1.

Afeciunile antecedente i asociate ca factori se predispun la

dezvoltarea cariei.
2. Aprecierea gradului de rspndire i afectare a dinilor de
carie.
3. Avantajele i dezavantajele localizrii pulpei ntr-un lca cu
pereii duri.
4. Caria dentar. Generaliti. Gradul de rspndire i
intensitatea leziunii dinilor n aspect istoric.
5. Caria n stadiul de macul. Tabloul clinic, diagnostic,
diagnosticul diferenial, tratamentul.
6. Caria medie. Tabloul clinic, diagnosticul diferenial i
tratamentul.
7. Caria profund. Tabloul clinic, diagnosticul diferenial i
tratamentul.
8. Carie superficial. Tabloul clinic. Diagnostic difereniat.
Tratament.
9. Cauzele rspndirii neuniforme a cariei dentare.
10. Clasificarea cariei dentare.
11. Clasificarea metodelor de tratare a pulpitelor.
12. Clasificarea pulpitelor.
13. Complicaiile care pot aprea n tratamentul cariei i
pulpitei.
14. Concepiile moderne despre cauzele apariiei cariei
dentare.
15. Condensarea lateral n plombarea canalelor radiculare.
16. Depunirile dentare. Tipurile i mecanismul de formare.
17. Deschiderea accidental a camerei pulpare i tratamentul
ei.
18. Determinarea lungimii de lucru a canalului radicular.
19. Diagnosticul diferenial al pulpitei hipertrofice, papilitei i
perforaiei interradiculare.
20. Diagnosticul diferenial al pulpitelor. Zonele de iradiere a
durerilor n pulpit.
21. Diagnosticul diferenial ntre pulpitele acute i cronice.
22. Electroodontometria. Rolul ei n practica stomatologic.
23. Erori complicaii n diagnosticul cariei.
24. Etiologia i patogenia pulpitelor.
25. Examinarea instrumental a pacientului.
26. Indexarea instrumentelor endodontice dup ISO.
27. Indicaiile i contraindicaiile n aplicarea metodei de
amputaie a pulpei.
28. Indicaiile i contraindicaiile n aplicarea metodei de
extirpare a pulpei.
29. Indicaiile i contraindicaiile n tratamentul pulpitelor prin
metoda biologic, conservatoare.
30. Instrumente
necesare
pentru
obturarea
canalelor.
Selectarea lor.
31. Instrumentul endodontic. Caracteristica. Clasificarea.
32. nlturarea pulpei prin aplicarea preparatelor devitalizante.
33. Materiale folosite n coafajul direct i indirect.

34. Materiale pentru canal dure. Termofilele.

35. Materiale pentru obturaii de canal. Clasificarea.
36. Msurile curativ-profilactice locale n prevenirea cariei.
37. Metoda biologic de tratare a pulpei. Indicaii.
38. Metoda de amputare vital a pulpei.
39. Metoda de extirpare vital a pulpei.
40. Metoda de impregnare n tratamentul pulpitelor.
41. Metode de lrgire (permeabilizare) a canalelor radiculare.
Instrumente i utilizarea lor.
42. Metode fizice n tratamentul pulpitelor.
43. Metodele de analgezie la tratarea cariei.
44. Metodele de diagnosticare ale pulpitelor.
45. Metodele
de
examinare
a
pacientului
n
clinica
stomatologiei terapeutic.
46. Metodele fizice n diagnosticul i tratamentul cariei i
pulpitelor.
47. Modificrile n pulp n sinescen i n strile patologice.
48. Noiune
de
coafaj
direct
i
indirect.
Preparate
medicamentoase.
49. Noiune de rdcin cu apexul neformat.
50. Noiuni de apex anatomic, fiziologic i radiologic.
Importana practic a lor.
51. Permeabilitatea smalului, rolul n dezvoltarea i tratarea
cariei.
52. Pivoii parapulpari. Indicaii pentru aplicare.
53. Prepararea
cavitilor
prin
metoda
de
tunelizare.
Tunelizarea complet i incomplet.
54. Prepararea instrumental a canalului radicular dup
tehnicile un pas napoi i mai jos de coroan.
55. Preparatele medicamentoase folosite pentru tratarea
pulpitelor prin metoda biologic.
56. Profilaxia cariei dentare.
57. Profilaxia complicaiilor n tratamentul pulpitelor.
58. Punctul de contact. Importana lui. Metode de restabilire.
59. Recomandri pentru pacieni n perioada de terapie
remineralizant.
60. Rolul microflorei n dezvoltarea cariei dentare.
61. Saliva lichidului bucal. Componena. Funciile.
62. Spaiul endodontic. Caracteristica conului dentinar i
cimentar.
63. Structura histologic i datelor fiziologice despre pulpa
dentar.
64. Tabloul clinic, diagnosticul diferenial al pulpitei cronice
fibroase.
65. Tabloul clinic, diagnosticul diferenial i tratamentul cariei
n stadiu de macul.
66. Tabloul clinic, diagnosticul diferenial i tratamentul cariei
superficiale.
67. Tabloul clinic, diagnosticul diferenial i tratamentul
pulpitei acute difuze.
68. Tabloul clinic, diagnosticul diferenial i tratamentul
pulpitei cronice gangrenoase.

69. Tabloul clinic, diagnosticul diferenial i tratamentul

pulpitei cronice exacerbate.
70. Tabloul clinic, diagnosticul diferenial i tratamentul
pulpitelor acute de focar.
71. Tabloul clinic, diagnosticul difernial i tratamentul pulpitei
cronice hipertrofice.
72. Tehnica de aplicare a pastei arsenicale. Mecanismul de
aciune. Complicaiile. Componena pastelor arsenicale.
73. Terapia cariei prin metoda remineralizant.
74. Termenii de erupie, de formare i resorbie a rdcinilor
dinilor temporari.
75. Topografia cavitii dinilor. Crearea accesului la camera
pulpar.
76. Tratamentul cariei profunde.
77. Tratamentul general i local al cariei.
78. Tratamentul medicamentos a canalului radicular dup
extirparea pulpei.
79. Tratamentul pulpitei n cteva vizite.
80. Tratamentul pulpitei ntr-o singur vizit.
81. Tratarea pulpitelor. Probleme i metode.

1.Afeciunile antecedente i asociate ca factori se

predispun la dezvoltarea cariei.
1.Placa dentara,calcifierea ei si transformarea in tatru dentar,avind un rol esential in
evolutie cariei dentare.
2.Rolul microorganismelor in formarea cariei dentare. Microorganismele aflate pe
suprafata dintelui conditioneaza procesul de demineralizare,si mai ales strepococii.S-a
demonstrat ca in aparitia cariei un rol important ii revine urmatoarelor proprietati ale
microrganismelor:formarea de acizi organici si in primul rind de acid lactic ca produs final
al fermentatiei glucidelor;producerea de polimer extracelular al glucozei(glucan) din
zaharoza;proprietatea de a fixare si crestere a microorganismelor pe suprafetele dure
(dinte,sticla,lama metalica),Str mutans,Str.sanguis,care au cel mai mare rol in aparitia
carie.
Factorii caree coreleaza aparitia aparitia focarului de demineralizare:microflora cavitatii
bucale,caracterul alimentatie,regimul de alimentatie, cantitatea si calitatea
salivatie(efectul remineralizant al salivei,proprietatile ei de tampon,imunoglobulinele
secretoare,lizozimul)devierele in starea functionala a organelor si sistemelor de
organe,continutul de flor in apa.
Foctorii generali:dieta,ratia alimentatie,devieri in starea functionala a
organismului,influentele extremale.
Factori locali:microorganismele placii dentare,resturile alimentare glucidice,modificari in
componenta si caracterul lichidului bucal,rezistenta si starea tesuturilor dure.

2.Aprecierea gradului de rspndire i afectare a

dinilor de carie.
Caria dentara este un process pathologic , ce se manifesta dupa eruptia
dintilor , in cadrul caruia are loc deminiralizarea si ramolismentul tesuturilor dure
ale dintilor cu formarea ulterioara de defecte cavitare. Dupa OMS se folosesc 3
indicii principale : gradul de raspindire a afectiunii , intensitatea leziunilor dintilor
prin carie si sporire intensitatii sau morbeditatea
Indicile de intesitatea si gradul de raspindire se socoate din nr de personae
adresate cu dintii plombati sau extirpati, nr mediu de dinti afectati de carie si
complicatiile ei ,,C,, ; Plombati (P) ; si extirpate (E) suma lor e desemnata ca
indecele CPE la copii se adauga si (cp) caria dintilor deciduali, si p: plomabati.
Leziunile carioase : Arcada superioara este afectata mai des de cit cea inferioara, ,
de exemplu la molar premolari zonele de predilectie sunt sup masticatorii, si
orificiile oarbe, locul doi sunt suprafetel de contact, si locul trei suprafetele jugale,
etc blblbla.

3.Avantajele i dezavantajele localizrii pulpei ntrun lca cu pereii duri.

Avantaje: limitarea accesului la pulpa a : microbilor, proc carios, salivei. crearea unui spatiu optim
actiunea prep medicamentos
Dezavantaje: crearea unei presiuni intrapulpare c urmare a eliminarii exsudatului din pulpa
inflamata,semnul dolor marit,iar la o acutizare durerile sunt exacerbate. din cauza peretilor duri situati in
partea coronara a dintelui procesul patologic va evolua spre apex si poate duce la o periodontita

4.Caria dentar. Generaliti. Gradul de rspndire

i intensitatea leziunii dinilor n aspect istoric.
Caria dentara este un process pathologic , ce se manifesta dupa
eruptia dintilor , in cadrul caruia are loc deminiralizarea si ramolismentul tesuturilor
dure ale dintilor cu formarea ulterioara de defecte cavitare. Dupa OMS se folosesc 3
indicii principale : gradul de raspindire a afectiunii , intensitatea leziunilor dintilor
prin carie si sporire intensitatii sau morbeditatea
Indicile de intesitatea si gradul de raspindire se socoate din nr de personae
adresate cu dintii plombati sau extirpati, nr mediu de dinti afectati de carie si
complicatiile ei ,,C,, ; Plombati (P) ; si extirpate (E) suma lor e desemnata ca
indecele CPE la copii se adauga si (cp) caria dintilor deciduali, si p: plomabati.
Leziunile carioase : Arcada superioara este afectata mai des de cit cea inferioara, ,
de exemplu la molar premolari zonele de predilectie sunt sup masticatorii, si
orificiile oarbe, locul doi sunt suprafetel de contact, si locul trei suprafetele jugale,
etc blblbla.

5.Caria n stadiul de macul. Tabloul clinic,

diagnostic, diagnosticul diferenial, tratamentul.
Tablou clinic - pe suprafata smaltului se remarca o macula mata, cretoasa,alburie sau bruna,
deschisa sau intunecata, cu diamentrul de 3-5 mm, la suprafata este neteda ,fara afectarea integritatii
smaltului, in timpul sondarii intrumentul aluneca fara a se retine in ceva.
Diagnostic diferential: se deosebeste de caria profunda si superficiala prin faptul ca nu prezinta
rugozitati la suprafata

6.Caria
medie.
Tabloul
diferenial i tratamentul.

clinic,

diagnosticul

In acest proces carios integritatea jonctiunii adamantine-dentinale se

deterioreaza,insa pin la camera pulpara mai este un strat destul de gros de dentina
intacta.In caria medie bolnavii pot sa nu prezinte acuze,insa pot avea senzatii
dolore pronuntate la actiunea excitantilor mecanici,chimici si termici,dureri ce trec
imediat dupa suspendarea excitantilor.Examenul dintelui releva o cavitate carioasa
nu prea adinca,umpluta cu dentina pigmentata si ramolita,ceea ce se determina
prin sondare,sonda fixindu-se in cavitate.La inlaturarea dentinei ramolite cu ajutorul
sondei remarcam peretii si planseul cavitatii.Planseul-se gaseste in limitele
straturilor periferice si medii ale dentinei.
Tavanul cavitatii pulpare prezinta un strat satisfacator de dentina
neafectata.Sondarea peretilor cavitatii este dureroasa de-a lungul jonctiunii smaltdentina.Sondarea planseului cavitatii este dureroasa(reactie pulpara).
Pulpa dintelui reactioneaza la un curent de 2-6 mA.
Diagnostic diferential:
1.Defect cuneiform
2Eroziuni
La care caria medie se distinge prin aceleasi semne ca si in cazul diagnosticului
difential al cariei superficiale.
3.Caria profunda:
In caria profunda sunt preazente acuze din partea pacientului si diversitatea datelor
examenului obiectiv.
4.Periodontita cronica:
La prepararea cavitatii cariei medii apar senzatia de durere,ceea ce nu este specific
in cazul periodontitei,durerea lipseste din cauza pulpei necrotizate.La fel difera si
reactia la excitantii externi:in caria medie dintele reactioneaza la agentii termici si
chimici,iar in periodontita lipseste.Pulpa dintelui in caria medie reactioneaza la un
curnt de 2-6mA,iar in periodontita la un curent de peste 100Ma.Pe radiograma in
carie tesuturile nu sunt modoficate,pe cind in periodontita cronica exista modificari
distructive in tesutul osos.
Tratament:
Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Aplicarea pe fundul cavitatii a captuselii din ciment-fosfat
Obturatia permanenta

7.Caria profund. Tabloul

diferenial i tratamentul.

clinic,

diagnosticul

In aceasta forma a procesului carios exista modificari importante in dentina ceea ce

conditionaeza acuzele. Sondarea releva o cavitate profunda,adesea larga,umpluta
cu multa dentina ramolita. Deseori marginile adamantinei sunt subminate.In timpul
sondarii intrumentul se poate cufunda la o adincime mare,dar nu va comuica cu

camera pulpara a dintelui,deoarece deasupra ei ramine un strat fin(> 0,5mm) de

dentina decalcinata.Sondarea fundului cavitatii carioase este dureroasa.
Determinarea volumului optim de dentina ce urmeaza a fi rezectat este constituit
din 2 straturi:
*stratul extern:este infectat si neviabil.El este indolor si insensibil fata de
excitanti,remineralizarea lui este imposibila,colagenul pe care-l contine este
denaturat ireversibil.Acest strat se caracterizeaza prin evolutie activa a procesului
carios,el se localizeaza,de regula,pe peretii cavitatii.La prepararea cavitatii carioase
acest strat este necesar de indeparat.
*stratul intern-este neinfectat si viabil,posibil este partial demineralizat si
pigmentat,dar capabil catre remineralizare, colagenul pe care-l contine este
denaturat,insa recuprabil. Asemenea dentina poate fi gasita pe fundul cavitatii
carioase.Ea este dura,pigmentata,sub ea este un strat de dentina sclerotica(zona de
dentina transparenta).
Pacientul acuza dureri de la excitantii mecanici,chimici si termici ce trec imediat
dupa inlaturarea excitantului.Sondarea planseului este dureroasa.Pulpa dintelui
reactioneaza la un curent de 2-6mA,insa excitabilitatea poate fi redusa la 10-12mA.
Diagnostic difential:
1.Caria medie
Caria profunda difera de cea medie prin acuze mai pronuntate(dureri intensive de la
toate tipurile de excitanti)ceea ce depinde de profunzimea cavitatii carioase.
2.Pulpita acuta de focar:
3.Pulpita Cronica fibroasa:
Caria profunda se distinge dupa caracterul si durata durerilor la excitantii
externi,care in pulpita sunt paroxistice si de mai mare durata,precum si de prezenta
unor dureri spontane fara a se aplica careva excitanti externi.In carie dintele
reactioneaza la un curent d 2-6 mA,in pulpite se remarca o excitare a pulpei la 1520mA.
Tratamentul:
1 vizita: Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Pe fundul cavitatii se aplica pasta pe baza de calciu (calciu-eugenol)
Obturatia provizorie cu dentina pe apa
2 vizita: inlaturarea pansamentului provizoriu
Pelucrarea medicamentoasa
Pe fundul cavitatii se aplica pasta remineralzanta
Obturatie permanenta

8.

Carie superficial. Tabloul

difereniat. Tratament.

clinic.

