Sunteți pe pagina 1din 25

1. Topografia cavitatii dintilor.

Crearea accesului la camera


pulpara.
Cavitatea dintelui : reprezinta prin forma si dimensiunile sale o copie minimalizata a formei dintelui.
Cavitatea dintelui se imparte : 1) partea coronara 2) partea radiculara.
1. Partea coronara este alcatuita:
a) plafonul(tavanul)
b)planseul (fundul)
c) peretii.
2) Partea radiculara. Canalele radiculare pot fi
Drept, Radiar , ovalar, deltoid, rotund , triunghiular, liniar, semilunar, in 8.
Dintii monoradiculari comunica cu camera pulpara dupa deschidera ei , cele pluriradiculare au intrari
separate. Punctele de electie la dintii monoradiculari fiind cingulum , la cei pluri radiculari in dependenta de
topografia dintelui si proiectie orifiiciilor de intrare in camera pulpara.

2.

Spatiul endodontic. Caracteristica conului dentinar si cimentar.


Spatiul endodontic reprezinta un sistem polimorf complex si reciproc conex, de canale si
cavitati ale dintelui,sistemul avind legatura partiala cu complexul pulpo-apical , ce include in
sine paradontiul apical impreuna cu cementul,osul cortical si spongios invecinate apexului
radacinii dentare.Spatiul endodontic trebuie impartit in citeva nivele:
Nivelul 1)cavitatea coronara si spatial principal al canalului radicular.
Nivelul 2)anastamozile si golfurile (canalele de calibru mic ce se termina orb) ale canalului
radicular.
Nivelul 3) canalele radiculare laterale si ramificatiile deltoid apicale.
Nivelul 4) ductul dentinar si canaliculile dentinare

3. Notiuni de apex anatomic, fiziologic si radiologic. Importanta


practica a lor.
Apexul anatomic : se afla la nivelul zonei de trecere a dentinei canalului radicular in cimentul
radicular unde se termina canalul. Poate fi nu la apex dar lateral , mezial , vestibular, lingual.
Apexul radiologic : cel mai indepartat punct care poate fi vazut pe radiografie.
Apexul fiziologic : Locul ingustat sau constrictii apicale interioare la o distanta de 1-1,5 mm de la
cel radiologic.
Pot fi 1) const trapezoid.
2)in forma de con
3) multipla
4)paralele

4.

Notiune de radicina cu apexul neformat

Reprezinta o situatie clinica in care dintele este imatur sau nu si-a finisat perioada de
formare a radacinii. Mai poate fi si radacina aflata in resorbtie sau deosebim 2 metode
de tratament: apexificare sau apexogeneza.

5.

Determinarea lungimii de lucru a canalului radicular.

Lungimea calculata a dintelui si a radaciniei,


1) metoda tabelara
2) Metoda anatomica
3) metoda tactila.
4)metoda conurilor de hirtie
5)Metoda radiologica
6)metoda clinico radiologica.: D=A*d/a
7)metoda electronica

6.

Structura histologica si datelor fiziologice despre pulpa dentara.

Pulpa dentara este situata in cavitatea dintelui si se imparte in partea coronara si radiculara.Pulpa
reprezinta un tesut conjunctiv lax alcatuit din substanta fundamentala, celulele si elementele fibroase si
include vasele si nervii.
Substanta fundamentala a pulpei : este alcatuita mai ales din mucoproteine ,glicoproteina si
mucopolizaharide. Toate tipurile de metabolism se desfasoara prin intermediul substantei fundamentale
pentru a patrunde din vasele sanguine in cellule.
Fibrele pulpare: fibre de collagen si reticulare. Ele se raspindesc difuz si fascicular, fasciculele trec paralel
cu trunchiul nervos sau formeaza mansoane colagene pentru vasele sanguine.
Celulele pulpei : destingem 3 tipuri de celule : periferic (odontoblastic) , subsuperficial(subodontoblastic) si
central.
Datele fiziologice despre pulpa : functia trofica ,de protectie, plastica.
Trofica : Substanta fundamentala constituie un mediu prin care elementele nutritive din singe ajung in
celulele pulpare, iar produsele metabolismului din nou prin acelasi mediu revin in reteaua sanguine venoasa.
Functia de protectie sau bariera: In pulpa ea este realizata de celulele sistemului reticuloendotelial. Din celule
acestui sistem fac parte histocitele , care in procese patologice se transforma in macrofagi mobili si executa
functia de fagocitoza.
Functia plastica : se asociaza cu cea de protectie. Obliterarea canaliculilor dentinale, depozitele de dentina
tertiara constituie niste bariere care apara pulpa contra agentilor externi si dificilizeaza patrunderea
bacteriilor in ea.

7.

Modificarile in pulpa in sinescenta si in starile patologice.

Este un proces biologic in cursul careia pulpa sufera modificari atat din cauza varstei cit si a factorilor
endogeni si exogeni.Deminiralizarea volumului pulpar ca urmare a apozitiei dentinare : secundare ce reduce
lent dimensiunile camerei pulpare si a canalului radicular. Peretele devine hiperplazic si distrofic.
Retragere pulpara : retragere totala a pulpei si obliterarea totala a canalului radicular.
1) stratul periferic odontoblastic se transforma din prismatic in cuboid, inaltimea se micsoreaza de 2 ori.
Are loc scaderea odontoblastelor si are loc opozitie dentinei neregulate si atubulare - fibrodentina.
Modificari fiziologice : modificate de distrofie reticulara.
La persoanele in virsta continutul de colagen este de 3 ori mai mare, si ele cresc imprejurul vaselor
fibrozindule si micsorind spatiile in interiorul pulpei.
Are loc dezorganizarea substantei fundamentale si a starturilor fibrile.

8. Termeni de eruptie, de formare si resorbtie a radacinilor dintilor


temporari
Dintele I Faza initiala de dezvoltare intrauterina : 6-7 saptamiina ; Faza initiala de mineralizare
intreuterina: 4.5 luni ; Eruptia : 6-8 luni; Radacina formata: 2 ani; Inceputul resorbtiei radacinii: 5 ;
Resorbtia completa: 6-7;
Dintele II Faza initiala de dezvoltare intrauterina : 6-7 saptamiina ; Faza initiala de mineralizare
intreuterina: 4.5 luni ; Eruptia : 8-12 luni; Radacina formata: 2 ani; Inceputul resorbtiei radacinii: 5
; Resorbtia completa: 6-7;
Dintele III Faza initiala de dezvoltare intrauterina : 8-9 saptamiina ; Faza initiala de mineralizare
intreuterina: 7.5 luni ; Eruptia : 16-20 luni; Radacina formata: 4 ani; Inceputul resorbtiei radacinii:
7 ; Resorbtia completa: 10-11;
Dintele IV Faza initiala de dezvoltare intrauterina : 8-9 saptamiina ; Faza initiala de mineralizare
intreuterina: 7.5 luni ; Eruptia : 12-16 luni; Radacina formata: 4 ani; Inceputul resorbtiei radacinii:
7 ; Resorbtia completa: 9-12;
Dintele V Faza initiala de dezvoltare intrauterina : 10 saptamiina ; Faza initiala de mineralizare
intreuterina: 7.5 luni ; Eruptia : 20-30 luni; Radacina formata: 5 ani; Inceputul resorbtiei radacinii:
8 ; Resorbtia completa: 9-12;

9. Metodele de examinare a pacientului in clinica stomatologiei


terapeutica.
Scopul final al examinarii clinice a pacientului este stabilirea diagnosticului corect, ceea ce la rindul
sau este necesar pentru a institui un tratament adecvat. In stomatologie se aplica numeroase metode:
interogatoriul pacientului (anamneza), inspectia cavitatii bucale, termodiagnosticul,
electroodontodiagnosticul, examenul radiologic, variate investigatii si probe de laborator ( analiza
clinica a singelui, analize biochimice, citologice, alergice etc.) .

10. Examinarea instrumentala a pacientului


Examinarea tesuturilor parodontiului se face prin sondare pentru a depista elementele de
gingivoragie, de tartru supra- si subgingival.

11.

Electroodontometria. Rolul ei in practica stomatologica.

Electrodontometria : ne formeaza o imagine mai ampla privind starea pulpei. Se constata ca


orice process patogen micsoreaza excitabilitatea pulpei. Dintii sanatosi reactioneaza la curenti 2-6
amper ; 20-40 ne spune despre un process in pulpa. De la 60 in sus denota o necroza a pulpei
coranariene. Mai mult de 100 necroza radiculara. Periodontiul reactioneaza normal la 100-200
mmaperi, mai mult de 200 schimbari morfologice brutale. Ne ajuta la depistarea raspindiri
procesului inflamator stadiile de dezvoltare a cariei, pulpitei etc.

12.
Caria dentara. Generalitati. Gradul de raspndire si
intensitatea leziunii dintilor in aspect istoric.
Caria dentara este un process patologic , ce se manifesta dupa eruptia dintilor , in
cadrul caruia are loc deminiralizarea si ramolismentul tesuturilor dure ale dintilor cu formarea
ulterioara de defecte cavitare. Dupa OMS se folosesc 3 indicii principale : gradul de raspindire a
afectiunii , intensitatea leziunilor dintilor prin carie si sporire intensitatii sau morbeditatea
Indicile de intesitatea si gradul de raspindire se socoate din nr de personae adresate cu dintii
plombati sau extirpati, nr mediu de dinti afectati de carie si complicatiile ei ,,C,, ; Plombati (P) ; si
extirpate (E) suma lor e desemnata ca indecele CPE la copii se adauga si (cp) caria dintilor
deciduali, si p: plomabati.
Leziunile carioase : Arcada superioara este afectata mai des de cit cea inferioara, , de exemplu la
molar premolari zonele de predilectie sunt suprafata masticatorii, si orificiile oarbe, locul doi sunt
suprafetele de contact, si locul trei suprafetele jugale etc.

