Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2.
4.
Reprezinta o situatie clinica in care dintele este imatur sau nu si-a finisat perioada de
formare a radacinii. Mai poate fi si radacina aflata in resorbtie sau deosebim 2 metode
de tratament: apexificare sau apexogeneza.
5.
6.
Pulpa dentara este situata in cavitatea dintelui si se imparte in partea coronara si radiculara.Pulpa
reprezinta un tesut conjunctiv lax alcatuit din substanta fundamentala, celulele si elementele fibroase si
include vasele si nervii.
Substanta fundamentala a pulpei : este alcatuita mai ales din mucoproteine ,glicoproteina si
mucopolizaharide. Toate tipurile de metabolism se desfasoara prin intermediul substantei fundamentale
pentru a patrunde din vasele sanguine in cellule.
Fibrele pulpare: fibre de collagen si reticulare. Ele se raspindesc difuz si fascicular, fasciculele trec paralel
cu trunchiul nervos sau formeaza mansoane colagene pentru vasele sanguine.
Celulele pulpei : destingem 3 tipuri de celule : periferic (odontoblastic) , subsuperficial(subodontoblastic) si
central.
Datele fiziologice despre pulpa : functia trofica ,de protectie, plastica.
Trofica : Substanta fundamentala constituie un mediu prin care elementele nutritive din singe ajung in
celulele pulpare, iar produsele metabolismului din nou prin acelasi mediu revin in reteaua sanguine venoasa.
Functia de protectie sau bariera: In pulpa ea este realizata de celulele sistemului reticuloendotelial. Din celule
acestui sistem fac parte histocitele , care in procese patologice se transforma in macrofagi mobili si executa
functia de fagocitoza.
Functia plastica : se asociaza cu cea de protectie. Obliterarea canaliculilor dentinale, depozitele de dentina
tertiara constituie niste bariere care apara pulpa contra agentilor externi si dificilizeaza patrunderea
bacteriilor in ea.
7.
Este un proces biologic in cursul careia pulpa sufera modificari atat din cauza varstei cit si a factorilor
endogeni si exogeni.Deminiralizarea volumului pulpar ca urmare a apozitiei dentinare : secundare ce reduce
lent dimensiunile camerei pulpare si a canalului radicular. Peretele devine hiperplazic si distrofic.
Retragere pulpara : retragere totala a pulpei si obliterarea totala a canalului radicular.
1) stratul periferic odontoblastic se transforma din prismatic in cuboid, inaltimea se micsoreaza de 2 ori.
Are loc scaderea odontoblastelor si are loc opozitie dentinei neregulate si atubulare - fibrodentina.
Modificari fiziologice : modificate de distrofie reticulara.
La persoanele in virsta continutul de colagen este de 3 ori mai mare, si ele cresc imprejurul vaselor
fibrozindule si micsorind spatiile in interiorul pulpei.
Are loc dezorganizarea substantei fundamentale si a starturilor fibrile.
11.
12.
Caria dentara. Generalitati. Gradul de raspndire si
intensitatea leziunii dintilor in aspect istoric.
Caria dentara este un process patologic , ce se manifesta dupa eruptia dintilor , in
cadrul caruia are loc deminiralizarea si ramolismentul tesuturilor dure ale dintilor cu formarea
ulterioara de defecte cavitare. Dupa OMS se folosesc 3 indicii principale : gradul de raspindire a
afectiunii , intensitatea leziunilor dintilor prin carie si sporire intensitatii sau morbeditatea
Indicile de intesitatea si gradul de raspindire se socoate din nr de personae adresate cu dintii
plombati sau extirpati, nr mediu de dinti afectati de carie si complicatiile ei ,,C,, ; Plombati (P) ; si
extirpate (E) suma lor e desemnata ca indecele CPE la copii se adauga si (cp) caria dintilor
deciduali, si p: plomabati.
Leziunile carioase : Arcada superioara este afectata mai des de cit cea inferioara, , de exemplu la
molar premolari zonele de predilectie sunt suprafata masticatorii, si orificiile oarbe, locul doi sunt
suprafetele de contact, si locul trei suprafetele jugale etc.
15.
