FLUOROZA DENTARĂ LA COPII.

STUDIU
Cristiana Baciu,
studentă anul V
Facultatea Stomatologie
IP USMF „Nicolae
Testemiţanu“
Lucia Avornic,
asistent universitar
Rezumat
Fluoroza dentară este o afecţiune endemică, ce survine mai frecvent
drept consecinţă a consumului apei cu conţinut sporit de fluor. Statusul
socio-economic, alimentaţia insuficientă, conţinutul scăzut de proteine și
de calciu în alimente, lipsa sau consumul insuficient al laptelui favorizează
apariţia fluorozei dentare la copii.
Cuvinte cheie: Fluoroză dentară, zonă endemică de fluor, formă de flu-
oroză dentară.

Igor Ciumeico,
asistent universitar
Catedra Chirurgie OMF
pediatrică, Pedodonţie
și Ortodonţie IP USMF
„Nicolae Testemiţanu“
Summary
DENTAL FLUOROSIS IN CHILDREN. STUDY
Dental fluorosis is an endemic disease which occurs most commonly as
a result of increased consumption of water containing fluoride. Socioeco-
nomic status, poor nutrition, foods with low protein and calcium content,
lack of or not enough milk consumption lead to dental fluorosis in children.
Key words: Dental fluorosis, fluoride endemic area, form of dental flu-
orosis.

Introducere
Actualitatea temei abordate este determinată de incidenţa înaltă a fluorozei
dinţilor permanenţi la copii atît în ţara noastră, cît și în multe alte ţări [1, 2, 5]. Flu-
oroza este o afecţiune endemică, ca urmare a intoxicaţiei cu fluor. Fluoroza dentară
este o perturbare tisulară sistemică, care apare ca urmare a conţinutului sporit de
fluor în apa potabilă, în produsele alimentare etc., ce nimeresc în organismul co-
pilului în perioada de formare și mineralizare a ţesuturilor dure dentare. Semnele
morbide de prim-plan ale afecţiunii se manifestă prin schimbarea culorii normale
a smalţului dentar de la macule albicioase slab pronunţate pînă la cele de nuanţe
întunecate de cafeniu.
Cele mai recente informaţii la nivel mondial arată că fluoroza este endemică în
cel puţin 25 de ţări ale lumii. Numărul total de persoane afectate nu este cunoscut,
dar o estimare conservatoare arată un număr de zeci de milioane [1, 5].
În Republica Moldova este cunoscut faptul prezenţei zonelor endemice de flu-
oroză dentară și al conţinutului sporit de fluor în apa potabilă, ce depășește valorile
maxim admisibile și atinge 14 mg/l [1, 2, 4]. Printre localităţile endemice din ţara
102 noastră se numără raioanele: Fălești, Glodeni, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Călă-
rași, Ciadîr-Lunga [1, 2]. Impactul este mai pronunţat Forma chestionabilă de fluoroză dentară — 20,22%
în mediul rural, fapt datorat consumului de apă pota- cazuri în cadrul studiului (Figura 2).
bilă din fîntîni și sonde arteziene [4].
Diagnosticul fluorozei dentare se stabilește în
urma culegerii datelor anamnestice și obiective, pre-
cum și efectuarea unui minuţios diagnostic diferen-
ţiat cu caria dentară, hipoplazia, defectul cuneiform
și eroziunea [3]. Tratamentul fluorozei dinţilor per-
manenţi la copii este o problemă atît medicală cît și
socială, datorită impactului negativ asupra structurii
ţesuturilor dure dentare și asupra stării psihoemoţio- Fig. 2. Forma chestionabilă de fluoroză dentară
nale a pacientului. Tratamentul prevede utilizarea me-
todelor ce măresc rezistenţa ţesuturilor dentare dure, Forma foarte slabă de fluoroză dentară — 13,48%
reducerea dozelor excesive de fluor din apa potabilă cazuri în cadrul studiului (Figura 3).
consumată, aplicarea diverselor metode de înlăturare
a pigmenţilor și a defectelor dentare, precum și crește-
rea rezistenţei organismului copilului [5].

