
3 Injecie
a) la distan (baraj)
b) Plexal
c) Intrapulpar
d) Intraligamentar
e) Intrapapilar

Dezavantejele anesteziei locoregionale:

19

II REGIONALE
1 Troncular periferice la Maxil
a) n.incisiv (n.nazopalatin)
b) n.infraorbital
c) tuberozitate (n.alveolar supero-posterior)
d) orificiul palatin mare
2 Troncular periferice la Mandibul
a) Spina Spix (n.alveolar inf + n.lingual)
b) n.mandibular
c) n. Mentonier
d) n.bucal
e) n.lingual
3 Troncular bazal
a) foramen oval
b) foramen rotund

-Suprimarea reflexului de vom n cazul folosirii materialelor de amprent sau

plicrii filmului radiologic distal n cavitatea oral.
-Extragerea dinilot temporari mobili, cu rizaliza accentuat
-Incizia abceselor superficializate la mucoas.
!Relativ rar folosite n prezent att n medicina dentar ct i n chirurgia OMF
deoarece intereseaz doar prile moi, fiind mai frecvent folosite n sfera ORL

46. Anestezia de contact (aplicativ). Indicaii, tehnica, substane utilizate.

Se bazeaz pe permeabilitatea mucoasei pentru o serie de substane anestezice cu
posibilitatea de a determina insensibilitatea stratului superficial al mucoasei i a
esutului submucos (2-3 mm).
Concentraia anestezicului folosit este mai mare dect pentru injectare.
Se folosete un produs avnd ca ingredient activ Xilina n concentraie de 5-10%,
sau mai rar
tetracaina 2%, butacaina 4%, benzocaina 14%, prilocaina 4%, amethocaina.
NB! Se realizeaz in practic cu substante anestezice sub form de:
a. lichide: cocain 10%; pantocain 2%; xilin 5-10%; percain 2%; pribenzamin
4%; piperocain10%; hurricain (benzocain 20%); benzocain-novol 10%;
diclonin hidroclorid 0,5%; gingicain.
b. paste: contralgin past; contralgan pe baz de cocain; pomad de xilin
(xilocain 5%); pomad benzocain 5-10%
c. pulberi: ortoform 5-10%; benzocain.
d. aerosoli: lidocain 10%.
e. gel: lidocain 5%; benzocain 20% (hurricain); preject; gingicain.
f. unguente: alfacain 5%; lidocain 5%; xylocain 5%; butacain sulfat.
g. spray: gingicain; peryl; xylestesin; neosinalgin; lidocain 10%; xylocain 10%.

Produsele sub form de aerosoli sunt foarte folosite, totu i cele sub form de paste
sunt mai bune deoarece se poate aprecia exact cantitatea de anestezic folosit.

Tehnica de utilizare :
Izolarea regiunii de anesteziat cu comprese sau rulouri de vat dup aplicarea
aspiratorului de saliv
Uscarea prealabil a locului de aplicare a anestezicului,
Aplicarea sub form de past (prin badijonare) sau prin pulverizare.
Instalarea anesteziei (2 -3 minute pn la 10-15 minute) i apoi efectuarea
manoperelor
Durata anesteziei este de la 10-15 minute i poate dura uneori pn la 45-60 minute.

Anestezia topic se poate utiliza i n cazul unui nerv situat relativ submucos.
Tehnica de "imbibiie" (O. Theodorescu) i se folosete pentru:
anestezia nervului lingual n anul mandibulolingual, n dreptul molarului de
minte;
anestezia nervului nazopalatin al lui Scarpo pe podeaua fosei nazale, anterior
de cornetul
inferior (Procedeul Escot).
47. Tehnica de baz a anesteziei prin injectare (vezi 48). Instrumentarul
necesar.
a)seringi pentru fiole sau pentru carpule
-pt fiole din material plastic; au un corp, un piston si un ac; sunt de unica
folosinta
- pt carpule din plastic(de unica folosintza) 2-5 ml capacitate, ac
atraumatic cu diametru
de 0,6-0,8mm si lg de 25-50mm
- au posibilitatea de aspiratie
- din metal (se pot steriliza)
- pt injectari sub presiune intraligamentare
- carpula ascunsa in seringa

Indicaii :
-Intervenii pe fibromucoasa gingival (detartraj, adaptarea unei coroane la colet,
finisarea unei obturaii de colet, naintea punciei anestezice)
20

- presiune ft mare
- introducerea ft rapida a anestezicului
b)carpule cu substanta anestezica
- au inscriptionat felul anestezicului, concentratia, vasoconstrictorul asociat,
concentratia lui,volumul de substanta si termenul de valabilitate
c)trusa de consultatie
d)comprese sterile
e)antiseptic pentru mucoasa
48. Anestezia infiltrativ. Indicaii, tehnica.
Cea mai folosita metoda in medicina dentara
Presupune introducerea anestezicului in tesut cu ajutorul seringii si dispunerea
lui in aproprierea terminatiilor nervoase sau lng un trunchi nervos (anestezie
tronculara)
Anestezia submucoasa- n abcese superficiale (strict submucos)
-Ptrunderea acului submucozal, deasupra pocesului septic
-Infiltrarea anestezicului de-a lungul viitoarei linii de incizie
-La naintarea acului n esut - (ischemierea)=>
-Incizia rapida,pt ca durata anestezicului e mic,apar senzatii de durere pt. c
nu e anesteziat i periostul
Anestezia intradermica - se adreseaza tegumentului pt excizia unor formatiuni
mici, pt corectarea unor defecte postextractionale sau pt plastii cu lambouri
locale mici
n straturi ptrunznd dermul
*Anestezia subcutanata in straturi-se introduce acul la nivelul dermului si
se infiltreaza strat cu strat aria viitoarei plagi operatorii
*Anestezia subcutanata in baraj-infiltrare la distanta de leziune,crendu-se
aria patrulatera ce circumscrie viitoarea plaga.
Acul patrunde subcutanat in 2 puncte diametral opuse,care sunt 2 din cele 4
vrfuri ale patrulaterului.Printr-o rotatie la 45se realizeaza 2 laturi ale
patrulaterului
Anestezia intraligamentara-cu seringi speciale cu ac,care la apsarea
pistonului eliberareaz 0,20ml anestezic
Indicatii-pacientii cu risc hemoragic(hemofilici,tratament cu anticoagulante,
tulburri hepatice)
Acul prin papila dentara cu bizoul orientat spre dinte se ptrunde in spatiul
alveolo-dentar unde lasa o cantitate 0,20 ml
La pluriradiculari presupune si punctii vestibulare si palatiale/linguale
-Avantaje:
1.posiblitatea anestezierii la un singur dinte

2. durata scurta de instalare 25-40s

3.cantitate redusa a substanei 0,15-0,20 ml
4.lipsa anesteziei la nivelul partilor moi
Teritoriu anesteziat: fibromucoasa gingival, os alv, pachetul vasculo-nervos
dentar)
-Dezavantaje
1.seringi speciale
2.apare frecvent aleveolita postextractionala
3.durere locala postanestezic
Anestezia intraosoasa -la mandibula, se urmareste infiltratia sol.anestezice in
spongioasa osoasa prin traversarea corticalei
Teritoriu anesteziat: fibromucoasa gingival, os alv, pachetul vasculo-nervos dentar)
Indicatii-pacientii cu risc hemoragic(hemofilici,tratament cu anticoagulante,
tulburri hepatice)
Acul prin papila dentara cu bizoul orientat spre dinte se ptrunde in spatiul alveolodentar unde lasa o cantitate 0,20 ml
La pluriradiculari presupune si punctii vestibulare si palatiale/linguale
Tehnica : perforator cu mandren care strbate corticala i permite substan ei s
ajung intraosos la spongioas.
-perioada de instalare scurta=30sec
-durata anesteziei=15-45 min
Anestezia paraapicala supraperiostala(PAS,anestezia plexala) vezi mai jos 49
49. Anestezia plexal. Indicaii tehnica.
Indicaii :
extracii dentare.
rezecii apicale
inserarea implanturilor dentare
intervenii chirurgicale parodontale
extirparea tumorilor gingivale i a chisturilor de mici dimensiuni
Contraindicaii: afeciuni de tip supurativ situate la nivelul locului de puncie,
existnd riscul de diseminare, ca i n cazul unor ulceraii sau tumori.
Tehnica : Puncia anestezic se efectueaz n vestibulul bucal, n mucoasa
mobil, deasupra apexului dintelui, acul avnd bizoul orientat spre planul osos.
Direcia oblic a acului permite injectarea supraapical supraperiostal a soluiei
anestezice. Retragerea acului se va face lsnd att mezial ct i distal o cantitate
21

mic de soluie anestezic, procedeu care permite extinderea teritoriului

anesteziat.

- Mucoasa pe versantul lingual al crestei alvolare inferioare, plan eul bucal i

hemilimba anterior V-ul lingual
Reperele pentru spina Spix :
creasta temporal, medial i posterior de marginea anterioar a ramului
mandibular.
plica pterigomandibular situat de-a lungul marginii anterioare a
m.pterigoidian intern.
planul de ocluzie al molarilor inferiori.
margina anterioar a ramului ascendent
trigonul retromolar

Cantitatea de anestezic folosit pentru anestezia plexal este de 1,5 - 1,7 ml.
Anestezia plexal a incisivilor centrali superiori necesit ca puncia anestezic
s se efectueze trecnd cu acul din partea opus prin frenul buzei superioare
(anestezie transfrenular),deoarece permite abordul supraapical direct i
blocarea fibrelor nervoase contra laterale.
Cel mai frecvent utilizat la maxilar. Presupune injectarea anestezicului
supraperiostal i difuzarea lui prin canalele haversiene n grosimea osului unde
anesteziaz ramurile dentare nainte ca ele s ptrund n apexul dintelui.
Se poate utiliza doar n regiunile cu cortical osoas subire pentru ca anestezicul s
poat difuza.
Tehnica aplicat la maxilar pe toat ntinderea sa, cu rezerve n ceea ce privete
molarul de ase ani unde structura osoas a crestei zigomatico-alveolare mpiedic
difuzarea optim a soluiei.
La mandibul, numai zona frontal are o structur osoas ce permite difuzarea
transosoas
a anestezicului prin aceast tehnic.
Anestezia plexal este mai eficient la copii i la tineri avnd n vedere prezena
unei
corticale osoase mai puin dense i o spongie cu canale haversiene mai largi.
Acest procedeu asigur anestezia a 1-2 dini, a mucoasei vestibulare, periostului i
osului
n zona n care s-a infiltrat substana anestezic

Prin palpare cu indexul minii stngi, cnd anestezia se practic pe partea

dreapt,
sau cu policele cnd anestezia se efectueaz pe partea stng, se repereaz
marginea anterioar a ramului mandibular, degetul rmnnd fixat ntre
marginea anterioar i creasta temporal, innd n tensiune prile moi.
Locul de puncie este ntre creasta temporal i plica pterigomandibular la 1 cm
deaupra planului de ocluzie al molarilor inferiori la pacientul dentat i la 1,5 cm
fa de creasta edentat.
Direcia acului este la nceput sagital anteroposterior pn cnd se ia contact
cu osul n zona crestei temporale, corpul seringii rmnnd paralel cu arcada
inferioar.
Acul va progresa n contact cu osul, naintnd n profunzime pe faa intern
ramului mandibular i, pe msur ce ptrunde, datorit oblicitii acestuia,
necesitatea
meninerii contactului osos, va deplasa progresiv corpul seringii ctre linia
median a
mandibulei, ajungnd chiar n dreptul caninilor sau premolarilor arcadei opuse,
n funcie de oblicitatea ramului mandibular.
Injectarea: cnd acul atinge osul.
La 1 cm n profunzime se anesteziaz nervul lingual, apoi la 1,5-2 cm nervul
alveolar inferior situat mai posterior.
Aceast tehnic de anestezie la S.Spix presupune obligatoriu i anestezia n.
bucal pentru orice intervenie chirurgical dento-alveolar, n zona lateral a
mandibulei.

50. Anestezia n. alveolar inferior pe cale oral la spina Spix.

Reperele, tehnica, zona de inervaie, accidentele.
Teritoriul anesteziat permite intervenii asupra osului, dinilor,
gingivomucoasei vestibulare (de la gaura mentonier la linia median) pe o
hemiarcad, precum i a prilor moi labiomentoniere,cu excepia ariei inervate
de nervul bucal (mucoasa vestibular distal de gaura mentonier).
- Hemimandibula de partea respectiv : osul dinii paradoniul
- Mucoasa de pe versantul vestibular al crestei alveolare inferoare din dreptul
caninului pn la linia median, buza inferioar i prile moi mentoniere

Accidente ale punciei anestezice la spina Spix:

ruperea acului
22

 neparea pachetului vasculo-nervos cu producerea a unei hemoragii /

hematom
de dimensiuni reduse, fie a unei nevrite tranzitorii.
ptrunderea substanei anestezice n vas va duce la antrenarea substanei
anestezice n circulaie producnd tahicardie, paloare,lipotimie.

La pacienii la care lipsesc molarii superiori, puncia se practic la 1,5 cm sub

creasta alveolar superioar.
Direcia acului este perpendicular pe planul mucos, astfel nct corpul seringii
se afl
n dreptul primului molar de partea opus.
Acul ptrunde ~ 1,5 cm lund contact osos la nivelul tuberozitii mandibulare.
Aici se las o prim cantitate de anestezic pentru n.lingual i alveolar inferior,
apoi se retrage acul 3-4mm injectndu-se restul soluiei anestezice pentru nervul
bucal.

Greelile de tehnic care duc la neinstalarea anesteziei se datoreaz nerespectrii

locului de puncie i a direciei acului, astfel:
puncia efectuat mai jos nu va intercepta n.alveolar inferior la intrarea n
canalul mandibular i anestezia nu se instaleaz.
puncia efectuat mai sus va determina anestezia n. auriculotemporal
(anestezia pavilionului auricular) sau paralizia muchiului maseter.
puncia efectuat prea lateral (n afar) va duce la propti rea acului n marginea
anterioar a ramului mandibular, fr instalarea anesteziei pe traiectul nervului
alveolar inferior.
puncia efectuat prea medial (nuntru) de plica pterigomandibular va
determina o anestezie la nivelullaterofaringelui nsoit de tulburri de
deglutiie.
puncia efectuat prea profund (2,5-3 cm) va infiltra glanda parotid cu
anestezia nervului facial i pareza tranzitorie a acestuia (1-2 ore).

Teritoriul anesteziat permite intervenii asupra osului, dinilor,

gingivomucoasei vestibulare (de la gaura mentonier la linia median)pe o
hemiarcad, precum i a prilor moi labiomentoniere,cu excepia ariei inervate
de nervul bucal (mucoasa vestibular distal de gaura mentonier).
- Hemimandibula de partea respectiv : osul dinii paradoniul
- Mucoasa de pe versantul vestibular al crestei alveolare inferoare din dreptul
caninului pn la linia median, buza inferioar i prile moi mentoniere
- Mucoasa pe versantul lingual al crestei alvolare inferioare, plan eul bucal i
hemilimba anterior V-ul lingual
Accidente :
ruperea acului
neparea pachetului vasculo-nervos cu producerea a unei hemoragii /
hematom
de dimensiuni reduse, fie a unei nevrite tranzitorii.
ptrunderea substanei anestezice n vas va duce la antrenarea substanei
anestezice n circulaie producnd tahicardie, paloare,lipotimie.

51. Anestezia mandibular (torusal), procedeul Vaisbrem.

Reperele, tehnica, zona de inervaie, accidentele.
Raporturile de vecintate ale celor trei nervi la nivelul tuberozitii mandibulare,
cu dispunere dinspre anterior spre posterior (n.bucal, n.lingual, n.alveolar
inferior)
Repere : Difer doar locul de puncie
creasta temporal, medial i posterior de marginea anterioar a ramului
mandibular.
plica pterigomandibular situat de-a lungul marginii anterioare a muchiului
pterigoidian intern.
planul de ocluzie al molarilor inferiori.
margina anterioar a ramului ascendent
trigonul retromolar
Se repereaz plica pterigomandibular i marginea anterioar a ramului
mandibular.
Puncia practicndu-se ntre aceste dou repere la 0,5 cm sub planul de ocluzie
al molarilor superiori sau la 1,5 cm deasupra planului de ocluzie al molarilor
inferiori.

52. Anestezia n. bucal. Reperele, tehnica, zona de inervaie, accidentele.

Anestezia nervului bucal - anestezie de completare pt mucoasa gingivo-alveolar
situat distal de gaura mentonier.
Repere :
- Marginea anterioar a ramului ascendent mandibular
- Baza apofizei coronoide
- Planul de ocluzie al arcadei superioare, 1cm napoi i desubtul canal Stenon
(c.excretor al Parotidei n dreptul M1 sup)
Tehnica anesteziei troncular perfierice a n.bucal: la pacientul cu gura larg
deschisa se palpeaz marginea anterioar a ramului ascendent mandibular
23

Puncia intersectia dintre planul ocluzal superior si baza apofizei coronoide.