Diagnostic

Caria superficiala apare la nivelul maculei albe sau maculei pigmentare de pe urma
modificarilor distructive din adamantina dentara.Se observa o cavitate mica(un
defect superficial in limitele smaltului),care se determina in prezenta senzatiei de
denivelare (cu margini neregulate,adesea de factura cretoasa,pereti si fund
zgrunturosi).Daca caria superficiala este localizata in zona fisurilor este cu marginile
intacte deseori,aparind o dificultate de diagnostic.
Pentru caria superficiala sunt caracteristic dureri pasagere de la actiunea unor
excitanti chimici:dulce,sarat,acru,la fel e posibila aparitia durerii de la excitanti
termici.Fenomenul se observa mai frecvent in regiunea coletului,in zona celui mai
fin strat de adamantina.Cariile superficiale sunt usor dureroasa la sondare(datorita
apropierii de jonctiunea smalt-dentina).In timpul sondarii instrumentul se poate
cufunda usor in smaltul alterat la o adincime neinsemnata.

In caria superficiala pulpa dentara reactioneaza la curent de 2-6 mA.

Diagnostic difential:
1.Hipoplazia adamantinei:
In hipoplazie suprafata adamantinei este neteda,neramolita, defectele sunt
localizate la diferite nivele ale dintilor si nu pe zonele de electie ale cariei,pe
suprafetele coronare dentare.
2.Eroziunile tesuturilor dure:
Eroziunea tesuturilor dure ale dinilor au un aspect calciform,fundul ei este
neted,lucitor.Eroziunea
afecteaza
coletele
dentare,fiind
insotita
de
hiperplazie,sensibilitate sporita fata de excitantii mecanici,chimici si termici.
3.Defectul cuneiform:
Se localizeaza exclusiv pe coletul dentar,are peretii duri si o forma caracteristica a
defectului.Evolutia este asimptomatica.
Tratamentul:Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Uscarea cavitatii
Aplicarea obturatiei de durata

9.Cauzele rspndirii neuniforme a cariei dentare.

10.
Clasificarea cariei dentare.
Dupa localizare : 1.carie in santuri si gropite de pe suprafetele M si P;
2.gropitele vestibulare pe M 3. Gropitele oarbe ale incisivilor; 4.
aproximale
Dupa gradul de penetrare microbiana: 1. Carie superficial; 2.carie de
adincimi medii; 3.carie profunda
Cea mai raspindita fiind : stadia de macula , caria superficiala, caria
medie, caria profunda.
Dupa tesuturile dure ale dintilor: 1.caria smaltiara; 2.caria dentinara;
3.caria cementara
Dupa tipul evolutiei: 1.carie cronica; 2. Carie acuta; 3.carie
stationara,localizata pe suprafetele libere ale dintilor

11.

Clasificarea metodelor de tratare a pulpitelor.

Conservarea vitalitatii pulpei: deplina (metoda biologica), partiala (amputatia vitala).

Depulparea (metode chirurgicale): completa (extirpatie) - vitala si devitala. Partiala (devitala)

12.

Clasificarea pulpitelor.

Dupa OMS:
1.Pulpite
a)hipremie pulpara
b)P.acuta
c)P.purulenta(abces pulpar)
d)P.cronica
e)P.cronica hiperplazica(polip pulpar)
f)alte forme de P.identificate
g)P.neidentificate
2.necroze pulpare
a)gangrena pulpara
3.pietre pulpare
a)denticle

b)pulpolide
4.formatiuni patologice
a)tesuturi duree in pulpa
b)dentina neregulata
Dupa E.M.Gofung 1927
1.P. acuta
a)partiala
b)generala
c)purulenta generalizata
2.P.cronica
a)simpla
b)hipertrofica
c)gangrenoasa
Dupa IMSM I.Semasco
1.P acuta
a)focala
b)difuza
2.P.cronica
a)fiibroasa
b)gangrenoasa
c)hiertrofica
d)acutizarea P.cronice
3.Stari dupa depulparea partiala sau totala
Dupa I.Scoliar 1967
1.P.incipienta acuta
2P.acuta(purulenta)c intirziere de adresare
3.P.fibroasa cronica
4P.ulceroasa cronica
5P.granulomatoasa cronica
6P.cronica radiculara(pulpa gangrenoasa)
7Agravarea pulpitei conice
Dupa M.Gafar si C.Andreescu(Bucuresti)
A.P acute
1Seroase
a)cu leziuni limitate:
*p.acute seroase partiale
*psoronare
b) cu leziuni intinse:
*p.acute seroase totale
*p.corono-radiculare
2Purulente
a)cu focare limitate:
*p.acute purulente partiale partiale
*p.coronare
b)cu focare intinse:
*p.acute purulente totale
*corono-radiculare
B.P.cronice
a)intinse(fara comunicare cu eexteriorul)
*P.cronica inchisa propriu-zisa
*P.cronica hiperplazica sau granulomul intern Palazzi
b) deschise
*ulceroase
*granulomatoase(pilipoase)
Dupa B.Moghilnitchi si A.Evdochimov 1925
1Dereglari vasculare(hemoragii,hiperemie)

2Inflamatie
a)exudativa
*p.sperficiala
*p.seroasa partiala
*p.purulenta generalizata
b)proliferativa
*p.fibriloasa
*p.granulomatoasa
c) procese regresive(atrofie a pulpei
necroza,gangrena,tulb.metabolice,concremente)
d) procese progresive(denticuli)

13.
Complicaiile care pot aprea n tratamentul
cariei i pulpitei.
1.

erori legate de diagnostic

2. erori ce apar la tratamentul conservativ la demineralizarea de focar a smaltului

3. complicatii in prioada de anestezie
4. complicatii la prepararea cav carioase(forma incorecta,fractura, supraincalzire,deschiderea
accidentala a camerei pulpare, bizotare si finisare agramata0)
5. prelucrarea medicamentoasa insuficienta a cavitatilor preparate
6. incalcarea regulilor de aplicare a oburatiei izolante(obturatii izolatorii prea mari,lipsa
obturatiei de baza,nerespectarea tehnologiei de preparare a pastei,obturatia izlatorie deplasata
de la peretii dentari ceea ce permite contactarea obturatiei de durata cu peretele pulpar,
adeziune insuficienta)
7. erori

la

obturarea

cavitate,neverificarea

cavitatilor(alpicrea

incorecta

ocluziei,supraocluzia,margine

,patrunderea

debordanta

lichidului

in

obturatiei,retentia

defectuoasa a obturatiei)
8. perforatia peretilor, fundului camerei pulpare,perforatia apicala,perforatia longitudinala a
peretilor canalului radicular,supralargirea canalului in treimea medie,supralargirea orificiului
apical
9. fractura instrumentului n canal
10. obturarea necalitativa a canalului radicular
11. hemoragie intracanalara
12. inghitirea si aspirarea intrumentelor

14.
Concepiile moderne despre cauzele apariiei
cariei dentare.
In prezent,e adaptata ideea ca in stadiul incipient al carie in focarul de infectare
exista o demineralizare a adamantinei,modificarile fiind in stratul superficial,cauza fiin
formarea de acizi organici( in special,ac.lactic),ce se formeaza in procesul de fermentare
a glucidelor de catre microorganismele placii dentare.
In aparitia cariei dentare rolul decisiv il au factorii cariogeni:locali si generali,precum
si de rezistenta tesuturilor, caracterizat prin gradul de perfectiune a structurii,prin
compozitia chimica si cod gentic.

Situatii cariogene se creaza in caz de concentratie suficient de mare a ionilor liberi de

oxigen(H+),capabili sa realizeze o demineralizare progreiva a tesuturilor dentare.
Echilibrul intre demineralizare si remineralizare are un rol important.
Mentinerea pH la un nivel critic de hidrogen duc la disociere apatitlor suprafeteor
in zonele mai putin rezistente ale adamantinei(in striurile Retzius si in spatiile
interprismatice)ceea ce duce la patrumderea in stratul subsuperficial al adamantinei si la
demineralizarea lui.Continuarea formarii de acizi organici pe suprafata adamantinei duce
la demineralizare si la sporirea treptata a microspatiilor dintre cristalele prismelor
adamantinice.Astfel,se creeaza conditii pentru patrunderea microorganismelor in
microdefectele formate,sursa de formare a acizilor organici se transfera in interiorul
adamantinei.Evolutia procesului carios cu demineralizarea adamantine se extinde atit pe
la suprafata cit si in profunzime,formind focar de afectare in forma de con.

15.
Condensarea lateral n plombarea canalelor
radiculare.
scopul condensarii laterale este de a atinge o densitate inalta a obturatiei radiculare la utilizarea
cant max de gutaperca si a cant minime de sealer.
etape :
1. prelucrarea mecanica a canalului radicular
2. prelucrarea canalului cu aniseptic, uscarea lui
3. alegerea conului primar de gutaperca(sa se situeze cu 0,5-1 mm mai sus de apexul fiziologic),
efectuarea radiografiei
4. aplicarea pe peretii can radicular uscat a sealerului preparat (ac lentula, ac radicular, file,pivot de
hirtie)
5. aplicarea pe virful conului primar a unei cantitati de sealer si introducerea conului in canal
6. condensarea conului(se realizeaza cu spreaderul,presind conul de un perete al canalului.)
7. introducerea si condensarea conurilor auxiliare de gutaperca(conurile auxiliare sunt introduse pina
cind spreaderul nu mai patrunde in canal)efectuarea radiografiei de control
8. topirea surplusului de gutaperca(indepartarea, retezarea surplusulu de gutaperca din regiunea
ostiumului cu excavator ,plugger,spirtiera)
9. pregatirea cavitatii, restaurarea partii pierdute a coroanei dentar

16.
Depunirile dentare. Tipurile i mecanismul de
formare.
Pelicula dobndit este o pelicul acelular format cu saliva i lichidul
gingival. Pelicula dobndit nu se poate elimina prin cltire viguroas cu ap
sau prin periajul dinilor cu dentifrice. Poate fi eliminat prin intermediul unei
profilaxii profesionale. Se formeaz n cteva ore. Pelicula este un loc de
adeziune preferenial pentru bacteriile bucale, constituind elementul
primordial al plcii.
Materia alb reprezint un complex de bacterii i detritus celular aderent
lax care acoper depozitele de plac organizat. Materia alba se poate

10

elimina prin cltire viguroas cu ap sau prin irigaii. Este un amestec de

microorganisme, celule epiteliale i componente salivare. Este lipsit de un
schelet intern uniform i regulat ca cel al plcii.
Resturile alimentare sunt particule materiale, n principal alimentare, care
se pot desprinde prin micrile musculare i prin cltire cu ap. Resturile
alimentare se pot depune n zonele interdentare sau mecanic n placa
bacterian, fiind degradate prin aciune enzimatic.
Placa bacteriana masa densa si coerenta de microorganisme ce adera la
dinti sau pe suprafetele lucrarilor protetice, aparatelor
ortodontice,
restaurarilor, etc.
In functie de localizare, deosebim:

Placa supragingivala adera in imediata vecinatate a marginii gingivale

libere si prezinta o zona coronara si una marginala, mai aproape de gingie.
Placa subgingivala dupa a21-a zi microflora devine polimorfa , ceea ce
cauzeaza gingivitele. Hipertrofia gingiei protejeaza bacteriile colonizate,
iar placa supragingivala protejeaza placa subgingivala, creind conditi de
anaerobioza. Are 3 zone: 1) asociata asociata suprafetei dentare, 2)
asociata epiteliului santului gingival, 3) asociata tesutului gingival.
Mecanismul de formare a placii bacteriene (etape)
1. Formarea peliculei - dupa o ora de la periaj, se depun glucide,
glicoproteine, etc.
2. Aderenta si atasarea microbiana (prin mechanism electrostatic,
hidrofob, receptori de suprafata)
3. Multiplicarea bacteriana, formarea matricei bacteriile produc matricea
intericrobiana alcatuita din complex de polizaharide si proteine)

Tartru dentar complex organo mineral adherent la suprafata dentara sau

alte structure solide orale (lucrari protetice, aparate ortodontice etc), rezultat din
mineralizarea placii bacteriene.
Tartru supragingival (salivar) un deposit organo-minera de culoare alb galben,
ce se formeaza repede, sau maroniu negru ce se formeaza mai incet. Se gaseste
preponderant pe:
1. Suprafata lingual a incisivilor inferiori centrali, in dreptul orificiului canalului
Warthon
2. Suprafata vestibulara a molarilor superiori, in dreptul orificiului canalului
Stenon
3. Suprafata ocluzala a dintilor lipsiti de antagonisti
Tartru subgingival de culoare maroniu-negru, dens, foarte adherent, situate in
santul gingival, sub forma de depozite lamelare cu o suprafata dura, neregulata,
sau depozite mici punctiforme.

11

17.
Deschiderea accidental a camerei pulpare i
tratamentul ei.
deschiderea accidentala a camerei pulpare se produce din cauza grabei, din cauza extinderii
insuficiente a cav car , pastrarea cozorocelor de smale, cunoasterea proasta a anatomiei dintelui topografia
camerei pulpare, grosimi peretilor, utilizarea turbinei la prepararea unei cav profunde, miscari fortate cu
excavatorul. tratamentul se va decide in dependent de gradul de afecatre a pupei, virsta pacientului !!!!!
(se aplica met biologica), conditiile in care a fost efectuata deschiderea camerei pulpare(cu diga sau
fara,important din punct de vedere septic)

18.
Determinarea lungimii de lucru a canalului
radicular.
Lungimea calculata a dintelui si a radaciniei,
1) metoda tabelara
2) Metoda anatomica
3) metoda tactila.
4)metoda conurilor de hirtie
5)Metoda radiologica
6)metoda clinico radiologica.: D=A*d/a
7)metoda electronica

19.
Diagnosticul diferenial al pulpitei hipertrofice,
papilitei i perforaiei interradiculare.
Diagnosticul diferential: proliferarea papilei gingivale sau tesutului granular din
periodontiu, cu bifurcatia, trifurcatia radacinilor. Proliferarea papilei gingivale se produce de pe
urma unui traumatism cu o margine transanta a cavitatii carioase. Pentru precizarea
diagnosticului se foloseste o sonda cu care se preseaza gingia proliferata trecind-o pe marginea
exterioara a cavitatii carioase. Daca sursa de excrescenta a tesutului de granulatie o constituie
periodontiul, atunci introducerea adinca a sondei nu produce dureri. Poate sa se observe o
singerare puternica si sa se formeze o perforatie a fundului cavitatii coronare. Se observa pe
radiografie o rarifiere a tesutului osos in regiunea bifurcatiei sau trifurcatiei.

12

20.
Diagnosticul diferenial al pulpitelor. Zonele de
iradiere a durerilor n pulpit.
Pulpitele se vor diferentia de cariile profunde, unde durerile dispar dupa inlaturarea
factorului excitant, insa in pulpite persita un timp anumit. De periodontita apicala
acuta si cronica unde sunt prezente schimbari radiografice masive in regiunea
fantei periapicale, posibil si resorbtii osoase cu formarea de granulom,
chistogranulom etc.
Zonele de iradiere a durerilor in pulpita: iradiaza durerea pe traiectul ramurilor
nervului trigemen: in pulpita dintilor maxilarului superior - in regiunea temporala,
supraorbitara, in regiunea mandibulara, in dintii arcadei inferioare. In caz de pulpita
a dintilor arcadei inferioare durerea iradiaza in regiunea occipitala, la ureche, in
regiunea submandibulara, temporala, in dintii maxilarului superior. In pulpita dintilor
frontali e posibila iradierea durerilor in partea opusa a maxilarului.

21.
Diagnosticul diferenial ntre pulpitele acute i
cronice.
Pulpita acuta de focar - pulpita cronica fibroasa unde nu sunt caracteristice durerile
spontante si nocturne, durerile apar mai frecvent de la excitanti termici. In pulpita fibroasa
cronica se constata dureri acute antecedente.
Pulpita difuza acuta - pulpita cornica in acutizare evolutie de lunga durata, acutizari, asociere cu
formele acute de pulpita. Distrugeri masive in tesuturile dure si modificari periapicale.
Pulpita fibroasa cronica - pulpita acuta de focar, cea cronica fiborasaevolueaza un timp mai
indelungat, procesul se poate acutiza in repetate rinduri. Cea acuta de focar dureaza doar 1-2
nictemere.
Pulpita gangrenoasa cronica Pulpita hipertrofica cronica - dureri sicitoare ce se declara la diferiti excitanti, excrescente de
carne care singereaza la orice ocazie.
Acutizarea (exacerbarea) pulpitei cronice - formele acute ale pulpitei.

