Sunteți pe pagina 1din 15

1.

Direcia profilactic n stomatologie


Orientarea profilactic n stomatologie este un principiu de baz a crui aplicare conxecvent n
practica stomatologic are menirea de a reduce considerabil prevalena principalelor boli buco-dentare
i a nevoilor de tratamente stomatologice, de a depista i trata ct mai precoce leziunile i bolile bucodentare i maxilo-faciale, de a preveni accidentele i complicaiile, frecventele leziuni sau boli
iatrogene, de a crea condiii optime de munc i de a transforma radical ntreaga practic siomatologic,
a crei posibilitate de realizare a fost demonstrat stiinific i care ofer perspective extraordinare
pentru viitor.
Prevenirea bolii reprezint strategia de reducere a factorilor de risc specifici unei
maladii, sau de ntrire a factorilor care reduc susceptibilitatea la boal, precum i
activitile destinate unor boli deja instalate.
2.Organizarea sanarii cavitaii bucale la copii:
Promovarea sntii reprezint procesul prin care indivizii sau colectivitile pot s-i sporeasc
controlul asupra determinanilor sntii, mbuntind starea de sntate.
Profilaxia primar are drept scop evitarea apariiei maladiilor i vizeaz pe de o parte
cretera rezistenei esuturilor cavitii bucale la aciunea factorilor nocivi i pe de alt parte
eliminarea factorilor cu rol determinant sau favorizant n declanarea afeciunilor
stomatologice.
Proflaxia secundar urmrete: depistarea i diagnosticul ct mai precoce al afeciunilor
buco-maxilo-faciale, vindecarea acestora cu un consum minim de medicamente, materiale
Profilaxia teriar se refer la concepia preventiv n cadrul tratamentului curativ, deci
cnd afeciunile stomatologice sunt deja instalate i sunt n faz avansat n cadrul evoluiei
lor.

3.Dispensarizarea copiilor la stomatolog:


Aceasta include n esen:
- ansamblul tehnicilor profilactice, studiul i analiza mijloacelor, a locurilor de aplicare i a personalului;
- educaia sanitar, depistarea, supravegherea i controlul aplicrii mijloacelor de profilaxie;
- analiza educaiei sanitare;
- corelaia ntre receptarea informaiei i aplicarea ei.
O alt parte integrant a stomatologiei preventive este dispensarizarea stomatologic activ i pasiv a
gravidelor, precolarilor, colarilor, muncitorilor din mediile cu noxe i bolnavilor cronici.
OMS recomand drept cerine obligatorii pentru medici n general - competena i ndemnarea. Acestea,
dublate de contiinciozitate i de o nalt conduit etic, sunt condiiile eseniale pentru o medicin
stomatologic moder, orientat profilactic.

4.Elementele de baza a profilaxiei


Profilaxia primar are drept scop evitarea apariiei maladiilor i vizeaz pe de o parte
cretera rezistenei esuturilor cavitii bucale la aciunea factorilor nocivi i pe de alt parte
eliminarea factorilor cu rol determinant sau favorizant n declanarea afeciunilor
stomatologice.
Proflaxia secundar urmrete: depistarea i diagnosticul ct mai precoce al afeciunilor
buco-maxilo-faciale, vindecarea acestora cu un consum minim de medicamente, materiale
Profilaxia teriar se refer la concepia preventiv n cadrul tratamentului curativ,
deci cnd afeciunile stomatologice sunt deja instalate i sunt n faz avansat n
cadrul evoluiei lor.

5.Nivelurile intensitatii cariei dentare propuse de oms


Indicele de intensitate (LL) este alcatuit din numarul mediu de dinti cariati , obturati (O) si extrasi (E)
ce revin la o persoana. Valoarea indicelui COE exprima gravitatea (activitatea) procesului. Exista diferite
adnotari ale acestui indice: CER (C - carie, E - extractie, R - reconstituire prin obturatii);
Indicele de sporire a intensitatii (rata cariei, morbiditatea) reprezinta cresterea indicelui COE intr-o
anumita perioada de timp (6 luni, 12 luni, 18 luni etc.).
OMS (1980) a propus urmatoarele niveluri de intensitate a cariei dentare la copiii
de 12 ani:
1. foarte joasa (0-1,1);
2. joasa (1,2-2,6);
3. moderata (2,7-4,4);
4. inalta (4,5-6,5);
5. foarte inalta (6,6 si mai mult).

7. Rolul alimentrii n profilaxia principalelor afeciuni stomatologice.


Igiena alimentatiei este inclusa de OMS intre cele patru mijloace deprevenire
a cariei dentare, alaturi de fluorizarea generala si locala, sigilarea santurilor
si fosetelor si igiena buco-dentala. Educatia privind igiena alimentatiei are un
rol important in mentinerea sanatatii orale.
Prin dieta se intelege totalitatea alimentelor solide si lichide ingerate care
includ componentele nutritive. Acestea vin in contact cu dintii, cu parodontiul
si cu placa bacteriana. Dintre constituentii dietei, intereseaza in mod
deosebit hidratii de carbon cu rol deosebit in etiopatogenia cariei dentare.
8.Nivelurile de stat:
La nivel de stat in RM programul de profilaxie stomatologica este coordonat prin urmatoarele reprezentati:
ministerul sanatatii,ministerul invatamintului,ministerul finantelor,ministerul economiei si reformelor,centrul
national stiintific practice de igiena,societati stiintifice a stomatologilor,uficiul European OMS
Pentru realizarea programului la nivel national se folosesc urmatoarele metode,educatia sanitara
igiena orala prin minajarea salelor de igiena orala in toate institutile prescolare, scolare, sputale si policlinici
procesul de fluorizare centralizat si necentralizat,profilaxia primara: sunt 4 metode propuse de OMS pentru
prevenirea primara a cariei dentare:fluorizarea generala si locala,,igiena alimentatiei,igiena bucodentara
9.Profilaxia principalelor afectiuni stomatologice in colectivitaati.
Profilaxia principalelor afectiuni stomatologice in colectivitati organizate de copii(gradinite , scoli)---- pentru
prevenirea si combaterea afectiunilor stomatologice folosim urmatoarele metode:,educatia
sanitara,dispensarea,control profilactic de 2 ori pe an,formele de educatie sanitara,forma active:
convorbiri,discursuri si cursuri ,forma pasiva:literature stiintifica, articole in presa periodica, demonstrarea prin
filme sau imesiuni televizatesi radiofonice cu mesaje educative sanitare si educatie sanetara prin expozitii,metode de
educatie sanitara