Acul orientat orizontal, dinspre anterior spre posterior, capul acului ajunge la
comisura bucal opus.
Se las depozitul anestezic n vecintatea marginii anterioare a ramului ascendent, la
baza apofizei coronoide, fr a nepa periostul.
Perforarea m.buccinator 1cm 1-2ml

Puncia in dreptul Caninului sau Premolarului I, n unghiul de rsfrngere a

mucoasei procesului alveolar spre planeu
Accidente :
ruperea acului
neparea pachetului vasculo-nervos cu producerea a unei hemoragii / hematom de
dimensiuni reduse, fie a unei nevrite tranzitorii.
ptrunderea substanei anestezice n vas va duce la antrenarea substanei anestezice
n circulaie producnd tahicardie, paloare,lipotimie.

Teritoriul anesteziat:
- mucoasa versantului vestibular al crestei alveolare inferioare, n dreptul molarilor;
- mucoasa jugal
- pielea obrazului si a regiunii labiocomisurale.

54. Anestezia n. mentonier pe cale endobucal.

Reperele, tehnica, zona de inervaie, accidentele.
La nivelul gurii mentoniere n.alveolar inferior se bifurc n nervul incisiv care
reprezint poriunea terminal a acestuia, intraosoas i nervul mentonier care iese
prin
orificiul mentonier i asigur sensibilitatea prilor moi respectiv hemibuza
inferioar i regiunea mentonier.
Teritoriul anesteziat :
Dinii frontali inferiori de partea anesteziat (uneori primul premolar), procesul
alveolar i fibromucoasa vestibular ntre gaura mentonier i linia median,
hemibuza inferioar i tegumentul regiunii mentoniere de partea respectiv.
Repere : Gaura mentonier - faa extern a corpului mandibulei la jumtatea
nlimii osului ntre rdcinile celor doi premolari.
Trecerea mucoasei mobile n cea fix.
La edentai, gaura mentonier - la mijlocul distanei dintre simfiza mentonier i
marginea anterioar a muchiului maseter.
Uneori, datorit atrofiei accentuate a procesului alveolar, gaura mentonier poate
ajunge foarte aproape de creasta alveolar, sau chiar pe creast, sub mucoasa
gingival.
Puncia n vestibulul inferior n mucoasa mobil n dreptul rdcinii meziale a M1
Acul - direcie oblic n jos, nuntru i nainte, fcnd un unghi de 1520 cu axul
premolarului doi i avnd astfel nclinarea corespunztoare canalului mentonier care
privete n sus, napoi i n afar.
Dup traversarea mucoasei se atinge planul osos i prin tatonare se ptrunde n
gaura mentonier.
La angajarea acului n canal, acesta devine fix, iar pacientul acuz o fulgeraie n
incisivi. Se injecteaz o cantitate de 0,5-1 ml soluie anestezic.
Injectarea la nivelul gurii mentoniere produce numai anestezia prilor moi, iar
ptrunderea n canalul mentonier produce i anestezia dinilor i procesului alveolar.
Accidente :

Tehnica anesteziei n.bucal prin infiltraie local submucoas :

Gura ntredeschis , se deprteaz cu mna stng pr ile moi labio-geniene,
expunndu-se anul vestibular inferior.
Puncia : n mucoasa mobil a vestibulului inferior, n drpetul zonei de lucru
Se las depozitul anestezic submucos
Repere : fundul anului vestibular
Accidente :
ruperea acului
neparea pachetului vasculo-nervos cu producerea a unei hemoragii / hematom
de dimensiuni reduse, fie a unei nevrite tranzitorii.
ptrunderea substanei anestezice n vas va duce la antrenarea substanei anestezice
n circulaie producnd tahicardie, paloare,lipotimie.
53. Anestezia n. lingual . Reperele, tehnica, zona de inervaie, accidentele.
Nervul lingual se anesteziaz de obicei odat cu nervul alveolar inferior.
Se practic pentru intervenii chirugicale asupra planeului bucal i limbii.
Repere: faa intern a corpului mandibular, ultimii molari, an ul sublingual.
Teritoriul anesteziat:
versantul lingual al crestei alveolare de la ultimul molar la linia median.
mucoasa hemiplaneului bucal.
regiunea presulcal a hemilimbii de partea anesteziat.
Tehnica:Gura larg deschis, limba poziie medial pt evidenierea an ului
sublingual
Puncia n dreptul ultimului molar, nainte i nuntru unghiului intern al
mandibulei n treimea distal a mucoasei a anului sublingual.
Ac orientat napoi i nafar spre os ptrunznd submucos 1-2mm 0,5-0,8 ml
b) Pentru portiunea anterioar a planeului bucal,unde nervul e situat superficial.
24

 ruperea acului
neparea pachetului vasculo-nervos cu producerea a unei hemoragii / hematom
de dimensiuni reduse, fie a unei nevrite tranzitorii.
ptrunderea substanei anestezice n vas va duce la antrenarea substanei anestezice
n circulaie producnd tahicardie, paloare,lipotimie.
Indicaii:
completarea anesteziei nervului alveolar inferior cnd se efectueaz proceduri
terapeutice la nivelul liniei mediene, prin infiltraie la gaura mentonier opus.
intervenii chirurgicale labiomentoniere cnd anestezia local prin infiltraie
deformeaz prile moi.

Oglinda stomatologica. - Sonda stomatologica. - Pensa stomatologica - Excavator

stomatologic
Instrumentar utilizat la extractii
De baza: -Cleste stomatologic, -Elevatoare
Auxiliar: -Sindesmotoamele -Chiuretele Bisturiul Decolatoare -Pense hemostatice
-Freze chirurgicale -Pense (chirurgicale, stomatologice, anatomice) -Ciupitor de os
Raspel -Ciocanas si daltita Portac Foarfecele -Farabef (dilatatoare de plaga)
-Deschizator de gura -Material de suturare ( rezorbabile artificiale, in profunzime ;
nerezorbabile monofilamente, cril) -Preparate hemostatice
57. Instrumentariul special pentru extracia dentar: clete, elevatoare
-construcia, clasificarea cletelor (dup grupe de dini).
-construcia, clasificarea elevatoarelor
Clestele este alcatuit din miner, articulatie si falci.
Clesti pentru arcada superioara
1) Pentru dinti cu coroane
-pentru extractia dintilor frontali (1,2,3), clestele este drept cu falcile
concave care nu se unesc
-pentru premolari, clestele este in forma de S si falcile nu se unesc
-pentru molarul 1 si 2, ei se impart pentru cadranul din partea stinga sau
dreapta, au o falca rotunda si alta ascutita cu un pintene. Pintenele se aplica
pe partea vestibulara a dintelui ce necesita a fi extras. Daca pintenele este
situat pe falca din dreapta atunci clestele este folosit pentru extractia
molarilor 1,2 din stinga, iar daca pintenele este situat pe falca din stinga,
clestele este folosit pentru extractia molarilor 1,2 din dreapta.
-pentru extractia molarului 3 falcile clestelui sunt alungite ,minerul drept.
2) Pentru extractia radacinilor
-Pentru dintii frontali(1,2,3) clestele este drept cu falcile concave care se
unesc.
-Pentru radacinile premolarilor si molarilor, clestele este in forma de S, si
falcile se unesc
-Cleste baioneta (cleste universal pentru extractia tuturor radacinilor de pe
arcada dentara superioara)
Clesti pentru arcada inferioara
1) Pentru dinti cu coroana
-Pentru extractia incisivilor inferiori- clestele are forma de cioc, indoiate pe
muchie, au falcile inguste ce nu se unesc
-Pentru extractia caninilor si premolarilor- clestele are forma de cioc, falcile
inguste ce nu se unesc. Se aseamana cu cel pentru incisive dar are
dimensiunile putin mai mari si falcile putin mai groase.

55.Istoricul instrumentariului pentru extracia dentar.

.La inceput in China, Japonia veche, si Mesopotamia se practicau exctractile
dentare digital. Apoi a inceput sa se foloseasca o serie de instrumente cum ar fi
Pelicanul. Acesta producea distructii considerabile si afectarea tesuturilor. Astfel
acesta a fost modificat de Ambroise Pare. Instrumentul cu forma de cioc de pelican a
fost descoperit de un doctor francez, Guy deChaulie, a fost folosit pana la sfarsitul
secolului al xvIII-lea.Designul urmatoarei inventii era inspirit de cheie de unde si
denumirea
cheia dintilor
1769- a fost introdusa pentru prima data notiunea de cleste
1959- a fost fondata facultatea de stomatologie( 50 studenti)
Printre colaboratorii facultatii se numarau:
-Vladimir Ocusca, -Sirbu Sofia, -Gutan Arseniu, -Topolnitchii Pavel, -Busan Mihail
Chirurgia oro-maxilo-faciala:
Primul sef de catedra a fost Fetisov(1961-1971), din Kiev
Al doi-lea sef de catedra Arsenie Gutan (1971-1994)
Al trei-lea sef de catedra Dumitru Serbatiuc (1994-2012)
Al patru-lea sef de catedra Valentin Topala (2012-2015)
Din 2015 pina in prezent Nicolae Chele ( in 2010 formeaza curs de chirurgie dentoalveolara)
56. Instrumentarul utilizat n Chirurgia OMF
Trusa pentru examinare:
25

-Pentru molarii 1 si 2, au 2 pinteni, cite unul pe fiecare falca

-Pentru molarul 3- inclinat pe lat, miner drept
2)Pentru extractia radacinilor.
-Pentru extractia radacinilor incisivilor inferiori- clestele are forma de cioc,
indoiate pe muchie, au falcile inguste ce se unesc
-Pentru extractia radacinilor caninilor si premolarilor- clestele in forma de
cioc, falcile putin mai late(comparative cu a incisivilor) ce se unesc.
Elevatoarele sunt instrumente de baza in extractia dentilor si radacinilor.
Sunt formate dintr-o lama lata(partea active), picior(portiunea
intermmediara) si miner. Lama poate avea forma de jgheab sau un virf
ascutit. Elevatoarele pot fi drepte sau curbe. Cele curbe cu partea activa
formeaza un ax fata de miner si sunt utilizate pentru extractia de pe arcada
inferioara. Elevatoarele curbe sunt in pereche (stinga-dreapta, la sine-de la
sine) la sine-dreapta, de la sine-stinga.

59.Extracia dentar ca intervenie chirurgical, difiniia

Extractia dentara- interventie chirurgicala ce consta in inlaturarea unui dinte ce
provoaca sau intretine procese inflamatoare locale sau generale, ce nu pot fi
lichidate prin tratament conservative.
60.Istoricul extraciei dentare
Se considera a a fi prima interventie de ordin stomatologic efectuata la om. In cadrul
medicinii arhaice era efectuata de preoti, magi, apoi de medicii laici(nomazi). In
descoperirile arheologice e demostrat ca extractia dentara a aparut cu 3000 ani i.e.n.
.La inceput in China, Japonia veche, si Mesopotamia se practicau exctractile
dentare digital. Apoi a inceput sa se foloseasca o serie de instrumente cum ar fi
Pelicanul. Acesta producea distructii considerabile si afectarea tesuturilor. Astfel
acesta a fost modificat de Ambroise Pare. Instrumentul cu forma de cioc de pelican a
fost descoperit de un doctor francez, Guy deChaulie, a fost folosit pana la sfarsitul
secolului al xvIII-lea.Designul urmatoarei inventii era inspirit de cheie de unde si
denumirea

58. Instrumentarul accesoriu pentru extracia dentar

Din acest grup de instrumente fac parte:
-Sindesmotoamele Chiuretele Bisturiul Decolatoare -Pense hemostatice -Freze
chirurgicale -Pense (chirurgicale, stomatologice, anatomice) -Ciupitor de os Raspel
-Ciocanas si daltita Portac Foarfecele -Farabef (dilatatoare de plaga) -Deschizator
de gura -Material de suturare ( rezorbabile artificiale, in profunzime ;
nerezorbabile monofilamente, cril) -Preparate hemostatice
Sindesmotomul- instrument format din miner si parte activa. Partea active prezinta
o lama foarte subtire si taioasa care este insinuate intre dinte si marginea gingivala
in regiunea coletului dintelui apoi intre radacina si alveola( in spatial periodontal)
pentru lezarea ligamentului alveolo-dentar (circular al dintelui)
Chiuretele- cu ajutorul lor indepartam tesuturile de granulatie din interiorul sau din
regiunea periapicala a alveolei, inlaturam ramasitele de membrana chistica, diferite
tipuri de sechestre in caz de osteomielita si aschiile sau sechelele osoase sau de
provinienta dentara in cazul extractiei atipice.
Ciupitorul de os- pentru slefuirea marginilor ascutite a alveolelor in caz de
extractii multiple, pentru inlaturarea sepurilor intrerradiculare.
Raspel raclator de os, slefuirea surplusului de tesut osos
Ciocanas si daltita- pentru corectarea grefelor osoase
Portac- instrument asemanator cu un foarfece cu ajutorul caruia se mentine acul
pentru a sutura
Farabeh- dilatator de plaga, indepartarea marginilor plagii
Bisturiul- (mai des se foloseste lama 15,20) pentru efectuarea inciziilor.

cheia dintilor

61.Indicaiile extraciei dentare: absolute i relative.

Absolute:
1. Atunci cind dupa toate metodele de tip conservativ procesul inflamator din
periodont nu se linisteste dar se acutizeaza.
2. Gangrena complicata, in care nu se poate de aplicat tratament endodontic
simplu sau asociat cu metode chirurgicale ajutatoare.
3. Dinti ce provoaca si intretin procese inflamatorii acute sau cornice(sinusite,
adenite, osteomielite)
4. Dinti cu procese patologice periapicale ce provoaca manifestari severe la
distant in cadrul maladiilor de focar.
5. Dinti temporali ce provoaca tulburari severe de eruptive
6. Dinti cu fractura radiculara in treimea superioara a radacinii.
7. Dinti la care tratamentul endodontic este imposibil
8. Parodontopatii marginale cornice cu mobilitate accentuate de gradul 3
Relative:
26

1. Dinti cu distructii corono-radiculare intinse ce nu pot fi restabilite prin

diferite procedee terapeutice sau ortopedice
2. Dinti cu fractura radiculara in treimea medie sau inferioara a radacinii
3. Dinti din focarele de fractura a maxilarelor ce impiedica repozitia
fragmentelor
4. Dinti extruzati sau supranumerari
5. Dinti in malpozitie ce provoaca leziuni traumatice ale mucoasei
6. Dinti inclusi ce nu pot sa erupa normal (distopiati, retinati)
7. Dinti care provoaca iritari cornice locale generind tumori
8. In cazuri severe de inghesuire a dintilor
9. Dinti cu instrumente endodontice fracturate in canalul radicular.
62. Contraindicaiile locale i generale.
*Contraindicaiile absolute ale extraciei sunt leucemia acut i infarctul miocardic
recent (mai recent de 6 luni).
*Contraindicaiile relative sunt legate de unele afeciuni locale sau generale.
Acestea implic in unele situaii temporizarea extraciei dentare i acolo unde este
necesar, aplicarea unui tratament specific pentru afeciunea local sau pentru
compensarea afeciunii generale.
- Maladii renale( glomerulonefrita acuta)
- Hepatita infectioasa in stare acuta
- Maladii de singe (leucoze, hemofilie)
- Hipoavitaminoza
- Maladii infectiase acute (difterie, tuberculoza)
- Maladii a SN (meningita, encefalita)
- Maladii psihice in acutizare (epilepsia)
- Graviditatea (in 1-2, 8-9 luna de sarcina)
- Boala actinica acuta
- Sida, imuno-dificitar dobindit
*Contraindicaiile locale extraciei sunt:
leziuni locale ale mucoasei orale (herpes, stomatite, alte, cheilite, candidoze etc.);
sinuzita maxilar rinogen;
procese supurative acute (pericoronarite acute, celulita acut, abcese periosoase,
abcese ale spaiilor fasciale, flegmoane) acesetea impun mai inti drenajul
coleciei i temporizarea extraciei pn la remiterea fenomenelor
inflamatorii acute;
pacieni care urmeaz sau au urmat recent un tratament radioterapeutic la nivelul
extremitii cefalice; n aceste situaii, la nivel local exist un risc crescut de

osteoradionecroz declanat de traumatisrnul local al extraciei dentare; de

asemenea, la pacienii supuiradio-chimioterapiei, (indiferent de regiunea
afectat), se vor avea n vedere contraindicaiile i precauiile legate de starea
general a pacientului;
tumori maligne n teritoriul oro-maxilo-facial, nu se vor practica extracii dentare
ale unor dini situai intr-o mas tumoral malign!
*Contraindicaiile generale in de terenul pacientului i necesit de cele mai multe
ori un abord interdisciplinar. n aceste situaii, este necesar temporizarea extraciei
dentare pn la compensarea afeciunii de baz . De asemenea,
in unele afeciuni, se vor avea n vedere precauiile specifice afeciunii generale.
-Bolile cardiovasclare. Infarctul miocardic recent (sub 6 luni) este o contraindicaie
absolut a extraciei dentare.
- Tratamentele anticoagulante - Diabetul zaharat. - Leucemiile acute -Tulburarile
hepatice -Infectia Hiv-Sida Imunosupresoarele Corticoterapia -Radioterapia la
nivelul extrimitatii cefalice -Chimioterapia
-Sarcina(primele 2 luni si ultima luna)
63. Indicaii pentru utilizarea cletelor n extracia dentar i radicular.
1.Dintii a caror portiune coronara este integra sau partial distrusa, permitind
aplicarea corecta la colet a clestelui
2.Radacinile dentare care prezinta o portiune extraalveolara sufficient de
proieminenta si rezistenta pentru a putea fi prinsa cu clestele
3. Radacinile dentare care se gasesc la limita peretelui alveolar, osul permitind
crearea cu elevatorul sau cu freza a unui sant periradicular unde sa poata fi insinuate
falcile clestelui, asigurind o prize eficienta pe radacina.
64. Indicaii pentru utilizarea elevatoarelor n extracia dentar i
radicular
Dintii cu coroane conice care nu permit o adaptare corecta a falcilor clestelui, precum si
radacinile situate sub limita marginii procesului alveolar se extrag cu elevatoarele
65 Principii generale de tehnic n extracia dentar: etapele de baz
1. Aplicarea clestelui in axul dintelui.
2. Insinuarea clestelui sau adaptarea falcilor submucoperiostal . Intii pe
suprafata orala, unde vizibilitatea e redusa, apoi vestibular.
3. Fixarea clestelui. Falcile adaptate in jurul coletului si in axul de implantare a
radacinilor pentru ca forta de presiune executata pe miner sa fie eliberata de a
lungul axului vertical, ofera eficienta in dilatarea si expansiunea osului
alveolar.
27