13. Clasificarea cariei dentare.


Cea mai raspindita fiind : stadia de macula , caria superficiala, caria medie, caria profunda.
Dupa localizare :
1.carie in santuri si gropite de pe suprafetele M si P;
2.gropitele vestibulare pe M
3. Gropitele oarbe ale incisivilor; 4. aproximale
Dupa gradul de penetrare microbiana:
1. Carie superficial; 2.carie de adincimi medii; 3.carie profunda
Dupa tesuturile dure ale dintilor: 1.caria smaltiara; 2.caria dentinara; 3.caria cementara
Dupa tipul evolutiei: 1.carie cronica; 2. Carie acuta; 3.carie stationara,localizata pe
suprafetele libere ale dintilor

14. Rolul microflorei in dezvoltarea cariei dentare.


Rolul microorganismelor in formarea si aparitia cariei dentare o serie de microorganisme
mai ales streptococii, conditioneaza procesele de deminiralizare in experienta.
Lactobacilii : microorgan gram positive, care produc acid si manifestari acidorezistenta. La
pacienti cu carie multipla saliva contine lactobacilli marit.Tot odata se remarca numarul lor redus in
placa dentinara. Streptococii : coci gram pozitivi, din speciile cariogene fac parte Str.Mutans ,Str.
Sanguis. Str.Salivarius. .. Str. Mutans 80-90% numarul total de microorganism.

15.
Aprecierea gradului de raspndire si afectare a dintilor de
carie.
Caria dentara este un process patologic , ce se manifesta dupa eruptia dintilor , in cadrul caruia are loc
deminiralizarea si ramolismentul tesuturilor dure ale dintilor cu formarea ulterioara de defecte cavitare. Dupa
OMS se folosesc 3 indicii principale : gradul de raspindire a afectiunii , intensitatea leziunilor dintilor prin carie
si sporire intensitatii sau morbeditatea.
Indicile de intesitatea si gradul de raspindire se socoate din nr de personae adresate cu dintii plombati sau
extirpati, nr mediu de dinti afectati de carie si complicatiile ei ,,C,, ; Plombati (P) ; si extirpate (E) suma lor e
desemnata ca indecele CPE la copii se adauga si (cp) caria dintilor deciduali, si p: plomabati.
Leziunile carioase : Arcada superioara este afectata mai des de cit cea inferioara, , de exemplu la molar
premolari zonele de predilectie sunt sup masticatorii, si orificiile oarbe, locul doi sunt suprafetel de contact, si
locul trei suprafetele jugale.

16.
Permeabilitatea smaltului, rolul in dezvoltarea si tratarea
cariei.
17. Tabloul clinic, diagnosticul diferential si tratamentul cariei in
stadiu de macula.
Caria in stadia de macula : Stadiul de macula sau demineralizarea carioasa.
Demineralizarea adamantinei se deceleaza cu ocazia inspectiei prin faptul ca e modificata
culoarea ei normala pe o anumita portiune delimitata si prin aparitia unor macule mate,
alburii, brune deschise sau brune inchise. Procesul debuteaza cu pierdere a luciului natural al
adamantinei pe o portiune restrnsa. De obicei aceasta se inregistreaza in regiunea coletului.
Caria in stadiul de macula alba evolueaza asimptomatic si se depisteaza doar in cazul unui
examen minutios. Macula devine vizibila dupa uscarea suprafetei dintelui cu un jet de aer.
Dat fiind faptul ca macula alba comporta demineralizare, ea se coloreaza pregnant cu solutia
de 2% metilen blau. Macula pigmentara deasemenea evolueaza asimptomatic. Macula
carioasa la fel va fi diferentiata de macula in hipoplazie si flouroza. In hipoplazie e tipica
afectarea simetrica a dintilor omonimi, ceea ce se explica prin simultanietatea formarii lor,
dezvoltarii si mineralizarii acestora. In fluoroza exista macule multiple, albe si brune ,
situate pe suprafata tuturor grupurilor de dinti. Pentru fluoroza e caracteristica leziunea
endemica aparitia la toti sau la majoritatea locuitorilor din regiunea concreta.
Tratamentul cariei in stadiu de macula:
- terapie remineralizanta in caz de macula alba
Preparate:
- 10% gluconat de calciu
- 1-3% sol remodent
- florura de sodiu 2-4 %

18.

Terapia cariei prin metoda remineralizanta

Se realizeaza: suprafata dintelui se prepara mecanic minutios, curatim placa dentara prin
periaj, tamponare cu H2O2 si uscare. Se aplica pentru 15-20 min o bucata de vata umectata
in sol remineralizanta ( tamponul se schimba la fiecare 4-5 min )

19.

Recomandari
remineralizanta.
-

pentru

pacienti

in

perioada

Nu se recomanda sa manince si sa clateasca gura timp de 2 ore.

de

terapie

20.
-

Sa consume alcool si sa fumeze timp de 2 ore

Cauzele raspndirii neuniforme a cariei dentare


rolul florului: aportul suficient de fluor in organism conditioneaza o intensitate mai mica de
carie dentara
caracterul alimentarii- rolul glucidelor
microorganisme in procesul de fermentare a glucidelor elaboreaza acid lactic si alti acizi
organici.
valorile ph-ului depozitului dentar.
continutul de macro si micro elemente
igiena cavitatii bucale

21.

Tabloul clinic,diagnosticul diferential si tratamentul cariei


superficiale:
Caria superficiala apare la nivelul maculei albe sau maculei pigmentare de pe urma
modificarilor distructive din adamantina dentara.Se observa o cavitate mica, care se
determina in prezenta senzatiei de denivelare. Pentru caria superficiala sunt caracteristic
dureri pasagere de la actiunea unor excitanti chimici:dulce,sarat,acru,la fel e posibila
aparitia durerii de la excitanti termici. Fenomenul se observa mai frecvent in regiunea
coletului, in zona celui mai fin strat de adamantina.Cariile superficiale sunt usor dureroasa
la sondare datorita apropierii de jonctiunea smalt-dentina.
Diagnostic difential:
1.Hipoplazia adamantinei:
In hipoplazie suprafata adamantinei este neteda,neramolita, defectele sunt localizate la
diferite nivele ale dintilor si nu pe zonele de electie ale cariei
2.Eroziunile tesuturilor dure:
Eroziunea tesuturilor dure ale dintilor au un aspect calciform,fundul ei este neted,lucitor.
3.Defectul cuneiform:
Se localizeaza exclusiv pe coletul dentar, are peretii duri.Evolutia este asimptomatica.
Tratamentul:
Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Uscarea cavitatii
Aplicarea obturatiei de durata
22.Caria medie.Tablou clinic,diagnostic diferential si tratamentul
In caria medie bolnavii pot sa nu prezinte acuze, insa pot avea senzatii dolore pronuntate
la actiunea excitantilor mecanici, chimici si termici, dureri ce trec imediat dupa
suspendarea excitantilor. Examenul dintelui releva o cavitate carioasa nu prea adinca,
umpluta cu dentina pigmentata si ramolita, ceea ce se determina prin sondare, sonda
fixindu-se in cavitate. Tavanul cavitatii pulpare prezinta un strat satisfacator de dentina
neafectata. Sondarea peretilor cavitatii este dureroasa de-a lungul jonctiunii smalt-dentina.
Sondarea planseului cavitatii este dureroasa (reactie pulpara).
Diagnostic diferential:
1.Defect cuneiform
2.Caria profunda:

In caria profunda sunt preazente acuze din partea pacientului si diversitatea datelor
examenului obiectiv.
3.Periodontita cronica:
La prepararea cavitatii cariei medii apar senzatia de durere,ceea ce nu este specific in
cazul periodontitei, durerea lipseste din cauza pulpei necrotizate. La fel difera si reactia la
excitantii externi: in caria medie dintele reactioneaza la agentii termici si chimici,iar in
periodontita lipseste.Pulpa dintelui in caria medie reactioneaza la un curnt de 2-6mA,iar in
periodontita la un curent de peste 100Ma.
Tratament:
Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Aplicarea pe fundul cavitatii a captuselii din ciment-fosfat
Obturatia permanenta
23.Caria profunda.Tablou clinic,diagnosticul diferential si tratament
Sondarea releva o cavitate profunda, adesea larga ,umpluta cu multa dentina ramolita.
Marginile adamantinei sunt subminate. In timpul sondarii intrumentul se poate cufunda la o
adincime mare,dar nu va comunica cu camera pulpara a dintelui, deoarece deasupra ei ramine
un strat fin(> 0,5mm) de dentina decalcinata. Sondarea fundului cavitatii carioase este
dureroasa.
Pacientul acuza dureri de la excitantii mecanici,chimici si termici ce trec imediat dupa
inlaturarea excitantului.Sondarea planseului este dureroasa.Pulpa dintelui reactioneaza la un
curent de 2-6mA, insa excitabilitatea poate fi redusa la 10-12mA.
Diagnostic difential:
1.Caria medie
Caria profunda difera de cea medie prin acuze mai pronuntate (dureri intensive de la toate
tipurile de excitanti) ceea ce depinde de profunzimea cavitatii carioase.
2.Pulpita Cronica fibroasa:
Caria profunda se distinge dupa caracterul si durata durerilor la excitantii externi,care in pulpita
sunt paroxistice si de mai mare durata, precum si de prezenta unor dureri spontane fara a se
aplica careva excitanti externi.I n carie dintele reactioneaza la un curent d 2-6 mA,in pulpite se
remarca o excitare a pulpei la 15-20mA.
Tratamentul:
1 vizita: Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Pe fundul cavitatii se aplica pasta pe baza de calciu (calciu-eugenol)
Obturatia provizorie cu dentina pe apa
2 vizita: inlaturarea pansamentului provizoriu
Pelucrarea medicamentoasa
Pe fundul cavitatii se aplica pasta remineralzanta
Obturatie permanenta

24. Tratamentul cariei profunde.


Tratamentul:
1 vizita: Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Pe fundul cavitatii se aplica pasta pe baza de calciu (calciu-eugenol)
Obturatia provizorie cu dentina pe apa
2 vizita: inlaturarea pansamentului provizoriu
Pelucrarea medicamentoasa
Pe fundul cavitatii se aplica pasta remineralzanta
Obturatie permanenta

25.Pivoti parapulpari.Indicatii petru aplicare.