Aprecierea gradului de raspndire si afectare a dintilor de
carie.
Caria dentara este un process patologic , ce se manifesta dupa eruptia dintilor , in cadrul caruia are loc
deminiralizarea si ramolismentul tesuturilor dure ale dintilor cu formarea ulterioara de defecte cavitare. Dupa
OMS se folosesc 3 indicii principale : gradul de raspindire a afectiunii , intensitatea leziunilor dintilor prin carie
si sporire intensitatii sau morbeditatea.
Indicile de intesitatea si gradul de raspindire se socoate din nr de personae adresate cu dintii plombati sau
extirpati, nr mediu de dinti afectati de carie si complicatiile ei ,,C,, ; Plombati (P) ; si extirpate (E) suma lor e
desemnata ca indecele CPE la copii se adauga si (cp) caria dintilor deciduali, si p: plomabati.
Leziunile carioase : Arcada superioara este afectata mai des de cit cea inferioara, , de exemplu la molar
premolari zonele de predilectie sunt sup masticatorii, si orificiile oarbe, locul doi sunt suprafetel de contact, si
locul trei suprafetele jugale.
16.
Permeabilitatea smaltului, rolul in dezvoltarea si tratarea
cariei.
17. Tabloul clinic, diagnosticul diferential si tratamentul cariei in
stadiu de macula.
Caria in stadia de macula : Stadiul de macula sau demineralizarea carioasa.
Demineralizarea adamantinei se deceleaza cu ocazia inspectiei prin faptul ca e modificata
culoarea ei normala pe o anumita portiune delimitata si prin aparitia unor macule mate,
alburii, brune deschise sau brune inchise. Procesul debuteaza cu pierdere a luciului natural al
adamantinei pe o portiune restrnsa. De obicei aceasta se inregistreaza in regiunea coletului.
Caria in stadiul de macula alba evolueaza asimptomatic si se depisteaza doar in cazul unui
examen minutios. Macula devine vizibila dupa uscarea suprafetei dintelui cu un jet de aer.
Dat fiind faptul ca macula alba comporta demineralizare, ea se coloreaza pregnant cu solutia
de 2% metilen blau. Macula pigmentara deasemenea evolueaza asimptomatic. Macula
carioasa la fel va fi diferentiata de macula in hipoplazie si flouroza. In hipoplazie e tipica
afectarea simetrica a dintilor omonimi, ceea ce se explica prin simultanietatea formarii lor,
dezvoltarii si mineralizarii acestora. In fluoroza exista macule multiple, albe si brune ,
situate pe suprafata tuturor grupurilor de dinti. Pentru fluoroza e caracteristica leziunea
endemica aparitia la toti sau la majoritatea locuitorilor din regiunea concreta.
Tratamentul cariei in stadiu de macula:
- terapie remineralizanta in caz de macula alba
Preparate:
- 10% gluconat de calciu
- 1-3% sol remodent
- florura de sodiu 2-4 %
18.
Se realizeaza: suprafata dintelui se prepara mecanic minutios, curatim placa dentara prin
periaj, tamponare cu H2O2 si uscare. Se aplica pentru 15-20 min o bucata de vata umectata
in sol remineralizanta ( tamponul se schimba la fiecare 4-5 min )
19.
Recomandari
remineralizanta.
-
pentru
pacienti
in
perioada
de
terapie
20.
-
21.
In caria profunda sunt preazente acuze din partea pacientului si diversitatea datelor
examenului obiectiv.
3.Periodontita cronica:
La prepararea cavitatii cariei medii apar senzatia de durere,ceea ce nu este specific in
cazul periodontitei, durerea lipseste din cauza pulpei necrotizate. La fel difera si reactia la
excitantii externi: in caria medie dintele reactioneaza la agentii termici si chimici,iar in
periodontita lipseste.Pulpa dintelui in caria medie reactioneaza la un curnt de 2-6mA,iar in
periodontita la un curent de peste 100Ma.
Tratament:
Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Aplicarea pe fundul cavitatii a captuselii din ciment-fosfat
Obturatia permanenta
23.Caria profunda.Tablou clinic,diagnosticul diferential si tratament
Sondarea releva o cavitate profunda, adesea larga ,umpluta cu multa dentina ramolita.