4. Luxarea dintelui. Realizeaza largirea progresiva a alveolei si-n urmare

ruperea ligamentelor dento-alveolare, in consecinta- mobilizarea dintelui.
In functie de grosimea tablei osoase alveolare si rezistenta opusa de os, se va
insista in partea unde table osoasa este mai subtire.
-Miscari de rotatie (rasucirea dintelui in axul sau). Se efectueaza la dintii
monoradiculari cu radacini drepte.
-Miscari de basculare oro-vestibilare. Trebuie sa fie lente, bine dozate pentru
prevenirea fracturii radiculare si a peretelui alveolar.
5. Extractia propriu-zisa.
Dupa mobilizarea suficienta a dintelui, acesta capata un joc liber in alveola. Se
adauga o forta de tractiune in ax la miscari rotative(basculare) lent-progresiv
insistind in sensul in care amplitude mobilitatii e mai mare si osul cedeaza mai
usor.
E necesar de dirijat forta de tractiune in ax, pentru ca la extractive sa nu izbim
dintii arcadei antagoniste.
66.Principii generale de tehnic n extracia dentar: etapele auxiliare
-Sindesmotomia- sectionarea ligamentului circular pentru insinuarea clestelui. Se
efectueaza cu sindesmotomul, netezitorul, bisturiul, elevatorul drept.
-Chiuretajul alveolei- Indepartarea tesuturilor patologice restante, tesutului de
granulatie periapicale, granuloame, chisturi, sechele dentare\radiculare. Mai are ca
rol stimularea hemoragiei pentru a umple alveola cu singe din care se formeaza mai
apoi cheagul sanguine ce serveste ca un pansament bio si matrice primara la
restabilirea osoasa. Se efectueaza cu chiuretele.
67. Particularitile extraciei incisivilor superiori (Pozi ia medicului i a
pacientului, tipul de anestezie i instrumentariul folosit).
Incisivii centrali maxilari au o rdcin groas conic, de obicei dreapt, Rdcinile
incisivilor laterali sunt mai lungi i mai subiri, prezentnd
uneori o recurbare distal la nivelul 1/3 apicale, Osul alveolar prezint o grosime
mai redus vestibular, ceea ce va permite dilatarea
alveolar in aceast direcie,

in sens vestibulo-oral se folosesc fore derotaie lente. Micarea de rotaie va fi

minim in cazul incisivului lateral, n special dac radiologic s-a confirmat prezena
recurbrii distale a rdcinii. Dup luxare, dintele va fi tracionat n
sens vestibulo-incizal, folosind fore de traciune reduse.
Pentru extractia incisivilor superiori se foloseste clestele drept, cu falcile drepte
care nu se inchid (in cazul prezentei coroanei).
Pozitia medicului si a pacientului:
-Fotoliul trebuie sa fie ridicat ca capul pacientului sa fie situate la nivelul umarului
operatorului, gura larg deschisa, pentru a se expune bine regiunea dintilor, capul
priveste inainte.
-Operatorul sta in dreapta si putin in fata pacientului.
Anestezia locala poate fi asigurata prin urmatoarele merode:
1 anestezie plexal vestibular transfrenular,asociat cu anestezie la nivelul gurii
incisive;
2 anestezia la nivelul gurilor infraorbitare bilateral, asociat cu anestezie la gaura
incisiv, nu mai reprezint astzi o opiune practic,
68.Particularitile extraciei caninilor superiori (Pozi ia medicului i a
pacientului, tipul de anestezie i instrumentariul folosit).
Caninul superior prezint cea mai lung rdcin i are o form alungit pe seciune
transversal i este dreapt pe seciune longitudinal.
Rdcina determin apariia unei denivelri la nivelul corticalei vestibulare
cunoscut sub numele de eminen canin. Dei corticala vestibular este subire,
destul de frecvent extracia caninilor maxilari este mai dificil, datorit
lungimii rdcinii.
Dup decolarea gingivo-mucoasei la nivelul coletului dentar cu ajutorul elevatorului
sau
sindesmotomului drept, se aplic cletele ct mai profund n alveol i se dilat
alveola dentar prin micri de basculare vestibulo-oraI, micarea
fiind mai ampl vestibular unde corticala este mai subire. Pe msur ce se obine
dilatarea alveolei, se repoziioneaz cletele ct mai apical.
Dup luxaie, dintele este tracionat uor pe o direcie vestibulo-incizaI. Extracia
caninului poate determina o serie de complicaii legate de fracturarea unei poriuni
din corticala vestibular n timpul manevrei de luxare vestibulara.
Pentru extractia caninilor superiori se foloseste clestele drept, cu falcile drepte care
nu se inchid (in cazul prezentei coroanei).
Pozitia medicului si a pacientului:

Extracia dentar ncepe prin decolarea gingivo-mucoasei de la nivelul coletului

dentar cu ajutorul elevatoarelor drepte sau a sindesmotoamelor,
Aceast decolare are rolul de a mridimensiunile coroanei clinice a dintelui,
permind fixarea flcilor cletelui ct mai apical posibil, cu obinerea unei prize
foarte bune. Se aplic mai nti falca palatinal a cletelui,
dup care se aplic falca vestibular, fr s selezeze gingivomucoasa. Luxarea
dintelui se realizeaz in sens vestibulo-oral, fiind mai ferm i mai ampl spre
vestibular (unde corticala osoas este mai subire). Dup dilatarea alveolei
28

-Fotoliul trebuie sa fie ridicat ca capul pacientului sa fie situate la nivelul umarului
operatorului, gura larg deschisa, pentru a se expune bine regiunea dintilor, capul
priveste inainte.
-Operatorul sta in dreapta si putin in fata pacientului.
Tehnici de anestezie local:
anestezie plexal i anestezie la gaura incisiv;
anestezie la gaura infraorbitar i la nivelul gurii incisive

Tehnici de anestezie local:

anestezie plexal asociat cu infiltraie palatinal sau la gaura palatin mare;
anestezie n canalul infraorbital (dup ptrunderea cu acul pe 6-8 mm) asociat cu
anestezie in anul palatinal sau la gaura palatin mare.

69.Particularitile extraciei premolarilor superiori (Pozi ia medicului i a

pacientului, tipul de anestezie i instrumentariul folosit).
Premolarul 1 superior are de obicei dou rdcini, i mai rar o singur rdcin
(25-35% dintre cazuri). Chiar dac are o singur rdcineste posibil ca aceasta s
prezinte o bifurcaie in 1/3 apical. Rdcinile pot fi foarte subiri i se pot fractura
mai uor dect in cazul altor dinimaxilari; corticala vestibular este mai subire
dect cea palatinal.
Dup decolarea gingivomucoasei de la nivelul coletului cu ajutorul elevatorului sau
sindesmotomului drept, se aplic cletele ct mai apical, luxarea fiind aplicat n
sens vestibulooral. Forele sunt relativ reduse n special n sens palatinal pentru a
evita fracturarea rdcinii palatine care se descoper mai dificil. La aplicarea
forelor in sens vestibular, cea mai mare probabilitate de fracturare o are rdcina
vestibular.
Trebuie evitat exercitarea oricrei fore de rotaie. Dintele va fi extras prin traciune
n sens ocluzal i uor vestibular. Pentru extractia ambilor premolari superiori
folosim clestele in forma de S, cu falcile care nu se inchid (in cazul prezentei
coroanei).
Pozitia medicului si a pacientului, la ambii premolari
-Fotoliul trebuie sa fie ridicat ca capul pacientului sa fie situate la nivelul umarului
operatorului, gura larg deschisa, pentru a se expune bine regiunea dintilor, capul
priveste inainte. -Operatorul sta in dreapta si putin in fata pacientului.
Anestezia local se poate obine prin:
anestezie plexal + infiltraie palatinal;
anestezie plexal + gaur incisiv i palatin
mare.
Premolarul 2 maxilar este un dinte monoradicular cu o rdcin groas, astfel c se
fractureaz relativ rar. Osul alveolar este mai subire vestibular, tabla palatinal fiind
mai groas.
Dup decolarea gingivo-mucoasei, se aplic cletele sub nivelul coletului, extracia
necesitnd micri relativ puternice de basculare in sens vestibular i apoi in direcie
vestibule ocluzal cu fore rotaionale de traciune.

70.Particularitile extraciei molarilor superiori (Pozi ia medicului i a

pacientului, tipul de anestezie i instrumentariul folosit).
Molarul 1 superior prezint 3 rdcini groase i relativ puternice. Rdcinile
vestibuIare sunt foarte apropiate n timp ce rdcina palatinal este divergent,
orientat spre palatinal. Osul alveolar are o structur spongioas. Tabla vestibular
prezint o proeminen compacta- creasta zigomato-alveolar.
Sinusul maxilar poate fi situatn imediata apropiere a rdcinilor sau chiar se poate
insinua intre apexuri existnd un risc crescut de perforare a podelei sinusale prin
indeprtarea unei poriuni din aceasta n timpul extraciei.
Dup practicarea sindesmotomiei cu unsindesmotom sau elevator drept, se aplic
cletele de molari superiori care prezint un pinten pe falca vestibular, pentru a
asigura o adaptare mai bun la nivelul bifucaiei rdcinilor vestibulare. Manevra de
extracie debuteaz prin micri de basculare vestibulo-orale, maiputernice spre
vestibular. Este preferabil s se aplice fore mai mari n sens vestibular,
deoarece, dac se produce fractura rdcinilor vestibulare, acestea vor fi descoperite
mai uor. Presiunile vestibulare produc expansiunea
corticalei vestibulare cu ruperea ligamentelor dento-parodontale, permind extracia
dintelui prin fore de traciune n ax asociate
cu o micare de basculare vestibular.
Pentru a extrage molarul 1 sau 2 din cadranul drept folosim clestele cu un pintene pe
falca stinga, iar daca extragem molarul 1, 2 din cadranul sting folosim cleste cu un
pintene pe falca dreapta. Pentru extractia molarului 3 superior folosim cleste pentru
molarul 3 superior ce au falci de forma alungita.
Pozitia medicului si a pacientului:
-Fotoliul trebuie sa fie ridicat ca capul pacientului sa fie situat la nivelul umarului
operatorului, gura partial deschisa pentru molar 3 superios, pentru a se expune bine
regiunea dintilor, capul priveste inainte.
-Operatorul sta in dreapta si putin in fata pacientului.
29

Anestezia local:
vestibular: anestezie la tuberozitatea maxilar, asociat uneori cu anestezie plexal
pentru
rdcina meziovestibular;
palatinal: anestezie la gaura palatinal mare;

cletele numai dup ce s-a realizat o luxare corect. Osul alveolar de la nivelul
frontalilor mandibulari este subire att lingual ct i vestibular. La nivelul caninului,
osul alveolar poate ficeva mai gros, n special de partea lingual.
Pentru extracia acestor dini se folosesc elevatoarele curbe i cletele pentru frontali
inferiori. Dup realizarea sindesmotomiei cu elevatoarele sau sindesmotoamele
curbe, se aplic cletele ct mai apical. Micrile de basculare se realizeaz n
direcie vestibulo-lingual avnd amplitudine egal n ambele sensuri. Dup
mobilizarea dintelui, acesta este ridicat din alveol prin traciune n ax,combinat
cu o micare de basculare vestibular. Pentru extractia dintilor cu coroana utilizam
clestele in forma de cioc cu falcile inguste si alungite ce nu se unesc.

Morfologia molarului doi este similar cu cea a molarului unu maxilar, ins
rdcinile sunt mai scurte i mai puin divergente, dintele fiind extras mai uor,
folosind aceeai tehnic descris pentru primul molar maxilar.
Instrumentarul este similar celui utilizat pentru extracia molarului unu superior.

Pozitia medicului si a pacientului:

-Fotoliul ridicat astfel ca capul pacientului sa fie la nivelul cotului operatorului
-Gura larg deschisa, pentru expunerea sufiecienta a dintilor -Capul inainte
-Mentonul spre piept -Operatorul sta in dreapta, putin in fata pacientului
Anestezia local se practic fie:
Vestibular -Anestezie plexal; -Anestezie la gaura mentonier; -anestezie la spina
spix;
pentru incisivii centrali, anestezia se practic bilateral (anestezie la spina Spix de
partea incisivului central de extras asociat cu anesteziela gaura mentonier de
partea opus/ Spix bilateral).
Lingual: -Anestezia nervului lingual n anul mandibulo- lingual n dreptul
molarului de minte (atunci cnd nu se opteaz pentru tehnica la spina Spix).

Molarul trei (erupt pe arcad)

Anestezia local:
vestibular: anestezie la tuberozitate sau
plexal la nivelul molarului trei;
palatinal: anestezie la gaura palatin mare.
Molarul trei maxilar erupt are de obicei rdcini conice i este extras cu cletele
special
pentru molari de minte superiori. De obicei, dintele este eliberat uor din alveol,
deoarece osul
vestibular este subire, iar rdcinile pot fi fuzionate.
Atunci cnd molarul trei superior prezint rdcini divergente sau recurbate,
bascularea vestibulo-palatinal se va practica prin micri de amplitudine redus,
pentru a
evita fracturarea rdcinilor efilate sau a tuberozitii maxilare
Deseori molarul trei erupt poate fi extras doar cu ajutorul elevatoarelor, atunci cnd
prezint o singur rdcin, de form conic. Se poate folosi n acest scop elevatorul
drept, saucel curb, cu partea activ orientat spre distal. Vrful elevatorului se va
insera ntre molarul doi i cel de minte, i printr-o micare de rotaie, se va luxa i
extrage dintele spre n jos i posterior.
Este foarte important un control perfect al direciei i forei micrii elevatorului,
pentru a
nu mpinge dintele n sinusul maxilar i pentru a evita fractura tuberozitii maxilare
71.Particularitile extraciei incisivilor i caninilor inferiori (Pozi ia medicului
i a pacientului, tipul de anestezie i instrumentariul folosit).
Incisivii inferiori au rdcini subiri i scurte. Rdcinile incisivilor pot fi fracturate
mai uor, astfel c, n cazul incisivilor cu implantare bun , se va ncerca extracia cu

Instrumentarul: Pentru extractia acestor dinti se folosesc elevatoare curbe si

clestele pentru frontali inferiori in forma de cioc .Dupa realizarea sindesmotomiei cu
elevatoarele sau sindesmotoamele curbe se aplica clestele cit mai apical .Miscarile
de basculare se realizeaza in directie vestibulo-linguala avind amplitudinea egala in
ambele sensuri.Dupa mobilizarea dintelui acesta este ridicat din alveola prin
tractiune in ax combinata cu o miscare de basculare vestibulara.
72.Particularitile extraciei caninilor inferiori (Pozi ia medicului i a
pacientului, tipul de anestezie i instrumentariul folosit).
Caninii inferiori au radacini subtiri si scurte, ce pot fi fracturate usor .La nivelul
caninului, osul alveolar poate fi ceva mai gros, n special de partea lingual.
Pentru extracia acestor dini se folosesc elevatoarele curbe i cletele pentru frontali
inferiori. Dup realizarea sindesmotomiei cu elevatoarele sau sindesmotoamele
curbe, se aplic cletele ct mai apical. Micrile de basculare se realizeaz n
direcie vestibulo-lingual avnd amplitudine egal n ambele sensuri. Dup
30

mobilizarea dintelui, acesta este ridicat din alveol prin traciune n ax,combinat
cu o micare de basculare vestibular.
Pentru extractia dintilor cu coroana utilizam clestele in forma de cioc cu falcile
inguste si alungite ce nu se unesc.