22.
Electroodontometria.
stomatologic.

Rolul

ei

practica

Electrodontometria : ne formeaza o imagine mai ampla privind starea pulpei

si tesuturilor amfodontale, Aplicarea curentului electric se bazeaza ca orice tesut viu
se caracterizeaza prin excitabilitati Se constata ca orice process pathogen
micsoreaza excitabilitatea pulpei, Dintii sanatosi reactioneaza la curenti 2-6 amper
20-40 ne spune despre un process in pulpa. De la 60 in sus denota o necroza a
pulpei coranariene. Mai mult de 100 necroza radiculara. Periodontiul reactioneaza
normal la 100-200 mmaperi, mai mult de 200 schimbari morfologice brutale. Ne
ajuta la depistarea raspindiri procesului inflamator stadiile de dezvoltare a cariei
pulpitei ..etc/

13

23.

Erori complicaii n diagnosticul cariei.

Erorile pot fi clasificate in :tactice si tehnice,obiective si subiective.

1.cele mai frecvente erori si complicatii,legate de diagnostic,apar la difentierea
cariei dentare cu afectiunile necarioase,cariei medii-cu periodontita cronica,cariei
profunde acute-cu pulpite.
De ex. a)in caria profunda este necesara aplicarea unei obturatii curative,iar daca
caria este medie,obturatia curativa nu trebuie facuta,astfel se va produce o carie
complicata(pulpita sau periodontita).
b)daca nu s-a facut diagnostic si s-a administrat anestezia,este imposibila
efectuarea diagnosticului difential intre caria medie si periodontita cronica si,prin
urmare nu poate fi efectuat un tratament efectiv.
2.Erori ce apar la tratamentul conservativ la demineralizarea de focar a smaltului:
*dereglarea termenilor de a procedurilor si seriilor de remineralizare,
*folosirea aplicatiilor cu sol.de florura de sodiu fara folosirea anticipata a
preparatelor de calciu,ce duce la formarea unui strat de fluoride,ce blocheaza
difuziunea altor ioni.Sub acest strat progreseaza procesul carios.
3.Posibile complicatii in perioada de anesteziere:
*intoleranta la prep.anestezice,reactii alergice;
*lezarea vaselor sangvine(aparitia hematoamelor),a nervilor(aparitia parezei);
*Anestezia necalitativa ce nu piermite o preparare indolora a dintelui.
4.Complicatii la prepararea cavitatii carioase:
*la deschiderea,sau extensia incompleta a cavitatii carioase poate fi creat un cimp
vizual redus,insuficient in urma carora se realizeaza o necretomie incompleta
*la formarea (finala)incompleta a cavitatii carioase se poate intipla o inlaturare
partiala a dentinei patologic modificata,cu dezvoltarea cariei secundare.
*la formarea incorecta a cavitatilor,cind peretele gingival formeaza cu fundul
cavitatii un unghi obtuz,la nerespectarea unghiului drept intre pereti,materialul de
obturatie nu va adera bine.
*fracturarea unei parti din coroana dentara
*supraincalzirea,arsura pulpei si a tesuturilor dentare
*deschiderea accidentala a camerei pulpare
*deteriorarea smaltului dintelui vecin la prepararea suprafetei M sau D
5.Complicatii ce apar in urma prelucrarii medicamentoase insuficiente a cavitatii
preparate
6.Complicatii legate de incalcarea regulilor de aplicare a obturatiei izolante
7.Erori si complicatii la obturarea cavitatilor .

24.

Etiologia i patogenia pulpitelor.

Cauza de aparitie a pulpitelor o constituie in majoritatea cazurilor agentii biologici

(microbi si toxinele lor) care nimeresc in pulpa prin cavitata carioasa a dintelui, prin
canaliculele dentinare sau prin orificiu de perforatie, din punga parodontala sau cu
torentul sagvin si limfatic in cazul afectiunilor infectioase acute si prin orificiul apical
al radacinii.
Inflamatia pulpei poate fi provocata de un traumatism *(mecanic, fizic,
chimic).Traumatismul mecanic produs de diferite lovituri,precum si de abraziunile
fetei masticatorii produce o dereglare trofica a pulpei din cauza deteriorarii
fascicolului neurovascular in regiunea periodontiului.Factorii termici ce provin de la
nerespectarea regimului de preparare a suprafetei coronare.Factorii chimici ce
provoaca inflamatia in pulpa sunt medicamentele(alcool,eter).
Pulpita poate fi provocata si de lipsa sau aplicarea incorecta a obturatiei bazale, iar
in cariile profunde si a obturatiei curative. Efectul toxic cauzat de materialele de
plombare sau reactiile alergice.
La trecere pulpei din stare normala in stare de pulpita distingem 3 etape:

14

*modificari functionale:se observa devieri doar prin metodele biochimice si

histochimice.Diminuarea activitatii enzimelor respiratorii,sporirea activitatii
fosforilazei active
*modificari morfologice:restructurarea tuturor componentelor pulpei:schimbarea
proteinogenezei,metabolismul transcapilar,fagocitoza.Sporirea nr de
macrofagi,plasmocite,granulocite neitrofile.
*inflamatia propriu-zisa
Patogenia:Inflamatia la imceput poarta un caracter de pulpita acuta(14 zile) la care
distingem citevai semne:alterarea,exudarea,proliferarea,tulburari
metabolice,caracterizindu_se ca o reactie hiperergica.Mecanismul de declansare il
constituie afectarea componentelor:celulelor,substantei
interstitiale,fibrelor,vaselor.Se deregleaza peermiabilitatea structurilor de tesut
conjunctiv,ceea ce duce la formare de exudat,care la incput este seros.
Peste 6-8h inflamatia seroasa trece in purulenta,ceea ce se observa mai mult in
zona de inflamatie,unde are loc o migrare intensa a leucocitelor din vase cu
concentrarea lor in focar.Acumularea exudatului duce la hipoxie,tulburarile
metabolice,amplificarea glicolize anaerobe.Apoi apare acidoza si se formeaza un
abces pulpar.
In pulpita fibroasa cronica putem distinge doua stadii:
1.O parte din pulpa coronara ,cea inconjurata de abces se transforma in tesut de
granulatie cu numeroase infiltrate limfomacrofagale.
2.pulpa este supusa unei degenerari fibroase,sporirii nr de elemente fibraose in
pulpa.Se creaza o petrificare a pulpei.
Pulpita gangrenoasa cronica se poate solda cu gangrena pulpei,ceea ce se
manifesta clinic sub forma de periodontita,
Pulpita hipertrofica cronica se caracterizeaza prin proliferarea extinsa a tesutului de
granulatie.
Agravarea pulpitei are loc atunci cind obturam calea de evacuare a
exudatului,odata cu acumularea lui in cavitatea dintelui,are loc marirea presiunii in
ea,tulburari trofice in tesuturi si aparitia de abcese noi.

25.

Examinarea instrumental a pacientului.

26.
Indexarea
ISO.

instrumentelor

endodontice

dup

Codificarea prin culori a marimilor:

006 zmeuriu: 008 gri; 010 violet; 015,045,090 alb; 020,050,100 galben;
025,055,110 rosu; 030,060,120 albastru; 035,070,130 verde; 040,080,140 negru
Standartizarea dupa ISO:
K-Reamer-dilatator de canale Kerr,451, triunghi
K-file-burghiu Kerr,452, patrat
H-file-burghiu Hedstroem,453, cerc
Rasp-ac pentru raclare,454,
Nervextractor,pulpextractor
Smoath broach- ac diagnostic rotund
Miler broach- acul Miler pt diagnostic fatetat
Ac Lentulo- pt obturarea canalelor

27.
Indicaiile i contraindicaiile
metodei de amputaie a pulpei.

15

aplicarea

Indicatii: pulpita acuta de focar,denudarea accidentala a pulpei,pulpita fibroasa

cronica cu electroexcitabilitatea pina la 40mkA, virsta-la copii si tineri,pacientul este clinic
sanatos,coafajul direct si indirect nereusit, se realizeaza doar la dintii multiradiculari, in care
pulpa coronara este clar delimitata de cea radiculara, dintele cu radacini deindentificate.
Contraindicatii: Pulpite acute purulente, pulpit necrozate, virsta pacientului peste 35ani, la dinti
monoradiculari,la pacienti cu boli generice(diabet, dishomeostazii, boli cardiace)

28.
Indicaiile i contraindicaiile
metodei de extirpare a pulpei.

aplicarea

Indicatii: forme acute si cronice de pulpita, deschiderea accidentala a cornului pulpar

,complicatii ale metodei conservative , hiperestezia ,abrazia patologica de gradul 3 si 4, pierderi
considerabile ale tesuturilor dentare , fracturarea partii coronare a dintelui cu deschiderea
cavitatii dintelui.
Contraindicatii: pacientii cu patologie genarala , cind este contraindicata folosirea anestezicelor
si vasoconstrictoarelor,graviditatea , perioada menstruala.

29.
Indicaiile i contraindicaiile n tratamentul
pulpitelor prin metoda biologic, conservatoare.
Indicatii: pulpita acuta de focar,pulpa accidental denudata la prepararea cavitatii
cariose,virsta tinara(pina la 30 de ani),lipsa unor afectiuni asociate sau afectiuni acute inainte
sau in timpul tratamentului. Lipsa schimbarilor pe radiografie in regiunea apexului, lipsa reactiilor
alergice,dintele nu poate fi supus unui tratament protetic,cavitatea carioasa nu trebuie sa fie
localizata in regiunea cervicala, calea de patrundere a infectiilor doar prin coroana dintelui, de la
momentul aparitiei nu trebuie sa treaca mai mult de 24 h,electroexcitabilitatea pulpei trebuie sa
fie 25mA, dentina suprapulpara trebuie sa semene cu consistenta si culoarea cu dentina
normala, sensibilitatea pulpei la sondarea trebuie sa fie inalta,pacientul trebuie sa simta chiar si
cea mai usoara atingere a sondei.
Contraindicatii:virsta peste 35 ani, starea generala-afectiuni cronice, cavitatea carioasa in zona
cervicala, reducerea electrosensibilitatii,schimbari radiologice in reg periapicale, folosirea
dintelui in calitate de dinte stilp intr-o lucrare protetica.

30.
Instrumente necesare pt obturarea canalelor.
Selectarea lor.
instrumente: ac Lentulo,plugger,sealer,termofile(Verificator,Obturator,cuptor
ThermaPrep)piesa in unghi,rigla endodontica
selectarea lor se face in dependenta de metoda de obturare,(condensare laterala,
termofile)

31.
Instrumentul
Clasificarea.

endodontic.

16

Caracteristica.

32.
nlturarea pulpei prin aplicarea preparatelor
devitalizante.
Prima vizita - se efectueaza devitalizarea pulpei cu un remediu corespunzator.
1. Prelucrarea partiala a cavitatii carioase.
2. Deschiderea cavitatii dintelui
3. Spalarea (irigarea) si uscarea cavitatii carioase. Se utilizeaza solutie antiseptica slaba,
calda.
4. Aplicarea pastei devitalizante - se aplica cu ajutorul virfului sondei pe corpul pulpar denudat.
Se aplica pentru 24 ore dintii monoradiculari si 48 ore pentru dintii multiradiculari. Pasta
paraformaldehida se aplica pentru 7-10 zile.
5. Acoperirea pastei cu un tampon cu substanta anestezica
6. Inchiderea cavitatii cu obturatie temporara, este inchisa ermetic cu dentina artificiala.
A doua vizita:
1. Extirpatia pulpei radiculare cu ajutorul pulpextractorului
2. Prelucrarea medicamentoasa a canalelor radiculare: solutie de iod sau unitol pentru
inactivarea resturilor de arsenic
3. Prelucrara mecanica a canalelor radiculare - endogel asigura glisarea instrumentelor
endodontice si faciliteaza indepartarea rumegusului. Etapa se finalizeaza cu prelucrarea
antiseptica
4. Obturarea canalelor radiculare
5. Obturarea cavitatii carioase cu rstabilirea formei anatomice a dintelui

Esenta metodei biologie contsta dintr-un complex de masuri terapeutice ,indreptate spre
suprimarea microflorei si spre lichidarea procesului inflamator cu pastrarea integritatii maxime a
pulpei dentare.
Indicatii: pulpita acuta de focar,pulpa accidental denudata la prepararea cavitatii cariose,virsta
tinara(pina la 30 de ani),lipsa unor afectiuni asociate sau afectiuni acute inainte sau in timpul
tratamentului. Lipsa schimbarilor pe radiografie in regiunea apexului, lipsa reactiilor
alergice,dintele nu poate fi supus unui tratament protetic,cavitatea carioasa nu trebuie sa fie
localizata in regiunea cervicala, calea de patrundere a infectiilor doar prin coroana dintelui, de la
momentul aparitiei nu trebuie sa treaca mai mult de 24 h,electroexcitabilitatea pulpei trebuie sa
fie 25mA, dentina suprapulpara trebuie sa semene cu consistenta si culoarea cu dentina
normala, sensibilitatea pulpei la sondarea trebuie sa fie inalta,pacientul trebuie sa simta chiar si
cea mai usoara atingere a sondei.
Contraindicatii:virsta peste 35 ani, starea generala-afectiuni cronice, cavitatea carioasa in zona
cervicala, reducerea electrosensibilitatii,schimbari radiologice in reg periapicale, folosirea
dintelui in calitate de dinte stilp intr-o lucrare protetica.
Etapele metodei biologice de tratament:
Anestezie.
prelucrarea mecanica a cav carioase cu respectarea principiilor si etapelor de preparare. Cav
carioasa se prepara cu freze sferice ascutite care sunt schimbate pe masura apropierii cu pulpa
dentara.
Prelucrarea medicamentoasa se efectueaza cu solutii antiseptice neiritante de concentratii

17

joase.
Degresare si desicarea cav carioase se efectueaza cu rulouri de vata sterile si jet de aer cald.
Alcool si eter nu se foloseste actioneaza iritant.
Aplicarea unei obturatii curative si punerea unei obturatii de durata.
Metodele de tratament conservativ al pulpei:
Prelucrarea medicamentoasa a cav bucale. Dupa prelucrarea antiseptica se efectueaza
anestezia injectata.
Izolarea cimpului operator. Izolarea cu diga sau rulouri sterile de vata.
Prelucrarea medicamentoasa a cimpului operator. Suprafata dintelui efectuat si a doi dinti vecini
se prelucreaza cu sol de clorhexidina sau alte antiseptice.
Prepararea cavitatii carioase. Cavitatea carioasa trebuie deschisa maxim,pentru a indeoarta, oe
de o parte toate tesuturile infectate,iar pe de alta parte a crea un cimp larg de contact al pulpei
inflamate cu substantele medicamentoase. Trebuie de atras atentie la starea dentinei
suprapulpare de pe fundul cavitatii, de aceasta si ddpinde succesul metodei biologice de
tratament. Dentina carioasa ramolita este minutios indepartata cu o freza ascutita , strat cu
strat.
Prelucrarea medicamentoasa definitiva a cav carioase. Se spala cu solutii caldute 0,9%clorura
de sodiu,0,3%clorhexidina.
Uscarea cavitatii carioase
Aplicarea unei obturatii curative apoi una provizorie. Un remediu standart pentru aceasta
metoda a devenit hidroxidul da Ca care exercita un efect bactericid, normalizeaz echilibrul acido
bazic, actioneaza antiinflamator si deshidratant, stimuleaza procesele de remineralizare cu
formarea dentinei secundare. Obturatii curative:preparate sulfanilamide, antibiotice,
glucocorticoizi.

33.

Materiale folosite n coafajul direct i indirect.

1.

Denumirea materialului2.

Caracteristica

4.

Calcimol

Sistem

5.

3.

Metoda aplicarii

"pasta-pasta"pe
6.

