ASPECTE CLINICE

STUDII CLINICE PRIVIND EFICIENŢA UNOR MATERIALE DE

SIGILARE

LIANA BEREŞESCU1, MARIANA PĂCURAR2

1,2
Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu-Mureş

Cuvinte cheie: sigilare, Rezumat: Introducere: Sigilarea şanţurilor şi fosetelor s-a dovedit a fi o metodă eficientă de prevenire a
retenţie, prevenire, cariei dentare. Obiectiv: Evaluarea eficienţei clinice în timp a două materiale de tip compozit
carie fotopolimerizabil Fissurit FX şi Grandio Seal, aplicate pe primii molari permanenţi. Material şi metodă:
Molarii primi permanenţi a două loturi de copii au fost sigilaţi şi s-a urmărit retenția şi apariţia cariilor
timp de doi ani. Rezultate. Pentru materialul Fissurit FX, retenţia la doi ani de 79,40%, iar pentru
materialul Grandio Seal de 82,32%. Leziunile carioase constatate la doi ani au fost în procent de 3,03%
pentru Fissurit FX şi 5,15% pentru Grandio Seal. Discuţii: Ambele materiale au prezentat o retenţie
bună, iar procentul leziunilor carioase a fost mic. Concluzii: Aplicarea celor doi sigilanţi este eficientă
în prevenirea cariei dentare.

Keywords: dental Abstract: Introduction: Pit and fissure sealing has been proved to be an effective method of preventing
sealing, retention, tooth decay. Objective: Assessment of clinical effectiveness over time of two light curing composite
prevention, caries sealants, Fissurit FX and Grandio Seal, applied on the first permanent molars in children. Materials and
methods: First permanent molars were sealed and subsequently material retention and caries
occurrence were monitored over a period of two years in two groups of children. Results: The retention
of Fisssurit FX material was of 79.40% after two years and of 82.32% for Grandio Seal. Carious lesions
occurred at a rate of 3.03% with the Fissurit FX and of 5.15% with Grandio Seal after two years of
monitoring. Discussion: Both materials showed good retention and low caries rate. Conclusions:
Applying the two sealants was effective in preventing dental caries.

INTRODUCERE asigurată de aderenţa lor la suprafaţa smalţului şi de “umplerea”

Sigilarea este o metodă de prevenire a cariei dentare
din şanţurile şi fosetele ocluzale ale molarilor şi premolarilor dar
şi din fosetele de la nivelul suprafeţelor vestibulare şi orale ale
molarilor şi orale ale incisivilor superiori, prin care se aplică un
material corespunzător cu rolul de a izola mecanic aceste
suprafeţe de acţiunea acidă a plăcii bacteriene.(1)
În urmă cu multe decenii s-a descoperit prevalenţa
ridicată a cariei la nivelul sanţurilor şi fosetelor molarilor
copiilor şi tinerilor (2) şi deci importanţa desfiinţării acestor
locuri retentive în ideea prevenirii cariei dentare.
Sigilarea şanţurilor şi fosetelor s-a dovedit a fi o
metodă eficientă de prevenire a cariei dentare, fapt demonstrat
de-a lungul anilor de numeroase studii clinice.(3) Albers HF
susţine că un molar prim permanent nesigilat are o probabilitate
de 22 de ori mai mare de a dezvolta leziune carioasă decât unul
sigilat.(4)
Cu toate acestea folosirea materialelor de sigilare este
limitată, datorită în special suspiciunii de retenţie deficitară a
acestor materiale. În ţările dezvoltate, unde s-a şi obţinut
reducerea prevalentei cariei dentare, studiile arată că medicii
dentişti apreciază şi folosesc sigilanţii. Curson F. şi colab.
raportează în studiul lor că 89% dintre dentişti sigilează dinţii cu
risc carios şi 46% recomandă sigilarea în cazul dinţilor fără risc
carios.(5)
Exceptând fluorul, sigilanţii nu conţin ingrediente
active în prevenirea cariei dentare. Funcţia lor profilactică este
fizică a şanţurilor şi fosetelor, cu izolarea acestora de mediul
cavităţii bucale. Cât timp sigilantul rămâne intact, procesul
carios nu se va putea forma sub acesta. De aceea, retenţia
materialelor de sigilare este prima condiţie a succesului sigilării.
SCOP
Scopul acestui studiu a fost de a evalua eficienţa
clinică în timp a două materiale de tip compozit
fotopolimerizabil Fissurit FX şi Grandio Seal aplicate pe primii
molari permanenţi, în condiţiile standard oferite de un cabinet de
medicină dentară.
MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU
Studiul s-a desfăşurat pe o perioadă de 2 ani (2009-
2011), şi a cuprins un număr de 245 de copii, urmărindu-se
evoluţia suprafeţelor ocluzale sigilate ale molarilor de 6 ani care
au corespuns criteriilor aplicării sigilanţilor.
Selectarea copiilor s-a făcut folosind criteriul de vârstă
şcolară clasa I, ceea ce corespunde vârstei de 6-8 ani cu vârsta
medie de 7 ani.
Copiii au fost împărţiţi în 2 loturi în funcţie de
materialul de sigilare folosit:
- lotul FissuritFX - 126 copii
- lotul Grandio Seal - 119 copii.
Molarii de 6 ani au fost examinaţi de către un singur
operator (autoarea), în unitul dentar în condiţiile standard de