Marginile adamantinei sunt subminate. In timpul sondarii intrumentul se poate cufunda la o
adincime mare,dar nu va comunica cu camera pulpara a dintelui, deoarece deasupra ei ramine
un strat fin(> 0,5mm) de dentina decalcinata. Sondarea fundului cavitatii carioase este
dureroasa.
Pacientul acuza dureri de la excitantii mecanici,chimici si termici ce trec imediat dupa
inlaturarea excitantului.Sondarea planseului este dureroasa.Pulpa dintelui reactioneaza la un
curent de 2-6mA, insa excitabilitatea poate fi redusa la 10-12mA.
Diagnostic difential:
1.Caria medie
Caria profunda difera de cea medie prin acuze mai pronuntate (dureri intensive de la toate
tipurile de excitanti) ceea ce depinde de profunzimea cavitatii carioase.
2.Pulpita Cronica fibroasa:
Caria profunda se distinge dupa caracterul si durata durerilor la excitantii externi,care in pulpita
sunt paroxistice si de mai mare durata, precum si de prezenta unor dureri spontane fara a se
aplica careva excitanti externi.I n carie dintele reactioneaza la un curent d 2-6 mA,in pulpite se
remarca o excitare a pulpei la 15-20mA.
Tratamentul:
1 vizita: Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Pe fundul cavitatii se aplica pasta pe baza de calciu (calciu-eugenol)
Obturatia provizorie cu dentina pe apa
2 vizita: inlaturarea pansamentului provizoriu
Pelucrarea medicamentoasa
Pe fundul cavitatii se aplica pasta remineralzanta
Obturatie permanenta
b) Sol
culinar minim, igiena cavitatii bucale, stimularea salivatiei, repararea deformatiilor dentomaxilare, obturarea fisurilor si orificiilor oarbe din dinti.
*Din metodele de sporire a rezistentei adamantinei dentare: terapia de remineralizare, aplicarea
preparatelor de flor(cu efect general si local), aplicarea solutiilor remineralizante pe baza de
calciu si fosfor.
28.Afectiunile antecedente si asociate ca factori ce predispun la dezvoltarea cariei
1.Placa dentara, calcifierea ei si transformarea in tatru dentar,a vind un rol esential in evolutie
cariei dentare.
2.Rolul microorganismelor in formarea cariei dentare.
Microorganismele aflate pe suprafata dintelui conditioneaza procesul de demineralizare,si mai
ales strepococii. In aparitia cariei un rol important ii revine urmatoarelor proprietati ale
microrganismelor: formarea de acizi organici si in primul rind de acid lactic ca produs final al
fermentatiei glucidelor; producerea de polimer extracelular al glucozei(glucan) din zaharoza;
Str mutans,Str.sanguis,care au cel mai mare rol in aparitia carie.
Factorii care coreleaza aparitia focarului de demineralizare: microflora cavitatii bucale,
caracterul alimentatie, regimul de alimentatie, continutul de flor in apa.
Factorii generali: dieta, ratia alimentatie, devieri in starea functionala a organismului,
influentele extremale.
Factori locali: microorganismele placii dentare, resturile alimentare glucidice, modificari in
componenta si caracterul lichidului bucal, rezistenta si starea tesuturilor dure.
29.Masuri curativ-profilactice locale in prevenirea cariei.
1.Florul aplicat local sub forma de aplicatii de solutii, lacuri dentare, clatituri sau paste ce
contin flor, geluri florate. Se foloseste mai frecvent solutia de 1-2% florura de sodiu. Sol.de
florura de sodiu(1-2%) se badijoneaza pe suprafata dintelui ,sub forma de tampon umectat si se
tine 10-15 min. Se fac 2-3 aplicatii la interval de 2-3 zile.
Pentru sporirea rezistentei se folosesc o serie de solutii remineralizante bazate pe
componentele de calciu si fosfor. Capata raspindire larga terapia remineralizanta prin aplicarea
de sol.10% gluconat de Calciu in asociatie cu sol.2% florura de sodiu.