Volue egale de pasta si

baza de sol de 26% Ca(OH)2

catalizator se malaxeaza 10
sec. si se folosesc pt coafajul

7.

Calcium Hydroxide

8.

Pasta
catalizatoare

de

baza

pe

baza

indirect. timp de priza 45 sec.

si
9.
Volume egale de pasta si
de

hidroxid de calciu

catalizator se malaxeaza pe
bloc de hirtie 10-15 sec. pt
coafajul direct s indirect a

10.

Alkaliner MinTip

11.

Pasta
catalizatoare

13.

Septo-calcine Ultra

de

baza

pe

baza

pulpei. timp de priza-40sec.

si
12.
Volume egale de pasta si
de

catalizator ,malaxare 10 sec.

hidroxid de calciu in cartus

timp de priza 50 sec.
14.
Pasta
de
baza
si
15.
Volum egal de pasta si

18

catalizatoare in tuburi

catalizator, malxarea pe hirtie

10 sec. aplicatia pe proiectia
cornului pulpar. timp de priza

16.

Life

17.

Material
hidroxid

pe

de

baza

calciu

40 sec.
de
18.
Volume egale de pasta si

cu

tuburi(baza si catalizator)

catalizator,malaxarea
hirtie

10

sec.

pe

Aplicat

in

cavitatea carioasa.priza 30
19.

Dycal

20.

tuburi

hidroxid

pe

de

baza
calciu

sec COAFAJUL INDIRECT.

se
21.
Volume egale,malaxare
si

butilenglicol displicilat

10

sec.

pina

la

omogena,priza

culoare
45sec.

COAFAJUL INDIRECT.

34.

Materiale pentru canal dure. Termofilele.

Termofile metoda se bazeaza pe obturarea canalului cu gutaperca fixata pe o tija de
otel,nichel-titan sau de masa plastica, metoda asigura o obturatie suficienta si control apical
exact. Gutaperca e incalzita pina la temp de lucru,devine lipicioasa si adeziva, fixata bine pe
tija centrala ceea ce permite introducerea materialului de obturatie pe toata lungimea
canalelor. tija are functia unui conductor central,care compactizeaza gutaperca pe toata
lungimea canalului. inainte de obturarea canalului se efectueaza calibrarea lui, prin
introducerea in canalul radicular si radiografierea a intrumentului Verificator. Obturatorul de
marimea Verificatorului e plasat in cuptorul ThermaPrep , in canal se introduce o cantitate
mica de pasta (cu ac Lentulo,con de hirtie),dupa care se introduce thermafilul pregatit
aterior. dupa fixare conul se taie la nivelul intrarii in canal. condensarea gutapercii se
realizeaza cu ajutorul pluggerului.

35.
Materiale
Clasificarea.

pentru

obturaii

de

canal.

1 Paste plastice care fac priza in canal

a) Materiale din grupa ciment pe baza de oxid de zinc - Eugenol: Cariosan,Endobtur
b) pasta pe baza de oxid de zinc-Eugenol: Endometazona
c) cimenturi oxifosfat de zinc: Fosfat ciment
d) materiala din gutaperca
e) bachelite(din rezorcin-formalina):Fluorodent,Paracina
f) paste ermetice pe baza de rasini epoxide : Termasil

19

g) paste cu hidroxid de calciu : Endocal, .Biocalex

2. paste plastice care nu fac priza in canal:
a) paste cu actune antiseptica de durata: Iodoform,
b) paste cu actiune biologica(pe baza de hidroxid de Ca)
3. materiale cu duritate
a) conuri de gutaperca
b) conuri de argint
c) conuri din rasini sintetice

Clasificarea Ivanov,Ovrudtzchi,Ghimanov(8 grupuri)

1. pe baza de rasina de rezorcina-formalina
2. pe baza de rasina epoxide
3. paste pe baza de oxid de Zn-Eugenol
4. paste pe baza de hidroxid de calciu
5. ciment fosfat
6. ciment pe baza de oxid de Zn-Eugenol
7. material pe baza de metilacrilate: Hydron
8. cimenturi glassionomere:Ketac-Endo

36.
Msurile
curativ-profilactice
prevenirea cariei.

locale

1.Florul aplicat local sub forma de aplicatii de solutii,lacuri dentare,clatituri sau paste ce
contin flor,geluri florate.Se foloseste mai frecvent solutia de 1-2% florura de sodiu si florura de
staniu. Florura de staniu ar o aplicare mai limitata din cauza toxicitatii mari.
Sol.de florura de sodiu(1-2%)se badijoneaza pe suprafata dintelui ,sub forma de tampon
umectat si se tine 10-15 min.Se fac 2-3 aplicatii la interval de 2-3 zile.
Pentru sporirea rezistentei se folosesc o serie de solutii remineralizante bazate pe
componentele de calciu si fosfor. Capata raspindire larga terapia remineralizanta prin
aplicarea de sol.10% gluconat de Calciu in asociatie cu sol.2% florura de sodiu.
Efect anticarios are si pastaRemodent Mecanismul actiunii aceste paste consta in reducerea
indicelui de igiena a cavitatii bucale si sporirea rezistentei antiacide a adamantinei dintilor
umani.

37.

Metoda biologic de tratare a pulpei. Indicaii.

20

Esenta metodei conservative consta dintr-un complex de masuri terapeutice, indreptate spre
suprimarea microflorei si spre lichidarea procesului inflamator cu pastrarea integritatii maxime a
pulpei dentare.
Indicatii: pulpita acuta de focar, pulpa accidental dnudata la prepararea cavitatii carioase, virsta
tinara, lipsa unor afectiuni asociate sau afectiuni acute inainte sau in timpul tratamentului, lipsa
schimbarilor pe radiografie in regiunea apexului, lipsa reactiilor alergice la preparate
medicamentoase administrate, dintele nu poate fi supus unui tratament protetic, cavitatea
carioasa nu trebuie sa fie localizata in regiunea cervicala, calea de patrundere a infectiei doar
prin coroana dintelui, de la momentul aparitiei durerii trebuie sa treaca nu mai mult de 24 ore,
electrosensibilitatea pulpei trebuie sa fie de 20-25 mA, dentina suprapulpara trebuie sa semene
ca donsistenta si culoare cu dentina normala, sondarea pulpei trebuie sa fie sensibila.
Contraindicatii: virsta peste 35 ani, starea genereala - afectiuni cronice, cavitateacarioasa in
zona cervicala, schimbari radiologice periapicale, folosira dintelui in caliatte de dinte stilp intr-o
lucrare protetica.

38.

Metoda de amputare vital a pulpei.

Metoda cere respectarea stricta a regulilor de asepsie si antisepsie, excluderea

patrunderii salivei in cavitatea dintelui, folosirea instrumentelor si materialelor sterile,
schimbarea frecventa a frezelor sterile. Acest tip de tratament se efectueaza la dintii
multiradiculari. Esenta metodei: indepartarea operativa a segmentului de inflamatie de focar cu
exercitarea ulterioara a unei actiuni medicamentoase asupra bontului ramas. Metoda se
bazeaza pe capacitatatea pulpei radiculare de a manifesta procese reparative. Interventia
chirurgicala se limiteaza la segmentul de focar infectios dentina carioasa si tesutul pulpei care a
suferit modificari degenerative si unde procesul inflamator a capatat un caracter trenant sau
ireversibil.
Indicatii: pulpita acuta de focar, denudarea accidentala a pulpei, pulpita fibroasa cronica cu
electrosensibilitatea pulpei pina la 40mA, virsta la copii sau la tineri, coafajul direct sau indirect
nereusit, se realizeaza doar la dintii multiradiculari in care pulpa coronara este clar delimitata de
cea radiculara, dintele cu radacini needificate.
Tratamentul urmareste: scoaterea durerii ca simptom cardinal de pulpita, inlaturarea focarului de
infectie si de intoxicatie a pulpei prin necretomiandentinei carioase, deschiderea focarului de
inflamatie focala, stoparea avansarii ulterioare a inflamatiei prin intermediul pulpotonieii sau
pulpectomiei, stoparea hemoragiei, prelucrarea suprafetei - plaga a bontului pulpar cu remedii
antiseptice sau antibiotice avind drept scop jugularea procesului inflamator. Aplicarea pastelor
capabile sa solutioneze definitiv procesul inflamator iar in viitor sa stimuleze si sa restabileasca
functia normala, restabilirea formei anatomice si a functieie fiziologice a dintelui prin obturare
22. Protejarea cavitatii dintelui de patrunderea salivei
23. Schimbarea cit mai frecventa a frezelor folosite pe altele sterile
24. Dintele este izolat de saliva cu ajutorul rulourilor de vata sau cu diga
25. Toate manoperele se fectueaza sub o picatura de antiseptic neiritant
Toaleta cimpului operator. Prelucrarea antiseptica a ariei de localizare a dintelui prin clatirea
cavitatii bucale cu solutii de permaganat de potasiu in stare calda. Prgatirea cimpului operator

21

se face prin prelucrarea mecanica si chimica a dintelui si a doi dinti vecini. Anestezia prin
infiltratie sau tronculara. Prelucrarea cavitatii carioase. Deschiderea cavitatii dintelui - crearea
unei comunicari punctiforme. Extensia cavitatii dintelui indepartarea plafonului cavitatii dintelui.
Amputarea a pulpei coronare inflamate. Se aplica o obturatie curativa si se finalizeaza vizita cu
obturatia temporara din dentina artificiala.

39.

Metoda de extirpare vital a pulpei.

metoda de extirare vitala pulpei- consta in indepartarea operative intro sedinta a pulpei
coronare si radiculare sub anestezie locala fara utilizarea prealabila a remediilor
devitalizante
Indicatii: pulpit acuta si cronica,deschiderea accidental a pulpei,complicatii a metodei
conservative, hiperestezia,abraziunea patologica grIII-IV, fracturarea partilor coronare
Contraindicatii : Pacienti cu afectiuni CV,HTA,sensibilitate la prep anestezice si
vasoconstrictoare,graviditate,perioada menstrual
1.toaleta cimpului operator(prelucrarea antiseptic cu soda de bucatarie 1-2% sol
stomatidina,sol tantum verde,sol furacilina,)
2 pregatirea cimpului operator(prelucrarea mecanica si chimica a dintilor bolnavi si a 2
dinti vecini)
3 anestezia(INFILTRATIVA SAU TRUNCULARA)
4 prelucrarea cavitatii carioase(inlaturarea marginilor smaltiare subminate,deschiderea
larga si extensive a cav car cu sfera fisurala,sferica,con invers,inlaturarea dentine ramolite
De pe pereti si fundul cav cu excavatorul ascutit. Necrectomia prin miscari in
virgula)prelucrarea antiseptic
5. deschiderea cav dintelui(crearea comunicarii punctiforme a cav carios cu cav dintelui
prin sondare. Aplicarea antisepticului. Deschiderea camerei pulpare cu o freza sferica sau
fisurala,fara effort excesiv prin miscari intermitente)
6. extensia cavitatii dintelui (indepartarea plafonului cav dintelui pentru a crea accesul la
cav dintelui. Inlaturarea cozoroacelor ramas prin miscari de excavare din adinc spre afara.
Cavitatea extinsa correct se contopeste cu cavitatea carioasa si formeaza o linie vertical
dreapta. Cerint6e fata de cav car: peretii cav car coincide cu peretii cav dentare, absenta
plafonului cav dintelui si a marginilor debordante, acces liber instrumentar catre can
radiculare,eretii si lanseul cav carios nu trebuie sa fie subtiate)
7. amputarea pulpei coronare(efectuata atent ,fara presiune cu excavator ascutit sau freza
sferica pentru a nu perfora planseul si peretii cav dintelui,in caz de hemoragie e irigat cu
H2O2 si vasoconstrictoare)
8. largirea orificiului de intrare a canalului radicular (se efectueaza cu freza sferica
,para,lancelota,Gates Glidden. Lichidarea cozoroacelor supraostiale si redarea ostiumului
canalar o forma conica)
9.prelucrarea suprafetei-plaga a bontului radicular(cav car irigat cu sol antiseptic a calda
pe parcursul a 3-5 min. schimbarea ruloului de vata ,evitind patrunderea salivei in cav
dintelui)

22

10. stoparea hemoragiei(introducerea in cav dint pe 3-5 min bulete mici sterile de vata
imbibate cu sol a.aminocapronic ,apa oxigenata 0,5-1,5%, burette hemostatic, sol
adrenalina)
11. prelucrarea medicamentoasa a cav car
12. extirparea pulpei radiculare(cu pulpoextractor H-file
13. largirea si prelucrarea medicametoasa a canalului radicular(folosirea instrument
endodontic steril cu prelucrare mecanica si medicamentoasa simultan. Antiseptic:
hidraclorid de sodium 3%,clorhexidina 0,2%.cloramina1% ,EDTA. Etapa se finalizeaza
prin degresare cu alcool etilic,uscarea cu eter si mese sterile sau conuri de hirtie)
14 obturarea canalului radicular(obturarea pe toata lungimea lui. Obturarea fara a trece
periapical, materialul obturator se plaseaza pina la apexul fiziologic.etapa necesita control
radiologic.)
15. controlul radiologic a calitatii obturarii canalului radicular(se atarage atentia la :
deplinatatea obt canal rad,aderarea materialului la peretii canalului,absenta bulelor de aer
in mat de obturatie)
16. aplicarea obturatiei izolatorii(Eugenol,pe baza de pasta rezorcin-formalin,se introduce
cu spatula se taseaza cu fuloar)
17 aplicarea obturatiei de durata

40.
Metoda
de
impregnare
n
tratamentul
pulpitelor.
41.
Metode de lrgire (permeabilizare) a canalelor
radiculare. Instrumente i utilizarea lor.
1 metoda apico coronara(urmareste pepararea consecutive acanalului radicular folosind
instrumental endodontic cu diametrul crescind pina la marimea necesara,de la 10 pina la min 25, se
foloseste K-reamer,K-file,H-file de aceeasi dimensiune. Se respecta consecutivitatea K-reamer,K-file,Hfile. )
2 metoda step-back(consta in efectuarea prepararii de la virful can radicular catre partea lui ostiala si
utilizarea instrumentelor endodontice de la marimi mici la mari. Folosirea miscarilor de dute-vino.
Canalele radic prelucrate cu aceasta metoda sunt obdurate prin metoda metcondensarii laterale.
Instrumente: reamer,K-file,H-file,ace endodontice vezi 377)
3. metoda crown down(indepartarea strat cu start a continutului con radicular de la ostiu la orif
apical,folosirea intrumentelor de la marime mai mare la una mai mica.Instrumente :K-file,H-file,GatesGlidden,ace endodontice)
4. metoda stepback-step down

42.

Metode fizice n tratamentul pulpitelor.

electroforeza medicamentoasa (ionoforeza)- e o met de actiune asupra organului cu curent

continu si introducerea sub medicamentoase cu ajutorul lui.in cav dint se introduce un tampon de vata
imbibata cu sol de iod si electrodul activ , dupa 20 min preparatul de iod , cu un curent de 2-3mkA se

23

inlocueste tamponul cu altul imbibat cu sol apoasa de iod. se obt cu dentina artificiala. la a 3 zi se efect
prelucr canal si obturarea lor.
depoforeza cu hidroxid de cupru-calciu- este o met moderna de tratament a canalelor cu
hidroxid de cupru-calciu sub act unui cimp electric slab, sub act curent continuuionii hidroxil si
hidroxicuprat difuzeaza in partea apicala si ramificatiile deltoide. disocierea lor si formarea hidroxidului
de cupru duce la crearea "dopuri de cupru"- care obt sigur canal rad,asigura formarea unei zone sterile.
hidroxidul de cupru-calciu - stimuleaza osteoblastele care asigura regenerarea tesut osos periapical.
(aceasta met necesita 3 sedinte cu un interval de 8-14 zile, in primele 2 sedinte se efectueaza nemijlocit
actiune asupra canal radiculare,iar in a 3 sedinta se obt canal)

43.

Metodele de analgezie la tratarea cariei.