1
Autor corespondent: Liana Bereşescu, B-dul Pandurilor, Nr. 18, Ap. 20, Tîrgu-Mureş, România, E-mail: liana.beresescu@rdslink.ro, Tel: +40729
901791
Articol intrat în redacţie în 25.09.2012 şi acceptat spre publicare în 27.11.2012
ACTA MEDICA TRANSILVANICA Martie 2013;2(1):141-143

AMT, vol. II, nr. 1, 2013, pag. 141

 ASPECTE CLINICE

iluminare. Examinarea unui dinte în vederea aplicării unui - sigilant complet detaşat unde s-a repetat sigilarea dacă
material de sigilare trebuie să implice cel puţin 2 dintre dintele a fost indemn la carie;
metodele descrise de literatura de specialitate pe care le - sigilant parţial detaşat când am verificat închiderea
enumeram în continuare: examinare vizuală, examinare tactilă, marginală şi existenţa unor eventuale procese carioase
examinare radiologică, transiluminarea cu fibră optică şi laser subiacente, iar după excluderea lor am înăsprit suprafaţa cu
fluorescentă. o freză şi am completat sigilantul;
În studiul nostru am ales primele 2 metode: - închiderea marginală a sigilării este defectuoasă: am
examinarea vizuală şi tactilă. verificat prezenţa unor procese carioase subiacente, iar în
Examinarea vizuală s-a făcut pe dintele curat, uscat cu lipsa lor am completat sigilarea; în cazurile în care am
ajutorul jetului de aer şi iluminat corect. Examinarea tactilă s-a depistat procese carioase, pacienţii au fost îndrumaţi spre
făcut cu o sondă dentară cu vârful bont. Utilizarea sondei rezolvarea acestora.
dentare a fost limitată la îndepărtarea plăcii sau resturilor Prelucrarea statistică a datelor s-a făcut cu ajutorul
alimentare, conform cu recomandările din literatură care programelor Excel, EViews 5.1., unde testarea egalităţii a două
demonstrează că utilizare acesteia pentru a determina dacă o medii din populaţii independente s-a realizat folosind testul t
fosetă sau un şanţ “agaţă” nu numai că va leza suprafaţa student. Nivelul de semnificaţie ales a fost α = 0.1, ceea ce
smalţului de pe pereţii acestora şi va împiedica remineralizarea înseamnă că nivelul de confidenţă a fost de 90%, conform
dar va duce la un ritm mai accelerat de progresie a cariei formulei: C = (1-α) 100.
dentare. Rezultatele au fost considerate semnificative din punct
În situaţiile în care am avut dubii în privinţa de vedere statistic, dacă p ≤ 0.1, deci p a fost ≤ α.
integrităţii dintelui respectiv, aceşti dinţi nu au fost incluşi în
studiul nostru. REZULTATE
Criteriile de includere a molarilor primi permanenţi în Deşi categoria de vârstă 6-8 ani a fost special aleasă în
studiul nostru au fost: studiu în vederea sigilării molarilor primi permanenţi, am
- dinţi suficienţi erupţi pentru a se putea obţine izolarea constatat de la începutul acestui studiu că nu toţi molarii puteau
necesară aplicării sigilantului; fi sigilaţi datorită prezenţei cariilor, obturaţiilor şi a erupţiei
- dinţi care nu prezintă procese carioase detectate clinic atât incomplete.
în şanţuri şi fosete, cât şi la nivelul suprafeţelor netede; Astfel la cei 245 de copii incluşi în studiu am sigilat