Efect anticarios are si pastaRemodent . Mecanismul actiunii aceste paste consta in reducerea
indicelui de igiena a cavitatii bucale si sporirea rezistentei antiacide a adamantinei dintilor
umani.
30.Metode de analgezie in tratarea cariei.
Pentru tratamentul cariei dentare pot fi folosite in principiu toate metodele de anesteziere:
1.Anestezia generala conform unor indicatii
2.Anestezie locala- cea mai eficienta,cu risc redus
*A.aplicativa
*A.infiltrativa: directa si indirecta
*A.tronculara
-A.tuberala
-A.incisivala
-A.palatina(nazopalatina)
-A.infraorbitala
-A.mandibulara
-A.mentoniera
-A.intraosoasa
-A.intraseptala
-A.intraligamentara
31.Metode fizice in diagnostic si tratamentul cariei si pulpitelor
1Excitabiliatea electrica-determinarea pragului de sensibilitate dureroasa cu aparatul IVN-1
Dintii sanatosi reactioneaza la puterea curentului 2-6mA
In carie profunda 7-12mA
In pulpita 20-100mA
2.Colorarea- mth prin care se determina marimile fixe ale sectorului de demineralizare,
afectiuni ascunse, pete carioase superficiale ce se pot determina prin metoda vitala de colorare
a dintilor.
Solutiile de colorare: nitrat de Ag,albaastru de metilen si rosu,ninghidrin 4%,casmin.etc
3.Stomatoscopia cu raze ultraviolete
4.Testul conductibilitatii termice
In caz de carie conductibilitatea termica se mareste.Pentru examenul dat se foloseste apa
fierbinte de 60-70 ori rece 5-10
Caldura in limitele de 10-60nu provoaca senzatii.
5.Reactie chimica
In calitate de agenti chimici sunt folositi acizi lactici, de mar, citric, clorhidric, sol.de zahar,
glucoza, spirt, efir.
32.Erori si complicatii in diagnosticul cariei.
Erorile pot fi clasificate in: tactice si tehnice, obiective si subiective.
1.cele mai frecvente erori si complicatii, legate de diagnostic, apar la diferentierea cariei
dentare cu afectiunile necarioase, cariei medii- cu periodontita cronica, cariei profunde acutecu pulpite.
De ex. a)in caria profunda este necesara aplicarea unei obturatii curative, iar daca caria este
medie, obturatia curativa nu trebuie facuta, astfel se va produce o carie complicata (pulpita sau
periodontita).
2.Complicatii la prepararea cavitatii carioase:
*la deschiderea, sau extensia incompleta a cavitatii carioase poate fi creat un cimp vizual redus,
insuficient in urma carora se realizeaza o necretomie incompleta
*la formarea (finala)incompleta a cavitatii carioase se poate intimpla o inlaturare partiala a
dentinei patologic modificata, cu dezvoltarea cariei secundare.
*la formarea incorecta a cavitatilor, cind peretele gingival formeaza cu fundul cavitatii un
unghi obtuz, la nerespectarea unghiului drept intre pereti, materialul de obturatie nu va adera
bine.
*supraincalzirea, arsura pulpei si a tesuturilor dentare
*deschiderea accidentala a camerei pulpare
3.Posibile complicatii in perioada de anesteziere:
*lezarea vaselor sangvine (aparitia hematoamelor), a nervilor(aparitia parezei);
*Anestezia necalitativa ce nu piermite o preparare indolora a dintelui.
4.Complicatii ce apar in urma prelucrarii medicamentoase insuficiente a cavitatii preparate
5.Erori si complicatii la obturarea cavitatilor .
folosita la localizarea cavitatii principale pe suprafata de contact posterioara, cind este dificil
abordul catre ea, este aplicata captuseala izolatorie, este fixata matricea, apoi amalgamul este
introdus in portii mici.
36. Etiologia si patogenia pulpitelor
Cauza de aparitie a pulpitelor o constituie in majoritatea cazurilor agentii biologici (microbi si
toxinele lor) care nimeresc in pulpa prin cavitatea carioasa a dintelui, prin canaliculele
dentinare sau prin orificiu de perforatie, din punga parodontala sau cu torentul sagvin si
limfatic in cazul afectiunilor infectioase acute si prin orificiul apical al radacinii.