Pivotii parapulpari sunt dispozitive metalice fixate in adincitura formata in dentina mai mica
decit grosimea pivotului(0,05) la o adincime de 2mm.In adincime se fixeaza pivotul parapulpar,
daca are filet se insurubeaza, daca este confectionat de medic(0,5-0,7) se fixeaza.
In functie de modul de agregare la dentina:
1.pivoti fixati prin cementare;
2.pivoti fixati prin fixtiune;
3.pivoti fixati prin infiletare.
Este o tehnica de adeziune amelo-dentinara:
*pentru dintii vitali - pivoti parapulpari(dentinari);
*pentru dintii devitali - pivoti corono-radiculari.
Se indica cind retentia materialului de restaurare la dinte este deficitara si necesita a fi
suplimentata.
26.Tratamentul general si local al cariei.
Tratamentul general: Calciu gluconat 1 pastila x3 ori/zi 1 luna
Calciu glicerofosfat 1 x3ori/zi luna
Calciu lactat 1 x3ori/zi -1 luna
Fitin 0.25 x3/zi 1 luna
Vitaftor la 1 litru de ceai, 1 x zi 1 luna
Remodent 1 pulbere de dezolvat in 100ml de apa- clatituri
Micsorea dulciurilor din alimente
Alimentarea rationala
Folosirea productelor ce contin calciu si microelemente
2.Tratamentul local:
Terapia remineralizanta a) aplicarea sol. de 10% Calciu gluconat pe 20 min nr. 20 -30
2% Natriu floarat -5 min nr.20 -30 c) Sol 3 % Remodent 20 min
Frictiunea cu pasta de 75% fluor
Aplicarea lacului fluorat

b) Sol

27.Profilaxia cariei dentare


Profilaxia cariei dentare reprezinta un complex de masuri indreptate pe de o parte,la lichidarea
situatiei cariogene in cavitatea bucala,si pe de alta parte la sporirea rezistentei tesuturilor
dentare.
*Din masurile de lichidare a situatie cariogene fac parte: asanarea organismului,limitarea
consumului de glucide, respectarea regimului alimentar, consumarea bucatelor cu tratament

culinar minim, igiena cavitatii bucale, stimularea salivatiei, repararea deformatiilor dentomaxilare, obturarea fisurilor si orificiilor oarbe din dinti.
*Din metodele de sporire a rezistentei adamantinei dentare: terapia de remineralizare, aplicarea
preparatelor de flor(cu efect general si local), aplicarea solutiilor remineralizante pe baza de
calciu si fosfor.
28.Afectiunile antecedente si asociate ca factori ce predispun la dezvoltarea cariei
1.Placa dentara, calcifierea ei si transformarea in tatru dentar,a vind un rol esential in evolutie
cariei dentare.
2.Rolul microorganismelor in formarea cariei dentare.
Microorganismele aflate pe suprafata dintelui conditioneaza procesul de demineralizare,si mai
ales strepococii. In aparitia cariei un rol important ii revine urmatoarelor proprietati ale
microrganismelor: formarea de acizi organici si in primul rind de acid lactic ca produs final al
fermentatiei glucidelor; producerea de polimer extracelular al glucozei(glucan) din zaharoza;
Str mutans,Str.sanguis,care au cel mai mare rol in aparitia carie.
Factorii care coreleaza aparitia focarului de demineralizare: microflora cavitatii bucale,
caracterul alimentatie, regimul de alimentatie, continutul de flor in apa.
Factorii generali: dieta, ratia alimentatie, devieri in starea functionala a organismului,
influentele extremale.
Factori locali: microorganismele placii dentare, resturile alimentare glucidice, modificari in
componenta si caracterul lichidului bucal, rezistenta si starea tesuturilor dure.
29.Masuri curativ-profilactice locale in prevenirea cariei.
1.Florul aplicat local sub forma de aplicatii de solutii, lacuri dentare, clatituri sau paste ce
contin flor, geluri florate. Se foloseste mai frecvent solutia de 1-2% florura de sodiu. Sol.de
florura de sodiu(1-2%) se badijoneaza pe suprafata dintelui ,sub forma de tampon umectat si se
tine 10-15 min. Se fac 2-3 aplicatii la interval de 2-3 zile.
Pentru sporirea rezistentei se folosesc o serie de solutii remineralizante bazate pe
componentele de calciu si fosfor. Capata raspindire larga terapia remineralizanta prin aplicarea
de sol.10% gluconat de Calciu in asociatie cu sol.2% florura de sodiu.
Efect anticarios are si pastaRemodent . Mecanismul actiunii aceste paste consta in reducerea
indicelui de igiena a cavitatii bucale si sporirea rezistentei antiacide a adamantinei dintilor
umani.
30.Metode de analgezie in tratarea cariei.
Pentru tratamentul cariei dentare pot fi folosite in principiu toate metodele de anesteziere:
1.Anestezia generala conform unor indicatii
2.Anestezie locala- cea mai eficienta,cu risc redus
*A.aplicativa
*A.infiltrativa: directa si indirecta
*A.tronculara
-A.tuberala
-A.incisivala
-A.palatina(nazopalatina)
-A.infraorbitala
-A.mandibulara
-A.mentoniera

-A.intraosoasa
-A.intraseptala
-A.intraligamentara
31.Metode fizice in diagnostic si tratamentul cariei si pulpitelor
1Excitabiliatea electrica-determinarea pragului de sensibilitate dureroasa cu aparatul IVN-1
Dintii sanatosi reactioneaza la puterea curentului 2-6mA
In carie profunda 7-12mA
In pulpita 20-100mA
2.Colorarea- mth prin care se determina marimile fixe ale sectorului de demineralizare,
afectiuni ascunse, pete carioase superficiale ce se pot determina prin metoda vitala de colorare
a dintilor.
Solutiile de colorare: nitrat de Ag,albaastru de metilen si rosu,ninghidrin 4%,casmin.etc
3.Stomatoscopia cu raze ultraviolete
4.Testul conductibilitatii termice
In caz de carie conductibilitatea termica se mareste.Pentru examenul dat se foloseste apa
fierbinte de 60-70 ori rece 5-10
Caldura in limitele de 10-60nu provoaca senzatii.
5.Reactie chimica
In calitate de agenti chimici sunt folositi acizi lactici, de mar, citric, clorhidric, sol.de zahar,
glucoza, spirt, efir.
32.Erori si complicatii in diagnosticul cariei.
Erorile pot fi clasificate in: tactice si tehnice, obiective si subiective.
1.cele mai frecvente erori si complicatii, legate de diagnostic, apar la diferentierea cariei
dentare cu afectiunile necarioase, cariei medii- cu periodontita cronica, cariei profunde acutecu pulpite.
De ex. a)in caria profunda este necesara aplicarea unei obturatii curative, iar daca caria este
medie, obturatia curativa nu trebuie facuta, astfel se va produce o carie complicata (pulpita sau
periodontita).
2.Complicatii la prepararea cavitatii carioase:
*la deschiderea, sau extensia incompleta a cavitatii carioase poate fi creat un cimp vizual redus,
insuficient in urma carora se realizeaza o necretomie incompleta
*la formarea (finala)incompleta a cavitatii carioase se poate intimpla o inlaturare partiala a
dentinei patologic modificata, cu dezvoltarea cariei secundare.
*la formarea incorecta a cavitatilor, cind peretele gingival formeaza cu fundul cavitatii un
unghi obtuz, la nerespectarea unghiului drept intre pereti, materialul de obturatie nu va adera
bine.
*supraincalzirea, arsura pulpei si a tesuturilor dentare
*deschiderea accidentala a camerei pulpare
3.Posibile complicatii in perioada de anesteziere:
*lezarea vaselor sangvine (aparitia hematoamelor), a nervilor(aparitia parezei);
*Anestezia necalitativa ce nu piermite o preparare indolora a dintelui.
4.Complicatii ce apar in urma prelucrarii medicamentoase insuficiente a cavitatii preparate
5.Erori si complicatii la obturarea cavitatilor .

33.Conceptii moderne despre cauzele aparitiei cariei dentare


In prezent, e adaptata ideea ca in stadiul incipient al carie in focarul de infectare exista o
demineralizare a adamantinei, modificarile fiind in stratul superficial, cauza fiind formarea de
acizi organici( in special,ac.lactic), ce se formeaza in procesul de fermentare a glucidelor de
catre microorganismele placii dentare.
In aparitia cariei dentare rolul decisiv il au factorii cariogeni: locali si generali, precum si de
rezistenta tesuturilor, caracterizat prin gradul de perfectiune a structurii, prin compozitia
chimica si cod gentic.
Situatii cariogene se creaza in caz de concentratie suficient de mare a ionilor liberi d
oxigen(H+), capabili sa realizeze o demineralizare progresiva a tesuturilor dentare.
Mentinerea pH la un nivel critic de hidrogen duc la disociere apatitelor suprafetelor in zonele
mai putin rezistente ale adamantinei, ceea ce duce la patrunderea in stratul subsuperficial al
adamantinei si la demineralizarea lui. Astfel, se creeaza conditii pentru patrunderea
microorganismelor in microdefectele formate, sursa de formare a acizilor organici se transfera
in interiorul adamantinei. Evolutia procesului carios cu demineralizarea adamantine se extinde
atit pe la suprafata cit si in profunzime, formind focar de afectare in forma de con.
34.Prepararea cavitatii prin metoda de tunelizare.Tunelizarea completa si incompleta.
A.Metoda tunelara partiala(incompleta)- prevede prepararea tesuturilor dure dentare fara
perforarea smaltului partilor proximale.
B.Metoda tunelara completa- presupune perforarea cu freza a lamei adamantine demineralizate
sub punctul de contact.
Tunelizarea permite pastrarea crestei marginale intacte in locul treecerii suprafetii masticatorii
in cea de contact a smaltului intact de pe suprafata proximala si a punctului de contact existent.
Metoda tunelara permite pastrarea intr-o oarecare masura,a rezistentei suprafetii masticatorii a
dintelui si reduce riscul unei posibile fracturari a coroanei lui.
Tunelarizarea vericala- prin fisura si foseta triangulara a suprafetei masticatorii a molarilor,
retragind freza diamantata la o distanta de 2-2,5mm de la creasta marginala.Dupa trepanarea
smaltului,in dentina este creat un tunel orientat catre cavitatea carioasa.
Prin tunelul creat,cu ajutorul unei freze sferice de dimensiuni mici din cavitate se inlatura in
intregime toate tesuturile necrozante.Mai apoi cavitatea este spalata cu apa,prelucrata cu
sol.antiseptica si plombata cu ciment glasionomer sau compozit. Folosirea compozitelor fluide
in aceasta metoda are avantajul de a umple toate neregularitatile cavitatii carioase.
35. Punctul de contact.Metode de restabilire.
Fiecare dinte prezinta cite 4 fete, fiecare dintre fete prezentind in apropierea coletului bombari,
care dirijeaza caderea alimentelor farimitate la o anumita distanta de tesutul moale inconjurator
denumit parodontiu, deci un control in protejarea acestuia. Prin bombarea lor, dintii realizeaza
intre ei puncte de contact, care au rol de aparare Si stimulare a tesutului parodontal. Prin unirea
bombarii a doi dinti vecini ia nastere un triunghi, cu virful in dreptul bombarilor si baza la
nivelul gingiilor, baza fiind reprezentata prin asa-numita papila interdentara. Punctele de
contact impiedica patrunderea alimentelor printre dinti prevenind astfel imbolnavirea papilei
interdentare- in acelasi timp, ele transmit presiunea masticatorie de la grupul de dinti ce
realizeaza la un moment dat masticatia, la toti dintii arcadei respective.
Metode de restabilire. Punctul de contact se restabileste cu ajutorul matricii. Exista 2 metode de
aplicare a matricii: 1.Matricea este pusa in modul traditional, este fixata aplicind captuseala
izolatorie pe toti peretii dupa aceasta amalgamul este introdus in cavitatea pregatita. 2. Este