- dinţi fără obturaţii şi fără sigilanţi; un număr de 641 dinţi.
- dinţi care nu prezintă hipoplazii sau alte anomalii de Repartiţia dinţilor în funcţie de materialul de sigilare
dezvoltare a acestui molar; folosit şi topografia pe arcadă este reprezentată în tabelul
- dinţi cu şanţuri şi fosete adânci susceptibile la apariţia următor (tabelul nr. 1).
cariei dentare.
Cele două materiale de sigilare folosite în acest studiu Tabelul nr. 1. Distribuţia numerică a dinţilor în funcţie de
sunt de tip compozit fotopolimerizabil, cu timp de polimerizare topografie şi tipul de material de sigilare folosit
de 20 de secunde, sistem monocomponent şi aplicare rapidă şi Material de Molari de 6 ani sigilaţi (valori Total
uşoară cu ajutorul canulelor adaptate la seringă. Culoarea este sigilare numerice)
albă, opacă, fluiditatea optimă şi prezintă stabilitate înaltă şi 16 26 36 46
adeziune bună la suprafaţa de smalţ. Diferenţele între cele două Fissurit FX 101 95 56 78 330
materiale constau în: Fissurit FX-ul este un compozit Grandio Seal 91 73 80 67 311
microhibrid, cu un conţinut de particule de umplutură de Retenţia celor două materiale de sigilare precum şi
55%w/w şi cu eliberare continuă de fluor, iar Grandio Seal, din apariţia leziunilor carioase a fost evaluată comparativ imediat
punct de vedere al compoziţiei este nanohibrid, cu un conţinut după aplicare, la unul şi la doi ani (tabelul nr. 2).
superior de umplutură (maxim pentru clasa sa) de 70%w/w, dar
nu prezintă eliberare de fluor . Tabelul nr. 2. Evoluţia comparativă a celor două materiale
Etapele de aplicare a sigilanţilor s-au efectuat în de sigilare
conformitate cu indicaţiile producătorului, respectând riguros Lot Dinţi Material Dinţi Dinţi Material Dinţi sigilaţi Dinţi
fiecare etapă de lucru: sigilaţi dislocat sigilaţi cariaţi dislocat 2 ani cariaţi 2
- periajul; iniţial la 1 an la 1 an 1 an la 2 ani ani
- spălarea cu apă şi uscarea dintelui;
- izolarea;
- uscarea suprafeţei ocluzale cu ajutorul spray-ului de Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Procent Nr.
Procent
aer;
- demineralizarea suprafeţei de smalţ s-a făcut cu acid
Fissurit 330 28 302 10 68 262 79,40% 17
ortofosforic 37% sub formă de gel, timp de 30 de 5,15%
FX
secunde;
- spălarea acidului şi uscarea dintelui;
- controlul gravajului acid; Grandio 311 30 281 8 55 256 82,32% 15
4,82%
- aplicarea sigilantului pe suprafaţa condiţionată; Seal
- polimerizarea sigilantului;
- controlul sigilării; Cele două materiale de sigilare au prezentat retenţii
- controlul ocluziei. comparative fără diferenţe semnificative din punct de vedere
Controlul periodic a avut loc la intervale de 6 luni, la statistic atât la unul, cât şi la doi ani de la aplicare (p = 0,56,
fiecare şedinţă verificându-se integritatea sigilantului şi respectiv p = 0,71). Rezultatele arată că pe măsură ce durata de
închiderea marginală prin metode vizuale şi tactile. Cu ocazia observaţie creşte, procentul dinţilor cu retenţie completă a