Dupa sindesmotomie se adapteaza clestele la colet si se aplica o presiune apicala cit

mai puternica pentru a putea insera falcile cit mai apical.Se folosesc miscari de
basculare in sens vestibular si lingual pentru a dilata alveolara si pentru a permite
eliberarea dintelui.Cind se extrage molarul doi inferior miscarea de basculare va
avea o amplitudine mai mare spre vestibular unde corticala alveolara e mai subtire.

Pozitia medicului si a pacientului:

-Fotoliul ridicat astfel ca capul pacientului sa fie la nivelul cotului operatorului
-Gura larg deschisa, pentru expunerea sufiecienta a dintilor -Capul inainte
-Mentonul spre piept -Operatorul sta in dreapta, putin in fata pacientului
Anestezia local se practic fie:
Vestibular -Anestezie plexal; -Anestezie la gaura mentonier; -anestezie la spina
spix;
Lingual: -Anestezia nervului lingual n anul mandibulo- lingual n dreptul
molarului de minte (atunci cnd nu se opteaz pentru tehnica la spina Spix).

75.Tehnicile de confecionare a lambourilor mucoperiostale in vederea

extraciei atipice. Tipuri de lambouri.
PRINCIPII GENERALE PRIVIND INCIZIA SI CREAREA
LAMBOURILOR
1. prin miscare ferma si continua
2. nu intersecteaza o cav.osoasa deja existenta sau care urmeaza a fi creata
intraoperator
3. inciziile verticale trebuie practicate in concavitatile dintre eminentele
radiculare
4. capatul cervical al inciziei se va plasa in dreptul unghiului diedru dintre
suprafata dentara(M/D si V)
5. incizia verticala nu se va extinde in mucoasa mobila
6. baza lamboului trebuie sa fie mai larga decat marg sa liber
7. lamboul va fi astfel creat a.i. sa protejeze structurile anatomice d vecinatate
8. lamboul va fi adaptat la situatia clinica datade edentatiile protezate conjunct

73.Particularitile extraciei premolarilor inferiori (Pozi ia medicului i a

pacientului, tipul de anestezie i instrumentariul folosit).
Premolarii inferiori sunt dinti monoradiculari cu radacini lungi,groase si
rezistente.Extractia acestor dinti poate fi dificila uneori,cind radacina prezinta
recurbari,bifurcatii la nivelul apexului sau ingrosari apicale prin
hipercimentoza.Osul aveolar acoperitor este gros compact atit lingual cit si
vestibular,corticala vestibulara fiind putin mai subtire.
Anestezia: tronculara periferica la spina spix
Dupa sindesmotomie se aplica clestele in cioc cu falcile rotunde fara pinteni cit mai
apical posibil.Luxarea dintelui se realizeaza prin miscari de basculare vestibulolingual.Daca radiologic se constata ca nu exista recurbari radiculare se poate folosi
miscari de rotatie deoarece este dinte monoradicular.

Tipuri de lambouri
1.Lamboul semilunar
-incizie curba,convexa spre marginea gingivala.Incizia incepe de la limita mucoasa
fixa-mobila,
urmeaza un traseu semilunar, convexitatea maxima spre marginea gingiei
libera.Extremitatile inciziei-la cel putin un dinte de locul de abord, convexitatea
maxima la 5-10mm deasupa/dedesubt de capetele inciziei.
AVANTAJE
1.incizie si decolare facile
2.dupa decolare si reclinarea lamboului se expun apexurile
3nu necesita anestezie locala extinsa
4.nu se intervine asupra marginii gingivale libere

74.Particularitile extraciei primilor doi molari inferiori (Pozi ia medicului i

a pacientului, tipul de anestezie i instrumentariul folosit).
Molarii unu si doi inferiori au deobicei doua radacini ,cele ale molarului unu fiind
mult mai divergente decit cele ale molarului doi,in plus ele pot fi convergente in 1/3
apicala,accentund si mai mult dificultatea extractiei.Osul alveolar este dur si
compact cu corticalele vestibulara si linguala groase ceea ce face ca extractia sa fie
dificila.
Anestezia locala: -Anestezia la Spina Spix si infiltratie vestibulara a nervului bucal
-Procedeul Veisbrem
Clestele folosit pentru extractia molarilor unu si doi inferiori sunt cu doi pinteni pe
ambele falci pentru a se adapta mai bine la nivelul bifurcatie radiculare.
31

5.insertia gingiei nu e modificata

6.pacientul poate mentine o igiena orala buna
DEZAVANTAJE
1.dimensiuni limitate-acces minim,inconvenient daca leziunea e dificil de localizat
2.evaluarea eronata a dimensiunilor-extinderea inciziei
3.pot aparea hemoragii intraoperatorii
4.insertiile musculare si ale frenurilor-obstacole ce modifica traseul inciziei
5.din cauza decolarii excesive se delabreaza lamboul la capete
6.fisura gg,daca inciza e prea aproape de marginea gingivala libera
7.incizia interesecteaza eminentele radiculare,tesuturile sunt mai
destinse=>formarea cicatrici patologice
8.nu exista punct de refecinta pt.repozitionarea lamboului=>pliu de mucoasa la un
pol al plagii
9.incizia si sutura intereseaza si MM,pot aparea dureri postoperatorii,si chiar
vindecare intarziata cu
formare de cicatrici patologice

patologice
6.sutura interdentara e mai dificila
7.igiena orala dificil de mentinut
8.interesarea prin incizie a festonului gg poate duce la un deficit fizionomic
3.Lamboul intrasulcular trapezoidal
-incizie orizontala in santul gingiei completata la cele 2 extremitati cu 2 incizii
verticale.Incizia orizontala se face in santul gingiei (papile+ feston).Apoi se fac
inciziile verticale in spatiul dintre eminetele radiculare la o distanta de 1-2 dinti de
leziune(M si D). Acestea converg spre festonul gingiei,ajungind pana la unghiurile
DV ale dintilor.Baza lamboului mai larga.
AVANTAJE
1.accesul chirurgical ff bun
2.tensiunea in lambou e minima
3.indicat pt abordul mai multor dd sau leziuni
4.repozitionarea lamboului nu ridica pb
5.radacinile dentare sunt vizibile in totalitate
6.sunt facilitate chiuretajul parodontal si alveoloplastia,daca sunt necesare
7.ofera acces favorabil pt chirurgia parodontala
8.rad.scurte+lungi
DEZAVANTAJE
1.decolarea lamboului e dificila la inceput
2.vascularizatia e deficitara,existand risc de ischemie si necroza
3.decolarea festonului si fb parodontale marginale poate duce la formarea unei pungi
parodontale daca
apare o dehiscenta
4.interesarea prin incizie a festonului duce la un deficit fizionomic
5.sutura interdentara e mai dificila
6.igiena orala dificil de mentinut

2.Lamboul intrasulcular triunghiular(L)

-incizie orizontala practicata in santul gg(intereseaza festonul si papilele),se
continua pana la 2-3 dinti fata de leziune,continua cu o incizie verticala de
descarcare,in spatiul dintre eminentele radiculare ,lateral de
leziune(mezial).Lamboul va avea baza mai spre fundul de sac vestibular si lateral de
leziune.
AVANTAJE
1.riscul de intersectare a leziuni e eliminat
2.facil chiuretajul parodontal si alveoloplastia
3.dd cu radacini scurte
4.repozitionarea lamboului nu ridica planeul bucal
5.ofera acces favorabil,pt chirurgia parodontala
6.irigatia lamboului e maxima
DEZAVANTAJE
1.decolarea lamboului e dificila la inceput,tractionarea dificila
2.decolarea festonului gg si fb parodontale marginale poate duce la formarea unei
pungi parodontale daca
apare o dehiscenta
3.inciziile trebuie prelungite daca sunt dd cu radacini lungi
4.fortele e tractiune in lambou sunt importante si se poate produce delabrarea
5.daca incizia se extinde,pot aparea dureri postoperatorii,vindecare intarziata,cu
formare de cicatrici

4.Lamboul gingival in plic(abord palatinal)

-doar pt abordul palatinal.E format dintr-o incizie orizontala de-a lungul
MGL(feston,fb parodontale
marginale superficiale si papile interdentare)=> se extinde 4-5dd din vecinatatea
procesului patologic
-pt abordul chirurgical palatin al grupului lateral=>mica incizie de
descarcare(0,5cm),ant. De canalul
palatin mare si pot de canalul nazopalatin
AVANTAJE
32

1.se poate practica si ggectomia

2.insertia gg poate fi modificata dupa necesitati
3.repozitionarea lamboului e usoara
DEZAVANTAJE
1.decolarea lamboului dificila
2.tensiunea asupra lamboului e excesiva
3.absenta inciziilor de descarcare=>delabrarea extremitatilor inziciei
4.hemoragii
5.interesarea completa a festonului gg
6.igiena orala dificil de mentinut
7.accesul si vizibilitatea radacinilor e minim

procesul de cicatrizare.Dupa extractia radacinii se controleaza alveola,

inlturindu-se cu ajutorul chiuretei eventuale tesuturi patologice. Se face
apoi regularizarea cu o chiureta ft ascutita. Plaga se spala apoi cu o solutie de ser
fiziologic caldut sau cu apa oxigenata, pt a indeparta eventualele eschile osoase; se
controleaza singerarea plagii osoase si a plagii mucoase.
Separatia radacinilor este o metoda ajutatoare in extractia dentara a dintilor
pluriradiculari, cind nu se poate practica extractia radacinilor in bloc deoarece
radacinile prezinta o convergenta sau o divergenta accentuata
Apexurile sunt aproape unite, avind intre ele un sept osos gros, rezistent (dinte
barat)
Este indicata in special in fracturi coronare recent introduse in timpul manoperelor
de extractiecu clestele.
-examenul radiologic relev prezena unor rdcini divergente - in aceste cazuri se
poate decide inc de la inceput separaia interradicular, care ba uura manevrele de
extracie
examenul radiologic relev prezena unei rdcini curbe, foarte divergente, sau cu
fenomene dehipercementoz sau solidarizare interradiculara, care nu ar permite
extracia in bloc a rdcinilor.
Metoda implica sectionarea podelei cameri pulpare intre radacinile respective, dupa
care se practica extractia separata a fiecarei radacini. La molarii mandibulari se
practica sectionarea transversala vestibulo-linguala.La molarii maxilari, sectiunea se
realizeaza in forma de T sau Y, fiind formata dintr-o linie longitudinala care separa
radacina palatinala de cele 2 radacini vestibulare si o linie de sectiune
transversala,incompleta, pina la unirea cu prima linie de sectiune, care separa
radacinile vestibulare intre ele .Sectionarea podelei camaeri pulapare se realizeaza
cu instrumentar rotativ-freza sferica si freza cilindrica.Frezele realizeaza un sant in
care se poate introduce virful unui elevator sau o dalta subtire pt finalizarea
separatiei. Elevatorul sau dalta vor actiona ca o pana prin imprimarea unei miscari
de rotatie.Pentr a evita producerea leziunilor la nivelul gingivo -mucoasei sau a
osului se contraindica realizarea separatiei in totalitate cu:
Discuri carborund
Freze
Dupa ce s-a obtinut separatia radiculara se va extrage separat fiecare radacina cu
elevatorul sau cu clestelede radacini.

76.Tehnici de extracie atipic a dinilor uniradiculari. Instrumntariul folosit.

Dupa realizarea trepanarii urmeaza sa creeze cu dalta sau cu freza spatii in jurul
radacinilor in care se pot insinua elevatoarele.Luxatia se face cu elevatorul adecvat,
introdus fie pe fetele laterale ale radacinilor, fie sub radacina, daca apexul este
deformat, globulos si poate fi extras cu pensa. In timpul trepanarii osoase si al
luxatiei radacinilor, se vor evita la maxilar deschiderea sinusului, iar la mandibula
deschiderea canalului mandibular sau lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier.
Dupa extractia radacinii se controleaza alveola, inlturindu-se cu ajutorul chiuretei
eventuale tesuturi patologice. Se face apoi regularizarea cu o chiureta ft
ascutita.Plaga se spala apoi cu o solutie de ser fiziologic caldut sau cu apa
oxigenata, pt a indeparta eventualele eschile osoase; se controleaza singerarea plagii
osoase si a plagii mucoase.
Instrumentarul folosit:
Elevatorul
Pensa
-Freze.
77.Tehnici de extracie atipic a dinilor multiradiculari. Instrumentariul
folosit.
Dupa realizarea trepanarii urmeaza sa creeze cu dalta sau cu freza spatii in jurul
radacinilor in care se pot insinua elevatoarele.Luxatia se face cu elevatorul adecvat,
introdus fie pe fetele laterale ale radacinilor, fie sub radacina, daca apexul este
deformat, globulos.In timpul trepanarii osoase si al luxatiei radacinilor, se vor evita
la maxilar deschiderea sinusului, iar lamandibula deschiderea canalului mandibular
sau lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier. Pentru dintii pluriradiculari
este necesar sa se rezece partial sau in totalitate septul interradicular, pt
a nuramine portiuni ascutite, proeminente, care se pot necroza sau pot intirzia

78.Patologia erupiei dentare (neinflamatorie). Etiologia. Definiia noiunii de

retenie, semiretenie, distopie, inclavare.
33

Tulburrile erupiei dentare se refer la modificri in ceea ce privete vrsta de

erupie normal a dinilor pe arcad, ordinea in care erup dinii, ritmul lor de erupie
sau poziia in care erup.
In ceea ce privete vrsta de erupie dentar putem vorbi de o erupie precoce sau o
erupie intrziat fa de normal. Se refer att la apariia dinilor temporari, ct i la
a celor permaneni, cu consecine diferite asupra dinamicii i funcionalitii
aparatului dento-maxilar.
Intrzierile in erupia dentar pot fi de cauze fiziologice sau patologice.
Cauzele fiziologice pot fi reprezentate de persistena dinilor temporari peste vrsta
normal de erupie a celor definitivi.
Intrzierile de natur patologic au fie cauze locale (obstacole in calea erupiei
dintelui), fie cauze generale, .
Cauzele locale (obstacolele) sunt fie gingivale, tumorale, dentare sau osoase. Ele
trebuie depistate i indeprtate ct mai devreme, pentru o bun dezvoltare a dintelui
in sistemul dento-alveolar. Vor fi urmrite cu cea mai mare atenie obstacolele
gingivale (esuturi cicatriceale gingivale posttraumatice sau postoperatorii la nivelul
rebordului alveolar, fibromatoza gingival, mririle de volum ale gingiilor de cauz
medicamentoas in tratamentul epilepsiilor, hipertrofia frenurilor), obstacolele
tumorale (chisturi de erupie ale dinilor temporari, chisturile pericoronare ale
dinilor permaneni, tumori de natur dentar, tumorile benigne i maligne ale
prilor moi), obstacolele dentare (devierea poziiei mugurilor dentari prin
traumatism sau prin creterea anormal a dinilor vecini, malformaia germenilor
dentari sau calitatea proast a acestora, ce determin pierderea potenialului de
erupie, persistena dinilor temporari traumatizai in antecedente i care pot realiza
o anchiloz dento-alveolar, dinii supranumerari mai ales produc intrzieri in
erupia incisivului central superior permanent) i obstacolele osoase (in diverse
osteopatii-osteoscleroze, osteodistrofii, osteopetroz, disostoz cleido-cranian).
Dintre cauzele generale care provoac intrzieri in erupie putem enumera cauzele
genetice (trisomia 21 - boala Down), carene in vitamina A sau B, hipotiroidism,
hipofuncia glandelor suprarenale sau a gonadelor (glandele sexuale).
Tulburrile in ordinea de erupie dentar pot fi direct legate de tulburrile in vrsta
de erupie. i ordinea de erupie va fi influenat de cauze locale (cu efect asupra
unui grup restrns de dini) sau de cauze generale (cu afectare extins la nivelul
arcadelor). Manifestrile cele mai frecvente i deranjante se intlnesc la nivelul
sectorului frontal al arcadelor dentare.
Tulburrile legate de poziia de erupie a dinilor recunosc o etiologie divers, att
de cauze generale, ct i locale, ce provoac lips de spaiu pe arcadele dentare,
determin obstacole in erupie sau persistena dinilor temporari. Dintre tulburrile
de poziie, amintim malpoziiile (presupun apariia dintelui in poziie modificat pe

arcad, dar in apropiere de locul normal de erupie), transpoziiile dentare (presupun

inversarea poziiei intre doi dini vecini ca locuri pe arcad cu consecine
defavorabile estetice dac apar la nivel incisiv-canin sau canin-premolar) i
heterotopiile (se refer la prezena dintelui la distan mare de locul normal de
erupie). Toate aceste tulburri de poziie necesit tratament chirurgical, eventual
asociat cu un tratament ortodontic corect condus.
RetentieSemiretentieDistopie-anomalie in care dintele e situat in afara sau inauntrul(entopia) liniei
arcadei dentare.
Inclavare-dinte care nu a erupt in cavitatea bucala dar este obstructionat de un alt
dinte.
79.Indicaiile i contraindicaiile extraciei dinilor inclui.
Dintii inclusi sunt dintii care au ramas blocati in interiorul masei osoase maxilare
sau mandibulare, si care nu mai pot erupe din cauze predefinite. Acesti dinti necesita
ajutor pentru a erupe (cand pozitia sa mai poate fi recuperata) sau extrasi atunci
cand dintele este considerat irecuperabil.
Indicatii:- - Dinti inclusi care nu mai pot erupe si provoaca inghesuiri ale dintilor
vecini, sau impiedica eruptia altor dinti precum si dinti aflati in pozitii vicioase
(inclinati).
-Procese inflamatorii repetate:pericoronarita,abcese,procese patologice pulpare si
periapicale netratate.
-Cind se afla la linia de fractura si impiedica repozitionarea fragmentelor.
-In ortodontie pentru prevenirea inghesuirilor dentare in zona frontala.
Contraindicatii:
-Nu a erupt sau sunt inclusi dar exista posibilitatea de eruptie cu succes
-Pacienti cu diverse patologii locale si sistemice decompensate
-Cind indicatia catre extractie are mai putine beneficii pentru sanatate si mai multe
riscuri pentru bolnav.
80.Particularitile extraciei molarului de minte inclus superior. Tehnici,
instrumentariul.
CLASIFICAREA INCLUZIEI
Dupa angulatie :
- incluzie verticala
- incluzie disto-angulara
- incluzie mezio-angulara
- transversala
34