Pentru tratamentul cariei dentare pot fi folosite in principiu toate metodele de

anesteziere:
1.Anestezia generala conform unor indicatii
2.Anestezie locala-cea mai eficienta,cu risc redus
*A.aplicativa
*A.infiltrativa:directa si indirecta
*A.tronculara
-A.tuberala
-A.incisivala
-A.palatina(nazopalatina)
-A.infraorbitala
-A.mandibulara
-A.torusala
-A.mentoniera
*A.spongioasa
-A.intraosoasa
-A.intraseptala
-A.intraligamentara

44.

Metodele de diagnosticare ale pulpitelor.

. Metodele de diagnosticare ale pulpitelor: interogarea, inspectia, sondarea, percutia,

palpatia, probe termice si de alta natura, electroodontometria, radiografia.
In timpul interogatoriului se poate preciza daca bolnavul are careva afectiuninasociate care ar
putea fi insotite de iradiere a durerilor in dintii in dinti si maxilare: tulburari ale sistemului nervos
(nevralgie, nevrita a ramurilor II si III a trigemenului). Acutizarea pulpitei cronice poate fi
precedata de suprasolicitare functionala, de traume ale dintelui, de casarea cavitatii carioase a
dintelui cu resturi alimentare, hipotermia, suprasolicitarea emotionala si nervoasa, interventiile
chirugicale, boli de natura virotica si bacteriala. Inspectia bolnavului: se examineaza configuratia
fetei, si la examinarea endobucala nu ne limitam la un singur dinte, deoarece poate duce la
eroarea de diagnostic. Cercetarea cavitatilor carioase cu sonda ne ofera o informatie mai
precisa daca ea se face dupa inlaturarea resturilor alimentare. Nu trebuie de produs cu sonda
presiune asupra dintelui. Se va examina daca este comunicare a cavitatii carioase cu cavitatea
dintelui. Percutia comparata a dintilor va permite sa determine prezenta inflamatieii active in
regiunea periodontiului, care frcvent insotesc pulpita. Proba termica - se realizeaza cu

24

introducerea in cavitatea bucala a apei reci sau fierbinte cu un tampon de vata. Folosirea
eterului poate duce la reactia neadecvata a pulpei. Pentru a determina ractia pulpei la curent
electric trebuie sa tinem cont de o serie de factori de caracter local (afectiuni ale parodontiului)
si general (afectiuni ale SNC) care influenteaza asupra sensibilitatii pulpei la curent.
Electrosensibilitatea la persoanele de virsta tinara este de 4-6 mA la persoanele in virsta
electosensibilitatea este de 40-50mA. Radiografia - modificarile in periodont, se constata dilatari
ale fisurii periodontale si resorbtie a tesutului osos in regiunea apicala. Putem observa pe
radiografie denticuli pulpari care provoaca dureri puternice.

45.
Metodele de examinare a pacientului n clinica
stomatologiei terapeutic.
46.
Metodele fizice n diagnosticul i tratamentul
cariei i pulpitelor.
1Excitabiliatea electrica-determinarea pragului de sensibilitate dureroasa cu
aparatul IVN-1
Dintii sanatosi reactioneaza la puterea curentului 2-6mA
In carie superficiala la 6mA
In carie profunda 7-35mA
In pulpita 100-200mA
2.Colorarea-mth prin care se determina marimile ficse ale sectorului de
demineralizare,afectiuni ascunse,pete carioase superficiale ce se pot determina prin
metoda vitala de colorare a dintilor.
Sectoarele de smalt cu carie sau demineralizante devin mai prmiabile pentru toate
solutiile de colorare:nitrat de Ag,albaastru de metilen si rosu,ninghidrin
4%,casmin.etc
3.Stomatoscopia cu raze ultraviolete
4.Testul conductibilitatii termice
In caz de carie conductibilitatea termica se mareste.Pentru examenul dat se
foloseste apa fierbinte de 60-70 ori rece 5-10
Caldura in limitele de 10-60nu provoaca senzatii.
5.Reactie chimica
In calitate de agenti chimici sunt folositi acizi lactici,de mar,citric,clorhidric si
ac.fenic,sol.de zahar,glucoza spirt,efir.

47.
Modificrile n pulp n sinescen i n strile
patologice.
Este un proces biologic in cursul careia pulpa sufera remanieri( modificari oarecare) atat din
cauza varstei cit si afactorilor endogeni exogeni.Deminiralizarea volumului pulpar ca urmare a
apozitiei dentinare : secundare ce reduce lent dimensiunile camrei pulpare si a canalului
radicular compactare pachetului vasculo nervos. Peretele devine hiperplazic si distrofic.Poate fi
asimetrica prin depuneri ne uniforma.
Retragere pulpara : retragere totala a pulpei si obliterarea totala a canalului radicular.
1) stratul periferic odontoblastic se transforma din prismatic in cuboid, inaltimea se micsoreaza
de 2 ori.

25

Are loc scaderea odontoblastelor si are loc opozitie dentinei neregulate si atubulare fibrodentina. Modificari fiziologice : modificate de distrofie reticulara.
La persoanele in etate continutul de colagen este de 3 ori mai mare, si ele cresc imprejurul
vaselor fibrozindule si micsorind spatiile in interiorul pulpei.
Fibrele amielinice devin neregulate si mai putin abundente, are loc moartea celor mielinice
Are loc dezorganizarea substantei fundamentale si a starturilor fibrile.
Volumul pulpar : scade
Activitatea celulara : scade
Numarul de celule : scade
Odontoblasti : scade
Fibriblasti : scade
Fibrele : cresc
Vascularizarea : scade
Inervatia : scade
Calcificare pulpara : creste.

48.
Noiune de coafaj direct i indirect. Preparate
medicamentoase.
Coafajul indirect:pe fundalul cavitatii carioase este lasata o cantitate oarecare de
dentina patologic modificata care este acoperita cu hidroxid de calciu. El este aplicat cu ajutorul
unei sonde butonate pe portiunea cea mai profunda a planseului cavitatii dupa uscarea ei cu jet
de aer. Apoi pe fundalul cavitatii este acoperit cu ciment ionomer. Actualmente hidroxidul de
calciu este acoperit cu adeziv ,ulterior fiind aplicata o obturatie oermanenta.
Coafaj direct: aceasta metoda prevede aplicarea obturatiei curative .suprafata pulpei denudate
este irigata atent cu apa sterila sau cu solutia de clorid de natriu cu indepartarea ei cu un jet de
aer. Apoi fundul cavitatii sau cu un tampon steril,preintimpinind prin aceasta singerarea . Apoi
pe pulpa denudata se aplica hidroxidul de calciu si o obturatie izolatorie din ciment ionomer si
acoperit cu o obturatie de durata. Dupa finalizarea tratamentului pacientii sunt luati la evidenta
de
dispensarizare.

49.

Noiune de rdcin cu apexul neformat.

26

50.
Noiuni de apex anatomic,
radiologic. Importana practic a lor.

fiziologic

Apexul anatomic : se afla la nivelul zonei de trecere a dentinei canalului radicular in

cimentul radicular unde se termina canalul. Poate fi nu la apex dar lateral , mezial , vestibular,
lingual.
Apexul radiologic : cel mai indepartat punct care poate fi vazut pe radiografie.
Apexul fiziologic : Locul ingustar sau constrictii apicale interioare la o distanta de 11,5 mm de la cel radiologic
Pot fi 1) const trapezoid.
2)in forma de con
3) multipla
4)paralele

51.
Permeabilitatea smalului, rolul n dezvoltarea
i tratarea cariei.
52.

Pivoii parapulpari. Indicaii pentru aplicare.

Pivotii parapulpari sunt dispozitive metalice fixate in adincitura formata in

dentina mai mica decit grosimea pivotului(0,05) la o adincime de 2mm.In adincime
se fixeaza pivotul parapulpar,daca are filet se insurubeaza,daca este confectionat
de medic(0,5-0,7) s fixeaza.
In functie de modul de agregare la dentina:
1pivoti fixati prin cementare;
2pivoti fixati prin fixtiune;
3.pivoti fixati prin infiletare.
Este o tehnica de adeziune amelo-dentinara:
*pentru dintii vitali-pivoti parapulpari(dentinari);
*pentru dintii devitali-pivoti corono-radiculari.
Se indica cind retentia materialului de restaurare la dinte este deficitara si necesita
a fi suplimentata.

53.
Prepararea
cavitilor
prin
metoda
tunelizare. Tunelizarea complet i incomplet.

de

Metoda de preparare prin tunelare a aprut in urma implementarii cimenturilor

glasionomere si a materialelor compozite fluide,care permit reducerea considerabila
a volumului tesutului dentar intact indepartat,la prepararea si plombarea

27

cav.carioase de cl2de profunzime medie cu distructie minima de smalt a fetei

proximale,localizarea ceva mai jos de ecuator(intre punctele de contact si coletul
dintelui)prezentind un contact strins intre dinti.Spre deosebire de traditionala
deschidere a cavitatii carioase din O,catre focarul carios se creeaza prin acces
ocluzal o trecere sub forma de tunel.
A.Metoda tunelara partiala(incompleta)-prevede prepararea tesuturilor dure detare
fara perforarea smaltului partilor proximale.
B.Metoda tunelara completa-presupune perforarea cu freza a lamei adamantine
demineralizate sub punctul de contact.
Tunelizarea permite pastrarea crestei marginale intacte in locul treecerii suprafetii
masticatorii in cea de contact(ce face legatura intre peretii vestibulari si linguali) a
smaltului intact de pe suprafata proximala si a punctului de contact existent.
Metoda tunelara permite pastrarea intr-o oarecare masura,a rezistentei suprafetii
masticatorii a dintelui si reduce riscul unei posibile fracturari a coroanei lui.
Tunelarizarea vericala-prin fisura si foseta triangulara a suprafetei masticatorii a
molrilor(la premolari prin foseta meziala/distala),retragind freza diamantata la o
distanta de 2-2,5mm de la creasta marginala.Dupa trepanarea smaltului,in dentina
este creat un tunel orientat catre cavitatea carioasa.
Prin tunelul creat,cu ajutorul unei freze sferice de dimensiuni mici din cavitate se
inlatura in intregime toate tesuturile necrozante.Mai apoi cavitatea este spalata cu
apa,prelucrata cu sol.antiseptica si plombata cu ciment glasionomer sau
compozit.Folosirea compozitelor fluide in aceasta metoda are avantajul de a umple
toate neregularitatile cavitatii carioase.

54.
Prepararea instrumental a canalului radicular
dup tehnicile un pas napoi i mai jos de
coroan.
Metoda step-back este metoda conica. Esenta: efectuarea prepararii de la virful
canalului radicular catre partea lui ostiala, corespunzator in succesiunea utilizarii instrumentelor
endodontice de la marimea mica la una mai mare. Particularitatile acestei metode este preparea
conica a canalului radicular cu folosirea miscarilor de dute-vino ale unor files de marimi mai mari
dcit utilizate in alte metode obisnuite (Nr. 35, 40, 45, 50 si 55). La aceasta metoda de preparare
partea ostiala a canalului radicular se formeaza atunci cind partea apicala este deja formata. De
regula canalele radiculare preparate condorm acestei metode sunt obturate prin metoda
condensarii laterale.
Etapele:
1. Determinarea ultimii marimi de instrument (reamer) care trece liber pe toata lungimea
canalului radicular pina la orificiul apical.
2. Prelucrarea peretilor canalari cu alte tipuri de instrumente endodontice (k-files, h-files) de
acesi marime
3. Irigarea canalului radicular
4. Repetarea procedeelor anterioare cu o marime mai mare a instrumentelor endodontice

28

5. Revenirea la instrumentul de marimea anterioara. Astfel largirea canalului se efctueaza cu

minim trei marimi de instrumente, dat nu mai putin de 25.
6. Trecerea la preparea canalului radicular cu urmatoarea marime a instrumentelor si cu
lungimea de lucru fiind cu 1-3 mm mai mica decit anterioara.
7. Irigarea canalelor radiculare
8. Revenirea la instumentul care ajunge pina la orificiul apical cu curatirea acestuia frecvent e
utilizat h-file de rumegusul dentinar
9. Repetarea punctelor 6,7,8 cu urmatoarea marime a instrumentelor si lungimea de lucru fiind
cu 4-5mm si 6-8 mm mai mica decit cea initiala.
10. Repetarea procedeului cu marimea instrumentului si cu lungimea de lucru fiind cu 8-10 mm
mai mica sau se va efectua prelucrarea treimii superioare cu instrumentul de tip Gates
Gliden
Metoda crown-down. Scopul: indepartarea strat cu start al continutului canalului radicular de la
ostium pina la orificiul apical cu folosirea succesiva a instrumentelor d la marimea mai mare la
una mai mica. Aceasta metoda previne modificarea dispozitiei initiale a canalului radiculare
curbe si sinuoase. In aceasta metoda pentru indepartarea dentinei sunt folosite doar virfurile
instrumentelor.
Avantaje: prevenirea complicatiilor legate deimpingerea continutului contaminat dupa orificiul
apical in timpul prepararii mecanice. Sporirea eficientei irigarii canalului radicular la fiecare
etapa de preparare a acestuia, instrumentelende marimi mici, utilizate la prepararea treimii
medii si apicale sunt supuse unei solicitari mai mici, crearea formei conice a canalului radicular.
Etapele de lucru:
1. Determinarea lungimii de lucru cu 3 mm pina la apexul radiologic, determinarea adincimii
patrunderii instrumentului. Drept instrument optim este considerat file-ul nr.35 pentru
prelucrarea treimii coronare si celei medii. Daca file-ul nr.35 nu patrunde din start la
adincimea necesara canalul este initial largit cu instrumente mai mici.
2. Dupa introducerea instrumentului nr.35 pina la prima rezistenta se efectueaza doua rotatii
complete fara presiune apicala, se repeta prepararea cu un inatrument de o marime mai
mica pina la atingera lungimii de lucru provizorii a dintelui.
3. Pe masura avansarii catre orificiul apical se foloseste k-files de marimi tot mai mici si mai
mici. Instrumentul este introdus pina cind el nu va fi intim strins de ctare peretii canalului
radicular. Doar dupa aceasta el este introdus de doua ori fara presiune apicala. Dentina este
retezata prin miscari rotative cu partea apicala a instrumentelui endocanalar.
4. Determinarea lungimii de lucru definitive cu ajutorul examenului radiologic
5. Repetarea etapelor descrise anterior cu instrumentul nr.40 pina la ajungerea la lungimea de
lucru a dintelui

55.
Preparatele medicamentoase folosite pentru
tratarea pulpitelor prin metoda biologic.
In calitate de bazapentru obturatii curative pot fi folosite sulfanilamide,antibiotice,
clucocorticoizi,paste ce contin eugenol,sol oleica de vitamina A, faina heparinica si osoasa
,remodent si preparate pe baza de hidroxid de calciu. Un remediu standart pentru aceasta
metoda a devenit hidroxidul da Ca care exercita un efect bactericid, normalizeaz echilibrul acido

29

bazic, actioneaza antiinflamator si deshidratant, stimuleaza procesele de remineralizare cu

formarea
dentinei
secundare.

56.

Profilaxia cariei dentare.

Profilaxia cariei dentare reprezinta un complex de masuri indreptate pe de o parte,la

lichidarea situatiei cariogene in cavitatea bucala,si pe de alta parte la sporirea rezistentei
tesuturilor dentare.
*Din masurile de lichidare a situatie cariogene fac parte:asanarea organismului,limitarea
consumului de glucide,respectarea regimului alimentar,consumarea bucatelor cu
tratament culinar minim,igiena cavitatii bucale,stimularea salivatiei,repararea
deformatiilor dento-maxilare,obturarea fisurilor si orificiilor oarbe din dinti.
*Din metodele de sporire a rezistentei adamantinei dentare:formarea corecta a
primordiilor si dezvoltarea tesuturilor dentare,maturizarea calitativa a
adamantinei,terapia de remineralizare,aplicarea preparatelor de flor(cu efect general si
local),aplicarea solutiilor remineralizante pe baza de calciu si fosfor.