acestui control am avut 4 situaţii posibile: sigilantului scade. Pe măsură ce retenţia sigilantului scade,
- sigilant intact când nu am intervenit; creşte riscul de apariţie al cariei dentare.
AMT, vol. II, nr. 1, 2013, pag. 142
 ASPECTE CLINICE
Pentru materialul FissuritFX, retenţia imediată a fost
100%, la un an a avut o valoare medie de 91,52%, iar la doi ani
de 79,40%. Pentru materialul Grandio Seal, retenţia imediată a
fost de asemenea de 100%, cu valorile medii de 90,36% la un an
şi 82,32% la doi ani. Retenţia în timp a celor două materiale în
funcţie de vârsta la care s-a realizat prima sigilare şi în funcţie
de sexul copiilor nu prezintă diferenţe din punct de vedere
statistic. (p>0,1)
Dinţii sigilaţi cu Fissurit FX au prezentat carii la unul
şi la doi ani în proporţie de 3,03% şi 5,15%. Dinţii sigilaţi cu
Grandio Seal au prezentat carii la unul şi la doi ani în proporţie
de 2,57% şi 4,82%. Nu au fost diferenţe semnificative din punct
de vedere statistic între cele două materiale, ambele asigurând
prevenirea cariei dentare pe perioada de doi ani cuprinsă în
studiul nostru (p>0.1).
DISCUŢII
Rata mare a retenţiei obţinută în studiul nostru poate fi
explicată bazându-ne pe trei factori:
- materialele de sigilare au fost uşor de manipulat şi reperat
atât în timpul aplicării, cât şi la evaluările periodice,
reducându-se astfel posibilitatea apariţiei erorilor;(6)
- al doilea factor important a fost efectuarea tuturor
manoperelor de către un singur operator, mai ales că acest
operator are ca obiectiv al activității zilnice prevenţia în
medicina dentară;(7)
- al treilea factor important este respectarea cu stricteţe a
indicaţiilor producătorului.
Este acceptat faptul că respectarea tehnicii de aplicare
şi experienţa operatorului au un rol critic în longevitatea
sigilantului.(8) Cunoscând faptul că în timpul aplicării
sigilantului, este absolut necesar ca dintele să nu intre în contact
cu saliva (9) şi cu toate că diga de cauciuc este cea care
realizează cea mai bună izolare, totuşi am ales să realizăm
izolarea cu ajutorul rulourilor de vată şi aspiratoarelor de salivă.
Această alegere este justificată pe de o parte de faptul că s-a
lucrat cel mai mult pe suprafeţele ocluzale, iar de cealaltă parte
existenţa a numeroase studii care au relevat rezultate
asemănătoare, fără diferenţe din punct de vedere statistic în
cazul folosirii rulourilor şi a digii.(10) Între cele două materiale
folosite în studiul nostru, unul cu eliberare de fluor (Fissurit FX)
şi altul fără fluor încorporat (Grandio Seal), nu am găsit
diferenţe statistice, din punct de vedere al retenţiei, în acord cu
unele studii din literatură.(11,12) Există însă şi studii care susţin
periclitarea proprietăţile adezive ale sigilantului în cazul
introducerii fluorului din dorinţa de a maximiza efectul
carioprotectiv.(13) Diferenţa de structură a celor două materiale
folosite, unul fiind nanohibrid, celălalt microhibrid conţinutul