12.Metodele periajului dentar:


1.Metoda Bass:
Se executa miscari de vibratie fata-spate,cu presiune pe dinte, de 10-20 ori pe acelasi loc. Se periaz 2-3 dinti o data.
Perierea se executa vestibular si apoi oral,atat la arcada superioara,cat si la cea inferioara.
2.Metoda rularii:
Gura este intredeschisa,periuta se pozitioneaza in vestibule parallel cu axul dintelui, a.i. manerul sa fie in dreptul
ului de ocluzie. Se realizeaza o miscare de rotire,insurubare.
3.Tehnica Stillman:
Se adreseaza curatarii gingiei si zonei cervicale dentare. Peria se aplica la 45s,intre gingie si zona cervicala,se
preseaza pe dinte pana albeste gingia si se executa o miscare combinata de rotire si vibrare in acelasi timp. Pt zona
palatinala si zona linguala se foloseste tehnica rularii.
4.Metoda Fones:
Se realizeaza cu perii moi, periuta introducandu-se intre obraji si dinti,cu arcadele in contact si se realizeaza o rotatie
ampla,igienizand ambele arcade simultan. Se incepe de la molari spre frontali si dupa igienizarea zonei vestibulare,
se deschide gura si se spala palatinal si lingual.

13. Metodele si subectul instruirii igienice a populatiei.


. Pentru prevenirea si combaterea afectiunilor stomatologice folosim urmatoarele metode:
educatia sanitara
despensarea
control profilactic de 2 ori pe an
formele de educatie sanitara
forma active: convorbiri,discursuri si cursuri
forma pasiva:literature stiintifica, articole in presa periodica, demonstrarea prin filme sau imesiuni televizatesi
radiofonice cu mesaje educative sanitare si educatie sanetara prin expozitii
Metode de educatie sanitara :
educatie colectiv generalizata
Educatie in grup
Educatie individuala
14.Factorii de risc in aparitia cariei dentare:
Caria este un process patologic provocat in anumite conditii de factorii patogeni mai ales factori microbieni
Pentru aparitia cariei este necesara prezenta unei conditii:,prezenta microorganismelor in placa dentara,insuficienta
igienei cav. Bucala,dereglarea alimentatiei,factorul de timp
Factorii predispozanti pentru aprecierea cariei dentare:
in perioada post-natala (in 1 an de viata)
maladii generale(rahitism, avitaminoze)
tipul alimentatiei: natural , artificial, mixt,eruptia dentara : precoce, tardiva,igiena orala insuficienta,deficitul de flor
in apa potabila
etode de apreciere a rezistentei smaltului la actiunea acizilor:
inlaturarea placii bacteriene si izolarea dintilor frontali supeiori de actiunea salivei
aplicare unei picaturi de sol. HCL pe suprafata vestibulara a unui incesiv superior timp de 5 sec.
spalarea si uscarea suprafetei vestibulare
aplicarea unei picaturi de sol. 1% albastru de metilen
intensitatea culorii se apreciasa cu cheia de 10 culori unde fiecare nuanta se noteaza cu 10 puncte
10-30= cario-rezistenta inalta
40-50= cariorezistenta moderata
60-70= cariorezistenta joasa

16.Metode de profilaxie a cariei dentare


Igiena bucala este cea mai importanta metoda de profilaxie, Are ca si scop indepartarea placii dentare. Periajul
profisional. Se efectueaza la cabinetul stomatologic. Este, practic, un periaj dentar realizat cu ajutorul
instrumentelor mecanice care are rolul de a indeparta placa dentara.

20.Factorii de risc in afectarea tesuturilo parodontiului.


Raspindirea afectiunilor parodontiului la copii este in functie de mai multi factori, dintre care se pot mentiona:
nivelul social-economic al tarii; nivelul de cultura a populatiei; nivelul igienei cavitatii bucale; particularitatile
alimentatiei.Metode de profilaxie a afectiunilor parodontiului.
Periajul dentar corect, precum si prezentarea la controlul periodic stomatologic din 6 in 6 luni sunt modalitati
elementare, dar foarte eficiente de prevenire a aparitiei bolii parodontale. Periajul dentar trebuie executat de 2 ori pe
zi, dimineata si seara. De asemenea, e foarte importanta tehnica de periaj pentru ca un periaj incorect poate deveni
chiar nociv. De aceea, adresati-va unui medic stomatolog care va poate explica o modalitate corecta de periaj.
Alaturi de periajul zilnic este necesar un detartraj insotit de un periaj profesional, o data la sase luni.
21.Programul complex
programe de profilaxie a cariei dentare(florarea apei, igiena cavitatii bucale, utilizarea larga a remediilor profilactice.
OMS recomanda ca in fiecare tara este necesara formularea sarcinilor proprii in functie de necesitatile,
particularitatile si posibilitatile sale, conducindu-se de recomandarile si indicii unici in aprecierea sanatatii orale si
de sarcinile globale in acest domeniu. Caria dentara apare atunci cind intensitatea situatiei cariogene in cavitatea
orala depaseste rezistenta tesuturilor dure dentare. Interactiunea a 4 factori cu actiune majora poate sa duca la
aparitia cariei dentare: susceptibilitatea dintelui si mediul bucal; placa bacteriana, substratul(alimentar) si timpul.