- orizontala
- inversa
Dupa adancimea incluziei :
- clasa A suprafata ocluzala a M3 sup la acelas nivel cu fata ocluzala a M2 sup
- clasa B suprafata ocluzala a M3 sup intre planul ocluzal si linia cervicala a M2
- clasa C M3 sup inclus sub nivelul liniei cervicale e M2
ODONTECTOMIA M3 SUPERIOR
Incizia :
- in baioneta cu lambou in L la nivelul tuberozitatii si in incizie de descarcare
in
dreptul M1 sau M2
- In plic acces limitat la substratul osos
- In T cu 2 lamborui in L (unul V si unul P)
Decolarea :
- cu decolator sau compresa cu ser fiziologic
Trepanarea instrumentar rotativ
Luxarea cu elevatorul drept in sens D-V; atentie la sinusul maxilar si tuberozitate
- se indeparteaza eschilele osoase si sacul pericoronar
Sutura
ACCIDENTE SI COMPLICATII ALE EXTRACTIEI M3 SUPERIOR
Accidente intraoperatorii :
- fractura radacinilor M3
- luxarea sau fracturarea M2
- fractura tuberozitatii maxilare
- comunicarea oro-sinusala post-extractionala
- impingerea M3 in sinusul maxialar
- impingerea M3 in spatiul pterigomaxilar
Complicatii postoperatorii
- durere, edem, trismus
- hemoragie postextractionala
- complicatii infectioase
- vindecare intarziata
- comunicare oro-sinusala cronica

incurbarea spre distal a radacinilor M3

deplasarea M3 sub coletul M2
1. Angularea :
a) in plan sagital :
- incluzie mezio angulara odontectomie usoara
- incluzia orizontala odontectomie dificila
- incluzia verticala odontectomie dificila
- incluzia disto angulara f dificila
b) in plan transversal :
- M inclus in spatele M2
- M inclus deviat spre L sau V
2. Relatia cu ramul mandibular :
- Clasa 1 - diametrul M-D al coroanei este complet liber fata de marginea
anterioara a ramului mandibular
- Clasa 2 jumatatea D a coroanei e acoperita de marginea anterioara a
ramului mandibular
- Clasa 3 coroana total acoperita de ramul mandibular
3. Relatia cu planul ocluzal :
- Clasa A M3 la nivelul planului ocluzal al M2
- Clasa B fata ocluzala a M3 intre planul ocluzal si linia cervicala a M2
- Clasa C fata ocluzala a m3 sub linia cervicala a M2
4. Morfologia radacinii dificultatea extractiei M3 depinde
de :
- lungimea radacinii
- curbura radacinilor
- directia curburii radacinilor
- dimensiunea M-D a radacinilor
- Spatiul periodontal
ODONTECTOMIA M3 INFERIOR
Principii de baza :
- expunerea dintelui inclus lambou
- ostectomia
- separatia corono-radiculara
- irigarea plagii cu solutie antiseptica + indepartarea eschilelor osoase, fragmente
dentare
restante + sac pericoronar
- sutura
Timpii operatori :
- incizia si decolarea

81.Particularitile extraciei molarului de minte inclus inferior. Tehnici,

instrumentariul.
MOLARUL DE MINTE INFERIOR
Malpozitia M3 inferior cauze care tin de cresterea mandibulara :
- spatiul insuficient intre M2 si ramul ascendant
35

a) incizia in plic de la papila gingivala M a M1 pana la unghiul D-V al M2,

posterior si lateral pe marginea anterioara a ramului ascendent
b) incizia in baioneta verticala, de-a lungul marginii anterioare a ramului
mandibular pana in trigonul retromolar si inconjoara fata D a M2
c) incizia cu decolarea unui lambou cu 3 laturi idem incizia in baioneta, dar
anterior pana la radacina D a M1
- trepanarea corticalei osoase
- evidntierea coroanei
- degajarea coroanei de tesut osos
- sectionarea corono-radiculara
- luxarea si extractia
- indepartarea tesuturilor restante ale sacului folicular
Ingrijiri postoperatorii :
- tamponament supraalveolar 1-2h
- posibil trismus moderat
- alimentatie semilichida la temp camerei 24 - 48h
- periaj dentar normal, evitand zona de interventie, apa de gura cu CH
- analgetice si antiinflamatoare

presiunea pe care o exercita asupra tesuturilor si ischemia consecutiva poate

determina aparitia unor leziuni de tip necrotic favorizind complicatiile septice si
intirziind cicatrizarea cit mai rapida.De asemenea sub tamponament compresiv
prelungit se produce fibrinolizina care dizolva cheagul reaparind hemoragia.
83.Suturarea plgii postextracionale. Indicaii, contraindicaii.
Suturarea plagii postextractionalla favorizeaza formarea unui bun cheag
intraalveolar protejeaza plaga de mediul septic bucal si de iritatiile mecanice si
chimice,impiedicind infectarea si dezorganizarea cheagului.Dupa sutura ,durere
postextractionala e mai redusa cicatrizarea mucoasei si vindecarea osului mai
rapide. Sutura nu este indicata in cazurile cind mucoasa este inflamata,tumefiata sau
cind exista procese septice evolutive endoalveolare.Se sutureaza in cazul unei
extractii laborioase pentru a stopa hemoragia.
Principii de suturare:
-Acul trebuie sa intre in tesuturi perpendicular pe suprafata mucoasei.Sa treaca prin
tesuturi de-a lungul curbei sale.
-Sutura trebuie sa fie plasata la o adincime si distanta egala de la incizie pe ambele
parti.
-Tesuturile nu trebuie sa fie inchise in tensiune
-Nodul nu trebuie sa fie plasat pe linia de incizie
-Suturile intraorale sunt inlaturate in 7-10 zile.

82.Hemostaza. Tehnica efecturii. Materialul folosit.

Se curata intii cavitatea bucala de cheaguri.Apoi se curata plaga alveolara prin
spalare cu apa oxigenata sau ser fiziologic,stabilinduse forma si locul singerarii.In
cazul hemoragiilor marginale din plaga gingivomucoasa se va face o apropiere cit
mai strinsa a partilor moi peste alveola dupa care de la caz la caz se recurge la sutura
sau se aplica un tamponament compresiv supraalveolar.Sutura nu este indicata in
cazurile cind mucoasa este inflamata,tumefiata sau cind exista procese septice
evolutive endoalveolare.Aceasta metoda poate duce pentru un moment la oprirea
singerarii.
In cazul hemoragiilor in masa cind singerarea se produce atit din gingivomucoasa
cit si din os hemostaza se va face prin tamponament compresiv in felul urmator:se
curata alveola de cheaguri alterate si eventualele tesuturi patologice.Daca exista
ciocuri osoase proeminente care in mod evident erita mucoasa se va face
regularizarea cu ajutorul unei chiurete.Marginile gingivomucoasei se aplica cit mai
intim pe os si daca e posibil se pun 1-2 fire de sutura.Se aplica apoi un tamponament
compresiv supraalveolar ,cautind ca marginile gingivomucoasei sa fie adunate peste
creasta.Tamponamentul compresiv intraalveolar va fi folosit doar excetional in cazul
cind exista hemoragii abundente profunde care nu pot fi oprite prin tamponament
supraalveolar.Tamponamentul compresiv este o metoda de necesitate prin care se
realizeaza hemostaza si nu poate fi mentinut mai mult de 48-72 ore deoarece prin

84.Recomendaii postextracionale.
Dup extracia dentar simpl, se recomand aplicarea unui pansament
supraalveolar
(o compres peste alveola postextracionaI). Nu se va aplica pansament
intraalveolar, deoarece
acesta constituie un corp strin, putnd fi cauza unei alveolite postextracionale_
Se recomand pacientului urmtoarele:
se menine pansamentul supraalveolar timp de o or; dac hemoragia persist dup
ndeprtarea pansamentului, se recomand ca pacientul s revin de urgen n
cabinet;
dieta se va relua dup ndeprtarea pansamentului, darn ziua interveniei aceasta
va fi
semilichid, la temperatura camerei_ Este recomandat masticaia alimentelor pe
hemiarcada
opus, pentru a evita lezarea plgii postextracionale sau ptrunderea alimentelor n
alveol;
36

 se va evita cltirea gurii, precum i consumul de buturi carbo-gazoase n primele

zile dup
extracie, pentru a nu disloca cheagul format la nivelul alveolei postextracionale
(cauz de
hemoragie postextracionaI);
se pot face cltiri uoare cu soluii antiseptice pe baz de clorhexidin, dup 24 de
ore de la
extracie; preferabile sunt spray-urile bucale cu soluie antiseptic;
splatul dinilor este permis doar ncepnd cu dimineaa urmtoare dup ziua
extraciei, menajnd ns zona plgii postextracionale. Pacientul va fi avertizat i
asupra fenomenelor
inerente reaciei inflamatorii postextracionale:
edemul postoperator - poate dura 3-6 zile i poate fi redus folosind un prini rece
aplicat
pe obraz, n dreptul zonei extraciei;
durerea postextracional - este n general moderat, dar se coreleaz de obicei cu
gradul
de dificultate al extraciei i pierderea de substan osoas rezultat; poate fi
combtut cu
antiinflamatorii i antialgice uzuale;
trismusul moderat - poate fi prezent n cazul extraciei laborioase a molarilor
inferiori, i n
special a celor de minte; severitatea sa evolueaz de obicei n paralel cu edemul i
durerea_
Din punct de vedere al interveniei locale, antibioterapia nu este necesar n cazul
extraciilor
Simple.Totui, n cazul unor alveolotomii laborioase, cu pierderi semnificative de
substan osoas, dup extracii multiple, sau la pacieni cu afeciuni asociate este
recomandat
antibioterapia.
Se recomand de asemenea controlul pacientului a doua zi dup extracii laborioase,
pentru a evalua prezena unui eventual hematom_
Firele de sutur neresorbabile vor fi suprimate la 7-10 zile de la extracie.

un interval prelungit pn la finalizarea lui.Alveola postextracional va conine os

cortical (lamina dura), acoperit de ligamente parodontale rupte i de o band de
mucoas fix
la marginea acesteia. Alveola se umple cu snge i formeaz un cheag ce o va izola
de mediul septic
oral.Etapa inflamatorie, desfurat pe parcursul primei sptmni, va consta n
apariia fibroblastelor i dezvoltarea capilarelor de neoformaie.
Epiteliul format va migra de-a lungul peretelui alveolar pn ajunge n contact cu
epiteliul
bucal de pe cellalt versant al alveolei postextracionale.Dac sub cheagul sanguin
exist esut de granulaie, epiteliul bucal va migra peste el.
n primele 6-7 zile postextracional se acumuleaz n final osteoclaste de-a lungul
corticalei
osoase. n sptmna a 2-a se produce o cantitate considerabil de esut de
granulaie, care va
ocupa alveola n totalitate. De-a lungul osului alveolar se depune esut osteoid, care
limiteaz
dimensiunile alveolei postextracionale. Procesul continu n urmtoarele 2
sptmni (a 3-a i a 4-a), epitelizarea fiind complet la sfritul acestui interval, n
care se
iniiaz i depunerea de esut trabecular nou pefundul alveolei.
Corticala osoas va fi resorbit complet abia dup 4-6 sptmni de la extracie,
cnd
radiologic nu mai este vizibil lamina dura. Pe msur ce alveola este ocupat de os,
epiteliul
se deplaseaz superior, spre creast, i poate ajunge la acelai nivel cu mucoasa fix
adiacent.
Singurul semn vizibil la nivelul alveolei la un an de la extracie este o band de esut
fibros
slab vascularizat (cicatricea) situat la nivelul crestei alveolare edentate.
86. Clasificarea accidentelor i complicaiilor locale (imediate si tardive).
Accidente loca: -immediate
-tardive
Accidentele locale immediate(apar in timpul anesteziei):
-Durerea-inteparea trunchiului nervos-La introducerea acului sau in timpul
injectarii anestezicului poate sa apara o durere intensa produsa de inteparea
trunchiului nervos sau a tecii acestuia( la anestezia n.infraorbital)

85.Etapele cicatrizrii plgii postextracionale.

ndeprtarea unui dinte iniiaz aceeai secven de inflamaie, epitelizare, fibrozare
i remodelare, care apare n cazul leziunilor tisulare.
Procesul de vindecare al alveolei se realizeaz prin granulaie secundar, fiind
necesar
37

-Traumatizarea tesurutilor moi-Orice punctie produce traumatism.Punctiile

repetate sau folosirea unor ace cu bizoul turtit vor creste posibilitatea de dilacerare a
fibrelor musculare provocind durere in momentul injectarii sau retragerii acului.
-Distensia tesuturilor-injectarea cu presiune sau introducerea unor cantitati cu
exces de anestezic duce la distensia brusca a tesuturilor moi care se manifesta prin
durere vie in timpul injectarii.Se produce in zonele cu tesuturi inextensibile,aderente
de planul osos.
-Injectiile in tesuturile inflamate injectia e destul de dureroasa insa aceasta
durere creste in cazul cind tesuturile sint deja distinse din cauza edemului
inflamator.
-Leziuni vasculare
-Pareze-Se produce in timpul anesteziei la Spina Spix cind injectarea se face
profund astfel substanta anestezica poate patrunde in glanda parotida si infiltreaza
ramurile terminale ale n.facial-anesteziindule.
-Ruperea acului- in cazul penetrarii profunde a tesuturilor moi ex.la spina spix sau
tuberozitate.
n mod didactic accidentele datorate extraciei dentare pot fi clasificate astfel:
leziuni dentare.
leziuni ale prilor moi perimaxialre.
leziuni osoase
accidente sinusale.
mpingerea dinilorn spaiile perimaxilare.
leziuni nervoase.
luxaia ATM.
COMPLICAIILE EXTRACIEI DENTARE
durerea, tumefacia, trismusul
hemoragia postextracional
Clasificare:
a.) dup momentul producerii:
o
hemoragia imediat prelungit
o
hemoragia precoce (apare la cteva ore de la extracie)
o
hemoragia tardiv (apare la cteva zile de la extracie)
b.) dup felul vasului lezat:
o
hemoragie arterial (n jet)
o
hemoragie venoas (continu)
o
hemoragie capilar (n mas)
c.) dup cauz:

hemoragie de cauz local

hemoragie de cauz general
Atitudine terapeutic:
o prevenie:

evitarea extraciilor traumatizante la pacienii cu afeciuni asociate

sutura plgii postextracionale i aplicarea unui pansament supraalveolar

compresiv

supraveghere pentru 30-60 de minute

o tratament local

se ndeprteaz cheagurile, se irig abundent alveola cu ser

fiziologic

se pot introduce n alveol materiale hemostatice, dac sunt

disponibile

suplimentarea suturii plgii postextracionale (dac este necesar) i

reaplicarea unui pansament supraalveolar compresiv
. echimoza i hematomul
la pacienii cu teren nefavorabil i cu hematoame mai mari se poate recomanda
instituirea antibioterapiei
complicaii infecioase:
Alveolita uscat
o
se poate produce frecvent n anestezia intraligamentar
o
tratament simptomatic (antialgic)
o
irigaiile alveolei cu soluii slab antiseptice
o
chiuretaj alveolar
o
aplicarea de conuri cu antibiotice i anestezice locale
Alveolita umed
o
tratament simptomatic (antialgic, antiinflamator)
o
chiuretaj alveolar
o
regularizarea marginilor osoase i avivarea marginilor de
gingivomucoas
o
aplicarea n alveol a conurilor cu antibiotice i anestezice locale
o antibioterapia nu se impune dect atunci cnd apar fenomene infecioase
generale (reacie febril, etc.)
87.Accidente locale la nivelul dinilor:(fractura coronei dintelui extras, fractura
coronei dintelui antagonist,Fractura rdcinii dintelui extras,fractura i luxa ia
dintelui adiacent dintelui extras).
o
o