57.
Profilaxia
pulpitelor.
1.
2.
3.
4.

complicaiilor

tratamentul

utilizarea metodelor de tratament corect

utilizarea instr. endodontice corespunzatoare
cunoasterea zonelor topografice cu risc crescut de complicatii,
cunoaterea anatomiei si morfologiei dintelui

58.
Punctul de contact. Importana lui. Metode de
restabilire.
Fiecare dinte prezinta cite 4 fete, fiecare dintre fete prezentind in apropierea coletului
bombari, care dirijeaza caderea alimentelor farimitate la o anumita distanta de tesutul moale
inconjurator denumit parodontiu, deci un control in protejarea acestuia.Prin bombarea lor,
dintii realizeaza intre ei puncte de contact, care au rol de aparare Si stimulare a tesutului
parodontal. Prin unirea bombarii a doi dinti vecini ia nastere un triunghi, cu virful in dreptul
bombarilor si baza la nivelul gingiilor, baza fiind reprezentata prin asa-numita papila
interdentara. Punctele de contact impiedica patrunderea alimentelor printre dinti prevenind
astfel imbolnavirea papilei interdentare- in acelasi timp, ele transmit presiunea masticatorie
de la grupul de dinti ce realizeaza la un moment dat masticatia, la toti dintii arcadei
respective, solicitarea fiind transmisa parodontiului tuturor dintilor care, in acest mod, va fi
stimulat.
Metode de restabilire. Punctul de contact se restabileste cu ajutorul matricii. Exista 2 metode
de aplicare a matricii: 1.Matricea este pusa in modul traditional, este fixata aplicind
captuseala izolatorie pe toti peretii dupa aceasta amalgamul este introdus in cavitatea
pregatita. 2. Este folosita la loclizaea cavitatii principale pe suprafata de contact posterioara,
cind este dificil abordul catre ea, este aplicata captuseala izolatorie, este fixata matricea, apoi
amalgamul este introdus in portii mici.

30

59.
Recomandri pentru pacieni n perioada de terapie
remineralizant.
60.

Rolul microflorei n dezvoltarea cariei dentare.

Rolul microorganismelor in formarea si aparitia cariei dentare o serie de

microorganism mai ales streptococii, conditioneaza procesele de deminiralizare in
experienta.
Lactobacilii : microorgan gram positive, care produc acid si manifestari
acidorezistenta. La pacienti cu carie multipla saliva contine lactobacilli marit.Tot
odata se remarca numarul lor redus in placa dentinara.
Streptococii : coci gram pozitivi, din speciile cariogene fac parte Str.Mutans ,Str.
Sanguis. Str.Salivarius. .. Str. Mutans 80-90% numarul total de microorganism.

61.

Saliva lichidului bucal. Componena. Funciile.

1500 ml pe zi,viscozitatea 1,2-2,4 unitati dupa Ostwald, continut(99,4 -apa,

0,6- materii organice si anorganice-saruri de Ca,compusi ai K,Na,cloruri,bicarbonati,
fluoruri)
enzime - 4 grupuri principale: carboanhidraze, esteraze,transferaze,grupul mixt
Alfa-amilaza - hidroliza partiala a glcidelor,pina la dextrani maltoza si maltaza.
Saliva conine fosfataze,lizozim,hialuronidaza,calicreina, peptidaza,ADN-aza,ARNaza.
Functia salivei: protectie(umectarea si tapetarea cu mucina a mucoasei,spalarea
suprafetei dintilor si tunicii mucoase,asigurind curatarea lor de microorganisme
,proprietate bactericida,plasmocoagulanta si fibrinolitica-asigura homeostazia locala
,neutraizarea acizilor si bazelor) digestiva (asigurata de catre alfa-amilaza si
maltaza etc.)

62.
Spaiul endodontic.
dentinar i cimentar.

Caracteristica

conului

Spatiul endodontic reprezinta un system polimorf complex si reciproc conex, de

canele si cavitati ale dintelui,sistemul avind legatura partiala cu complexul pulpoapical , ce include in sine paradontiul apical impreuna cu cementul,osul cortical si
spongios invecinate apexului radacinii dentare.Sapatiul endodontic trebuie impartit
in citeva nivele:
Nivelul 1)cavitatea coronara si spatial principal al canalului radicular.
Nivelul 2)anastamozile si golfurile (canalele de calibru mic ce se termina orb) ale
canalului radicular.
Nivelul 3) canalele radiculare laterale si ramificatiile deltoid apicale.
Nivelul 4) ductul dentinar si canaliculile dentinare

31

63.
Structura histologic
despre pulpa dentar.

datelor

fiziologice

Pulpa dentara este situate in cavitatea dintelui si se imparte in partea coronara si

radiculara.Pulpa reprezinta un tesut conjunctiv lax alcatuit din substanta fundamental
(intracelulara) celulel si elementele fibroase si include vasele si nervii.
Substanta fundamental a pulpei :este alcatuita mai ales din mucoproteine ,glicoproteina si
mucopolizaharide, Toate tipurile de metabolism se desfasoara prin intermediul substantei
fundamentalepentru a patrunde din vasele sanguine in cellule metabolitii se dizolva mai intii in
substanta fundamental/ ea se afla mereu in stare dinamica de polimerizare depinde de virsta/
de activitatea functionala de stare fiziologice.
Fibrele pulpare: fibre de collagen si reticulare, fibre elastice nu au fost detectate. Ele se
raspindesc difuz si fascicular, fasciculele trec parallel cu trunchiul nervos sau formeaza
mansoane colagene pentru vasele sanguine. Pulpa tinara are mai putine fibre ca cea mai in
virsta , pulpa radiculara comprima mai multe fibre de cit cea coronara.
Celulele [pulpei : destingem 3 tipuri de cellule : periferic (odontoblastic) ,
subsuperficial(subodontoblastic) si central.
Cel odontoblastic format din stra cite 2-4 alaturi angreneaza una cu alta prin legaturi
desmozomale, existe cellule tinere slab differentiate si mature- odontoblaste.
Odontoblastele prezinta niste cellule structura polare: au corp si prelungire. Prelungirile
periferice sunt situate in predentina si dentina, (in canaliculile dentinare) si ajung pina la
jonctiunea dentino adamnatina, prelungirele central 1-2 la numar sunt situate In pulpa si nu
parasesc limitele acesteia. Odontoblastul contine un nucleu in interior cu 2 straturi intern si
extern in interior cintine structure celulare, retea citoplasmatica, de tip granular, ribozomi,
polizomi,si mitocondrii.Una din functiile odontoblastelor este de a structura substanta
fundamental si fibrele colagene.
Stratul subodontoblastic : contine o multime de cellulestelate pulpocite, acestea comporta
numeroase prelungiri , ele contacteaza cu odontoblastele subiacente prin desmozomi nucleul e
de forma oblongata, ocupa o mare parte din cellula cromatina lui este condensata spre periferie.
In stratul central al pulpei sint situate fibroblaste histocite ,cellule plamatice ,limfocite , si
monocite. Fibroblastele sunt cele mai numeroase celulele ale pulpei marimea de la 9-15
mmicroni.In citoplasma numerosi , mitocondrii, ribozomi ,fibrile.
Histocitele: (macrofagocite stationare reprezinta niste cellule ce forma neregulata, in caz de
macrofagocite veritabile pentru fagocita bacterii si corpi straini.

32

Plasmocitele au o forma sferica sau ovala cu dimensiuni de la 10 la 25mmk,nucleul are o

forma ovoida sau dferica, contine cantitati mari de cromatina.Functia celulelor consta in
realizarea sintezei globulinilor si anticorpilor.
Granulocitele neutrofile si bazofile sunt niste celule de forma sferoida sau ovala, cuprinse intro
membrana biconturata.nucleul este segmentat , in citoplasma lor se observa granule neuteofile
si bazofile. S-a constat ca in granule se contin enzime hidrolitice.DNA aze RNAaze , fosfataze,
peroxidaze. Citoplasma contine mitocondrii, ribozomi liberi, complex golgi, si retea
citoplasmatica.celule executa functia de protectie.

Irigatia sanguina a pulpei : vascularizatia pulpei este dictata de necesitatile ei, patrund prin
apexul radicular, numerose vase patrund prin orificiile laterale si accesorii, la apex ajunga de la
20-25. Prin a.maxilara interna, a.infraorbitalis, aa.alveolare superior et posterior.grupul
masticator este vascularizat de ramurile dentales aa.alveolaris superir et posterioris.Vasele
sanguine principale ( o artera si vena insotitoqre) intra in radacina dentara din periciment.

Datele fiziologice despre pulpa : functia trofica ,de protectie, plastica.

Trofica : reteaua sanguina si limfatica e bine dezvoltata Substatnta fundamental constituie un
mediu prin care elementele nutritive din singe ajung in cellulele pulpare, iar produsele
metabolismului din nou prin acelas mediu revin in reteaua sanguine venoasa.trofica mai putin
se realizeaza prin prelungirile odontoblastelor.

Functia de protective sau bariera: In pulpa ea este realizata de celulele sistemului

reticuloendotelial. Din cellule acestui system fac parte histocitele , care in procese patologice se
transforma in macrofagi mobili si executa functia de fagocitoza.

Functia plastica : se asociaza cu cea de protectie Obliterarea cnaliculilor dentinale, depozitele

de dentina tertiara constituie niste bariere care apara pulpa contra agentilor externi si
dificilizeaza patrunderea bacteriilor in ea. Ea se declara chiar de la inceputul vietii si nu se

33

termina pe tot parcursul vietii, dupa merge dezvoltarea dentine primare, secundare su tertiare
etc.

64.
Tabloul clinic, diagnosticul
pulpitei cronice fibroase.

diferenial

al

Pulpita fibroasa cronica - bolnavul acuza dureri paroxistice in dinte de la diferiti excitanti:
termici, mecanici si chimici. Din anamneza se deduce ca dintele durea si mai inainte. Durerile
spontane apar rar si pot sa lipseasca definitiv. Durerile reflexe apar cu o reactie intirziata doar la
excitanti puternici, precum si in caz de schimbare brusca a temperaturii ambiante. Prin sondarea
fundulului cavitatii deseori se constata prezenta unui orificiu de comunicare intre cavitate
carioasa si cavitatea coronara. Sondarea pulpei este dolora. Pulpa singereaza. Se constata
fibrinizarea pulpei. Electrosensibilitatea este de 40-60 mA. In unele cazuri pulpita fibroasa
cronica poate evolua fara ca sa existe un orificiu de comunicare intre cavitatea carioasa si
cavitatea dintelui. In aceste cazuri sondarea fundului cavitatii carioase determina o dentina
compacta sau material de obturare. Se constata o dilatate a fisurii periodontale sau focare de
ramolisment al tesutului osos in regiunea apicala a radacinii.
Diagnosticul diferential: se va diferentia decaria profunda, de pulpita acuta de focar, pulpita
cronica gangrenoasa. Diferentierea de caria profunda in care apare o reactie folora la toate
tipurile de excitanti. In caria profunda ea se atenueaza dupa inlaturarea excitantului, insa in
pulpita cronica fibroasa ea persista un timp. Diferentierea de pulpita acuta de focar se va face
datorita unei anamneze minutioase care ne da posibilitatea sa constatam, ca pulpita fibroasa
cronica evolueaza un timp mai indelungat, in care procesul se poate acutiza in repetate rinduri.
Cavitatea dintelui in majoritatea cazurilor este dschisa, sondarea pulpei coronare nu provoaca o
durere nu prea puternica sau ramine indolora. Durerile in pulpa se pot declara doar in caz de
sondare profunda cu ace endodontice.

65.
Tabloul clinic, diagnosticul diferenial
tratamentul cariei n stadiu de macul.

Caria in stadia de macula : Stadiul de macul sau demineralizarea

carioas. Demineralizarea adamantinei se deceleaz cu ocazia inspeciei prin
faptul c e modificat culoarea ei normal pe o anumit poriune delimitat i prin
apariia unor macule mate, alburii, brune deschise sau brune nchise sau chiar a
unei macule cu nuane negre. Procesul debuteaz cu pierdere a luciului natural al
adamantinei pe o poriune restrns. De obicei aceasta se nregistreaz n regiunea
coleiului. Alturi de gingie. Suprafaa focarului de infectare la nceput este minim,
ns treptat se extinde i poate antrena o poriune mare a regiunii pericervicale.
Apoi toat macula sau o parte din ea i modific nuana. Se consider, c
modificarea culorii focarului de deminiralizarea se produce din cauza sporirii
dimensiunilor microspaiilor i ptrunderii materiilor colorate de natur organic.
Observrile clinice denot c macula cretoas alb (deminiralizarea progresant) se
transform n carie superficial din cauza tulburrii integritii stratului superficial,
sau n macula pigmentar de pe urma ncetinirii procesului de demineralizare.
Acesta este procesul de stabilizare. Se va ti ns c stabilizarea este temporar i

34

mai devreme sau mai trziu la nivelul maculei pigmentare va apare un defect de
esut. Cu ct suprafaa ei este mai mare, cu att evoluia procesului patologic este
mai intensiv i cu att mai repede el va ajunge la o leziune vizibil. Dac pata
carioas brun ocup 1/3 sau mai mult din suprafaa proximal a dintelui, atunci
indiferent de datele examenului clinic (anamez, sondare) sub aceast macul se
produce o leziune a esuturilor dure de tip carios medie. Caria n stadiul de macul
alb evolueaz asimptomatic i se depisteaz doar n cazul unui examen minuios.
Macula devine vizibil dup uscarea suprafeei dintelui cu un jet de aer. La excitenii
termici dintele raspunde cu o reacie obinuit o uoar hiperestezie care trece
curind. Pulpa dintelui reacioneaz la un curent de 2-6 microA. Dat fiind factul c
macula alb comport demineralizare, ea se coloreaz pregnant cu soluia de 2%
metilen blau, cnd aceasta se badijoneaz pe suprafaa adamantinei dintelui
supus preliminar curirii i uscrii. Macula pigmentar deasemenea evolueaz
asimptomatic. Macula carioas la fel va fi difereniat de macula n hipoplazie i
flouroz. n hipoplazie e tipic afectarea simetric a dinilor omonimi, ceea ce se
explic prin simultanietatea formrii lor, dezvoltrii i mineralizrii acestora. n
fluoror exist macule multiple, albe i brune, cu limitele estompate, situate pe
suprafaa tuturor grupurilor de dini. n caz de coninut sporit de fluor n apa
potabil, dimensiunile maculelor se mresc, iar caracterul modificrilor devine mai
pronunat: adamantina de pe toat coroana dentar poate mbrca o culoare brun.
Pentru fluoroz e caracteristic leziunea endemic apariia la toi sau la
majoritatea locuitorilor din regiunea concret.