22. Structura contemporana si scopurile serviciului de asistenta stomatologica


a copiilor.
Policlinica stomatologica pentru copii este o institutie curative-profilactica care asigura diagnosticul, tratamentul si
profilaxia afectiunilor stomatologice la copii.
Sarcinile principale ale policlinicii stomatologice pentru copii:
-

Profilaxia afectiunilor regiunii oro-maxilo-faciale la copii


Organizarea si efectuarea masurilor pentru depistarea bolnavilor cu patologie oro-maxilo-faciala
Asistenta stomatologica calificata

24.Etapele de dezvoltare intrauterina


Perioda de dezvolatre intrauterina si intramaxilara
Dezvoltarea dintilor are citeva etape ,care coincid in timp cu delimitarea cavitatii bucale de la cav .nazala si
formarea vestibulului oral si anume ;
1 proliferarea fondarea si formarea mugurilor dentari
2 Histodiferentierea diferentierea mug dentari
3 Morfodiferentiere- histogeneza tesut.dentar

4Calcifierea

25.Eruperea dentara si formarea radacinilor dintilor temporari si permanenti .


Termenele formarii complete a radacinilor dintilor temporari
Dinte temporar

Termenul , anii

Incisivul central

1.5

Incisivul lateral

Molarul 1

Caninul

Molarul 2

Formarea radacinilor dintilor permanenti


Dintele permanent

Termenul,ani

Primul Molar

9-10

Incisivul central

9-10

Incisivul lateral

9-10

Primul premolar

12-13

Caninul

12-15

Premolarul second

12-14

Molarul second

15

Resorbtia Radiculara
Paralel cu dezvoltarea folicolilor dintilor permanenti are loc resorbtia fiziologica a
radacinilor dintilor temporari . Resorbtia radacinilor dintilor temporary incepe de la
radacina care adera la folicolul dintelui permanent .

26.Caria dintilor temporari la copii.


Caria dentara este un proces patologic localizat ,multifactorial,care apare dupa eruptia dintelui ,caracterizzinduse
prin deminiralizarea si ramolismentul tesuturilor dure ,cu formarea ulterioara a defectului cavitar
Clasificarea dupa OMS
1 Caria adamantinei 9carie incipienta , Caria dentinei , Caria cimentului , Caria dentara stabilizata (stationata)
,Odontoclazie, Melanodontie infantila .Meladontoclazie 6,Alte carii dentare precizate ,carie neprecizate

32.Hipoplazia dentara la copii :

Hipoplazia reprezinta un deficit de dezvoltare a dintelui a tesuturilo dure(dentina,smalt)


Poate fi sistemica(afecteaza dintii care se dezv. aprox. in aceeasi perioada)sau de focar(intereseaza un gr. de dinti
alaturati.)Ex. de hipoplazii(dinti turner,Hutchison,Fournier)Se caracter. Prin schimbul de volum a dintelui,modificari
de culoare ( macule diverse), estetica este afectata.
33.Fluoroza dentara la copii :
Reprezinta o afectiune a tesuturilo dentare provocata de actiunea toxica a fluorului asupra
organismului.Forme :hasurata,maculata,cretoasa,eroziva ,distructiva.Profilaxia :se va evita alimentarea artifiala a
copilului,se va evita apa cu un continut sporit de fluor,limitarea produselor bogata in fluor.
Tratament :vitaminoterapie :c,d,calciu gluconat,polivitamine

35.Afectiunile parodontiului la copii :


La copii procesele patologice pot sa dispara fara consecinte ,cu sau far influenta unor factori ,sau pot progresa
cu tratamentul aplicat .Particularitatile procesul incepe de la margina gingivala ,progresind spre apical ,nu este
limitatat ,afecteaza mai multi dinti ,are caracter cronic ,cu tendinta permanenta de extindere .
Clasificarea afeciunilor parodoniului ASUS (1983)
1.Gingivita
-forma clinic -cataral , ulceroas ,hipertrofic .
-forma de manifestare usoar , medie ,grav .
-evoluie-acut , cronic ,exacerbat.
-extindere localizat , generalizat.
2 .Parodontita
-forma de manifestare usoar , medie ,grav.
-evoluie acuta , cronic ,exacerbata ,abces i remisiune .
-extindere localizat , generalizat.
3.Parodontoza
-forma de manifestare usoar , medie ,grav.
-evoluie cronic , remisiune .
-extindere generalizat.
4.Boli idiopatice cu distructie progresiva a tesuturilor parodontiului (parodontoliza)-sindromul Papillion
-Lefevre,neutropenie ,diabet zaharat decompensat , etc.
5.Parodontomul tumefactii si afectiuni tumefiante (epulis ,fibromatoza ,etc )

37.Stomatita herpetica la copii:


Etiologie virusul Herpes Simplex.Mai receptive sunt copii de la 6 luni la 3 ani .Calea de patrundere de la
mama , prin obiecte de uz casnic , jucarii , biberoane , aerogen .
Se manifesta prin stare de intoxicatie generala si modificari la nivelul mucoasei
Gingia este hiperemiata ,,edematiata si prezenta aftelor de forma rotunda sau ovala ,cu margini pronuntate ,
fund neted si acoperita de o pelicula alb gri , inconjurata de un inel de hiperemie ,dureros .
Profilaxie Izolarea bolnavilor ,copii care au avut contact cu bolnavul li se administreaza in scop profilactic
antivirale .Se va respecta igiena personala ,copilul bolnav va avea jucarii , vesela , lenjerie personala .
Tratamentul local-preparate antivirale-ung.Bonafton 0,5%,Aciclovir 5%,-interferon leucocitar .Aceste preparate de
aplica de 5-6 ori in zi pe mucoasa.