folosita la localizarea cavitatii principale pe suprafata de contact posterioara, cind este dificil
abordul catre ea, este aplicata captuseala izolatorie, este fixata matricea, apoi amalgamul este
introdus in portii mici.
36. Etiologia si patogenia pulpitelor
Cauza de aparitie a pulpitelor o constituie in majoritatea cazurilor agentii biologici (microbi si
toxinele lor) care nimeresc in pulpa prin cavitatea carioasa a dintelui, prin canaliculele
dentinare sau prin orificiu de perforatie, din punga parodontala sau cu torentul sagvin si
limfatic in cazul afectiunilor infectioase acute si prin orificiul apical al radacinii.
Inflamatia pulpei poate fi provocata de un traumatism *(mecanic, fizic, chimic). Factorii
termici ce provin de la nerespectarea regimului de preparare a suprafetei coronare.
Pulpita poate fi provocata si de lipsa sau aplicarea incorecta a obturatiei bazale, iar in cariile
profunde si a obturatiei curative. Efectul toxic cauzat de materialele de plombare sau reactiile
alergice.
Patogenia:
Inflamatia la inceput poarta un caracter de pulpita acuta (14 zile) la care distingem citeva
semne: alterarea, exudarea, proliferarea, tulburari metabolice. Mecanismul de declansare il
constituie afectarea componentelor: celulelor, substantei interstitiale, fibrelor, vaselor. Se
deregleaza peermiabilitatea structurilor de tesut conjunctiv, ceea ce duce la formare de exudat,
care la inceput este seros.
Peste 6-8h inflamatia seroasa trece in purulenta, ceea ce se observa mai mult in zona de
inflamatie, unde are loc o migrare intensa a leucocitelor din vase cu concentrarea lor in focar.
Acumularea exudatului duce la hipoxie, tulburarile metabolice.
37. Clasificare pulpitelor
Dupa IMSM I.Semasco:
1.Pulpita acuta
a)focala
b)difuza
2.Pulpita cronica
a)fibroasa
b)gangrenoasa
c)hipertrofica
d)acutizarea Pulpitei cronice
Dupa M.Gafar si C.Andreescu(Bucuresti)
A.Pulpite acute
1Seroase
a)cu leziuni limitate:
*pulpite acute seroase partiale
*pulpite coronare
b) cu leziuni intinse:
*pulpite acute seroase totale
*pulpite corono-radiculare
2Purulente
a)cu focare limitate:
*pulpite acute purulente partiale partiale
*pulpite coronare

b)cu focare intinse:


*pulpite acute purulente totale
*corono-radiculare
B. P.cronice
a)intinse(fara comunicare cu exteriorul)
*Pulpite cronica inchisa propriu-zisa
*Pulpite cronica hiperplazica
b) deschise
*ulceroase
*granulomatoase(polipoase)
38.Tabloul clinic,diagnosticul diferential si tratamentul pulpitelor acute de focar
Pulpita acuta de focar constituie stadiul de debut al inflamatiei pulpei si focarul acestuia se
localizeaza de obicei in portiunea cea mai apropiata de cavitatea cariata. Durata acestul proces
este pina la 2 zile.Bolnavul acuza dureri intense la orice fel de excitanti. Durerile pot sa apara
spontan fara vreo cauza explicabila.
Frecventa si durata durerilor variaza intre 10-30 min si nu depasesc o ora,perioada indolora
tine citevai ore. Durerea nu iradiaza, noapte intensificindu-se.
La inspectie se observa o cavitate carioasa cu dentina ramolita, dupa chiuretare vedem peretii si
tavanul indurati.
Prin sondare este o portiune mai dureroasa si anume pe fundul cavitatii linga cornul pulpar.
Diagnosticul diferential:
*de caria profunda
*de pulpita acuta difuza si cronica fibroasa
*de inflamatia papilelor
Se distinge de caria profunda prin prezenta durerilor paroxistice spontane,care se intensifica
noaptea,precum si prin durata acceselor de durere ca reactie la excitantii externi.
In pulpita acuta nu exista dureri iradiante,accesul de durere este intotdeuna mai putin
indelungat decit perioada indolora, ceea ce o deosebeste de pulpita acuta difuza.
Spre deosebire de pulpita acuta de focar pentru pulpita cronica fibroasa nu sint caracteristice
durerile spontane si nocturne.Durerile apar mai frecvent de la exctanti termici, se constata
dureri acute antecedente.
Tratamentul:
Metoda amputarii devitale
1vizita:
-prepararea partiala a cavitatii carioase
-deschiderea cornului pulpar
-aplicarea pastei arsenicale
-aplicarea dentin-pastei
2vizita:
-acuze,percutia
-inlaturarea obturatiei provizorii
-prepararea definitiva cu crearea accesului
-inlaturarea tavanului
-amputarea pulpei coronare
-aplicarea solutiei pentru impregnare(rezorcin-formalina)
-aplicarea dentin-pastei

3vizita:
acuze
-inlaturarea pansamentului
-aplicarea pastei de foredent la orificii
-obturarea de baza si permanenta.
39.Tabou clinic,diagnosticul diferential si tratamentul pulpitei acute difuze.
Este o pulpita acuta de focar cu simptome caracteristice ce dureaza 1-2h, dupa care procesul
inflamator se extinde in pulpa coronara si radiculara si se considera drept pulpita acuta difuza.
Bolnavul acuza accese de dureri indelungate cu mici intervale indolore-intermisii ce dureaza
mai putin de 30-40min. Uneori durerile nu dispar, ci doar se atenuieaza pe un anumit timp. E
caracteristica durerea nocturna persistenta si indelungata de la excitanti. Nu este localizata,ci
iradiaza pe traiectul ramurilor n.trigemen.
In pulpita maxilarului superior iradiaza spre regiunea temporala, supraorbitala, in regiunea
mandibulara, in dintii arcadei inferioare.
In pulpita a dintilor arcadei inferioare durerea iradiaza in regiunea occipitala , la ureche, in
regiunea submandibulara, temporala,in dintii maxilarului superior.
Electroexcitabilitatea pulpei este redusa pe toata suprafata fundului cavitatii carioasa si pe toti
cuspizii pina la 30-40mA.
Diagnosticul diferential
Pulpita acuta difuza se va diferentia de:
*pulpita acuta de focar
*pulpita cronica acutizanta
*de periodontita acuta apicala si cronica acutizanta
*de nevralgii ale nervului trigemen
*de sinuzita
*de dureri alveolare
Cu pulpita de focar se face diagnosticul diferential pe baza duratei accesului de durere, prezenta
de dureri iradiante, reactii dolore la percutie.
Pentru periodontita acuta si cronica in stare de acutizare sint caracteristice o durere neintrerupta
localizata, durere acuta in timpul muscarii la dintele bolnav.
In nevralgia nervului trigemen e caracteristica o durere vie, paroxistica ce apare in timpul
alimentarii, vorbirii, atingerii pielii fetei.
Tratamentul:
Metoda extirparii vitale:
1vizita:
-anestezie
-prepararea definitiva a cavitatii cu crearea accesului
-inlaturarea tavanului
-amputarea pulpei coroare
-extirparea pulpei radiculare
-prelucrarea mecanica si medicamntoasa
-determinarea lungimii de lucru
-obturarea canalului
-con-gutaperca
-roentgen
-obturatia de baza si permanenta.

40.Tabloul clinic,diagnosticul diferential si tratamentul pulpitei cronice gangrenoase.