38

a. Fractura coroanei sau a rdcinii dintelui de extras este accidentul cel mai
frecvent produs, ca urmare a proceselor carioase extinse, a obturaiilor voluminoase,
a rdcinilor foarte convergente sau divergente i a deformrilor radiculare apicale
prin procese de hipercementoz. Acest accident poate fi produs i ca urmare a unei
tehnici incorecte prin priza greit a cletelui sau manevre intempestive. Dac
accidentul s-a produs, se continu extracia printr-o tehnic adecvat.
b. Luxaia dinilor vecini apare ca urmare a folosirii incorecte a instrumentarului de
extracie, fapt favorizat de nghesuirile dentare cnd se recomand utilizarea
cletilor pentru rdcini. Acelai accident mai poate fi produs i prin utilizarea
incorect a elevatorului care ia punct de sprijin pe un dinte vecin, luxndu-l.
Dintele luxat sau parial avulsionat este imobilizat printr-o ligatur, ulterior,
urmrindu-se pstrarea vitalitii acestuia. Se recomand evitarea imobilizrilor
rigide care favorizeaz producerea de anchiloze dentoalveolare i rezorbii
radiculare externe. Dinii complet avulsionai se replanteaz, cu condiia ca pereii
alveolari s fie integri.
c. Fractura dinilor vecini sau antagoniti se produce prin poziionarea incorect a
cletelui, sprijinul inadecvat cu elevatorul sau n extraciile cu for intempestiv,
cnd se lovete cu cletele n arcada antagonist. Accidentul este favorizat de
procese carioase extinse ale dinilor implicai sau obturaii voluminoase ale acestora.
Conduita terapeutic fa de acest accident este adaptat fiecrei situaii n parte, n
funcie de direcia liniei de fractur, pierderea de esut dentar i gradul de interesare
pulpar.

obine prin compresiune, este necesar ligatura arterei n amonte de leziune prin
trecerea unui fir de sutur din nylon, mtase sau catgut cromat prin mucoas,
cuprinznd axul arterial. Firul este legat peste mucoas.
d. Plgile limbii sunt produse prin deraparea elevatoarelor n timpul extraciei
molarilor mandibulari. Acestea sunt plgi nepate, destul de profunde, nsoite de
hemoragii abundente produse prin lezarea vaselor linguale sau hemoragii difuze din
masa muscular, cu formarea unui hematom disecant. Hemostaza se realizeaz prin
sutura n mas a plgii.
e. Plgile planeului bucal se produc prin neparea mucoasei i pot fi nsoite de
hemoragii importante cu constituirea de hematoame disecante de planeu, care, la
rndul lor pot determina obstrucie faringian i asfixie. Tratamentul const n sutura
plgii i drenajul filiform al acesteia precum i administrarea de antibiotice cu
scopul de a preveni infectarea hematomului.
f. Eroziunea comisurii bucale beneficiaz de tratament prin aplicaie local de
unguente cu antibiotice, vindecarea se produce n 7-10 zile.
89.Leziuni osoase: (fractura procesului alveolar, luxaia mandibulei, fractura
mandibulei).
Extracea dentar necesit dilatarea progresiv i suficient a pereilor alveolari
pentru a crea o cale de ndeprtare a rdcinii din suportul osos. Cnd aceast
dilatare nu poate avea loc, ca urmare a unui viciu de tehnic sau a condiiilor
anatomice particulare, osul se fractureaz i se ndeprteaz odat cu dintele.
Leziunile osoase legate de extracia dentar sunt: fractura peretelui alveolar, fractura
tuberozitii i fractura mandibulei.
a. Fractura peretelui alveolar intereseaz de cele mai multe ori peretele vestibular n
extracia caninului i a molarilor maxilari, iar la mandibul peretele lingual n
extraciile incisivilor i a molarilor 3. Fragmentul fracturat poate fi desprins
complet, ndeprtndu-se odat cu rdcina dintelui extras sau i mai pstreaz
inseria periostic.
Tratamentul variaz n funcie de situaia clinic:
dac fragmentul este detaat complet se ndeprteaz, marginile alveolei se
regularizeaz i mocoasa se sutureaz;
dac fragmentul osos este mare i aderent de periost, se repoziioneaz i se
sutureaz mucoasa, pacientul fiind dispensarizat n vederea urmririi consolidrii
fragmentului; dac acesta sechestreaz, este ndeprtat.
b. Fractura tuberozitii maxilarului se produce n timpul extraciei molarului 3
maxilar, cnd se ia punct de sprijin cu elevatorul pe coroana molarului 2, elevatorul
acionnd ca o prghie de gradul I.

88.Leziuni ale prilor moi perimaxilare.

Aceste accidente se produc ca urmare a deraprii elevetoarelor i a folosirii lor cu
for excesiv. Dup localizarea leziunilor, acestea pot fi:
a. Plgi gingivale lineare produse prin deraparea elevatorului sau aplicarea incorect
peste mucoas a flcilor cletelui. Ca urmare se produce o hemoragie relativ
abundent. Lamboul mucos astfel produs se excizeaz dac nu este viabil sau se
sutureaz dac se presupune c are o vascularizaie eficient.
b. Plgi ntinse cu denudri osoase importante se produc n timpul extraciilor
dentare laborioase. Marginile mucoase sunt dilacerate, zdrobite, iar osul alveolar
denudat. Se recurge la regularizarea marginilor osoase i excizia fragmentelor de
esuturi moi devitale; se aplic mucoasa peste peretele alveolar, iar eventualele
poriuni osoase rmase denudate se protejeaz cu o me iodoformat pn la
cicatrizarea secundar.
c. Plgile mucoasei palatine se produc n timpul extraciei molarilor maxilari prin
deraparea elevatoarelor. Caracteristic pentru aceste plgi sunt hemoragiile n jet
produse prin lezarea arterei palatine. Datorit faptului c hemostaza nu se poate
39

Ca urmare apare o hemoragie important, continu, datorat lezrii vaselor din

plexul venos pterigoidian.
Tratamentul variaz n funcie de dimensiunile fragmentului osos:
dac fragmentul este mic i desprins complet de periost, se ndeprteaz, se
regularizeaz marginile osoase i se sutureaz mucoasa;
dac fragmentul este mai voluminos i i pstreaz inseria periostic, se finalizeaz
extracia, dup care se repoziioneaz fragmentul, se sutureaz plaga i se aplic un
pansament meninut cu ajutorul unei plci palatine cu prelungire retrotuberozitar.
c. Fractura mandibulei este un accident foarte rar al extraciei dentare i apare n
cazul extraciilor molarilor inferiori, cnd se lucreaz cu manevre intempestive,
factorii favorizani fiind reprezentai de modoficri patologice care submineaz
rezistena mandibulei (chisturi voluminoase, tumori, dini inclui, osteomielit).
Fractura unghiului mandibular se poate produce n timpul extraciei molarului 3 cu
ajutorul elevatorului Lecluse, cnd acesta nu are indicaie de utilizare.
Tratamentul const n reducerea i imobilizarea fracturii de mandibul prin bocaj
intermaxilo-mandibular rigid, dup finalizarea extraciei.

Dac deschiderea este sub 2 mm nu este necesar o intervenie suplimentar, ci se

dau pacientului unele indicaii suplimentare: evitarea variaiilor de presiune
intrasinusale produse prin strnut, suflatul nasului, fumat.
Dac deschiderea sinusal este medie (2-6 mm) este necesar sutura alveolei i
aplicarea unui pansament supraalveolar meninut prin ligatur n 8, la care se adaug
administrarea unui decongestionant nazal cu rol de a reduce edemul mucoasei
sinusale i indicaiile menionate anterior.
Dac deschiderea sinusal este mare (peste 7 mm) este indicat intervenia
chirurgical de nchidere a comunicrii buco-sinusale cu un lambou mucoperiostic
vestibular avansat.
b. mpingerea rdcinilor n cavitatea sinusal este un accident care se produce n
legtur cu dinii sinusali, n timpul extraciei cu elevatorul i este favorizat de
absena podelei sinusale sau prezena unui strat osos foarte subire i fragil. Se pot
ntlni dou situaii particulare:
-rdcina a fost mpins sub mucoasa sinusal fr ca aceasta s fie perforat,
-rdcina a fost mpins n plin cavitate sinusal dup perforarea mucoasei.
Rezolvarea oricrei dintre aceste situaii necesit localizarea restului radicular, pe
baza imaginilor obinute prin radiografii retrodentoalveolare, ortopantomografie,
tomografie panoramic de sinusuri maxilare sau radiografie pentru sinusurile
anterioare ale feei, n funcie de situaia clinic concret.
1. Rdcinile mpinse sub mucoasa sinusal se extrag prin tehnica Wassmundt
calea alveolar lrgit. Aceasta presupune parcurgerea urmtorilor timpi operatori:
-realizarea unui lambou trapezoidal prin trasarea a dou incizii oblic divergente spre
fundul de sac vestibular, plasate de o parte i de alta a alveolei,
-decolarea lamboului mucoperiostic,
-rezecia total a peretelui osos vestibular cu o pens ciupitoare de os din aproape n
aproape, pn ce se descoper fragmentul radicular,
-ndeprtarea fragmentului radicular cu o pens sau cu o chiuret avnd grij s nu
se perforeze mucoasa sinusal,
-repoziionarea lamboului i sutura,
-protecia plgii cu un pansament meninut printr-un dispozitiv de contenie.

90.Accidente sinuzale:( perforaia sinusului maxilar, propulsarea rdcinii n

sinusul maxilar).
Condiiile anatomice i procesele patologice periapicale dezvoltate n legtur cu
molarii i premolarii maxilari favorizeaz apariia accidentelor sinusale. Acestea
sunt reprezentate de: deschiderea sinusului maxilar i mpingerea rdcinilor n
cavitatea sinusal.
a. Deschiderea sinusului maxilar se produce n urmtoarele situaii:
-dini cu rdcin lung i apex situat intrasinusal, care la extracie sunt ndeprtai
cu un mic fragment de mucoas sinusal aderent de poriunea apical,
-procese periapicale care submineaz peretele sinusal i care favorizeaz
deschiderea sinusului la chiuretaj,
-molari cu rdcini divergente care cuprind ntre ele un recesus sinusal.
Ca urmare a acestui accident se poate constitui o comunicare buco-sinusal, care se
complic ulterior cu o sinuzit maxilar. Elementele de diagnostic n comunicarea
buco-sinusal sunt urmtoarele:
-dintele extras prezint ataat de apex un fragmrnt osos sau de mucoas sinusal,
-sngerare mai abundent din alveol, sngele avnd uneori aspect aerat,
-proba Valsalva pozitiv (trebuie evitat pentru c poate mri deschiderea i poate
nsmna sinusul cu flora bacterian nazal),
Atitudinea terapeutic variaz n funcie de amplitudeinea deschiderii.

91.Leziuni ale nervilor(Lezarea parial a nervului, lezarea total a nervului).

Nervii interesai cel mai adesea sunt nervul nazopalatin, bucal, mentonier i lingual.
a. Nervii nazopalatin i bucal pot fi secionai n timpul realizrii lambourilor care
s permit accesul la dinii inclui (canini n.nazopalatin) sau rdcinile dentare
care necesit tehnici speciale de extracie.
Zona inervat este de mic ntindere, iar recuperarea dup seciunea filetelor
nervoase se produce n timp scurt, accidentul nefiind invalidant.
40

b. Lezarea nervului mentonier i alveolar inferios prin elongare ca urmare a

decolrii unui lambou, conduce la anestezie sau parestezie a hemibuzei de aceeai
parte i a poriunii corespunztoare de menton.
Nervul alveolar inferior, mpreun cu pachetul vascular adiacent, trece pe sub
apexurile premolarilor i molarilor inferiori i la o oarecare distan de acesta.
Extracia prin alveolotomie a premolarilor inferiori necesit atenie sporit n
evitarea lezrii n. mentonier.
Dac se datoreaz reflectrii sau traciunii exagerate a lamboului creat,
sensibilitateava reveni n decurs de cteva sptmni.
Cnd ns nervul mentonier a fost secionat, anestezia este definitiv.
Lezarea nervoas n cazul extraciilor molarilor de minte apare n 0,6-5% dintre
cazuri.
n majoritatea situaiilor, tuburrile se remit fr tratament - tulburrile se remit n
timp pentru 96% dintre pacienii cu leziuni ale nervului alveolar inferior i 87%
dintre cei cu leziuni ale nervului lingual.
Recuperarea funcional bun pentru nervul alveolar inferior este datorat probabil
faptului c nervul este reinut n interiorul unui canal osos i astfel terrninaiile
nervului afectat ajung n contact direct mai uor.
c. Nervul lingual la extracia molarilor inferiori
Apare mult mai rar dect cea a n.alveolar inferior (1 % dintre cazurile de extracie a
M3)
Tulburrile presupun modificri gustative, iar recuperarea spontan este mult mai
puin probabil.
Exist o mare variabilitate anatomic a nervului lingual; n anumite cazuri,
nervullingual poate trece prin trigonul retromolar.
Perforarea corticalei linguale, n zona n care nervul lingual este n contact direct cu
periostul, poate de asemenea s explice unele cazuri de lezare a acestuia.
Se va evita rezecia corticalei linguale, asociat cu o inciden crescut a lezrii
nervului linguaL Se vor evita chiuretajul intempestiv i decolarea brutal a sacului
folicular al molarului de minte de pe versantul lingual al alveolei,
Trepanarea osoas se va face ct mai mult la nivelul corticalei osoase vestibulare, iar
dintele
va fi secionat dac este necesar, pentru a facilita extracia acestuia.
Se va evita perforarea corticalei linguale cu instrumentarul rotativ.
Suturile vor fi plasate superficial n lamboul lingual pentru a evita "ncrcarea" i
lezarea nervului lingual

n urma extraciilor, hemoragia se oprete spontan dup 15-20 min., dup ce s-a
format chiagul sanghin. n anumite cazuri, dac sunt prezente cauze locale sau
generale, se pot produce hemoragii postextracionale.
Dup momentul declanrii ei, hemoragia postextracional poate fi: imediatprelungit, cnd sngerarea continu peste perioada normal i nu exist tendin
spontan de formare a chiagului, precoce, cnd sngerarea reapare la 2-3 ore dup
extracie, tardiv, cnd sngerarea se declaneaz dup cteva zile de la extracie.
Hemoragiile postextracionale sunt determinate de cauze locale sau generale, care
fie se opun formrii chiagului, fie favorizeaza liza precoce a acestuia.
Factorii locali responsabili de declanarea hemoragiilor postextracionale sunt
reprezentai de:
-vasodilataia secundar posibil n urma anesteziilor plexale la care soluia
anestezic conine vasoconstrictor,
-persistena esutului de granulaie n alveol,
-rmnerea n alveol a unor fragmente dentare, osoase detaate, de obturaii sau de
tartru,
-plgi mucoase ntinse cu delabrri mucoperiostice importante,
-fracturi ale procesului alveolar sau ale oaselor maxilare,
-lezarea unor vase importante (artera dentar inferioar),
-nerespecterea de ctre pacient a indicaiilor postextracionale.
Factorii generali responsabili de apariia hemoragiilor postextracionale sunt
reprezentai de:
-vasculopatii nsoite de permeabilitate i fragilitate vascular crescut: carene
vitaninice, insuficien hepatic, febre eruptive, infecii cronice, hipertensiune
arterial, stri alergice, afeciuni endocrine, perioada menstrual;
-trombocitopatii i cuagulopatii congenitale sau dobndite: leucemii,
trombocitopenii, agranulocitoza, deficiene izolate sau asociate de factori plasmatici.
Unele medicamente administrate cronic sau pe perioade ndelungate pot interfera
mecanismele de coagulare, conducnd la hemoragii postextracionale. Dintre
acestea fac parte:
-acidul acetil salicilic, ca urmare a aciunii antiagregante plachetare;
-anticoagulantele administrate permanent la pacienii cu antecedente de infarct acut
de miocard, -accident vascular cerebral, embolie pulmonar i la purttorii de
proteze vasculare i valvulare;
-antibioticele cu spectru larg prin modificarea florei bacteriene intestinale i
reducerea sintezei de vitamina K, implicat la rndul ei n sinteza hepatic a
factorilor de coagulare II, VII, IX, X;