38.Candidoza acuta:
Mai numita si margaritarel ,muguet ,candidoza acuta se intilneste la sugaci ,mai rar la copii la o virsta mai
mare .
Tabloul clinic hiperemia mucoasei bucale cu aparitia unor depunei ale , galbui .Poate evolua usor , mediu ,
grav
Deseori se asociaza cu cheilita angulara si limfadenita submandibulara .Bolnavii acuza uscaciune , usturime ,
saliva e spumoasa.
Tratament forma usoara tratam .local(sol .bicarbonat de Na1-3% ,iodinol 1%,sol .Kastellani ).
Forme medii se prescriu unguente antimicotice-levorina 5%,decamina 5%, nistatina .
I n forme grave se administreaza si prep antimicotice per os .Cura dureaza 7-10 zile .Se recomnda sugerea
caramelelor de Decamina

39.Cheilitele la copii

Dupa Maskileison si Kutin cheilitele se clasifica in


1.independente (exfoliativa , glandulara ,de contact ,meteorological ,actinica )
2. simptomatice (atopica ,eczematoasa,macrocheilita in sindromul Melkersson
Rozenthal,hipovitaminoze )
Apar cruste pe fonul unei mucoase hiperemiate , edematiate.La detasarea lor ramine o suprafata
umeda ,edematiata , hiperemiata ,fara eroziune .
Tratament tratamentu bolii generale ,terapie sedative ,polivitamine ,raze Bucky,laser heliu neon.Local
antiseptice , antiinflamatoare, unguente ,rujuri igienice .

40.Glositele la copii:
Inflamatie a limbii. O glosita se traduce printr-o modificare a aspectului si culorii limbii, care devine rosie si dureroasa,
si printr-o atrofiere a papilelor. afectiunea poate fi acuta sau cronica.
Glositele acute - pot fi generalizate pe toata limba (scarlatina, intoxicatie medicamentoasa) sau localizata (ranire din
cauza unui dinte sau unei proteze, arsura).
Glositele cronice - pot fi un semn de anemie prin carenta in vitaminele grupei B (boala lui biermer), in fier (anemie
feripriva) sau in zinc.
Trtament symptomatic.

41.Clasificarea anesteziilor la copii:


1.Anestezii neinjectabile:topice,fizice(refrigerare,cu ajutorul curentului electric)
2.Anestezii :injectabile:locala,loco-regionala,intrapapipara,interligamentara.
3.anestezie generala:prin intubatie,i/v,mixt.
Indicatii anestezie generala la copii in conditii de laborator:
Copii de gr.1.,2 cu afectiuni dentare grave parintii carora sunt capabili sa le acorde ingrijiri pre si postoperatorii.Pecientii din
gr.3,4 sunt candidate la anest. Generala de stationar.
Indicatii anest . locala in conditii de laborator: interventii de scurta durata si de intensitate mica(extractii,frenectomii,frenoplastii)

42.Etiologia anomaliilor maxilo faciale.Clasificarea despicaturilor.


Etiologie:
Factori:exogeni si endogeni.
Exogeni:agenti chimici,fizici(raiatii,ultrasunete ,tesmici,),biologici(infectii virale,factori psihologici,factori
nutritionali.)
Endogene-sunt cei ereditari,modificari biologice ale celulelor genital,caracteristice materne.
Clasificarea:

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
j.

despicaturile palatului primar- unilaterale, bilaterale si mediane


despicaturi ale palatului secundar totale, partiale, submucoase
despicaturi ale palatului primar si secundar uniaterale, bilaterale si mediane
despicaturi de buza
despicaturi de buza si palat
despicaturi ale palatului
despicaturi partiale
despicaturi asociate
despicaturi totale
penetrante,nepenetrante

Clinica:

Despic. Labiale:pretenta defectului datorita intreruperea contenuitatii muchiului orbicular,scurtarea buzei


superioare,narina etalata, disfunctii de alimentatie,respiratie,deglutitie.
Despicaturi palatinale se observa deodata dupa nastere prin dereglari functionale,anatomice,estetice.Trecerea
lichidului din cav.orala in cea nazala,asfixii,dificultati de alimentare,de respiratie,dezvoltarea insuficienta a
maxilarelor.

43.Principiile de tratament a despicaturilor labio-maxilo-palatine.


Tratamentul despicaturilor incepe chiar in primele zile dupa nasterea copiilor.Tratamentul este
complex care participa o echipa de medici:chirurg omf,pediatru,logoped,ortodont,psiholog
etc.Reabilitarea complexa cuprinde 2 etape:precoce si tardiva.Precoce:tratamentul orthodontic
,plastia primara a buzei superioare si palatului ,grefe osoase alveolare.Etapa tardiva:plastia
secundara a nasului ,buzei si septului,terapia protetica,logopedica.
Dispensarizarea este necesara copiilor parallel cu relieful esthetic al fetei ,care are o insemnatate
pt a se incadra in societate.
44.Clinica anomaliilor congenitale de insertie a frenurilor buzei si limbii.
Frenul scurt al buzei superioare si a limbii:Frenule lingual I labiale sunt scurte,ingrosate si
proeminente.Indicatiile in plastii de buza si limba sunt anatomice si functionale.Prezenta diastemelor
,dereglari de mimica,dereglari de vorbire,refuluarea lichidului.
Frenotomia este indicate cind frenurile sunt scurte si subtiri
Frenectomia este indicate in frenurile labiale ingrosate si consta in excizia lor
Frenoplastia este indicate in cazul in care frenurile lingual sau labiale sunt deosebit de scurte si
frenotomia simpla nu da rezultat.
Plastii in Z,Y,V

45.Clasificarea chisturilor si fistulelor branhiale a fetei si gitului.