Bolnavul acuza dureri sicietoare de la orice fel de excitanti. Uneori durerile pot sa se declare la
schimbarea temperaturii aerului- la inspiatii de aer cald-rece. Deseori durerile lipsesc.
Bolnavul mentioneaza ca in trecut a avut dureri puternice ce s-au domolit si au disparut
definitiv.Apare un miros fetid.
Examenul releva o cavitate carioasa profunda cu o deschidere relativ mare a cavitatii dentare.
Adamantina are o nuanta cenusie. Sondarea este indolora si doar in orificiul canalului se
determina singerare si senzatie de durere.
Electroexcitabilitatea dintelui este foarte redusa(50-80mA), ceea ce marturiseste despre necroza
definitiva a pulpei.
Diagnostic diferential:
*p.fibroasa cronica
*de periodontita apicala cronica
In formele de periodontita cronica apicala prin interogare se poate clarifica existenta unor
episoade de periodontita apicala in trecut si despre actualizarile acesteia.
In mucoasa,in regiunea de proiectie a dintelui putem observa fistule sau edem. Introducerea
unui ac in canalul radicular nu produce dureri. Electroexcitabilitatea pulpei depaseste 100mA.
Tratamentul:
Extirparea devitala:
1vizita:
-prepararea partiala a cavitatii dintelui
-deschiderea cornului pulpar
-aplicarea pastei
-aplicarea dentin pastei
2vizita:
-acuze
-prepararea definitiva cu crearea accesului
-inlaturarea tavanului
-amputarea pulpeo coronare
-extirparea pulpei radiculare
-prelucrarea mecanica si medicamentoasa a canalului radicular
-determinarea lungimii de lucru
-obturarea canalului radicular
-con-gutaprca condensarea laterala
-roentgen
-obturarea de baza si permanenta
41. Diagnosticul diferential intre pulpite acute si cronice
Pulpita acuta de focar - pulpita cronica fibroasa unde nu sunt caracteristice durerile spontante si nocturne,
durerile apar mai frecvent de la excitanti termici. In pulpita fibroasa cronica se constata dureri acute
antecedente.
Pulpita difuza acuta - pulpita cronica in acutizare evolutie de lunga durata, acutizari, asociere cu formele
acute de pulpita. Distrugeri masive in tesuturile dure si modificari periapicale.
Pulpita fibroasa cronica - pulpita acuta de focar, cea cronica fibroasa evolueaza un timp mai indelungat,
procesul se poate acutiza in repetate rinduri. Cea acuta de focar dureaza doar 1-2 nictemere.
Pulpita hipertrofica cronica - dureri sicitoare ce se declara la diferiti excitanti, excrescente de carne care
singereaza la orice ocazie.

42. Tabloul clinic, diagnosticul diferential al pulpitei cronice fibroase.


Pulpita fibroasa cronica - bolnavul acuza dureri paroxistice in dinte de la diferiti excitanti: termici, mecanici
si chimici. Din anamneza se deduce ca dintele durea si mai inainte. Durerile reflexe apar cu o reactie
intirziata doar la excitanti puternici, precum si in caz de schimbare brusca a temperaturii ambiante. Prin
sondarea fundulului cavitatii deseori se constata prezenta unui orificiu de comunicare intre cavitate carioasa
si cavitatea coronara. Sondarea pulpei este dolora. Pulpa singereaza. Electrosensibilitatea este de 40-60 mA.
Diagnosticul diferential: se va diferentia de caria profunda, de pulpita acuta de focar, pulpita cronica
gangrenoasa.
Diferentierea de caria profunda in care apare o reactie dolora la toate tipurile de excitanti. In caria profunda
ea se atenueaza dupa inlaturarea excitantului, insa in pulpita cronica fibroasa ea persista un timp.
Diferentierea de pulpita acuta de focar se va face datorita unei anamneze minutioase care ne da posibilitatea
sa constatam, ca pulpita fibroasa cronica evolueaza un timp mai indelungat. Cavitatea dintelui in majoritatea
cazurilor este deschisa, sondarea pulpei coronare nu provoaca o durere nu prea puternica sau ramine
indolora. Durerile in pulpa se pot declara doar in caz de sondare profunda cu ace endodontice.
43. Tabloul clinic, diagnosticul diferential si tratamentul pulpitei cronice hipertofice.
Bolnavul acuza dureri siciitoare ce se declara la diferiti excitanti. Bolnavul acuza frecvent excrescente de
carne care singereaza la orice ocazie. In unele cazuri poate exist doar singerare, pe cind durerile lispesc sau
durerile pot sa se declare doar in timpul masticatiei. Examenul releva o cavitate carioasa in pulpa cu tesut
proliferativ. Acesta din urma poate fi dur sau de tip granular, care singereaza lesne de la orice atingere. Pot
aparea dureri de intensitate mica.
In caz de polip al pulpei in cavitatea carioasa se observa o formatiune tumorala compacta de culoare rozpala. Sondarea ei nu produce singerare si e putin dureroasa. Reactia la excitanti termici nu este pronuntata.
De regula, in portiunile periapicale, conform datelor radiografice modificari nu se constata.
Diagnosticul diferential: proliferarea papilei gingivale sau tesutului granular din periodontiu, cu bifurcatia,
trifurcatia radacinilor. Proliferarea papilei gingivale se produce de pe urma unui traumatism cu o margine
transanta a cavitatii carioase. Pentru precizarea diagnosticului se foloseste o sonda cu care se preseaza gingia
proliferata trecind-o pe marginea exterioara a cavitatii carioase. Daca sursa de excrescenta a tesutului de
granulatie o constituie periodontiul, atunci introducerea adinca a sondei nu produce dureri. Poate sa se
observe o singerare puternica si sa se formeze o perforatie a fundului cavitatii coronare. Se observa pe
radiografie o rarifiere a tesutului osos in regiunea bifurcatiei sau trifurcatiei.
44. Diagnosticul diferential al pulpitei hipertrofice, papilitei si perforatiei interradiculare
Diagnosticul diferential: proliferarea papilei gingivale sau tesutului granular din periodontiu, cu bifurcatia,
trifurcatia radacinilor. Proliferarea papilei gingivale se produce de pe urma unui traumatism cu o margine
transanta a cavitatii carioase. Pentru precizarea diagnosticului se foloseste o sonda cu care se preseaza gingia
proliferata trecind-o pe marginea exterioara a cavitatii carioase. Daca sursa de excrescenta a tesutului de
granulatie o constituie periodontiul, atunci introducerea adinca a sondei nu produce dureri. Poate sa se
observe o singerare puternica si sa se formeze o perforatie a fundului cavitatii coronare. Se observa pe
radiografie o rarifiere a tesutului osos in regiunea bifurcatiei sau trifurcatiei.
45. Diagnosticul diferential al pulpitelor. Zonele de iradiere a durerilor in pulpita.
Pulpitele se vor diferentia de cariile profunde, unde durerile dispar dupa inlaturarea factorului excitant, insa
in pulpite persita un timp anumit. De periodontita apicala acuta si cronica unde sunt prezente schimbari
radiografice masive in regiunea fantei periapicale, posibil si resorbtii osoase cu formarea de granulom,
chistogranulom etc.
Zonele de iradiere a durerilor in pulpita: iradiaza durerea pe traiectul ramurilor nervului trigemen: in pulpita
dintilor maxilarului superior - in regiunea temporala, supraorbitara, in regiunea mandibulara, in dintii arcadei
inferioare. In caz de pulpita a dintilor arcadei inferioare durerea iradiaza in regiunea occipitala, la ureche, in
regiunea submandibulara, temporala, in dintii maxilarului superior. In pulpita dintilor frontali e posibila
iradierea durerilor in partea opusa a maxilarului.

46. Tabloul clinic, diagnosticul diferential si tratamentul pulpitei cronice exacerbate.


Acutizarea (exacerbarea) pulpitei cronice e caracteristica o durere paroxistica in dinte cu un caracter spontan.
E posibila o durere vie indelungata cauzata de excitanti externi cu iradiere in ramurile nervului trigemen sau
o durere siciitoare trenanta ce se amplifica in timpul muscarii pe dinte. Prin anamneza seva afla ca dintele a
durut si mai inainte, ca au existat semne ale uneia sin formele cronice de pulpita. Cavitatea dintelui in
majoritatea cazurilor este deschisa. Sondarea pulpei este dureroasa, percutia produce dureri usoare.
Electroexcitabilitatea pulpei este scazuta si corespunde fie pulpitei cronice fibroase, fie pulpitei grangrenoase
cronice. Pe radiografie se vizualizeaz o fisura periodontala dilatata sau o osteoliza in regiunea apicala a
radacinii.
Diagnosticul diferential: acutizarea pulpitei cronice se fa diferentia de formele acute ale pulpitei, de la
periodontita acuta apicala si de periodontita in acutizare. Pentru periodontita acuta si cronica in decurs de
acutizare sunt caracteristice dureri constante, fara intermitente, lipsa de acuze de dureri provenite de la
excitanti termici si chimici. Se constata modificari in mucoasa in regiunea dintelui in cauza. Un simptom
caracteristic pentru periodontita acuta si cronica in acutizare o constituie durerea puternica in caz de muscare
pe dinte sau in caz de percutie.
47. Metodele de diagnosticare ale pulpitelor: interogarea, inspectia, sondarea, percutia, palpatia, probe
termice si de alta natura, electroodontometria, radiografia.
In timpul interogatoriului se poate preciza daca bolnavul are careva afectiuni asociate care ar putea fi insotite
de iradiere a durerilor in dintii in dinti si maxilare: tulburari ale sistemului nervos (nevralgie, nevrita a
ramurilor II si III a trigemenului). Acutizarea pulpitei cronice poate fi precedata de suprasolicitare
functionala, de traume ale dintelui, de casarea cavitatii carioase a dintelui cu resturi alimentare, hipotermia,
suprasolicitarea emotionala si nervoasa, interventiile chirugicale, boli de natura virotica si bacteriala.
Inspectia bolnavului: se examineaza configuratia fetei, si la examinarea endobucala nu ne limitam la un
singur dinte, deoarece poate duce la eroarea de diagnostic. Cercetarea cavitatilor carioase cu sonda ne ofera o
informatie mai precisa daca ea se face dupa inlaturarea resturilor alimentare. Se va examina daca este
comunicare a cavitatii carioase cu cavitatea dintelui. Percutia comparata a dintilor va permite sa determine
prezenta inflamatieii active in regiunea periodontiului, care frecvent insotesc pulpita. Proba termica - se
realizeaza cu introducerea in cavitatea bucala a apei reci sau fierbinte cu un tampon de vata.
Electrosensibilitatea la persoanele de virsta tinara este de 4-6 mA la persoanele in virsta electrosensibilitatea
este de 40-50mA. Radiografia - modificarile in periodont, se constata dilatari ale fisurii periodontale si
resorbtie a tesutului osos in regiunea apicala. Putem observa pe radiografie denticuli pulpari care provoaca
dureri puternice.
48. Clasificarea metodelor de tratare a pulpitelor
Conservarea vitalitatii pulpei: deplina (metoda biologica), partiala (amputatia vitala).
Depulparea (metode chirurgicale): completa (extirpatie) - vitala si devitala. Partiala (devitala)
49. Tehnica de aplicare a pastei arsenicale. Mecanismul de actiune. Complicatiile. Componenta
pastelor arsenicale.
Cu o freza mica sferica sau fisurata se deschide maximal larg cavitatea carioasa,care apoi cu ajutorul unui
excavator se elibereaza de dentina ramolita si de strujituri. In caz de reactie dolora acuta la prima vizita se
face doar o preparare partiala a cavitatii carioase. Dintele se izoleaza de saliva cu rulouri de vata , cavitatea
carioasa se usuca si in caz de dureri, pe fundul cavitatii se pune pentru 3-5min un tampon cu lichid analgezic.
Deschiderea camerei pulpare inainte de a aplica pasta arsenicala este obligatoriu, de a crea conditii optime
pentru patrundere anhidridei arsenicale in pulpa, pe de alta parte, pentru a obtine refularea exudatului din
tesutul inflamat, ceea ce constituie chiar prin sine o actiune curativa. Pasta arsenicala se aplica cu virful unei
sonde in doza indicata , apoi peste ea se pune un tampon de vata fara a fi tasat, imbibat cu materie
analgezica. Cavitatea carioasa se obtureaza etans fara tasare cu dentina artificiala malaxata pe apa. O
eventuala presiune a dentinei asupra pulpei denudate poate fi cauza intensificarii reactiei de durere.
Pasta arsenicala contine: anhidrida arsenioasa, anestezice locale (cocaina), substante antiseptice ( timol,
iodoform, ulei de camfor), substante medicamentoase ce inhiba difuziunea arsenicului in tesutul pulpar,
substante pentru prelungirea actiunii arsenicului(tanin).