92.Hemoragii postextracionale. Clasificaia. Diagnostica,

41

Pacienii cu coagulopati cunoscute sau la care se suspicioneaz o afeciune de acest

tip, trebuie evaluai preoperator pentru a preveni sau minimaliza o eventual
complicaie.
Profilaxia hemoragiei postextracionale se realizeaz prin urmtoarele mijloace:
-intervenie ct mai puin traumatizant,
-incizii nete, decolare corect, fr dilacerare tisular,
-netezirea proeminenelor osoase,
-ndeprtarea complet a esutului patologic,
-hemostaz prin compresiune intraalveolar limitat dac la originea hemoragiei
este o arteriol osoas -dintr-un perete alveolar.
Tratamentul hemoragiei postextracionale imediate
n urmtoarele 30 min consecutive extraciei, pacientul este inut sub supraveghere,
la sfritul acestei perioade se verific formarea cheagului endoalveolar i oprirea
sngerrii. Dac hemostaza s-a produs, se reaplic un pansament supraalveolar i se
dau pacientului indicaiile postextracionale. Dac hemoragia persist se aplic
unele msuri suplimentare, adaptate fiecrei situaii n parte:
-n sngerrile profunde intraalveolare ntreinute de esuturi patologice se
chiureteaz alveola, dup care se aplic pansamentul supraalveolar,
-n sngerrile marginale ntreinute de spiculi osoi ai marginilor pereilor alveolari
i gingivomucoas delabrat se practic regularizarea marginilor osoase, excizia
fragmentelor de mucoas neviabile i sutura, conform etapelor tratamentului plgii
postextracionale zdrobite,
-inserarea de burei de colagen n alveol, dac nu sunt prezente nici una din cauzele
de sngerare enumerate mai sus.
Tratamentul hemoragiei postextracionale tardive
Hemoragia postextracional tardiv necesit msuri terapeutice locale i generale.
Tratamentul local const n:
-ndeprtarea din cavitatea bucal a salivei i a sngelui pentru a depista originea
hemoragiei,
-aplicarea supraalveolar a unei comprese care se menine cu oarecare presiune
dac sngerarea se oprete dup 15 min nu mai sunt necesare i alte msuri;
-aplicarea intraalveolar de burei de fibrin i pansament supraalveolar meninut
prin diverse mijloace de contenie pentru 48-72 ore (prelungirea meninerii
pansamentului conduce la leziuni ale esuturilor subiacente, fibrinoliza i reapariia
sngerrii).
Tratamentul general este indicat cnd hemoragia postextracioal se datoreaz unei
tulburri de coagulare. n acest scop, dac pacientul nu este cunoscut cu o
coagulopatie se practic timpul de protrombin, numrtoarea trombocitelor, timpul
de sngerare i de coagulare. Medicul hematolog este cel care stabilete schema

terapeutic adecvat. Pacienii cunoscui cu hemofilie A (prin deficit de factor VIII),

hemofilie B (deficit de factor IX), boal von Willebrand sau trombocitopenii, trebuie
spitalizai n vederea extraciilor dentare. Preextracional, corectarea deficitului se
face prin transfuzie cu snge integral, concentrat plachetar, plasm antihemofilic.
La toate acestea se adaug desigur o tehnic minim traumatizant de extracie,
pansamente supraalveolare meninute prin mijloace de contenie adecvate.
93.Alveolita postextracional. Etiologia, formele clinice, simptomatica,
tratamentul, profilaxia.
Alveolita se definete ca o osteit localizat a peretelui alveolar cu
inflamaia i necroza superficial a peretelui alveolar.
Factorii favorizani ai apariiei acesteia sunt:

extracii laborioase soldate cu plgi postextracionale zdrobite,

persistena corpilor strini n alveol care mpiedic vindecarea,

infecii preexistente i tratament incorect al plgii

postextracionale infectate,

aplicarea intraalveolar de substane antiseptice care interfer

formarea cheagului,

pansament compresiv intraalveolar prelungit,

nerespectarea regulilor de asepsie n timpul extraciei,

nerespectarea de ctre pacient a indicaiilor postextracionale,

tulburri vasomotorii regionale cauzate de traumatismul

extracional sau de vasoconstrictorul din soluia anestezic.
Forme anatomopatologice
Alveolita umed (supurat) se caracterizeaz prin leziuni de tip inflamator
extinse la peretele alveolar i la mucoasa adiacent, chegul endoalveolar este alterat,
purulent, este prezent esut de granulaie, pereii osoi sunt infiltrai, inflamaia
intereseaz i periostul.
Alveolita uscat (dry socket) nu prezint aspect inflamator, mucoasa
este palid, aton, alveola este goal sau prezint un mic cheag cenuiu, pereii osoi
sunt albicioi i prezint mici sechestre lameliforme pe suprafaa lor i care pot fi
detaate uor; capilarele sunt obstruate, favoriznd necroza.
Etiopatogenie
factorii locali care favorizeaz apariia de infecii pentru
declanarea alveolitei umede,
vasoconstricia capilar prelungit pentru apariia alveolitei
uscate.
Simptomatologie
42

Durerea este manifestarea dominant, apare la 3-4 zile postextracional,

vindecrii prin ageni fizici (raze infraroii, ultrascurte, terapie laser) i
este spontan, de intensitate mare, lancinant, mai ales la alveolita uscat, iradiaz
vitaminoterapie.
n hemiarcad i hemicraniu, capt caracter de nevralgie de trigemen, nu cedeaz la
antialgice uzuale.
94.Complicaii septice postextracionale.
Ganglionii locorregionali sunt tumefiai i dureroi la palpare.
Acestea sunt favorizate de:
Starea general este influenat, pacienii putnd prezenta febr, astenie,
o nerespectarea riguroas a asepsiei i antisepsiei.
inapeten, insomnie.
o extracie atraumatic, cu delabrri de gingivomucoas i prezena de
Evoluie
eschile osoase.
n lipsa tratamentului alveolita postextracional evolueaz 2-3 sptmni,
o utilizarea intempestiv, fr rcire, a instrumentarului rotativ.
cu simptomele menionate, care se amelioreaz ctre sfritul intervalului.
o chiuretajul alveolar incomplet.
Vindecarea spontan se produce prin limitarea proceslor necrotice, cu eliminarea
o efectuarea extraciei n plin proces inflamator("la cald").
corpilor strini i a sechestrelor. Apariia esutului de grnulaie normal indic
. Infectiile partilor moi perimaxilare:
debutul procesului reparator.
-Abces vestibular, palatinal, perimandibular extern
Procesul de necroz se poate extinde la esutul osos nvecinat cu instalarea
-Abces loji superficiale: genian, maseterin, parotidian, orbita, submandibular,
unei osteomielite sau procesul infecios poate fuza n lojele superficiale sau
submentonier, lingual, sublingual, temporal
profunde cu apariia de supuraii grave.
-Abces loji profunde: fosa infratemporala, groapa zigomatica, spatiul
Tratamentul alveolitei poatextracionale
laterofaringian, laterocervical
Tratamentul profilactic const n:
-Supuratii difuze cervico-faciale
reducerea septicitii cavitii bucale nainte de extracie,
-Flegmon cervico-facial, flegmon hemifacial
extracie cu un traumatism ct mai redus,
-Limfadenita inflamatorie specifica sau nespecifica cervicofaciala
toaleta plgii postextracionale i tratamentul corect al plgii
-Fistula cronica perimaxilara
Infectiile nespecifice ale oaselor maxilare:
postextracionale zdrobite sau infectate,
-Periostita
respectarea de ctre pacient a indicaiilor postextracionale.
-Alveolita - osteit localizat a peretelui alveolar cu inflamaia i necroza
Tratamentul curativ urmrete:
superficial a peretelui alveolar. Uscata/Umeda ( seroasa, purulent, putrid
combaterea durerii,
necrotic)
combaterea infeciei,
-Osteomielita proces acut sau cronic de infectie a periostului i structurilor osoase
stimularea vindecrii.
(medulara, spongioasa, corticala)
Alveola infectat se irig uor cu o soluie slab antiseptic, se
-Sinuzita maxilara inflamaie cronic a mucoasei sinusului maxilar, mai veche de
ndeprteaz cheagul infectat i corpii strini intraalveolari care au determinat i
trei luni, ce poate determina modificri profunde i adesea ireversibile ale structurii
ntreinut procesul supurativ. Se chiureteaz pereii alveolari fr a se depi bariera
mucoasei i pereilor osoi sinusali.
de esut osos sntos pentru a nu favoriza accentuarea durerii i fuzarea inflamaiei
n vecintate; la alveolita uscat chiuretejul trebuie fcut cu pruden, dup irigaii
95 Clasificarea accidentelor i complicaiilor generale.
cu soluii cldue. n alveol se aplic o me iodoformat lax mbibat n eugenol
Reactii cardio vasculare: -angina pectorala; -inf miocardic acut; -socul cardiogen;
i benzocain. Mea se schimb la intervale de 24-48 ore, aplicndu-se altele din ce
-accidente vasculare cerebrale; -aritmii;
n ce mai mici pentru a permite vindecarea din profunzime.
Reactii cu alterarea cunostintei: -sincopa vaso-vagala; -convulsii; -colaps;
Se administreaz antialgice, antiinflamatorii i antibiotice pe cale
-hipertensiunea ortostatica
general. La acestea se asociaz un tratament local i general de stimulare a
Reactii alergice: -urticarie; -edemul quincke -socul anafilactic
43

Reactii ale aparatului respirator: -criza de astm bronsic; -aspiratie de corp strain
-aspiratie continut gastric -stop respirat
Reactii system endocrin: -hipoglicemica -hiperglicemica
*** 1.Psihogene ( pt multi pacienti vizita la stomatolog produce un stress mental ce
poate duce la : transpiratii reci, palpitatii,anxietate,neliniste,emotii.)
2.Toxice ( trecerea prea rapida a anest. In circulatia generala; de supradozare)
Toxicitatea se manifesta la nivelul SNC, sist cardiovascular si respirator avind 2
faze: de stimulare si de depresiune.
96.Factorii favorizani i determinani n apariia complicaiilor generale.
n producerea accidentelor generale un rol important l au efectele adverse ale
substanelor
anestezice utilizate, ca i unele particulariti de inervaie i vascularizaie ale
regiunii pe care se intervine. Cunoaterea din anamnez a reaciilor pacientului la
tratamentele anterioare devine astfel obligatorie pentru evitarea efectelor adverse ale
substanei anestezice locale, care pot merge de la simple reacii complet reversibile,
pn la accidente de gravitate medie sau mare, care pot afecta sever sntatea sau
chiar pune n pericol viaa pacientului. Inervaia vegetativ a regiunii oromaxilofaciale, bogat reprezentat parasimpaticpoate favoriza accidentele generale
cu aspect clinic de criz vagal, frecvent inregistrate in aceast specialitate, mai ales
la persoanele cu labilitate neuro-vegetativ. Vascularizaia foarte bogat a regiunii
oromaxilofaciale, reprezentat la nivelul cavitii orale i arcadelor dentare de vase de calibru
mic
i mijlociu (arteriole i capilare), ce ofer o suprafa mare de resorbie a
anestezicului, poate
favoriza trecerea rapid n torentul circulator asubstanelor anestezice locale
injectate i a vasoconstrictorilor asociai, cu posibilitatea apariiei accidentelor
generale consecutive.
97. Lipotimia: cauza, tabloul clinic, primul ajutor medical.
Lipotemia se manifesta prin scaderea fortei musculare,insotita de
ameteli,paloare si transpiratie dar cu pastrarea constiintei.
-poate fi sub form de criz vagal sau criz simpatic.
-Poate evolua spre sincop.
-Poate aprea n cursul tratamentului stomatologic fie ca urmare a emoiilor sau a
durerii intense, fie a -stimulrii nervului vag .
-funciile respiratorie i/sau circulatorie sunt prezente dar grav perturbate.
-Pacientul poate prezenta senzaia de cap gol, ameeli, transpiraii reci, tulburri
vizuale, tinitus, senzaia -c trebuie s se ntind la orizontal.
-Pacientul i amintete evenimentul.

Primele msuri terapeutice:

- Stoparea actului medical
-Controlul Tensiunii arteriale
-Oxigenoterapie
-Valocardin(40 picaturi per os)
-Pozitia pacientului orizontala
-Inlaturea hainelor ce string caile respiratorii
-Flagitatii nu palmuiri.
98. Convulsii: cauza, tabloul clinic, tratamentul.
Convulsiile reprezint ntotdeauna expresia clinic a unei suferine cerebrale,
determinat
de stri patologice cerebrale (epilepsie),sau secundare altor cauze:
tratamentul incorect al sincopei vaso-vagale.
Administrarea de medicamente stimulante ale circulaiei i respiraiei naintea
mbuntirii
circulaiei i oxigenrii cerebrale, prin mijloacele generale, agraveaz hipoxia
cerebral i preci pit convulsia.
supradozarea cert a substanei anestezice locale.
Lidocaina produce convulsii tonico-c1onice la o concentraie de 7 micrograme/ml.
n
circulaia cerebral.
Convulsiile se pot asocia cu pierderea cunotinei, vrsturi, obstrucie mecanic a
cilor respiratorii, relaxare sfincterian.
Tratament
Tratamentul convulsiilor (daC ele continu mai mult de 15-20 secunde) const n:
aezarea pacientului n poziie "de siguran"
i se va pune un obiect moale sub cap
se intoduce un obiect moale(batista, compresapan de cauciuc) ntre arcadele
dentare
pentru a mpiedica mucarea limbii
ndepartarea din preajm a obiectelor ce-i pot
provoca rni
aspirarea secreiilor din cavitatea bucal
administrare de O2
tratament specific anticonvulsivant. Thiopentai 100-150 mg. IV, Diazepam 5-20
mg. I.V.
fractionat sau Midazolam 5-10 mg. I.V.fracionat,
monitorizarea clinic i instrumental a funciilor vitale
44

 stabilirea unei linii venoase i instalarea unei perfuzii

solicitarea unei uniti de transport specializat pentru transportul de urgen n
serviciul
de terapie intensiv.

presincopal: paloare facial diaforeza grea cscat hiperventilaie

tahicardie urmat de hipotensiune arterial i bradicardie
sincopat: pierderea brusc i tranzitorie a strii de contien ventilaie
neregulat, diminuat sau absent secu se musculare cu aspect de spasme clonice
hipotensiune arterial i bradicardie.
Tratamentul
Pierderea cunotinei, comun i altor accidente,este manifestarea clinic a hipoxiei
cerebrale acute determinat de scderea debitului circulator cerebral si a hipoxiei
consecutive. Conduita terapeutic va avea astfel ca obiectiv imbuntirea pn la
normalizare a irigaiei i oxigenrii cerebrale prin:
ntreruperea interveniei terapeutice
aezarea pacientului n decubit dorsal, sau pozitia de astronaut, cu ridicarea
membrelor inferioare,
mbogirea cu oxigen a aerului inspirat de pacient (masc cu oxigen, dispozitiv
nazal pentru
oxigen, etc.),
controlul i favorizarea ventilaiei pulmonare (a micrilor respiratorii i a
tranzitului aerian) prin:
controlul libertii cilor aeriene superioare si inlturarea eventualelor cauze
ale obstruciei
respiratorii (cderea limbii, acumulare n faringe de snge, puroi, saliv, lichid de
vrstur, etc.),
nlturarea obstacolelor care ar putea limita
micrile respiratorii sau circulaia cerebral
(guler, cravat, centur, sutien, etc.),
activarea circulaiei i respiraiei prin stimulare fizic (flagelaie, aplicaii reci pe
regiunea
feei, in halare vapori amoniac, etc.), care acioneaz prin mecanism trigeminobulbar (neuronulll
din calea senzitiv-trigeminal intr n compunerea tractului spinal i mezencefalic).
asistarea la nevoie a respiraiei i aplicarea manevrelor de resuscitare respiratorie,
monitorizarea semnelor vitale.
Instalarea unei linii venoase i administrarea de soluii perfuzabile cu medicamente
de
susinere a circulaiei (vasopresoare) i respiraiei (administrare 02' efedrin,
cortizon, aramin)
n cazuri de sincop vaso-vagal -fenomen iceberg - poate deveni necesar, asociat
cu solicitarea asistenei de urgen.
100. Clasificarea complicaiilor generale alergice n anestezia loco-regional.