1.Chisturi cervical mediene
2.chisturi si fistule laterale cervical
3.fistule preauriculare
Clinic chisturile cervical se localizeaza dea lulgul muschiului SCM ,provenind dintrun pliu endodermic al celui dea
doua fante branhiale.cresc lent ,nu profoaca tulburari functionale.Pot sa se extinda in sus,spre santul retromandibular
si mai joss pre articulatia sternoclaviculara.Au o consistenta moale ,fluctuenta,se pot suprainfecta.Fistulele laterale
cervical pot si complete(un orificiu la tegumentele la peretele lateral a faringelui si incomplete sau contine orificii
oarbe.Prin fistule se scurge un lichid clar,filant ,usor viscos,asemanator cu saliva

46.Etapele extractiei dentare la copii.


1.efectuare anesteziei
2.aplicarea clestelui, fixarea ,luxarea si extractia propriu zisa
3.aplicare pansamentului compresiv
Indicatii:
1.dinti ce sunt cauza a aparitia unor procese infectiaoase:pulpit ,periodontite,peristite,osteomielite,abscese si
flegmoane
2.extractia dintilor cu fracture corono-radiculare extinse
3.dinti supranumerari,dinti extrasi cu scop orthodontic

4.ectopii dentare
Complicatii:fracturari radiculare,traumatizarea mugurilor dintilor permanenti,aspirarea resturilor dentare,luxarea si
traumatizarea dintilor vecini,complicatii infectioase,hemoragice.
47.Etiologia periostitelor la copii.
Periostita odontogen (abcesul vestibular) e/e o afeciune inflamatorie a periostului, cauzat de infeciile es.dentare
i parodontale
Dup evoluia clinic deosebim urmtoarele forme a periostitei:
acute seroase(stadiul intraosos);
acute purulente(stadiul subperiostal);
cronice

De regul periostita e/e de origine dentar sau parodontal (50%).

51.Adenite acute la copii.


Afectarea nodulilor limfatici e/e secundar,infecia fiind drenat de la distan. Se produce pe
cale direct sau indirect(hematogen). Cauzele pot fi: procese dento-parodontale cronice i
acute, infecii ORL, bronite acute, piodermite, furunculi, inf.contagioase. Microflora patogen:
St.aureus,
Adenita seroas(crud), se consider prima faz(congestiv reversibil),localizat n stroma g.l.
-Debuteaz sub forma unui nodul uor mrit n volum, elastic, sensibil la presiune, fr elemente de
periadenit , mobil; tegum. nemodificate, subfebrilitate.
Peste 2 zile g.l. se mrete n volum, ader la esuturi (periadenit), apar
dureri spontane, starea general se altereaz( subfebril,insomnie, anorexie,frisoane.)
- Adenita supurativ asimetrii evidente, tegum.hiperemiate,
congestive, lucioase,tensionate, ader la planurile profunde, fluctuen . G.L. se ramole te,apar focare de
supuraie miliare.,care fuzioneaz. Predomin semnele clinice generale la copii mici i n adenite a g.l
profunzi. D-cul este uor n adenitele g.l. superficiali, iar a celor profunde necesit sonografia
regiunii,puncia de diagnostic.
Adenitele cronice nespecifice apar n cronicizarea celor acute sau a acutizrilor proces.inf. amigdalian
sau dento-parodontal.Starea general slab afectat, astenie u oar, VSH mrit, leucocitoz i limfocitoz
moderate. G.L. mrii,duri, indolori,tegum.normale, uneori sterg relieful anatomic. Se pot acutiza.

54.Traumatismele acute ale oaselor maxilo-faciale la copii.


Clasificare:
Dupa agent cauzal
Fraturi ale maxilei ,mandibulei
Complete,incomplete
Dupa liniile de fracture,unice,duble,triple,cominutive
Cu sau fara deplasare
Traumatismele deseori se asociaja cu contuzii ale partilor moi,plagi,traumatisme dentoparodontale,asocite.

Accidente diverse,caderi,lovituri de animale,in timpul jocului.


Tratament de urgenta:combaterea socului,hemoragiei,asfixiei ,imobilizare de urgent(banda
mentocefalica),dispozitive ortopedice
Tratament chirurgical : aparate ortodontice(tip franckel),osteosinteza cu miniplaci ,fire metalice.

55.Clasificarea sialodenitelor la copii:


Clasificarea parotiditelor:
1.Parotidite acute: a) parotiditele nou-nscuilor; b)parotiditele acute virale: epidemic
(gripal,citomegalic,Herpes,etc); c)parotidite bacteriene (postoperatorii, pe fond de afeciuni generale, limfogen
Gherenberg, de contact, de obturare a ducturilor.)
2.Parotidite cronice: parenchimatoase, interstiiale, specifice(tuberculoase,actinomicetice,etc);
3.Sialolitiaza.
-Starea general: excitaie, insomnie, frisoane, dureri intense n alimentare, xerodermii.

Starea local: extrabucal - tumefacia regiunii parotide uni- sau bilateral, edem a regiunilor adiacente, tegumentele
hiperemiate,n tensiune. La palpare tumefiere a regiuni retromandib., unghiul mandib., doloritate spontan i
provocat. Endobucal: n forma cataral secreia salivar diminueaz,la masare se elimin saliv
vscoas,opalescent cu dopuri de fibrin, ostiumul can.Stenon edemaiat,congestionat. n forma supurativ: dureri
pulsative,iradiaz n ureche,faringe,reg.temporal; tumefacia se mrete,eliminri de puroi din canal.
Diagnostic diferenial: parotidita epidemic, abces parotidian, adenita i pariadenita i/parotidian, litiaza
salivar(colica salivar).
Tratamentul. n forma cataral se administreaz antibiotice, desensibilizante, dezintoxicante, sialogoge, Bior-R
(caps. sau solu.), antiinflamatoare,diet. Local: prinie cu sol.dimexid, instilaii endocanalicularecu
tripsin,antibiotice,Bio-R(3-5 edine). n stadiile supurative se indic evacuarea chirurgical a puroiului, drenaj.

56.Particularitatile clinice a leziunilor traumatice oro-maxilo-faciale.