66.
Tabloul clinic, diagnosticul
tratamentul cariei superficiale.

diferenial

Caria superficiala apare la nivelul maculei albe sau maculei pigmentare de pe

urma modificarilor distructive din adamantina dentara.Se observa o cavitate
mica(un defect superficial in limitele smaltului),care se determina in prezenta
senzatiei de denivelare (cu margini neregulate,adesea de factura cretoasa,pereti si
fund zgrunturosi).Daca caria superficiala este localizata in zona fisurilor este cu
marginile intacte deseori,aparind o dificultate de diagnostic.
Pentru caria
superficiala sunt caracteristic dureri pasagere de la actiunea unor excitanti
chimici:dulce,sarat,acru,la fel e posibila aparitia durerii de la excitanti
termici.Fenomenul se observa mai frecvent in regiunea coletului,in zona celui mai
fin strat de adamantina.Cariile superficiale sunt usor dureroasa la sondare(datorita
apropierii de jonctiunea smalt-dentina).In timpul sondarii instrumentul se poate
cufunda usor in smaltul alterat la o adincime neinsemnata.
In caria superficiala pulpa dentara reactioneaza la curent de 2-6 mA.
Diagnostic difential:
1.Hipoplazia adamantinei:
In hipoplazie suprafata adamantinei este neteda,neramolita, defectele sunt
localizate la diferite nivele ale dintilor si nu pe zonele de electie ale cariei,pe
suprafetele coronare dentare.
2.Eroziunile tesuturilor dure:
Eroziunea tesuturilor dure ale dinilor au un aspect calciform,fundul ei este
neted,lucitor.Eroziunea afecteaza coletele dentare,fiind insotita de
hiperplazie,sensibilitate sporita fata de excitantii mecanici,chimici si termici.
3.Defectul cuneiform:
Se localizeaza exclusiv pe coletul dentar,are peretii duri si o forma caracteristica a
defectului.Evolutia este asimptomatica.
Tratamentul:Prepararea cavitatii carioase

35

Prelucrarea medicamentoasa
Uscarea cavitatii
Aplicarea obturatiei de durata

67.
Tabloul clinic, diagnosticul
tratamentul pulpitei acute difuze.

diferenial

Bolnavul acuza dureri sicietoare de la orice fel de excitanti.uneori durerile pot

sa se declare la schimbarea temperaturii aerului-la inspiatii de aer cald-rece.Deseori
durerile lipsesc.
Bolnavul mentioneaza ca in trecut a avut dureri puternice ce s-au domolit si au
disparut definitiv.
Apare un miros fetid.
Examenul releva o caviatate carioasa profunda cu o deschidere relativ mare a
cavitatii dentare.adamantina are o nuanta cnusie.Datele obiective depind de gradul
de afectare a pulpei.
Sondarea este indolora si doar in orificiul canalului se determina singerare si
senzatie de durere.La aplicarea excitantilor de rece si de cald apar incet cu incetul
dureri ce trec treptat.In caz de existenta indlungata a unui proces de inflamatie sunt
posibile modificari destructive in periodontiu sub forma de dilatari ale fisurii
periodontale si formarea focarelor de ramolesment.
Electroexcitabilitatea dintelui este foarte redusa(50-80mA)
Ceea ce marturiseste despre necroza definitiva a pulpei.
Diagnostic diferential:
Pulpita gangrenoasa cronica e diferentiata
*p.fibroasa cronica
*de periodontita apicala cronica
In formele de periodontita cronica apicala prin interogare se poate clarifica
existenta unor episoade de periodontita apicala in trecut si despre actualizarile
acesteia.
In mucoasa,in regiunea de proiectie a dintelui putem observa fistule sau
edem.Introducerea unui ac in canalul radicular nu produce
dureri.lectroexcitabilitatea pulpei depaseste 100mA.
Tratamentul:
Extirparea devitala:
1vizita:
-prepararea partiala a cavitatii d
-deschiderea cornului pulpar
-aplicarea pastei
-aplicarea dentin pastei
2vizita:
acuze
-prepararea definitiva cu crearea accesului
-inlaturarea tavanului
-amputarea pulpeo coronare
-extirparea pulpei radiculare
-prelucrarea mecanica si medicamentoasa a canalului radicular
-determinarea lungimii de lucru
-obturarea canalului radicular
-con-gutaprca condensarea laterala
-roentgen
-obturarea de baza si permanenta

36

68.
Tabloul clinic, diagnosticul diferenial
tratamentul pulpitei cronice gangrenoase.

Bolnavul acuza dureri siciitoare de la orice fel de excitanti, mai ales de bucate fierbinti,
care nu inceteaza dupa inlaturarea acestor excitanti. Uneori durerile pot sa se declare de la
schimbarea temperaturii aerului - la inspiratie iesind in strada si invers. Deseori acuzele de
durere lipsesc. Deseori se face simtit un miros fetid din gura. Bolnavul mentioneaza ca avut
dureri puternice in trecut care apoi s-au domolit sau au disparut definitiv.
Examenul releva o cavitate carioasa profunda cu o deschidere frecventa larga a cavitatii
dentare. Adamantina uneori comporta o nuanta cenusie. Datele obiective depind de gradul de
afectare a pulpei.
In stadiile incipiente ale afectarii gangrenoase prin sondare se releva dureri in pulpa si
singerare. In pulpita gangrenoasa de evolutie trenanta pulpa coronara poate suferi o histoliza
deplina, are o culoare cenusie, sa pastreaza doar o parte sau pulpa radiculara in intrgime. In
astfel de cazuri sondarea pulpei se dovedeste a fi indolara si doar in orificiul canalului se
determina singerare si senzatii de durere. La aplicarea excitantilor de rece si de cald apar
incetul cu incetul durerile care trec treptat. In caz de existenta indelungata a unui proces de
inflamatie sint posibile modificari destructive in periodontiu sub forma de dilatari ale fisurii
periodontale si chiar de formare a unor focare de ramolisment. Electroexcitabilitatea dintelui e
foarte redusa (50-80 mA), ceea ce marturiseste despre necroza definitiva a pulpei sau in orice
caz de necroza partii ei coronare.
Diagnosticul diferential: pulpita gangrenoasa cronica urmeaza sa fie diferentiata de pulpita
fibroasa cronica, de periodontita apicala cronica. In formele cronice de periodontita apicala prin
interogare se poate clarifica existenta unor episoade de periodontita apicala in trecut si despre
acutizarile acesteia. In mucoasa in regiunea de proiectie a dintelui putem observa fistule sau
edem. Introducerea unui ac in canalul radicular nu produce dureri. Electroexcitabilitatea pulpei
depasteste 100 de mA.

69.
Tabloul clinic, diagnosticul diferenial
tratamentul pulpitei cronice exacerbate.

Acutizarea (exacerbarea) pulpitei cronice e caracteristica o durere paroxistica in dinte cu

un caracter spontan. E posibila o durere vie indelungata cauzata de excitanti externi cu iradiere
in ramurile nervului trigemen sau o durere siciitoare trenanta ce se amplifica in timpul muscarii
pe dinte. Prin anamneza seva afla ca dintele a durut si mai inainte, ca au existat semne ale
uneia sin formele cronice de pulpita. Cavitatea dintelui in majoritatea cazurilor este deschisa.
Sondarea pulpei este dureroasa, percutia produce dureri usoare. Electroexcitabilitatea pulpei
este scazuta si corespunde fie ulpitei cronice fibroase, fie pulpitei grangrenoase cronice. Pe
radiografie se vizualizeaz o fisura periodontala dilatata sau o osteoliza in regiunea apicala a
radacinii.
Diagnosticul diferential: acutizarea pulpitei cronice se fa diferentia de formele acute ale pulpitei,
de la periodontita acuta apicala si de periodontita in acutizare. Pentru periodontita acuta si
cronica in decurs de acutizare sunt caracteristice dureri constante, fara intermitente, lipsa de
acuze de dureri provenite de la excitanti termici si chimici. Se constata modificari in mucoasa in

37

regiunea dintelui in cauza. Un simptom caracteristic pentru periodontita acuta si cronica in

acutizare o constituie durerea puternica in caz de muscare pe dinte sau in caz de percutie.

70.
Tabloul clinic, diagnosticul diferenial
tratamentul pulpitelor acute de focar.

P.acuta de focar constituie stadiul de debut al inflamatie pulpei si focarul

acestuia se localizeaza de obicei in portiunea cea mai apropiata de cavitatea
cariata.Din aceasta cauza procesul inflamatoriu debuteaza mai frecvent in regiunea
cornului pulpar si apoi proceusul se manifesta asupra pulpei coronare si radiculara.
Durata acestul proces este pin la 2 zile
Bolnavul acuza dureri intense la orice fe de excitanti.Spre deosebire de caria
dentara,pentru care la fel sunt caracteristice durerile la excitanti,in pulpiata acuta
de focar durerea se declara de la excitanti de forta mica si nu terc dupa
suspendarea excitantului.
Durerrile pot sa apara spotan fara vre-o cauza explicabila.
Frecventa si durata durerilor variaza intre 10-30 min si nu depasesc o ora,perioada
indolora tine citevai ore.
Durerea nu iradiaza,noapte intensificindu-se.
Inspectia nu releva modificari.Se observa o cavitate carioasa cu dentina
ramolita,dupa chiuretare vedem peretii si tavanul indurati.
Prin sondare este o portiune mai dureroasa si anume pe fundull cavitatii linga cornul
pulpar.
Electroexcitabilitatea este scazuta si anume la cuspidul in dreptul caruia este
localizat procesul.
Percutia este indolora.
Diagnosticul diferential:
P.acuta de focar se va diferentia
*de caria profunda
*de pulpita acuta difuza si cronica fibroasa
*de inflamatia papilelor
Se distinge de caria profunda prin prezenta durerilor paroxistice spontane,care se
intensifica noaptea,precum si prin durata acceselor de durere ca reactie la excitantii
externi.
In pulpita acuta nu exista dureri iradiante,accesul de durere este intotdeuna mai
putin indelungat decit perioada indolora,ceea ce o deosebeste de p.acuta difuza.
Spre deosebire de p.acuta de focar pentru p.cronica fibroasa nu sint caracteristice
durerile spontane si nocturne.Durerile apar mai frecvent de la exctanti termici,se
constata dureri acute antecedente.
Uneori identificam o cavitate dentara deschisa cu o senzatie de durere vie cu
singerari ale pulpei in momentul sondarii.Electroexcitabilitatea pulpei 20-30 mA
In caz de inflamatie a papilei intodeauna exista edem,hiperemie,senzatii de durere
si singerari la palpare.Cavitatea carioasa poate lipsi,insa daca ea exista,nu va
genera un semn al inflamatiei pulpei.
Tratamntul:
Metoda amputarii devitale
1vizita:
-prep.partiala a cavitatii carioase
-deschiderea cornului pulpar
-aplicarea pastei arsenicale
-aplicarea dentin-pastei
2vizita:
-acuze,percutia
-inlaturarea obturatiei provizorii
-prepararea definitiva cu creazea accesului
-inlaturarea tavanului

38

-amputarea pulpei coronare

-aplicarea sol.ptr impregnare(rezorcin-formalina)
-aplicarea dentin-pastei
3vizita:
acuze
-inlaturarea pansamentului
-aplicarea pastei de foredent la orificii
-obturarea de baza si permanenta.

71.
Tabloul
clinic,
diagnosticul
difernial
tratamentul pulpitei cronice hipertrofice.

Bolnavul acuza dureri siciitoare ce se declara la diferiti excitanti. Bolnavul acuza frecvent
excrescente de carne care singereaza la orice ocazie. In unele cazuri poate exist doar
singerare, pe cind durerile lispesc sau durerile pot sa se declare doar in timpul masticatiei.
Examenul releva o cavitate carioasa in pulpa cu tesut proliferativ. Acesta din urma poate fi dur
sau de tip granular, care singereaza lesne de la orice atingere. Pot aparea dureri de intensitate
mica.
In caz de polip al pulpei in cavitatea carioasa se observa o formatiune tumorala compacta de
culoare roz-pala. Sondarea ei nu produce singerare si e putin dureroasa. Reactia la excitanti
termici nu este pronuntata. De regula, in portiunile periapicale, conform datelor radiografice
modificari nu se constata.
Diagnosticul diferential: proliferarea papilei gingivale sau tesutului granular din periodontiu, cu
bifurcatia, trifurcatia radacinilor. Proliferarea papilei gingivale se produce de pe urma unui
traumatism cu o margine transanta a cavitatii carioase. Pentru precizarea diagnosticului se
foloseste o sonda cu care se preseaza gingia proliferata trecind-o pe marginea exterioara a
cavitatii carioase. Daca sursa de excrescenta a tesutului de granulatie o constituie periodontiul,
atunci introducerea adinca a sondei nu produce dureri. Poate sa se observe o singerare
puternica si sa se formeze o perforatie a fundului cavitatii coronare. Se observa pe radiografie o
rarifiere a tesutului osos in regiunea bifurcatiei sau trifurcatiei.

72.
Tehnica de aplicare a pastei arsenicale.
Mecanismul de aciune. Complicaiile. Componena
pastelor arsenicale.
Cu o freza mica sferica sau fisurata se deschide maximal larg cavitatea carioasa,care
apoi cu ajutorul unui excavator se elibereaza de dentina ramolita si de strujituri. In caz de
reactie dolora acuta la prima vizita se face doar o preparare partiala a cavitatii carioase. Dintele
se izoleaza de saliva cu rulouri de vata , cavitatea carioasa se usuca cu tampoate si in caz de
dureri atroce pe fundul cavitatii se pune pentru 3-5min un tampon cu lichid analgezic. Dupa
combaterea durerilor cu o freza sterila sferica de diametru respectiv , iar in caz de osteoporoza
vadita a dentinei cu o sonda stomatologica se degaja pulpa. Necesitatea deschiderii camerei
dentare inainte de a aplica pasta arsenicala este dictata de tendinte,pe de o parte , de a crea
conditii optime pentru patrundere anhidridei arsenicale in pulpa,pe de alta parte, pentru a obtine
refularea exudatului din tesutul inflamat, ceea ce constituie chiar prin sine o actiune curativa. Se
va tine cont de faptul ca in perioada actiunii preparatelor arsenicale se produce o intensificare a
fenomenelor de edem a tesuturilor , ceea ce amplifica reactiile dolore. Pasta arsenicala se

39

aplica cu virful unei sonde in doza indicata ,apoi peste ea se pune un tampon de vata fara a fi
tasat,imbibat cu materie analgezica. Cavitatea carioasa se obtureaza etans fara tasare cu
dentina artificiala malaxata pe apa. O eventuala presiune a dentinei asupra pulpei denudate
poate fi cauza intensificarii reactiei de durere. Pasta arsenicala contine:anhidrida
arsenioasa,anestezice locale(cocaina,anestezina),substante antiseptice( timol,iodoform,ulei de
camfor),subst medicamentoase ce inhiba difuziunea arsenicului in tesutul pulpar,substante
pentru prelungirea actiunii arsenicului(tanin-subst.astringenta).

73.
Terapia cariei prin metoda remineralizant.
74.
Termenii de erupie, de formare i resorbie a
rdcinilor dinilor temporari.
dinte
le

Faza de initiala
de dezvoltare
intrauterina

Faza
initiala
de
miniraliz
are
intrauter

eruptia

Radacin
a
formata

Inceputu
l
resorbti
e
radacinii

Resorbti
a
complet

6-7 sap

4.5 luni

6-8 luni

2 ani

6-7

II

6-7 sap

4.5luni

8-12
luni

2ani

6-7

III

8-9sap

7.5 luni

1620luni

4ani

10-11

IV

8-9sap

7.5 luni

1216luni

4ani

9-12

10 sap

7.5 luni

2030luni

5 ani

9-12

75.
Topografia cavitii dinilor. Crearea accesului
la camera pulpar.
Cavitatea dintelui la incesivii maxilei si mandibulei : este formata de peretii
vestibulari,lingual si doi laterali avind o forma trigonala. Cea mai larga este situate la nivelul
coletului dintelui , ingustinduse catre trecerea in canalul radicular. Canalel a incisivilor centrali
sunt largi , ale incisivilor laterali ceva mai ingusit si compresati bilateral. Partea coronara a
cavitatii trece nemijlocit in canalul radicular
Canalul poate devia spre vestibulae sau distal.ostiumul este ingusr. Lungimea radacinii 1215mm.sunt prezente semnul curburii coroanei si , unghiului, semnul radacinii.

40

Incisivul lateral : radacina : o singura radacina, apexul orientat catre palatinal, In sens V-O
orientate spere incizal , cu largimea maxima la nivelul cervical. In sens M-D urmareste conturul
coroanei , avand largimea maxima in 1/3 incizala.
Camera pulpara a incisivilor central are diametrul M-D mai mare fata de cel V-O situatiia find
inversa la cel lateral.
Caninul maxilar : edificarea apicala 10- 11 ani . apexul efilat, rareori au doua radacini, camera
pulpara ingusta un singur corn pulpar.ca forma seaman cu incesivul , dar este mai lunga in sens
v-o de cit in sens M-D , canlul de tip 1, forma ovala, rotunginduse doar in 1/3 apicala, de obicei
drept, cu o curbura apicala spre distal , adeseori in regiunea apicala este foarte subtire si efilat,
facind masurarea dificila.
Primul premolar maxilar: edificiul apical 12-13 ani , 2 radacini una V mai lunga si una P, si
doua canale ( au traiect comun pin in 1/3 medie a dintelui)
O singura radacina 30% , trei radacini 6% doua V ,si 1 P.
Prezinta doua coarne destincte este larg in V-O , si M-D fiind mai inguste.
Podeaua camerei este rotungita cu punctual cel mai inalt in centru si , in general sub nivelul
marginii cervicale.prezenta canalelor lateralein regiunea apicala poate fi 49 %
Canalele au forma de pilnie si sunt situate unul V si unul P ( corespunzator cuspizilor)
Canalele radiculare sunt de obicei separate , drepte si rotunde pe sectiuni.