Dup criza de convulsii, dac pacientul devine contient, se va supraveghea timp de

o or, dup care poate prsi unitatea numai asistat.
n cazul n care pacientul rmne incontient, crizele se repet ca n "status
epilepticus",
se stabilete o linie venoas, se monteaz o perfuzie, se administreaz diazepam sau
midazolam i se transfer la o unitate de tratament specializat.
99. Sincopa: formele, tabloul clinic, tratamentul.
Sincopa vaso-vagala
Syncope (grec) = a tia. Este vorba despre o disoluie brutal a vieii psihice, a vieii
de relaie (funcii senzoriale i motorii) i a vietii vegetative,cu revenire rapid dup
aezarea pacientului in poziie decliv.
**(Se poate prezenta sub forma sincopa albastra( respiratorie) cu cianoza provocata
de oprirea respiratiei, inima continuind sa bata,puls imperceptibil, sau sincopa
alba( cardiaca) caracteriz prin oprirea brusca a inimii,absenta pulsului si zgomotelor
cardiace, scaderea TA, paloare generala ,cianoza a patului capilar.)**
Reprezint cel mai frecvent accident care const in pierderea contienei de scurt
durat (n medie 1-2 minute) i se manifest printr-o slbiciune general muscular,
cu pierderea tonusului postural i incapacitatea pacientului de a se menine n
ortostatism. Fiziopatologic este o sincop vasodepresiv neurogen determinat de o
ischemie cerebral acut, n special la nivelul trunchiului cerebral (centrii bulbopontini i substana reticulat).
Atacul de criz vaso-vagal este precedat de stare de ru general, ameeli, alterri
ale percepiei vizuale, parestezii ale extremitilor, paloare, transpiraii, greuri, dar
excepional de vrsturi.lnvestigaia anamnestic privind acest accident general este
obligatorie.
Sincopa vaso-vagal apare frecvent la adolesceni i copii, la pacienii fr boli
organice,la persoane cu labilitate neuro -vegetativ,la stress (anxietate, emoii,
insomnii, oboseli).
Se declaneaz uneori n poziie ortostatic. Se previne prin cunoaterea i evitarea
factorilor precipitani. Nu are tratament specific.
Examenul clinic
Presupune recunoasterea a dou stadii:
45

Reaciile alergice sunt reacii imunologice celulare sau umorale la un antigen

mediate de IgE cu form de manifestare local sau sistemic, de gravitate
diferit.
Dup severitatea manifestrilor clinice se descriu forme uoare, n care reacia
tegumentar (eritem, erupii cutanate nsoite de prurit sau angio-edem) este singura
form clinic de manifestare,care se poate remite fr urmri, sau reprezint doar
faza iniial a altor reacii mai severe.
Formele medii cu hipotensiune i edem de mucoas, localizat ndeosebi la nivelul
tractului respirator, care poate produce grade diferite de obstrucie respiratorie, de la
o simpl dispnee, la obstrucie respiratorie sever superioar (edem glotic cu
respiraie uiertoare) sau inferioar (bronhospasm, crize de astm bronic),cu
insuficien respiratorie acut grav, cu potenialletal.
n formele grave, care apar de la nceput la cteva secunde sau minute de la
injectarea substane lor anestezice locale, cu urmtoarele manifestri:
o cutanate: prurit intens, conjunctivit, rinit, piloerecie
o gastro-intestinale i genito-urinare:diaree,grea i vrsturi,
incontinen urinar
o respiratorii: dispnee, cianoz, wheezing
o cardiace: palpitaii, tahicardie, hipotensiune arterial, aritmii
cardiace, stop cardiac.
101.Urticare tabloul clinic, tratamentul
Urticaria se caracterizeaza prin aparitia de papule (blande) eritematoase si
pruriginoase la nivelul pielii care se albesc la apasare, indicand prezenta vaselor de
sange superficiale dilatate si a edemul.
Debuteaza brusc cu mincarime de intensitate mare pe o portiune de tegumente sau
tot corpul,apar repede papule cutanate care se umfla si produc leziuni de culoare
roza sau rosie numite bobite dulci, au margini bine delimitate si virful clar,
diametrul 1-5 cm pot sa se uneasca intre ele si apar plagi intinse plate.
Debutul urticatiei acute poate fi insotit de indispozitie, cefalee, temp inalta (38-39),
greturi, vome, scaderea TA.
Durata per. Acute de la citeva ore la citeva zile,apoi 30% din urticatie se
compplica cu edemul Quincke.
Tratament: intreruperea admin sol anestet; pozitia orizontala; oxigenoterapia;
controlul TA- puls; 1% 3 ml Demidrol, suprastina intravenos 2% 2 ml. Predmizolon
60mg.
Chemam urgenta
Antihisaminice -scad permeabilitatea vaselor

Glucocorticosteroizi- refac potenialul membranar al endotiliocitelor, astfel

diminund permeabilitatea vaselor
Adrenalina - relaxarea musculaturii arborelui bron ic, scade secre ia celulelor
mucoase
102.
Edemul Quincke tabloul clinic,
tratamentul.
Edem raspindit indurativ,nepruriginos a pielii si a tesut celul adipos subcutanat,la
presiune nu ramine amprenta,eritem, senzatii de amortire care poate fi asociat.
Localizare: buzele,pleoapele, extremit organelle genital; cea mai periculoasa
localizare e laringele aprox in 25% cazuri poate provoca asfixie stenotica.
Daca e localiz intracerebral poate provoca dereglari neurologice, convulsii afazie
hemiplagii.
Tratament: stoparea utilize preparatului; pacient in decubit dorsal; oxigenarea prin
masca;admin intravenoasa dimidrolul 1%-2ml, suprastina 2%-2ml.,
dexametrazol,furasimid (pt diureza),
Adrenalina 0,1% - 0,3 ml subcutanat; Controlul TA in dinamica ( fiecare 5 min) .In
caz de cianoza si a semnelor de asfixie e necesar de efectuat conicotomia si aspirarea
secretiilor salivare din caile respirat.Chemam urgenta
Antihisaminice -scad permeabilitatea vaselor
Glucocorticosteroizi- refac potenialul membranar al endotiliocitelor, astfel diminund
permeabilitatea vaselor
Adrenalina - relaxarea musculaturii arborelui bron ic, scade secre ia celulelor
mucoase
103.Intoxicaia tabloul clinic, tratamentul.
Intoxicatia se produce numai la doze mari si poate determina :neliniste, frica,
tremuraturi, convulsii, paralizia centrului respirator.
Dozele mari pot produce vasodilataie, colaps, tulburri de conducere, bradicardie,
bloc atrio-ventricular i chiar aritmii ventriculare.
Reaciile alergice, foarte rare, sunt reprezentate de erupii cutanate, prurit, edeme
sau reacii de tip anafilactic. n caz de supradozaj poate s apar methemglobinernie
i stimulare nervoas central (tremor, dezorientare, vertij, creterea metabolismului
i a temperaturii corporale i, n cazul dozelor foarte mari, contractur spastic i
convulsii).
Manifestri SNC: Manifestrile sunt de tip excitaie sau/i inhibiie
cortical,caracterizate prin senzaie de cldur sau frig, parestezii,,euforie, confuzie,
ameeal, somnolen, vedere dubl sau neclar, grea i vom, tremurturi,
convulsii, stare de incontien i chiar stop cardio-respirator.
Manifestri cardiovasculare:
46

au caracter cardiodepresor, cu bradicardie, hipotensiune i n cazuri rare, colaps

cardiovascular i stop cardio-respirator.
!Anestezicele locale impiedic ptrunderea ionilor de Na si expulzarea celor de K
abolind potenialul de aciune al membranei nervului.Dispare sensibilitatea
dureroas, apoi cea termic.Mai sensibile sunt fibrele senzitive;fibrele motorii sunt
anesteziate numai dup intervale lungi si concentraii mari de anestezic.Fibrele
amielinice sunt mai sensibile dect cele mielinice.Combinarea anestezicelor ntre ele
este contraindicat .Produc vasodilataie si de aceea se asociaza cu adrenalin.
Atitudine terapeutica
-limitarea cantitii de substan injectat,
-monitorizarea cardio-respiratorie i cea a strii de contien.
-oxigenoterapie, cu continuarea monitorizrii semnelor clinice. Dac simptomele nu
se remit, se va apela de urgen la un serviciu specializat.
Adjuvianti vaso constrictori
Majoritatea anestezicelor locale au un oarecare efect vasodilatator, care are ca
rezultat o absorbie rapid a anestezicului n circulaie, diminund durata efectului
anestezic local i crescnd concentraia plasmatic a substanei anestezice. Din acest
motiv, majoritatea preparatelor anestezice locale conin un agent vasoconstrictor,
care permite:
o resorbie mai lent a anestezicului n circulaie;
efect anestezic local cu poten i durat semnificativ crescute;
risc mai sczut de toxicitate sistemic;
diminuarea sngerrii locale.

a oricarei substante, mai ales proteice, care provoaca eliberarea de mediatori

chimici.
Formele
- n funcie de pronunarea manifestrilor clinice sunt descrise 4 grade de severitate
a ocului anafilactic
- Gradul I: Form uoar (modificri cutnate localizate).
- Gradul II: Form de gravitate medie (modificri cutnate generalizate).
- Gradul III: Form grav (modificri din partea vocii/wheezing).
- Gradul IV: Form extrem de grav (detres respiratorie/ colaps).
Clinica ocului anafilactic
Simptomele principale ale anafilaxiei sunt:
- urticaria
- obstrucia respiratorie
- colapsul vascular.
n general debutul instalrii reaciilor alergice variaz ca timp, de la debut acut
dramatic pn la zile sau mai mult. Timpul de 30 minute este cel afectat
reaciilor la substanele administrate parenteral. Reaciile pot fi fatale, medii
sau uoare. Reaciile alergice se manifest pe diferite sectoare ale
organismului:
- cutanat
- cardio-vascular
- respirator
- gastrointestinal, separat sau n combinaii.
Cutanat: - nroire tegumentar - urticarie generalizat - - angio-edem - conjunctive
injectate - paloare i cianoz
Cardio-vascular: tahicardie, hipotensiune, oc - sunt cele mai comune i uneori
singurele manifestri
Respirator: rinit, bronhospasm, edem-spasm laringian
Gastro-intestinal: greuri, vrsturi, crampe abdominale, diaree
Alte simptome: team, gust metalic, senzaie de nbuire, tuse, parestezii, artralgii,
convulsii, tulburri de hemostaz, pierdere de cunotin. Edemul pulmonar
este de obicei o constatare postmortem
(prelegeri)Tratament
1.Intreruperea admin alergentului suspectat
2.Pozitie confortabila, in decubit dorsal cu sau fara estrem inf ridicate
3.Aplicarea proximala fata de locul inocularii a garoului (25min) daca e
posibil
4.Compresii reci in locul inocularii( pachete gheata 15min)

Adrenalina i noradrenalina au efect vasoconstrictor la locul injectrii, prin

stimularea receptori lor din pereii arteriolari. Constricia sfincterelor precapilare
este cea responsabil pentru limitarea fluxului sanguin la nivelul locului de
injectare, inducnd o hemostaz rapid i eficient. Totodat, vasoconstricia reduce
rata de absorbie a anestezicului n fluxul sanguin, ceea ce induce o putere
anestezic mai mare i un efect mai ndelungat.
Farmacocinetica
Dup injectarea n teritoriul oro-maxilofacial de anestezic local cu vasoconstrictor,
peak-ul plasmatic apare la 10-20 de minute. Majoritatea catecolaminelor sunt
absorbite i redistribuite, fiind ulterior inactivate de catechol-o-metiltransferaz
(prezent n majoritatea esuturilor). Eliminarea metaboliilor se face la nivel renal.
104. ocul anafilactic: formele, tabloul clinic, tratamentul.
ocul anafilactic reacie de hipersensibilitate imediat brutala, dramatica, cu
prabusire hemodinamica si insuficienta respiratorie dupa intrarea in organism
47

5.Blocarea locului de afectare cu sol epinefrina( sol adrenalina) 0,18% 0,1- 0,3
ml din sol 1 ml de 1:1000 (1 ml=1,82 mg)
6.Sol epinefrina(adrenalina)

sau uoare. Reaciile alergice se manifest pe diferite sectoare ale

organismului:
- cutanat
- cardio-vasular
- respirator
- gastrointestinal, separat sau n combinaii.
Cutanat: - nroire tegumentar - urticarie generalizat - - angio-edem conjunctive injectate - paloare i cianoz
Cardio-vascular: tahicardie, hipotensiune, oc - sunt cele mai comune i uneori
singurele manifestri
Respirator: rinit, bronhospasm, edem-spasm laringian
Gastro-intestinal: greuri, vrsturi, crampe abdominale, diaree
Alte simptome: team, gust metalic, senzaie de nbuire, tuse, parestezii,
artralgii, convulsii, tulburri de hemostaz, pierdere de cunotin. Edemul
pulmonar este de obicei o constatare postmortem
106. Indicaiile de spitalizare ale pacienilor cu accidente i complicaii
generale.
- Angina pectorala- Durere cu debut brusc, retrosternal, se nsoete de senzaia de
lips de aer i de palpitaii (tulburide ritm cardiac).
Criza are o durat scurt de cteva minute (10-15 min.); dac se prelungete peste
20 minute, diagnosticul se modific n infarct miocardic sau iminen de infarct
miocardic
- Infarct miocardic
- Accident vascular cerebral
- Sincopa
- Urticare
- Edemul quincke
- Socul anafilactic
- Crize de astm bronsic
- Hiper/Hipoglicemie
- Convulsii

105. ocul anafilactic:definiie,clasificare, etiologie.

ocul anafilactic:simptomatologie, formele clinice.
ocul anafilactic reacie de hipersensibilitate imediat brutala, dramatica, cu
prabusire hemodinamica si insuficienta respiratorie dupa intrarea in organism
a oricarei substante, mai ales proteice, care provoaca eliberarea de mediatori
chimici.
Etiologie
Reacia anafilactic (ocul anafilactic): un sindrom clinic reprezentat de o reacie
alergica sever, brutal, acuta, IgE mediat sau nu, care se declaneaz de
factorii etiologici multipli i apare imediat, n cteva minute dup
administrarea antigenului specific. Se manifest prin mare varietate de
simptome i poate pune n pericol viaa persoanei sensibilizate. ocul
anafilactic se produce atunci, cnd sistemul imunitar reacioneaz violent la
contactul cu un alergen. Sintetizarea de mediatori chimici n timpul
anafilaxiei determin scderea brusc a tensiunii arteriale i ngustarea
bronhiilor, provocnd dificulti respiratorii sau chiar pierderea constienei i
moartea subit. Reacia anafilactic poate s apar n cteva secunde sau
minute de la contactul cu un alergen (veninul de albin sau ingestia de
arahide).
Forme clinice/Clasificare
- n funcie de pronunarea manifestrilor clinice sunt descrise 4 grade de severitate
a ocului anafilactic (dup Dr. P. Ewan):
- Gradul I: Form uoar (modificri cutnate localizate).
- Gradul II: Form de gravitate medie (modificri cutnate generalizate).
- Gradul III: Form grav (modificri din partea vocii/wheezing).
- Gradul IV: Form extrem de grav (detres respiratorie/ colaps).
Clinica ocului anafilactic
Simptomele principale ale anafilaxiei sunt:
- urticaria
- obstrucia respirator
- colapsul vascular.
n general debutul instalrii reaciilor alergice variaz ca timp, de la debut acut
dramatic pn la zile sau mai mult. Timpul de 30 minute este cel afectat
reaciilor la substanele administrate parenteral. Reaciile pot fi fatale, medii

107. Msuri elementare n profilaxia accidentelor generale n extracia

dentar.
O buna parte din accidente pot fi evitate printr-un examen minutios,clinic si
radiologic, facut inainte de extractie alegindu-se in functie de datele obtinute,tehnica
operatorie si utilizind manoperele cele mai potrivite cazului respectiv.

48

Unele accidente sint inevitabile si se datoresc in special unor factori morfopatologici

locali; in aceste cazuri este bine ca bolnavul sa fie prevenit asupra eventualitatii
producerii lor.
108. Profilaxia complicaiilor alergice postanestezice.
Profilaxia accidentelor alergice este esentiala si consta intr-o anamneza minutioasa
urmata de testari biologice prin care se constata posibila existenta a unei
sensibilizari alergice.
Testele alergologice au ca scop depistarea alergenului implicat n declan area unei
reacii alergice.
Teste cutanat- Se bazeaz pe folosirea unei doze mici de alergen, care se
amplaseaz pe piele sau se injecteaz intradermic pentru a urmri dac apare o
reacie alergic local.
Teste serologice - Alergenele pecifice IgE sunt teste indirecte, bazate pe detectarea
i titrarea n snge a anticorpilor de tip IgE produi de organism ca rspuns fa de
un alergen specific.
Teste hematologice -

49