Traumatismele partile moi predomina la copii de pina la 7 ani.
Ele sunt cauzate de particularitatile regiunii maxilo-faciale : elasticitatea tegumentelor, stratul adipos bine dezvoltat,
reteaua bogata de vase si noduli limfatici, schimbul metabolic accelerat si instabil.
Pentru copii sunt specifice plagile intraorale, care interesaza mucoasa, diferite planuri ale cavitatii bucale si limba,
plagile intepate provocate de obiecte ascutite (creioane, bete, jucarii) tinute in gura in timpul caderilor.

Tratament:
Plagile se vor sutura dupa reducerea si imobilizarea fragmentelor in relatie cu solutia de continuitate a partilor moi si dupa
rezolvarea leziunilor traumatice dento-parodontate.
Fixarea si suturarea marginilor plagii se vor face in pozitie anatomica, fixind in prealabil punctele-cheie ale fetei : pliurile
naturale, liniile cutaneo-mucoase (labiala, palpebrala), marginea narinara, santurile vestibulare si paralinguale.
Se va adopta o atitudine cit mai conservatoare fata de partile moi, osoase si dinti.

57. Clasificarea, clinica traumatismelor acute dentare la copii.


Leziuni dentare:fracture coronare penetrantesi nepenetrante,radiculare,corono-radiculare,luxatii si contuzii,fisuri
Leziuni parodontale:plagi,contuzii
Tratament:tratament local conservatic si chirurgical in fiecare caz in parte.

58.Particularitati de etiologie ,evolutie,clinica si diag. proceselor tumorale la copii in reg.capului si


a gitului.
Sarcoamele tesuturilor moi reprezint un grup heterogen de tumori, atit din punct de vedere histologic, ct si clinic-evolutiv.
Aceste tumori constituie aproximativ 1% din totalitatea de tumori maligne ale adultului. Preponderent snt afectate persoanele
cu vrsta cuprins ntre 20-50 ani.n Republica Moldova sarcoamele esuturilor moi constituie 2,5% dintre toate tumorile.
Conform repartizrii topografice sarcoamele de esuturi moi i iau nceputul n: membrele inferioare 45%, membrele
superioare 15%, cap i gt 10%, retroperitoneu 15%, trunchi 10%. Sarcoamele esuturilor moi cu debut din viscere
snt foarte rare. Etiologic: Factorul genetic pare a fi important n dezvoltarea sarcoamelor de esuturi moi.
Tumori din adipocite Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori din fibroblati/miofibroblati Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori fibrohistiocitare - Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori din celule musculare netede - Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori pericitare (perivasculare) - Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori din muchii scheletului - Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori vasculare - Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori osteo-cartilaginoase - Benigne/Intermediare/Maligne
Tumori de origine neclar - Benigne/Intermediare/Maligne

59.Clasificarea hemangioamelor si limfhemangioamelor.


hemangioamele se impart in 2 grupe : adevarate(maligne) si false (malformatii congenitale). Adevarate sunt hemangioamele
capilare, cavernoase, racemoase, false-angioamele plane (pete de vin, stelate, botriomicomul, petele mediale).Angioamele
maligne au aspect tumoral, apar in primele luni dupa nastere.
Limfhemangioamele pot fi : capilar (circumscris, difuz), cavernos (circumscris, difuz) si chistos. Clinica limfhemangiomului
depinde de virsta, localizare, dimensiuni, structura histologica. Totodata, toate limfhemangioamele au semne clinice comune.
Ele sunt cauzele deformatiilor anatomice ale masivului maxilo-facial sau ale tulburarilor functionale.
Tratamentul se face in functie de forma, volumul si localizarea tumorii, de virsta copilului. In majoritatea cazurilor este
necesar de un tratament complex, care include asanarea focarelor cronice, inclusiv cea stomatologica, tratamentul conservativ
antiinflamator, chirurgical, ortodontic, logopedic. Tratamentul chirurgical se face pe etape, cu extirpari limitate.
60.Clasificarea OMS a tumorilor oaselor faciale.

I. Tumori osteogenetice : a) benigne : osteomul, osteomulosteoid, osteoblastomul (osteoblastomul benign), b)


maligne : osteosarcomul (sarcomul osteogen), osteosarcomul fuzocelular.
II. Tumorile hondrogenetice : a) benigne : condromul, osteocondromul (exostoza osteocondrogenetica),
condroblastomul (condroblastomul benign, condroblastomul epifizar), fibromul, fibromul condromixoid,
b)maligne : condrosarcomul, condrosarcomul fuzocelular, condrosarcomul mezenchimal.
III. Tumora cu mieloplaxe (osteoblastoclastomul).
IV. Sarcoame cu celule rotunde (toate maligne) : sarcomul Ewing, sarcomul reticular osos, limfosarcomul osos,
mielomul.
61.Examenul facial si intraoral a pacientului orthodontic.
Examenul facial ne precizeaza tipul facial si forma cranilui.Se analizeaza simetria facial,egalitatea etajelor
fetei,examenul buzelor,examenul in norma de profil precizeaza relatiile intre bazele scheletale si partile
moi,examenul ATM
Examenul endobucal-inspectia vestibulului oral,prezenta formatiunilor atipice,examenul mucoasei,examenul
palatului moale,valul palatin,examenul arcadelor
Teleradiografia-ofera o imagine de ansamblu a oaselo visceral si partia; a neurocraniului.Este o incident ace se
utilizeaza in ortodontie ,evidentiaza raportul dintilor cu maxilarele si a maxilarelor cu oasele craniului,fiind o
metoda ce permite standardizarea prin reperarea unor puncte antropometrice.

62.Etiologia anomaliilor dento-maxilare.