Inflamatia pulpei poate fi provocata de un traumatism *(mecanic, fizic, chimic). Factorii
termici ce provin de la nerespectarea regimului de preparare a suprafetei coronare.
Pulpita poate fi provocata si de lipsa sau aplicarea incorecta a obturatiei bazale, iar in cariile
profunde si a obturatiei curative. Efectul toxic cauzat de materialele de plombare sau reactiile
alergice.
Patogenia:
Inflamatia la inceput poarta un caracter de pulpita acuta (14 zile) la care distingem citeva
semne: alterarea, exudarea, proliferarea, tulburari metabolice. Mecanismul de declansare il
constituie afectarea componentelor: celulelor, substantei interstitiale, fibrelor, vaselor. Se
deregleaza peermiabilitatea structurilor de tesut conjunctiv, ceea ce duce la formare de exudat,
care la inceput este seros.
Peste 6-8h inflamatia seroasa trece in purulenta, ceea ce se observa mai mult in zona de
inflamatie, unde are loc o migrare intensa a leucocitelor din vase cu concentrarea lor in focar.
Acumularea exudatului duce la hipoxie, tulburarile metabolice.
37. Clasificare pulpitelor
Dupa IMSM I.Semasco:
1.Pulpita acuta
a)focala
b)difuza
2.Pulpita cronica
a)fibroasa
b)gangrenoasa
c)hipertrofica
d)acutizarea Pulpitei cronice
Dupa M.Gafar si C.Andreescu(Bucuresti)
A.Pulpite acute
1Seroase
a)cu leziuni limitate:
*pulpite acute seroase partiale
*pulpite coronare
b) cu leziuni intinse:
*pulpite acute seroase totale
*pulpite corono-radiculare
2Purulente
a)cu focare limitate:
*pulpite acute purulente partiale partiale
*pulpite coronare
3vizita:
acuze
-inlaturarea pansamentului
-aplicarea pastei de foredent la orificii
-obturarea de baza si permanenta.
39.Tabou clinic,diagnosticul diferential si tratamentul pulpitei acute difuze.
Este o pulpita acuta de focar cu simptome caracteristice ce dureaza 1-2h, dupa care procesul
inflamator se extinde in pulpa coronara si radiculara si se considera drept pulpita acuta difuza.
Bolnavul acuza accese de dureri indelungate cu mici intervale indolore-intermisii ce dureaza
mai putin de 30-40min. Uneori durerile nu dispar, ci doar se atenuieaza pe un anumit timp. E
caracteristica durerea nocturna persistenta si indelungata de la excitanti. Nu este localizata,ci
iradiaza pe traiectul ramurilor n.trigemen.
In pulpita maxilarului superior iradiaza spre regiunea temporala, supraorbitala, in regiunea
mandibulara, in dintii arcadei inferioare.
In pulpita a dintilor arcadei inferioare durerea iradiaza in regiunea occipitala , la ureche, in
regiunea submandibulara, temporala,in dintii maxilarului superior.
Electroexcitabilitatea pulpei este redusa pe toata suprafata fundului cavitatii carioasa si pe toti
cuspizii pina la 30-40mA.
Diagnosticul diferential
Pulpita acuta difuza se va diferentia de:
*pulpita acuta de focar
*pulpita cronica acutizanta
*de periodontita acuta apicala si cronica acutizanta
*de nevralgii ale nervului trigemen
*de sinuzita
*de dureri alveolare
Cu pulpita de focar se face diagnosticul diferential pe baza duratei accesului de durere, prezenta
de dureri iradiante, reactii dolore la percutie.
Pentru periodontita acuta si cronica in stare de acutizare sint caracteristice o durere neintrerupta
localizata, durere acuta in timpul muscarii la dintele bolnav.
In nevralgia nervului trigemen e caracteristica o durere vie, paroxistica ce apare in timpul
alimentarii, vorbirii, atingerii pielii fetei.