50. Inlaturarea pulpei prin aplicarea preparatelor devitalizante


Prima vizita - se efectueaza devitalizarea pulpei cu un remediu corespunzator.
1. Prelucrarea partiala a cavitatii carioase.
2. Deschiderea cavitatii dintelui
3. Spalarea (irigarea) si uscarea cavitatii carioase. Se utilizeaza solutie antiseptica slaba, calda.
4. Aplicarea pastei devitalizante - se aplica cu ajutorul virfului sondei pe cornul pulpar denudat. Se aplica
pentru 24 ore dintii monoradiculari si 48 ore pentru dintii multiradiculari. Pasta paraformaldehida se
aplica pentru 7-10 zile.
5. Acoperirea pastei cu un tampon cu substanta anestezica
6. Inchiderea cavitatii cu obturatie temporara, este inchisa ermetic cu dentina artificiala.
A doua vizita:
1. Extirpatia pulpei radiculare cu ajutorul pulpextractorului
2. Prelucrarea medicamentoasa a canalelor radiculare: solutie de iod sau unitol pentru inactivarea resturilor
de arsenic
3. Prelucrara mecanica a canalelor radiculare - endogel asigura glisarea instrumentelor endodontice si
faciliteaza indepartarea rumegusului. Etapa se finalizeaza cu prelucrarea antiseptica
4. Obturarea canalelor radiculare
5. Obturarea cavitatii carioase cu restabilirea formei anatomice a dintelui
51. Metoda biologica de tratare a pulpei. Indicatii
Esenta metodei conservative consta dintr-un complex de masuri terapeutice, indreptate spre suprimarea
microflorei si spre lichidarea procesului inflamator cu pastrarea integritatii maxime a pulpei dentare.
Indicatii: pulpita acuta de focar, pulpa accidental denudata la prepararea cavitatii carioase, virsta tinara, lipsa
unor afectiuni asociate sau afectiuni acute inainte sau in timpul tratamentului, lipsa schimbarilor pe
radiografie in regiunea apexului, lipsa reactiilor alergice la preparate medicamentoase administrate, dintele
nu poate fi supus unui tratament protetic, de la momentul aparitiei durerii trebuie sa treaca nu mai mult de 24
ore, electrosensibilitatea pulpei trebuie sa fie de 20-25 mA, dentina suprapulpara trebuie sa semene ca
consistenta si culoare cu dentina normala, sondarea pulpei trebuie sa fie sensibila.
Contraindicatii: virsta peste 35 ani, starea genereala - afectiuni cronice, cavitateacarioasa in zona cervicala,
schimbari radiologice periapicale, folosira dintelui in caliatte de dinte stilp intr-o lucrare protetica.
52. Tratamentul pulpitei intr-o vizita
Extirparea vitala este indepartarea partii radiculare a pulpei. Esenta: consta in indepartarea operativa intr-o
sedinta a pulpei coronare si radiculare sub anestezia locala fara utilizarea prealabila a remediilor
devitalizante.
Indicatii: forme acute si cronice ale pulpitei, deschiderea accidentala a cornului pulpar, complicatii ale
metodei conservative, hiperestezia, pierderi considerabile ale tesuturilor dure dentare, fracturarea partii
coronare a dintelui cu deschiderea cavitatii dintelui.
Contraindicatii: pacientii cu patologie generala, cind este contraindicata folosirea anestezicilor si
vasoconstrictoarelor, graviditatea primul si ultimul trimestru, perioada menstruala.
1. Izolarea cimpului operator, prelucrarea antiseptica a dintilor
2. Deschiderea camerei pulpare cu amputarea pulpei coronare, largirea a ostiumurilor canalelor.
3. Extirparea pulpei se efectueaza cu pulpextractorul care se insera in canalul radicular pina la o senzatie de
rezistenta usoara apoi se retrage 1-2 mm spre inapoi. Se roteste de 1-2 ori in ax apoi se extrage din canal.
4. Se realizeaza hemostaza
5. Largirea canalului radicular se efectueaza cu ajutorul instrumentelor endodontice.
6. Prelucrarea medicamentoasa a canalului radicular
7. Obturarea canalelor radiculare
8. Controlul radiologic al calitatii obturatii a canalului radicular
9. Aplicarea obturatiei izolatorii si apoi aplicarea obturatiei de durata
53. Preparate medicamentoase folosite pentru tratarea pulpitelor prin metoda biologica.
In calitate de baza pentru obturatii curative pot fi folosite sulfanilamide, antibiotice, clucocorticoizi, paste ce

contin eugenol, remodent si preparate pe baza de hidroxid de calciu. Un remediu standart pentru aceasta
metoda a devenit hidroxidul da Ca care exercita un efect bactericid, normalizeaza echilibrul acido bazic,
actioneaza antiinflamator si deshidratant, stimuleaza procesele de remineralizare cu formarea dentinei
secundare.
54. Notiune de coafaj direct si indirect. Preparate medicamentoase.
Coafajul indirect: pe fundalul cavitatii carioase este lasata o cantitate oarecare de dentina patologic
modificata care este acoperita cu hidroxid de calciu. El este aplicat cu ajutorul unei sonde butonate pe
portiunea cea mai profunda a planseului cavitatii dupa uscarea ei cu jet de aer. Apoi pe fundalul cavitatii este
acoperit cu ciment ionomer. Actualmente hidroxidul de calciu este acoperit cu adeziv ,ulterior fiind aplicata o
obturatie permanenta.
Coafaj direct: aceasta metoda prevede aplicarea obturatiei curative. Suprafata pulpei denudate este irigata
atent cu apa sterila sau cu solutia de clorid de natriu cu indepartarea ei cu un jet de aer. Apoi fundul cavitatii
sau cu un tampon steril, preintimpinind prin aceasta singerarea . Apoi pe pulpa denudata se aplica hidroxidul
de calciu si o obturatie izolatorie din ciment ionomer si acoperit cu o obturatie de durata. Dupa finalizarea
tratamentului pacientii sunt luati la evidenta.
55. Indicatiile si contraindicatiile in tratamentul pulpitelor prin metoda biologica
Indicatii: pulpita acuta de focar, pulpa accidentala denudata la prepararea cavitatii cariose, virsta tinara (pina
la 30 de ani), lipsa unor afectiuni asociate sau afectiuni acute inainte sau in timpul tratamentului. Lipsa
schimbarilor pe radiografie in regiunea apexului, lipsa reactiilor alergice, dintele nu poate fi supus unui
tratament protetic, cavitatea carioasa nu trebuie sa fie localizata in regiunea cervicala, electroexcitabilitatea
pulpei trebuie sa fie 25mA, dentina suprapulpara trebuie sa semene cu consistenta si culoarea cu dentina
normala, sensibilitatea pulpei la sondarea trebuie sa fie inalta, pacientul trebuie sa simta chiar si cea mai
usoara atingere a sondei.
Contraindicatii: virsta peste 35 ani, starea generala-afectiuni cronice, cavitatea carioasa in zona cervicala,
reducerea electrosensibilitatii, schimbari radiologice in reg periapicale, folosirea dintelui in calitate de dinte
stilp intr-o lucrare protetica.
56. Indicatiile si contraindicatiile in metoda de amputatie a pulpei
Indicatii: pulpita acuta de focar, denudarea accidentala a pulpei, pulpita fibroasa cronica cu
electroexcitabilitatea pina la 40mA, virsta- la copii si tineri, pacientul este clinic sanatos, coafajul direct si
indirect nereusit, se realizeaza doar la dintii multiradiculari, in care pulpa coronara este clar delimitata de cea
radiculara, dintele cu radacini deindentificate.
57. Indicatiile si contraindicatiile in metoda de extirpare a pulpei
Indicatii: forme acute si cronice de pulpita, deschiderea accidentala a cornului pulpar, complicatii ale
metodei conservative , hiperestezia , abrazia patologica de gradul 3 si 4, pierderi considerabile ale tesuturilor
dentare , fracturarea partii coronare a dintelui cu deschiderea cavitatii dintelui.
Contraindicatii: pacientii cu patologie genarala , cind este contraindicata folosirea anestezicelor si
vasoconstrictoarelor,graviditatea , perioada menstruala.
58. Preparea instrumentala a canalului radicular dupa tehnicile "un pas inapoi - step back" si "mai
jos de coroana - crow down".
Metoda step-back este metoda conica. Esenta: efectuarea prepararii de la virful canalului radicular catre
partea lui ostiala, corespunzator in succesiunea utilizarii instrumentelor endodontice de la marimea mica la
una mai mare.Particularitatile acestei metode este preparea conica a canalului radicular cu folosirea
miscarilor de dute-vino ale unor files de marimi mai mari decit utilizate in alte metode obisnuite (Nr. 35, 40,
45, 50 si 55).
Metoda crown-down. Scopul: indepartarea strat cu strat al continutului canalului radicular de la ostium pina
la orificiul apical cu folosirea succesiva a instrumentelor de la marimea mai mare la una mai mica. Aceasta
metoda previne modificarea dispozitiei initiale a canalului radiculare curbe si sinuoase. In aceasta metoda
pentru indepartarea dentinei sunt folosite doar virfurile instrumentelor.Avantaje: prevenirea complicatiilor
legate deimpingerea continutului contaminat dupa orificiul apical in timpul prepararii mecanice. Sporirea
eficientei irigarii canalului radicular la fiecare etapa de preparare a acestuia