Factori locali:anomalii de eruptive a dintilor,trauma,factori genetici,factori nutritionali(alimentative incorecta
,hipovitaminoze),pierderea dintilor in urma unor procese dento-parodontale,obiceiuri vicioase(introducerea unor
corpi straini in cav.bucala,sugerea degetelor)
Factori generali:tulburari de dezvoltare a fatului intrauterine,obiceiuri vicioase ale
mamei(tabagism,alcoolismul),alimentatia artificial a copilului

63.Clasificarea malocluziei dupa angle.clasificarea germana


Clasa I: neutrocluzia in care relatia molarului este normal in ocluzie dar restul dintilor au problem de
spatiere, aglomerare, sub sau supraeruptie.
Clasa II: distocluzia sau retrognatismul, in aceasta situatie molarii superiori nu sunt plasati in groapa
mezobucala ci anterior ei. Cuspele mezobucale se odihnesc intre primul molar amndibular si
premolarul doi. Exista doua subtipuri:
- clasa II diviziunea 1: relatia dintre molari este precum in clasa II iar dintii anteriori sunt protruzionati
- clasa II diviziunea 2: relatia dintre molari este clasa II dar cei centrali sunt protruzionati posterior iar
cei laterali incaleca pe cei centrali.
Clasa III: meziocluzia sau prognatismul apare cind dintii inferiori din fata sunt mai proeminenti decat
cei superiori. In acest caz pacientul are o mandibula mare sau un os maxilar scurt. - See more at:

Clasificarea scolii germaneL:


1.sindromul de compresie
2.sindromul de ocluzie deschisa
3.sindromul de ocluzie acoperita
4.sindromul progenic
5.incongruenta dento-alveolara

64.Aparate ortodontice fixe


sunt cele mai frecvente, formate din inele, srme i/sau bracketuri. Inelele se fixeaz n jurul dinilor/dintelui i servesc ca
ancore pentru dispozitiv, iar bracketurile sunt fixate pe suprafaa frontal a dintelui. Ligaturile de srm trec prin bracketuri i
sunt ataate de inele. Strngerea ligaturilor de srm exercit presiune asupra dinilor, fcndu-i s migreze treptat n noua
poziie. Aparatele ortodontice se ajusteaz de obicei lunar pentru obinerea rezultatelor dorite, iar purtarea lor poate dura ntre
cteva luni i civa ani.

Avantaje:usor de purtat, acomadare usoara, daca sunt aplicate correct dau rezultate bune.
Dezavantaje:prt costisitor,la fiecare 2-3 luni trebuie de venit la corectie.
65.Aparate ortodontice mobile.
ex: activatorul, aparatul Bimler, Bionator, scutul labial, aparatul Frankel).
Avantaje:
-impiedica respiratia bucala, sugerea degetelor, interpunerea limbii.
-pot fi aplicate in perioada dentitiei mixte
- provoaca marirea secretiei salivare, ce duce la autocuratire favorabila, prevenirea cariei
Dezavantaje:
- greu de suportat datorita volumului mare
- din cauza ca este purtat ori numai noaptea ori citeva ore ziua prelungeste mult tratamentul
- lipseste aparatul dento-maxilar de stimulul functional cel mai important- masticatia.
Aparatul Frankel: dispozitive ortopedice de exercitiu, ce ajuta la maturarea, antrenarea si reprogramarea sistemului
neuro-muscular oro-facial

Aparatul se compune din elemente acrilice:


- 2 scuturi vestibulare
- 2 pelote labiale superioare
Elemente din sirma:
Arc vestibular, suportul din sirma, arc lingual superior, un arc palatal, crosete ocluzale de sprijin, crosete de sprijin
maxilare.
Tipuri: Tip 1, tip 2 si tip 3.

66.Aparate ortodontice mobilizabile


Aparatele care sunt fixate la arcadele dentare cu ajutorul unor elemente de ancorare, putind fi indepartate in orice
moment.
Elementele componente:
baza din acrilat
elemente de ancorare
elemente active(suruburi sau arcuri)
Exemple: placa palatinala, placa linguala, mentinatoare de spatiu.
Avantaje:
se sprijina si pe dinti si pe parodontiu astfel pericolul suprasolicitarii este redus.
Actiunea lor poate fi complexa, unele elemente active(surubul) pot fi activate de pacient
Confectionarea tehnica si reparatii usor de facut
Costul redus
Purtarea aparatului permite o igiena bucala riguroasa.
Desi concepute ca aparate active, li se pot adauga elemente de actiune functionala.
Dezavantaje:
aparitia reactiilor alergice la acrilate
din cauza indepartarii aparatului din cav buc de catre pacient, este ricul purtarii nu conform indicatiilor
posibilitatea deformarii, ruperii diverselor arcuri, crosete.

67.Dizarmonia dento alveolara


Incongruenta dento-alveolara adevarata este expresia dezacordului intre marimea maxilarelor si marimea dintilor.
Incongruenta dento-alveolara secundara este consecinta unor tulburari de crestere la nivelul procesului alveolar sau
maxilar, cel mai adesea generata de pierderea timpurie a dintilor temporari de pe arcada, prin carie si
complicatiile ei.
Inghesuirea usoara: prezenta inghesuire la etapa de eruptie a grupului incisivo-molar, incis centr inf fiind in
linguopozitie.
Tratament: doctorul supravegheaza cresterea, anomalia se autoregleaza.

68.Anomalii de numar.

Tulburari produse in perioada de formare, de diviziune a lamei dentare si de


evolutie a germenilor dentari.
Clinic se pune in evidenta prin persistenta unui dinte temporar peste timpul normal
de eruptie si absenta dintelui permanent.
Pot fi primare lipsa mugurelui, secundare dobindita.
Dintii supranumerari pot aparea ca dintii care respecta morfologia unui anume tip
dentar.Ei pot erupe sau ramine inclusi in maxilar.
Cel mai des erupe intre incisivii cenrtrali superiori meziodens.