Al doilea premolar maxilar : in general o singura radacina doua radacini in 15 %din cazuri una
V si P. Este larga in sens V-O si ingusta in sens M-D. Se ingusteaza catre cervical. Canalul de
obicei drept predominant canale cu morfologie tip 1 tipul II si III la peste 25 %din cazuri.

Primul molar maxilar : in general are 3 radacini ( doua vestibulare M-V, si D-V , si una P) si trei
sau 4 canale . suplimentar in radacina M-V , rdacina palatinala putin mai lunga de cit cele 2 .
este usor curbat vestibular 1/3 apicala.exista variati cu 2 radacin I palatinale si doua canale,
forma de patrulater, mai larga in sens V-O decit M-D, patru coarne pulpare, cel mai ascutit fiind
cornul M,V cornul D,V este mai mic.

41

Cavitatea dintelui : reprezinta prin forma si dimensiunile sale o copie minimalizata destul de
fidela a formei dintelui.
Cavitatea dintelui se imparte : 1) partea coronara 2) partea radiculara.
1a) plafonul(tavanul)
2)planseul (fundul)
3) peretii.

2B) canalele radiculare pot fi

Drept, Radiar , in golf, ovalar, deltoid, rotund , triunghiular, liniar, semilunar, in 8.
Dintii monoradiculari comunica cu camera pulpara dupa deschidera ei , cele pluriradiculare ai
intrari separate, Punctele de elecetie la dintii monoradiculari fiind cingulum , la cei pluri radiculari
in dependeta de topografia dintelui si proiectie orifiiciilor de intrare in camera pulpara.

76.

Tratamentul cariei profunde.

In aceasta forma a procesului carios exista modificari importante in dentina ceea ce

conditionaeza acuzele. Sondarea releva o cavitate profunda,adesea larga,umpluta cu multa
dentina ramolita. Deseori marginile adamantinei sunt subminate.In timpul sondarii
intrumentul se poate cufunda la o adincime mare,dar nu va comuica cu camera pulpara a
dintelui,deoarece deasupra ei ramine un strat fin(> 0,5mm) de dentina decalcinata.Sondarea
fundului cavitatii carioase este dureroasa.
Determinarea volumului optim de dentina ce urmeaza a fi rezectat este constituit din 2
straturi:
*stratul extern:este infectat si neviabil.El este indolor si insensibil fata de
excitanti,remineralizarea lui este imposibila,colagenul pe care-l contine este denaturat
ireversibil.Acest strat se caracterizeaza prin evolutie activa a procesului carios,el se
localizeaza,de regula,pe peretii cavitatii.La prepararea cavitatii carioase acest strat este
necesar de indeparat.
*stratul intern-este neinfectat si viabil,posibil este partial demineralizat si pigmentat,dar
capabil catre remineralizare, colagenul pe care-l contine este denaturat,insa recuprabil.
Asemenea dentina poate fi gasita pe fundul cavitatii carioase.Ea este dura,pigmentata,sub ea
este un strat de dentina sclerotica(zona de dentina transparenta).
Pacientul acuza dureri de la excitantii mecanici,chimici si termici ce trec imediat dupa
inlaturarea excitantului.Sondarea planseului este dureroasa.Pulpa dintelui reactioneaza la un
curent de 2-6mA,insa excitabilitatea poate fi redusa la 10-12mA.

42

Diagnostic difential:
1.Caria medie
Caria profunda difera de cea medie prin acuze mai pronuntate(dureri intensive de la toate
tipurile de excitanti)ceea ce depinde de profunzimea cavitatii carioase.
2.Pulpita acuta de focar:
3.Pulpita Cronica fibroasa:
Caria profunda se distinge dupa caracterul si durata durerilor la excitantii externi,care in
pulpita sunt paroxistice si de mai mare durata,precum si de prezenta unor dureri spontane
fara a se aplica careva excitanti externi.In carie dintele reactioneaza la un curent d 2-6 mA,in
pulpite se remarca o excitare a pulpei la 15-20mA.
Tratamentul:
1 vizita: Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Pe fundul cavitatii se aplica pasta pe baza de calciu (calciu-eugenol)
Obturatia provizorie cu dentina pe apa
2 vizita: inlaturarea pansamentului provizoriu
Pelucrarea medicamentoasa
Pe fundul cavitatii se aplica pasta remineralzanta
Obturatie permanenta

77.

Tratamentul general i local al cariei.

Tratamentul general: Calciu gluconat 1 pastila x3 ori/zi 1 luna

Calciu glicerofosfat 1 x3ori/zi luna
Calciu lactat 1 x3ori/zi -1 luna
Fitin 0.25 x3/zi 1 luna
Vitaftor la 1 litru de ceai, 1 x zi 1 luna
Remodent 1 pulbere de dezolvat in 100ml de apa- clatituri
Micsorea dulciurilor din alimente
Alimentarea rationala
Folosirea productelor ce contin calciu si microelemente
2.Tratamentul local:
Terapia remineralizanta a) aplicarea sol. De 10% Calciu gluconat pe 20 min nr. 20
-30 b) Sol 2% Natriu floarat -5 min nr.20 -30 c) Sol 3 % Remodent 20 min
Frictiunea cu pasta de 75% fluor
Aplicarea lacului fluorat

43

78.
Tratamentul
medicamentos
radicular dup extirparea pulpei.

canalului

tratamentul medicamentos a canalului radicular dupa extirparea pulpei

prelucrarea medicametoasa a canalului radicular(folosirea instrument endodontic steril
cu prelucrare mecanica si medicamentoasa simultan. Antiseptic: hidraclorid de sodium
3%,clorhexidina 0,2%.cloramina1% ,EDTA. Etapa se finalizeaza prin degresare cu alcool
etilic,uscarea cu eter si mese sterile sau conuri de hirtie)

79.

Tratamentul pulpitei n cteva vizite.

tratamentul pulpitei in citeva vizite (metoda de devitalizare a pulpei) in literatura

drept clasice sunt:
in 2 sedinte -metoda de amputatie
in 3 sedinte-metoda de extirpare .
In ambele metode trebuie de respectat urmatoarele reguli:
1.aplicarea prep arsenios la apogeulul accesului de durere e interzis(se aplica pamsament
anestezic ,peste 24ore sub pansament se aplica prep arsenios)
2. in a 2 vizita trebuie indepartat toata dentina ramolita, pentru a preveni inactivarea
prep aresenios
3.prep arsenios se aplica pe pulpa denudata sau pe un strat fin de dentina
4. prep arsenios se aplica fara presiune pentru a evita actiunile brutale asupra pulpei
5. pansamentul trebuie aplicat etans (in urma contactului cu tesuturile moi pot aparea
complicatii: necroza gingiei marginale, papilei gingivale, gingiei alveolare)
6. se interzice aplicarea pansamentului arsenios in cavitatile carioase subgingivale-clasa
5 black( umiditate sporita nu garanteaza etansietatea pansamentului)
7. pansamentul trebuie inregistrat in fisa medicala indicind data aplicarii si data
urmatoarei vizite
.I prima vizita:
1. prelucrarea partiala a cavitatii carioase(se foloseste anestezia prin aplicatii,se
deschide cavitatea carioasa, se indeparteaza resturile Alimenatare, se inlatura cu freza si
excavatorul straturile superficiale ale dentinei ramolite la ionceput de pe pereti apoi de
pe fundul cavitatii carioase folosind periodic anestezicul prin aplicatii.in cavitati
carioase mici se indeparteaza marginile debordante . denudarea pulpei e extrem de
dureroasa de aceea se aplica o anestezie prin aplicatii sau anestezie trunculara)
2. deschiderea cavit dintelui( se efectueaza cu excavatorul sau freza sferica de
marimi medii sau mari foarte atent, pentru a nu se prabusi in cavitatea dintelui, trauma
pulpa. se realizeaza cu picurarea de antiseptic si control vizual permanent. este necesar
de avertizat pacientul despre posibila durere! in cazul unui proces carios care a evoluat
acut, dentina seamana cu un cartilaj, indepartarea dentinei ramolite se efectueaza strat

44

cu strat fara a exercita presiune aupra tesutului, se lucreaza cu suprafata laterala a

frezei. deschiderea cornului pulpar cu sonda !!!- cauzeaza o durere acuta. in cazul unei
pulpite difuze acute deschiderea cavitatii dintelui duce la scurgerea exsudatului seros din
cavitatea dintelui, reducerea presiunii intrapulpare si asigura patrunderea agentului de
devitalizare in pulpa. semnul denudarii pulpei-aparitia unor picaturi de exsudat cu singe
pe panseul cavitatii)
3. spalarea si uscarea cav car ( cav car se spala cu o solutie antiseptica slab calda
. se usuca cu bulete de vata uscate sau cu aer cald jetat. cav dint trebuie sa fie izolata de
saliva: rulouri de bumbac, aspirator de saliva,diga. )
4. aplicarea pastei devitalizante ( pasta se apica pe pulpa denudata de pe virful
sondei. se aplica pe cornul deschis al pulpei,sau pe un strat fin de dentina. pasta
arsenioasa e aplicata in dintii monoradiculari pt 24h in miltiradiculari pt 48h iar pasta
paraformaldehida pe 7-10 zile. pasta de pe virful sondei este plasata pe planseu in
apropierea proiectiei cornului pulpar ,iar in cazul orificiului de perforatie pasta e
aplicata pe peretii cav car si delasata cu o buleta se vata pe cornul deschis al pulpei)
5. acoperirea pastei cu un tampon cu sub anestezica ( pasta irita pulpa, sporeste
exsudatia, intensifica senzatia de durere. pentru asta se aplica un bulet de vata uscat
putin imbibat cu sub anestezica , prntru a absoarbe exsudatul format in urma actiunii
pastei si a micsora senzatia de durere.)
6. inchiderea cav cu obturatie temporara ( obturatia temporara se aplica atent
,fara presiune, pentru a nu provoca dureri si a nu deplasa pasta arsen si tamponul ce o
acopera, in acest scop pasta devitalizanta se aplica la o distanta de 2mm de la marg cav
.in cazul unor cavitati carioase mari sub marginea gingivala sau cu localizare
interdentara obt temp nu asigura etansietate suficienta , pericolul de scurgere a
anhidridei arsenioase poate duce la arsura sau necroza arsenioasa, in asa caz se
recomanda de inchis cav car cu pasta arsenicoasa cu ciment fosfat. pacientul trebuie
prevenit despre vizita obligatorie repetata! pacientul trebuie avertizat despre posibila
intensificare de scurta durata a durerii, citeva ore, se recomanda analgezice orale)
A II VIZITA
1 indepartarea obturatiei temporare
2. verificarea sensibilitatii dureroase
3. prelucrarea definitiva a cav car (cav car la incisivi si canini trebuie sa fie aduse la
suprafetele linguale . la premolari si molari cav sunt aduse la supr submasticatorie)
4. extensia cav dintelui ( se expandeaza orificiul de trepanatie in plafonul cav coronare cu
freza sferica cu miscari din intern spre extern. se urmareste crearea peretilor abrupti,
verticalizati.)
5. amputatia coronara a pulpei( I.G.Lukomsky recomanda ca amputatia sa fie realizata la
linia de amplasare preferentiala a precapilarelor,si la trecerea lor in capilare,adica la
adincimea ostiumurilor canalare. sub o picatura de antiseptic e indepartata toata pulpa
coronara cu ajutorul unui excavator ascutit,fragmentele ei se inlatura prin spalare cu jet
de apa cald sau fluid antiseptic. la final trebuie sa vizualizam ostiumurile canal cu pulp
de culoare rosie-surie.)

45

6.extensia ostiumurilo can radiculare( deschid si largirea se efectaueaza cu freze

lancelote sau freze tip gates-glider ceea ce previne posibilitatea complicarii cu pulpita
reziduala .dupa indepartarea cozoroacelor deasupra ostiumurilor ,ostiumul tre sa aiba o
forma "in pilnie")
7. mumifierea pulpei(in cavitatea dintelui se introduce sol pe baza de rezorcin- formalina ,
pulpa dentara ramasa e imbibata cu fluid de impregnare care sub actiunea catalizatorului
se polimerizeaza si se transforma intro masa vitroasa apoi se obtureaza cu o pasta pe
baza de rezorcin-formalina)
8. aplicarea obturatiei izolatorii
9.restabilirea formei anatomice a dintelui
A III VIZITA
7. Extirpatia pulpei radiculare (indepartarea pulpei cu pulpextractorul,se analizeaza
pulpa de pe pulpextractor si se analizeaza forma canalului)
8. Prelucrarea medicamentoasa a canalelor radiculare (prelucarrea cu sol de iod sau
unitiol pentru inactivarea resturilor de arsen, irigatie cu sol furocilina si clorhexidina, se
pot utilize mese de vata inmuiate in sol antiseptic. Hemoragia aparuta se stopeaza cu
mese de vata imbibate cu peroxide de hydrogen 3% , burette hemostatic sau
diatermocoagulator)
9. Prelucarea mecanica a canalului radicular (se largesc cu instrumente endodontice,
prelucrarea can radicular cu Endogel sau Glide ce permit alunecarea instrumentelor
endodontice si indepartarea rumegusului organic din canal. Etapa finala a prelucrarii
este cu sol de hidroclorat de Na 3% , H2O2 3% si irigare abundenta cu sol fiziologica sau
apa distilata. Uscarea cu aer din jet e interzisa!)10. Obturarea canalului radicular (este
insotit de control radiologic)11. Obturarea cav car si restabilirea formei anatomice a
dintelui

80.

Tratamentul pulpitei ntr-o singur vizit.

Extirparea vitala este indepartarea partii radiculare a pulpei. Esenta: consta in

indepartarea operativa intr-o sedinta a pulpei coronare si radiculare sub anestezia locala fara
utilizarea prealabila a remediilor devitalizante.
Indicatii: forme acute si cronice ale pulpitei, deschiderea accidentala a cornului pulpar,
complicatii ale metodei conservative, hiperestezia, abrazia patologica de gradul 3 si 4, pierderi
considerabile ale tesuturilor dure dentare, fracturarea partii coronare a dintelui cu deschiderea
cavitatii dintelui.
Contraindicatii: pacientii cu patologie generala, cind este contraindicata folosirea anestezicilor si
vasoconstrictoarelor, graviditatea primul si ultimul trimestru, perioada menstruala.
1. Izolarea cimpului operator, prelucrarea antiseptica a dintelui supus tratamentului dar si a
celor vecini.
2. Deschiderea camerei pulpare cu inlaturarea pulpei coronare, largirea infundibulafa a
ostiumurilor canalelor si amputarea pulpei ostiale.
3. Extirparea pulpei se efectueaza cu pulpextractorul care se insera in canalul radicular pina la
o senzatie de rezistenta usoara apoi se retrage 1-2 mm spre inapoi. Pulpextractorul trebuie
ales de calibru corespunzator dupa latimea canalului. Se roteste de 1-2-3 ori in ax apoi se

46

extrage din canal. La imposibilitatea insertiei pulpextractorului in canalele inguste si sinuase

curbe extirparea pulpei se realizeaza cu ajutorul K-files sau K-reamere.
4. Se realizeaza hemostaza
5. Largirea canalului radicular se efectueaza cu ajutorul instrumentelor endodontice.
6. Prelucrarea medicamentoasa a canalului radicular
7. Obturarea canalelor radiculare
8. Controlul radiologic al calitatii obturatii a canalului radicular
9. Aplicarea obturatiei izolatorii
10. Aplicarea obturatiei de durata

81.

Tratarea pulpitelor. Probleme i metode.

preoblemele in tratamentul pulpitei:

1.lichidarea focarului de inflamatie si atenuarea bolii
2.stimularea procesului reparativ si dentinogeneza
3.prevenirea periodontitei
4.restaurarea functiei si formei dintelui
metode:
I. conservarea vitaltatii pulpei
1.deplina (met biologica)
2.partiala(amputatia vitala)
II.depulparea (met chirurgicala)
1.completa(extirpatie)
a.vitala
b.devitala
2.partiala(devitala)

47