59. Metoda de amputare vitala a pulpei


Esenta metodei: indepartarea operativa a segmentului de inflamatie de focar cu exercitarea ulterioara a unei
actiuni medicamentoase asupra bontului ramas. Metoda se bazeaza pe capacitatatea pulpei radiculare de a
manifesta procese reparative. Interventia chirurgicala se limiteaza la segmentul de focar infectios dentina
carioasa si tesutul pulpei care a suferit modificari degenerative si unde procesul inflamator a capatat un
caracter trenant sau ireversibil.
Indicatii: pulpita acuta de focar, denudarea accidentala a pulpei, pulpita fibroasa cronica cu
electrosensibilitatea pulpei pina la 40mA, virsta la copii sau la tineri, coafajul direct sau indirect nereusit, se
realizeaza doar la dintii multiradiculari
Tratamentul: Toaleta cimpului operator. Prelucrarea antiseptica a ariei de localizare a dintelui prin clatirea
cavitatii bucale cu solutii de permaganat de potasiu in stare calda. Anestezia prin infiltratie sau tronculara.
Prelucrarea cavitatii carioase. Deschiderea cavitatii dintelui - crearea unei comunicari punctiforme. Extensia
cavitatii dintelui indepartarea plafonului cavitatii dintelui. Amputarea a pulpei coronare inflamate. Se aplica
o obturatie curativa si se finalizeaza vizita cu obturatia temporara din dentina artificiala.

60. Tratamentul pulpitei in citeva vizite.


tratamentul pulpitei in citeva vizite (metoda de devitalizare a pulpei) in literatura
drept clasice sunt: in 2 sedinte -metoda de amputatie; in 3 sedinte-metoda de extirpare .
.I prima vizita: 1. prelucrarea partiala a cavitatii carioase(se foloseste anestezia prin
aplicatii sau tronculara, se deschide cavitatea carioasa, se indeparteaza resturile alimenatare,
se inlatura cu freza si excavatorul straturile superficiale ale dentinei ramolite la inceput de pe
pereti apoi de pe fundul cavitatii carioase)
2. deschiderea cavitatii dintelui (freza sferica de marimi medii sau mari foarte atent,
pentru a nu se prabusi in cavitatea dintelui. Indepartarea dentinei ramolite se efectueaza strat
cu strat fara a exercita presiune asupra tesutului)
3. spalarea si uscarea cavitatii carioase
4. aplicarea pastei devitalizante ( pasta se aplica pe pulpa denudata de pe virful
sondei, se aplica pe cornul deschis al pulpei, sau pe un strat fin de dentina)
5. acoperirea pastei cu un tampon cu sub anestezica si inchiderea cavitatii cu obturatie
temporara
A II VIZITA: 1. indepartarea obturatiei temporare
2. prelucrarea definitiva a cavitatii carioase
3. extensia cavitatii dintelui
4. amputatia coronara a pulpei (indepartam pulpa coronara cu ajutorul unui excavator ascutit)
5.extensia ostiumurilo canalelor radiculare (freze gates-glidden)
6. mumifierea pulpei (in cavitatea dintelui se introduce sol pe baza de rezorcin- formalina ,
apoi se obtureaza cu o pasta pe baza de rezorcin-formalina)
7. aplicarea obturatiei izolatorii si restabilirea formei anatomice a dintelui
A III VIZITA
7. Extirpatia pulpei radiculare (indepartarea pulpei cu pulpextractorul)
8. Prelucrarea medicamentoasa a canalelor radiculare (irigatie cu sol furocilina si
clorhexidina, prelucrarea cu sol de iod sau unitiol)

9. Prelucarea mecanica a canalului radicular


10. Obturarea canalului radicular (este insotit de control radiologic)
11. Obturarea cavitatii carioase si restabilirea formei anatomice a dintelui.

61.

Metoda de extirpare vitala a pulpei.

metoda de extirpare vitala pulpei- consta in indepartarea intro sedinta a pulpei coronare si
radiculare fara utilizarea a remediilor devitalizante
1. Prelucrarea cimpului operator
2.

Anestezia (infiltrativa sau tronculara)

3. Prelucrarea cavitatii carioase (inlaturarea marginilor smaltiare subminate,deschiderea


larga si extensive a cavitatii carioase cu sfera fisurala, sferica, inlaturarea dentine
ramolite de pe pereti si fundul cavitatii cu excavatorul ascutit)
4. Deschiderea cavitatii dintelui (cu o freza sferica sau fisurala)
5. Extensia cavitatii dintelui (indepartarea plafonului cavitatii dintelui pentru a crea
accesul la cavitatea dintelui.)
6. Amputarea pulpei coronare
7. Largirea orificiului de intrare a canalului radicular (se efectueaza cu freza
sferica,Gates Glidden)
8. Prelucrarea suprafetei- plaga a bontului radicular (solutii antiseptice)
9. Stoparea hemoragiei (bulete mici sterile de vata imbibate cu apa oxigenata 0,5-1,5%)
10. Prelucrarea medicamentoasa a cavitatii carioase
11. Extirparea pulpei radiculare(cu pulpoextractor H-file)
12. Largirea si prelucrarea medicametoasa a canalului radicular
13. Obturarea canalului radicular
14. Controlul radiologic
15. Aplicarea obturatiei izolatorii (Eugenol, pe baza de pasta rezorcin-formalin)
16. Aplicarea obturatiei de durata

62.

Depunerile dentare. Tipurile si mecanismul de formare.

Pelicula dobindita este o pelicula acelulara formata cu saliva si lichidul gingival. Pelicula
dobndita nu se poate elimina prin clatire viguroasa cu apa sau prin periajul dintilor cu
dentifrice. Poate fi eliminata prin intermediul unei profilaxii profesionale. Se formeaza in
cteva ore.

Materia alba reprezinta un complex de bacterii care acopera depozitele de placa organizata.
Materia alba se poate elimina prin clatire viguroasa cu apa sau prin irigatii.
Resturile alimentare sunt particule materiale, in principal alimentare, care se pot desprinde
prin miscarile musculare si prin clatire cu apa.
Placa bacteriana masa densa si coerenta de microorganisme ce adera la dinti sau pe
suprafetele lucrarilor protetice, aparatelor ortodontice, restaurarilor, etc.
In functie de localizare, deosebim:
Placa supragingivala adera in imediata vecinatate a marginii gingivale libere.
Placa subgingivala dupa a 21-a zi microflora devine polimorfa , ceea ce cauzeaza
gingivitele. Hipertrofia gingiei protejeaza bacteriile colonizate, iar placa supragingivala
protejeaza placa subgingivala, creind conditi de anaerobioza.
Mecanismul de formare a placii bacteriene (etape)
1. Formarea peliculei - dupa o ora de la periaj, se depun glucide, glicoproteine, etc.
2. Aderenta si atasarea microbiana
3. Multiplicarea bacteriana, formarea matricei
Tartru dentar complex organo mineral aderent la suprafata dentara sau alte structure
solide orale (lucrari protetice, aparate ortodontice etc), rezultat din mineralizarea placii bacteriene.
Tartru supragingival un deposit organo-minera de culoare alb galben, ce se formeaza repede, sau
maroniu negru ce se formeaza mai incet.
Tartru subgingival de culoare maroniu-negru, dens, foarte aderent, situate in santul gingival, sub forma
de depozite lamelare cu o suprafata dura, neregulata, sau depozite mici punctiforme.

63. Instrumentul endodontic. Caracteristica. Clasificarea.


Instrumentele endodontice sunt niste instrumente, menite pentru lucrul in cavitatea dintelui si
in canalele radiculare. Toate instrumentele endodontice folosite pentru permeabilizarea si
largirea canalului radicular sunt codificate color si prin cifre. Lungimea instrumentului
endodontic consta din 2 parti: prima- lungimea partii active, iar a doua lungimea de lucru.
Clasificarea instrumentelor endodontice ( Dupa ISO) :
- K-file si H-file, K-reamere, pulpoextractoare, pluggere, spreadere, (pentru condensare
lateral si vertical a gutapercii)
- H-file si K-reamere mecanic cu coada pentru piesa de mina, ace Lentulo
- Freze Gates- Glidden, Pesso, reamere de tip A,D,O,KO,T,M
- Conuri - de gutaperca, de argint, de hirtie

64. Indexarea instrumentelor endodontice dupa ISO.


Codificarea prin culori a marimilor:
006 zmeuriu: 008 gri; 010 violet; 015,045,090 alb; 020,050,100 galben; 025,055,110 rosu;
030,060,120 albastru; 035,070,130 verde; 040,080,140 negru
Standartizarea dupa ISO:
K-Reamer- dilatator de canale Kerr,451, triunghi
K-file-burghiu Kerr,452, patrat
H-file-burghiu Hedstroem,453, cerc
Rasp- ac pentru raclare,454,
Nervextractor,pulpextractor
Smoath broach- ac diagnostic rotund
Ac Lentulo- pentru obturarea canalelor

65. Tratamentul medicamentos a canalului radicular dupa

extirparea pulpei.

tratamentul medicamentos a canalului radicular dupa extirparea pulpei prelucrarea


medicametoasa a canalului radicular(folosirea instrument endodontic steril cu prelucrare mecanica si
medicamentoasa simultan. Antiseptic: hidraclorid de sodium 3%,clorhexidina 0,2%.cloramina1%
,EDTA. Etapa se finalizeaza prin degresare cu alcool etilic,uscarea cu eter si mese sterile sau conuri de
hirtie)

66. Metoda de impregnare in tratamentul pulpitelor

67. Metode de largire (permeabilizare) a canalelor radiculare.

Instrumente si utilizarea lor.