Tratamentul:
Metoda extirparii vitale:
1vizita:
-anestezie
-prepararea definitiva a cavitatii cu crearea accesului
-inlaturarea tavanului
-amputarea pulpei coroare
-extirparea pulpei radiculare
-prelucrarea mecanica si medicamntoasa
-determinarea lungimii de lucru
-obturarea canalului
-con-gutaperca
-roentgen
-obturatia de baza si permanenta.
contin eugenol, remodent si preparate pe baza de hidroxid de calciu. Un remediu standart pentru aceasta
metoda a devenit hidroxidul da Ca care exercita un efect bactericid, normalizeaza echilibrul acido bazic,
actioneaza antiinflamator si deshidratant, stimuleaza procesele de remineralizare cu formarea dentinei
secundare.
54. Notiune de coafaj direct si indirect. Preparate medicamentoase.
Coafajul indirect: pe fundalul cavitatii carioase este lasata o cantitate oarecare de dentina patologic
modificata care este acoperita cu hidroxid de calciu. El este aplicat cu ajutorul unei sonde butonate pe
portiunea cea mai profunda a planseului cavitatii dupa uscarea ei cu jet de aer. Apoi pe fundalul cavitatii este
acoperit cu ciment ionomer. Actualmente hidroxidul de calciu este acoperit cu adeziv ,ulterior fiind aplicata o
obturatie permanenta.
Coafaj direct: aceasta metoda prevede aplicarea obturatiei curative. Suprafata pulpei denudate este irigata
atent cu apa sterila sau cu solutia de clorid de natriu cu indepartarea ei cu un jet de aer. Apoi fundul cavitatii
sau cu un tampon steril, preintimpinind prin aceasta singerarea . Apoi pe pulpa denudata se aplica hidroxidul
de calciu si o obturatie izolatorie din ciment ionomer si acoperit cu o obturatie de durata. Dupa finalizarea
tratamentului pacientii sunt luati la evidenta.
55. Indicatiile si contraindicatiile in tratamentul pulpitelor prin metoda biologica
Indicatii: pulpita acuta de focar, pulpa accidentala denudata la prepararea cavitatii cariose, virsta tinara (pina
la 30 de ani), lipsa unor afectiuni asociate sau afectiuni acute inainte sau in timpul tratamentului. Lipsa
schimbarilor pe radiografie in regiunea apexului, lipsa reactiilor alergice, dintele nu poate fi supus unui
tratament protetic, cavitatea carioasa nu trebuie sa fie localizata in regiunea cervicala, electroexcitabilitatea
pulpei trebuie sa fie 25mA, dentina suprapulpara trebuie sa semene cu consistenta si culoarea cu dentina
normala, sensibilitatea pulpei la sondarea trebuie sa fie inalta, pacientul trebuie sa simta chiar si cea mai
usoara atingere a sondei.
Contraindicatii: virsta peste 35 ani, starea generala-afectiuni cronice, cavitatea carioasa in zona cervicala,
reducerea electrosensibilitatii, schimbari radiologice in reg periapicale, folosirea dintelui in calitate de dinte
stilp intr-o lucrare protetica.
56. Indicatiile si contraindicatiile in metoda de amputatie a pulpei
Indicatii: pulpita acuta de focar, denudarea accidentala a pulpei, pulpita fibroasa cronica cu
electroexcitabilitatea pina la 40mA, virsta- la copii si tineri, pacientul este clinic sanatos, coafajul direct si
indirect nereusit, se realizeaza doar la dintii multiradiculari, in care pulpa coronara este clar delimitata de cea
radiculara, dintele cu radacini deindentificate.
57. Indicatiile si contraindicatiile in metoda de extirpare a pulpei
Indicatii: forme acute si cronice de pulpita, deschiderea accidentala a cornului pulpar, complicatii ale
metodei conservative , hiperestezia , abrazia patologica de gradul 3 si 4, pierderi considerabile ale tesuturilor
dentare , fracturarea partii coronare a dintelui cu deschiderea cavitatii dintelui.
Contraindicatii: pacientii cu patologie genarala , cind este contraindicata folosirea anestezicelor si
vasoconstrictoarelor,graviditatea , perioada menstruala.