Scop și obiective
Aprecierea stării ţesuturilor dentare dure în o zonă
endemică de fluor.
Evaluarea incidenţei și formelor de manifestare a
fluorozei dentare la copii în zona endemică.
Fig. 3. Forma foarte slabă de fluoroză dentară
Materiale și metode
În conformitate cu scopul și obiectivele investi- Forma slabă de fluoroză dentară — 23,59% cazuri
gaţionale ale lucrării au fost supuși examinării 93 de în cadrul studiului (Figura 4).
copii. Subiecţii aleși în cadrul studiului sînt elevi ai
Gimnaziului „Ion Vatamanu“ din s. Pîrliţa, r. Ungheni
(Figura 1).

Fig. 4. Forma slabă de fluoroză dentară

Forma moderată de fluoroză dentară — 32,58%

cazuri în cadrul studiului (Figura 5).

Fig. 1. Distribuţia pacienţilor după sex

Examinarea s-a efectuat conform metodologiei

stabilite de OMS, prin inspecţie directă și indirectă cu
ajutorul oglinzii stomatologice și prin glisare cu son-
da stomatologică. Datele examinării clinice a copiilor
au fost fixate în fișele medicale — formular nr.043/e.
Formula dentară a fost completată cu aplicarea siste-
mului de notare binar recomandat de FDI. Gradul de
afectare prin fluoroză dentară a fost apreciat conform Fig. 5. Forma moderată de fluoroză dentară
clasificării recomandate de OMS (după Müller I.) [2].
Forma gravă de fluoroză dentară — 7,86% cazuri
Rezultate obţinute în cadrul studiului (Figura 6).
Examinarea celor 93 de subiecţi a determinat pre- Cel mai frecvent afectaţi prin fluoroză în cadrul
zenţa la 89 dintre copii a fluorozei dentare, ceea ce studiului au fost premolarii. Apoi în ordine descres-
constituie 95,69% din numărul total de examinaţi în cîndă molarii, incisivii și rar afectaţi — caninii (Figura
cadrul studiului. 7 și 8).
103
 Discuţii
Realizarea studiului a confirmat incidenţa înaltă
a fluorozei dentare în localităţile endemice de fluor.
Studiul frecvenţei și gradului afectării fiecărui dinte
în parte prin fluoroză a evidenţiat caracterul simetric
al afectării dinţiolr superiori și inferiori. Studiul a de-
terminat prezenţa tuturor formelor clinice de afectare
cu fluoroză dentară.

Fig. 6. Forma gravă de fluoroză dentară
Concluzii
1. Incidenţa fluorozei dentare la copii în cadrul
studiului este înaltă și alcătuește 95,7%.
2. Evaluarea fluorozei dentare a stabilit predomi-
narea formelor de afectare moderată în 32,6%
cazuri și slabă în 23,6% cazuri.

Fig. 7. Frecvenţa afectării dinţilor prin fluoroză la copii. Maxilarul
superior
Fig. 8. Frecvenţa afectării dinţilor prin fluoroză la copii. Maxilarul
inferior
Bibliografie
1. Gnatiuc P., Năstase C., Terehov A., Sireţeanu O. Fluoroza denta-
ră. Ed. A II-a, adăugită și corectată. Chișinău: Tipografia Cen-
trală, 2015. 84 p.
2. Godoroja P., Spinei A., Spinei Iu. Stomatologie terapeutică pe-
diatrică. Chișinău: Centrul Editorila -Poligrafic Medicina, 2003.
379 p.
3. Mînzat I., Ciobanu S. Diagnosticul, particularităţi de tratament
si profilaxie a fluorozei. Chișinău: Medicina Stomatologică,
2015, nr.2 (35), p.51-53.
4. Șalaru I., Guvir T. Implementarea protocolului privind apa și
sănătatea. Materialele Conferinţei Naţionale 15.10.2010, Sănă-
tatea în relţie cu mediul. Chișinău 2010, p.7-10.
5. Welbury R., Duggal M., Hosey M.T. Детская стоматология.
Москва: Издателъская группа ГЭОТАР-Медиа, 2014. 456 с.
Data prezentării: 19.05.2016
Recenzent: Ion Munteanu

104