1. metoda apico coronara (urmareste pepararea consecutive a canalului radicular folosind
instrumental endodontic cu diametrul crescind pina la marimea necesara, de la 10 pina la min 25)
2. metoda step-back (consta in efectuarea prepararii de la virful canalului radicular catre partea lui
ostiala si utilizarea instrumentelor endodontice de la marimi mici la mari. Folosirea miscarilor de
dute-vino.)
3. metoda crown down (indepartarea strat cu strat a continutului con radicular de la ostium la
orificiul apical, folosirea intrumentelor de la marime mai mare la una mai mica.)
4. metoda stepback-step down

68. Metode fizice in tratamentul pulpitelor.


electroforeza medicamentoasa (ionoforeza)- e o metoda de actiune asupra organului cu
curent continu si introducerea subtantei medicamentoase cu ajutorul lui. In cavitatea dintelui se
introduce un tampon de vata imbibata cu sol de iod si electrodul activ , dupa 20 min preparatul de
iod , cu un curent se inlocueste tamponul cu altul imbibat cu sol apoasa de iod. Se obtureaza cu
dentina artificiala. La a 3 zi se efectueaza prelucrarea canalului si obturarea lor.
depoforeza cu hidroxid de cupru-calciu- este o metoda moderna de tratament a canalelor
cu hidroxid de cupru-calciu sub actiunea unui cimp electric slab. Sub actiunea curent continuu ionii
hidroxil si hidroxicuprat difuzeaza in partea apicala si ramificatiile deltoide. Disocierea lor si
formarea hidroxidului de cupru duce la crearea "dopuri de cupru"- care obtureaza sigur canal
radicular, asigura formarea unei zone sterile. Hidroxidul de cupru-calciu - stimuleaza osteoblastele
care asigura regenerarea tesut osos periapical.
69. Probleme in realizarea metodelor de tratament vitale si devitale, exterpationale si
amputationale ale pulpitelor
70. Deschiderea accidentala a camerei pulpare si tratamentul ei.
Deschiderea accidentala a camerei pulpare se produce din cauza grabei, din cauza
extinderii insuficiente a cavitatii carioase, necunoasterea a anatomiei dintelui, topografia
camerei pulpare, grosimi peretilor, utilizarea turbinei la prepararea unei cavitati
profunde, miscari fortate cu excavatorul.
Tratamentul se va decide in dependenta de gradul de afecatre a pupei, virsta
pacientului !!!!! (se aplica metoda biologica), conditiile in care a fost efectuata
deschiderea camerei pulpare

71. Clasificarea preparatelor medicamentoase in coafajul direct si


indirect. Indicatii si contraindicatii.
Calcimol Sistem pasta-pasta pe baza de sol de 26% Ca(OH)2 . Volume egale de
pasta si catalizator; se malaxeaza 10 secunde si se folosesc pentru coafajul indirect.
Timp de priza 45 secunde.
Calcium Hydroxide Pasta pe baza si catalizatoare pe baza de hidroxid de calciu in
cartus. Volume egale de pasta si catalizator, se malaxeaza pe bloc de hirtie 10-15
secunde. Pentru coafajul direct si indirect a pulpei. Timp de priza 40 secunde.

Dycal 2 tuburi pe baza de hidroxid de calciu si butilenglicol. Volume egale, malaxare


10 secunde, pina la culoare omogena, priza 45 secunde. Coafajul indirect

72. Profilaxia complicatiilor in tratamentul pulpitelor


- utilizarea metodelor de tratament corect
- utilizarea instrumentelor endodontice corespunzatoare
- cunoasterea zonelor topografice cu risc crescut de complicatii,
- cunoaterea anatomiei si morfologiei dintelui

73. Saliva lichidului bucal. Componenta. Functiile


1500 ml pe zi, Continut : 99,4 % apa, 0,6% materii organice si anorganice-saruri de Ca, compusi ai K, Na,
cloruri, bicarbonati, fluoruri)
Saliva contine fosfataze, lizozim, hialuronidaza, calicreina, peptidaza, ADN-aza, ARN-aza.
Functia salivei: protectie (umectarea si tapetarea cu mucina a mucoasei, spalarea suprafetei dintilor si tunicii
mucoase, asigurind curatarea lor de microorganisme , proprietate bactericida, plasmocoagulanta si
fibrinolitica-asigura homeostazia locala , neutraizarea acizilor si bazelor) digestiva (asigurata de catre alfaamilaza si maltaza etc.)

74. Materiale pentru obturatii de canal. Clasificarea.


1 Paste plastice care fac priza in canal
a) Materiale din grupa ciment pe baza de oxid de zinc - Eugenol:
Cariosan,Endobtur
b) pasta pe baza de oxid de zinc-Eugenol: Endometazona
c) cimenturi oxifosfat de zinc: Fosfat ciment
d) materiala din gutaperca
e) materiale din rezorcin-formalina: Fluorodent,Paracina
f) paste ermetice pe baza de rasini epoxide : Termasil
g) paste cu hidroxid de calciu : Endocal, .Biocalex
2. paste plastice care nu fac priza in canal:
a) paste cu actiune antiseptica de durata: Iodoform,
b) paste cu actiune biologica (pe baza de hidroxid de Ca)
3. materiale cu duritate
a) conuri de gutaperca
b) conuri de argint
c) conuri din rasini sintetice

75. Materiale pentru canale dure. Termofilele.


Termofile metoda se bazeaza pe obturarea canalului cu gutaperca fixata pe o tija de
otel, nichel-titan sau de masa plastica, metoda asigura o obturatie suficienta si control
apical exact. Gutaperca e incalzita pina la temperatura de lucru, devine lipicioasa si
adeziva, fixata bine pe tija centrala ceea ce permite introducerea materialului de
obturatie pe toata lungimea canalelor. Tija are functia unui conductor central, care

compactizeaza gutaperca pe toata lungimea canalului. Inainte de obturarea canalului se


efectueaza calibrarea lui, prin introducerea in canalul radicular si radiografierea a
intrumentului Verificator. Obturatorul de marimea Verificatorului e plasat in cuptorul
ThermaPrep , in canal se introduce o cantitate mica de pasta (cu ac Lentulo,con de
hirtie), dupa care se introduce thermafilul pregatit anterior. Dupa fixare conul se taie la
nivelul intrarii in canal. Condensarea gutapercii se realizeaza cu ajutorul pluggerului.

76. Condensarea laterala in plombarea canalelor radiculare.


scopul condensarii laterale este de a atinge o densitate inalta a obturatiei radiculare la
utilizarea cantitatii maximale de gutaperca si a cantitatii minime de sealer.
Etape :
1. prelucrarea mecanica a canalului radicular
2. prelucrarea canalului cu antiseptic, uscarea lui
3. alegerea conului primar de gutaperca, efectuarea radiografiei
4. aplicarea pe peretii canalului radicular uscat a sealerului preparat (ac lentula, ac radicular, file)
5. aplicarea pe virful conului primar a unei cantitati de sealer si introducerea conului in canal
6. condensarea conului (se realizeaza cu spreaderul, presind conul de un perete al canalului.)
7. introducerea si condensarea conurilor auxiliare de gutaperca ; efectuarea radiografiei de control
8. topirea surplusului de gutaperca(indepartarea cu excavator , plugger)

77. Avantajele si dezavantajele localizarii pulpei intr-un lacas cu

peretii duri.
Avantaje: limitarea accesului la pulpa a : microbilor, procesului carios, salivei. Crearea unui spatiu
optim la actiunea preparatelor medicamentoase
Dezavantaje: crearea unei presiuni intrapulpare ca urmare a eliminarii exsudatului din pulpa
inflamata, semnul dolor marit, iar la o acutizare durerile sunt exacerbate. din cauza peretilor duri
situati in partea coronara a dintelui procesul patologic va evolua spre apex si poate duce la o
periodontita

78. Instrumente necesare pentru obturarea canalelor. Selectarea

lor.
instrumente: ac Lentulo,plugger,sealer,termofile(Verificator,Obturator,cuptor ThermaPrep)piesa in
unghi,rigla endodontica

selectarea lor se face in dependenta de metoda de obturare,(condensare laterala, termofile)

79. Complicatiile care pot aparea in tratamentul cariei si pulpitei.


1. Predozarea pastei arsenicale sau aplicarea pastei in pulpite gangrenoase duce la
periodontita arsenicala
2. Din cauza inlaturarii incomplete a pulpei dentare, din cauza traumei periodontale cu
instrumentul endodontic apare o Hemoragie
3. Din cauza insuportarii substantei anestezice pacientul poate sa ne dea : lipotemii, colaps,
soc anafilactit
4. Daca canalul se va optura fara ca hemoragia sa fie rezolvata primim o alta complicatieformarea unui hematom in periodont care va duce la dureri postobturatorii
5. O alta eroare poate fi subopturarea sau supraobturarea canalelor radiculare, iar ca
complicatii apar procesele inflamatorii periapicale ( periodontita ).
6. Nimerirea materialului obturator in canulul mandibular, pacientul va simti o durere
foarte mare iar apoi va aparea parestezia hemiarcadei.
7. Fracturarea instrumentului endodontic

S-ar putea să vă placă și