58. Preparea instrumentala a canalului radicular dupa tehnicile "un pas inapoi - step back" si "mai
jos de coroana - crow down".
Metoda step-back este metoda conica. Esenta: efectuarea prepararii de la virful canalului radicular catre
partea lui ostiala, corespunzator in succesiunea utilizarii instrumentelor endodontice de la marimea mica la
una mai mare.Particularitatile acestei metode este preparea conica a canalului radicular cu folosirea
miscarilor de dute-vino ale unor files de marimi mai mari decit utilizate in alte metode obisnuite (Nr. 35, 40,
45, 50 si 55).
Metoda crown-down. Scopul: indepartarea strat cu strat al continutului canalului radicular de la ostium pina
la orificiul apical cu folosirea succesiva a instrumentelor de la marimea mai mare la una mai mica. Aceasta
metoda previne modificarea dispozitiei initiale a canalului radiculare curbe si sinuoase. In aceasta metoda
pentru indepartarea dentinei sunt folosite doar virfurile instrumentelor.Avantaje: prevenirea complicatiilor
legate deimpingerea continutului contaminat dupa orificiul apical in timpul prepararii mecanice. Sporirea
eficientei irigarii canalului radicular la fiecare etapa de preparare a acestuia
61.
metoda de extirpare vitala pulpei- consta in indepartarea intro sedinta a pulpei coronare si
radiculare fara utilizarea a remediilor devitalizante
1. Prelucrarea cimpului operator
2.
62.
Pelicula dobindita este o pelicula acelulara formata cu saliva si lichidul gingival. Pelicula
dobndita nu se poate elimina prin clatire viguroasa cu apa sau prin periajul dintilor cu
dentifrice. Poate fi eliminata prin intermediul unei profilaxii profesionale. Se formeaza in
cteva ore.
Materia alba reprezinta un complex de bacterii care acopera depozitele de placa organizata.
Materia alba se poate elimina prin clatire viguroasa cu apa sau prin irigatii.
Resturile alimentare sunt particule materiale, in principal alimentare, care se pot desprinde
prin miscarile musculare si prin clatire cu apa.
Placa bacteriana masa densa si coerenta de microorganisme ce adera la dinti sau pe
suprafetele lucrarilor protetice, aparatelor ortodontice, restaurarilor, etc.
In functie de localizare, deosebim:
Placa supragingivala adera in imediata vecinatate a marginii gingivale libere.
Placa subgingivala dupa a 21-a zi microflora devine polimorfa , ceea ce cauzeaza
gingivitele. Hipertrofia gingiei protejeaza bacteriile colonizate, iar placa supragingivala
protejeaza placa subgingivala, creind conditi de anaerobioza.
Mecanismul de formare a placii bacteriene (etape)
1. Formarea peliculei - dupa o ora de la periaj, se depun glucide, glicoproteine, etc.
2. Aderenta si atasarea microbiana
3. Multiplicarea bacteriana, formarea matricei
Tartru dentar complex organo mineral aderent la suprafata dentara sau alte structure
solide orale (lucrari protetice, aparate ortodontice etc), rezultat din mineralizarea placii bacteriene.
Tartru supragingival un deposit organo-minera de culoare alb galben, ce se formeaza repede, sau
maroniu negru ce se formeaza mai incet.
Tartru subgingival de culoare maroniu-negru, dens, foarte aderent, situate in santul gingival, sub forma
de depozite lamelare cu o suprafata dura, neregulata, sau depozite mici punctiforme.
extirparea pulpei.
peretii duri.
Avantaje: limitarea accesului la pulpa a : microbilor, procesului carios, salivei. Crearea unui spatiu
optim la actiunea preparatelor medicamentoase
Dezavantaje: crearea unei presiuni intrapulpare ca urmare a eliminarii exsudatului din pulpa
inflamata, semnul dolor marit, iar la o acutizare durerile sunt exacerbate. din cauza peretilor duri
situati in partea coronara a dintelui procesul patologic va evolua spre apex si poate duce la o
periodontita
lor.
instrumente: ac Lentulo,plugger,sealer,termofile(Verificator,Obturator,cuptor ThermaPrep)piesa in
unghi,rigla endodontica