Tratament se practica extractia dentara, urmata de supravegherea atenta a


cresterii, se impune recistigarea spatiului.
69.Diastema
Spaiu interincisiv ntre cei doi incisivi centrali superiori.
Etiopatogenie
frenul buzei superioare
fibromucoas abundent
sept fibros
meziodensul
anodonia de incisiv lateral
canini inclui orizontal care preseaz pe apexurile incisivilor
ereditatea
Tratamentul cuprinde trei etape:
ndeprtarea chirurgical a cauzei
deplasarea ortodontic a dinilor
contenie
Tratamentul chirurgical vizeaz:
- septotomia
- germectomia dinilor supranumerari inclui
- ablaia formaiunilor praevia
- extracia dinilor supranumerari erupi pe arcad
- extracia dinilor malformai

70.Malocluzie de clasa 2 Angle.


Cuprinde anomalii caracterizate prin rapoarte de distalizare la nivelul molarilor, exprimind o pozitionare posterioara
a mandibulei fata de maxilar.
Aspect facies adenoidian caracteristic leptoprosop, retrognatic cu profil convex, tegumente palide, fanta labiala
intredechisa, lasa sa se vada incisiv super.
Diagnosticul compresiuniii de maxilar se pune pe baza examenului clinic si exam complementare( ex radiologic,
studiu pe model, masurari antropologice).
Tratament profilactic si precoce. Tratamentul normal se efectueaza in prima si a doua perioada a dentitiei mixte. Se
utilizeaza activatoarele elastice, reglatorul functional Frankel tip 1 si tip 2, bionatorul Balters 1 si 2, activator
Andresen.
Perioada de contentie poate fi mai mica sau egala cu perioada tratamentului(1-5 ani).Pentru contentie se utilizeaza
placa tip Hawley, aparate fixe, tip arcuri gutiere.

71. Malocluzie de clasa 3 Angle.


Cuprinde anomalii caracterizate prin rapoarte de mezializare la nivelul molarilor si ocluzi inversa frontala.
Unghiul SNA mai mic de 80 grade, SNB mai mare de 78 grade.
Profil concav, treapta buzelor inversata, aspectul infundat al pometilor obrajilor.
Tratament profilactic si preventiv: inlaturarea cauzelor ce duc la aparitia anomaliei atit etiologic cit si genetic,
dismetabolic si functional.Combaterea rahitismului, alimentatie naturala, educarea functiilor aparatului dentomaxilar.
Tratamentul ortodontic biomecanic, corectarea ocluziei inverse frontale, corectarea relatiilor verticale.
Principiile tratamantului: se sistematizeaza astfel- tratamentul malocluziei cl 3 gravitate redusa medie extrema

72.Malocluzii transversal
Malocluziile se pot manifesta si in plan transversal, caz in care intalnim ocluzia dentara incrucisata(crossbite), cand
pe o parte dintii superiori sunt situati la interior fata de cei inferiori ceea ce poate cauza asimetrii in
dezvoltarea maxilarelor si implicit a fetei.
Pentru tratarea acestor anomalii ale ocluziei denatre se indica conceperea unui plan de tratament individualizat care
poate sa includa: aplicarea de aparate ortodontice, purtarea de gutiere ocluzale, realizarea de restaurari
protetice, iar pentru cazurile severe interventii de chirurgie ortognatica.

73.Profilaxia anomaliilor dento-maxilare prenatale


Profilaxia prenatala incepe prin investigarea mostenirii genetice pe care viitoarea mama o cedeaza copilului,a
bolilor ereditare prezente la membrii familiei.
Profilaxia primara in perioada graviditatii vizeaza starea de sanatate, regimul de viata al femeii gravide si consta in
asigurarea unor conditii optime de viata si de munca, evitarea stresului fizic si psihic
.
Profilaxia postnatala dupa nastere,profilaxia imbolnavirilor mucoasei orale, asigurarea unui aport alimentar
corespunzator in vederea dezvoltarii echilibrate a structurilor osoase, musculare si dentare.
Alimentatie naturala,alimente dure.legume, igiena corecta, combaterea viciilor: respiratie orala,suptul degetului,
deglutitie infantila, control stomatologic sistematic la f/e 6 luni.Leziunile odontale trebuie tratate

74.

Contentia in ortodontie. Durata perioadei de contentie in functie de


anomaliile dento-maxilare.

Ansamblu de masuri care se instituie in continuarea unui tratament activ si ce are scop stabilizarea rezultatelor
tratamentului activ.
Obiectivele:
- obtinerea echilibrului ocluzal permanent
- prevenirea sau limitarea unei patogenii care poate sa apara sau exista
- Realizarea stabilitatii dintilor
Durata contentiei depinde de felul anomaliei tratate, de virsta de crestere la care se intervine, de amploarea
dezechilibrelor tratate si de calitatea echilibrului la sfirsitul tratamentului activ.Suspendarea contentiei trebuie
sa se faca lent si cu observare permanta.
De obicei contentia tine cit durata tratamentului activ sau chiar mai mult.

75. Aspecte

generale ale tratamentului ortodontic. Clasificarea aparatelor


ortodontice.

principii:
- indepartarea cauzei duce la anularea efectului
- cu cit diagnosticarea cauzei se face mai timpuriu, cu atit tratamentul prin indepartarea agentului cauzal va
avea mai mare succes
- directia si rata de crestere a structurilor scheletate pot fi modificate prin utilizarea mijloacelor
ortopedice,ortodontice,chirurgicale
- tratamentul ortodontic este strict individual
- durata tratamentului este in functie de finalizarea rezultatelor scontate
Clasificarea aparatelor :
Dupa modul de agregare la arcadele dentare:
- aparate mobile si mobilizabile(pot fi aplicate si scoase de pacient)
- aparate fixe (aplicate permant in gura de catre medic)
Dupa modul in care intervin asupra tesuturilor:
- aparate mecanice sau active
- aparate functionale

- aparate pasive sau de contentie.