diferit de umplutură anorganică nu au determinat retenţii diferite
ale acestora. Rata scăzută a cariei pentru dinţii sigilaţi cu ambele
materiale din studiul nostru este în concordanţă şi cu alte studii
(13) şi se explică probabil prin faptul că pierderea materialului
de sigilare nu va fi totală, ci întotdeauna o mică cantitate va
rămâne la capătul fisurii şi va continua să o protejeze de atacul
carios.(14) Un alt studiu recent concluzionează că şi atunci când
sigilantul este pierdut, parţial sau în totalitate, nu există un risc
carios mai mare pentru dintele respectiv comparativ cu un dinte
care nu a fost sigilat.(15) Persistenţa în timp a celor două
materiale la nivelul şanţurilor şi fosetelor ne permite să afirmăm
că respectând etapele de aplicare ale materialelor de sigilare în
condiţiile obişnuite existente într-un cabinet dentar, se poate
obţine retenţionarea acestora pe termen lung.
Retenţia pe arcadă a celor 2 materiale duce la
prevenirea apariţiei cariei dentare în şanţuri şi fosete.
Controalele periodice la 6 luni ne permit să
monitorizăm adecvat suprafeţele sigilate şi să intervenim la timp
AMT, vol. II, nr. 1, 2013, pag. 143
atunci când materialul de sigilare s-a pierdut printr-o nouă
reaplicare.
CONCLUZII
Bazându-ne pe rezultatele prezentului studiu, aplicarea
sigilanţilor este foarte eficientă în prevenirea cariei dentare la
copii şi reducerea prevalenţei cariei dentare este legată mai
curând de calitatea materialului şi mai puţin de compoziţia
acestuia.
REFERINŢE
1. Petcu B, Bereşescu L, Cormos B. Noţiuni practice de
prevenţie oro-dentare. Târgu-Mureş: Editura University
Press; 2010. p. 86.
2. Wang JD, Chen X, Frencken J, Du MQ, Chen Z. Dental
caries and first permanent molar pit and fissure
morphology in 7- to 8-year-old children in Wuhan, China.
Int J Oral Sci. 2012 Jun 15;4.
3. Beauchamp J, et al. Evidence-based clinical
recommendations for the use of pit-and-fissure sealants: a
report of the American Dental Association Council on
Scientific Affairs. Dent Clin North Am. 2009
Jan;53(1):131-47.
4. Albers HF. Tooth-colored restoratives: principles and
techniques. 9th ed. Hamilton. Ontario, Canada: Decker;
2002.
5. Courson F, Velly AM, Droz D, Lupi-Pégurier L, Muller-
Bolla M. Clinical decision on pit and fissure sealing
according to the occlusal morphology. A descriptive study.
Eur J Paediatr Dent. 2011 Mar;12(1):43-9.
6. Simonsen RJ. Retention and effectiveness of a single
application of white sealant after 10 years. J Am Dent
Assoc. 1987;115:31-36.
7. Dietz ER. The dental assistant’s role in applying pit and
fissure sealants. Dent Assist. 1988;57:4-5.
8. Symons AL, Chu CY, Meyers IA. The effect of fissure
morphology and pretreatment of the enamel surface on
penetration and adhesion of fissure sealants. J Oral Rehabil.
1996;23:791-798.
9. Cogo E, Calura G. Clinical evaluation of two materials
used as pit and fissure sealants: 2-year follow-up. Int Jour
of Clinic Dent. 2009;2(4).
10. Francis R, Mascarenhas AK, Soparkar P, Al-Mutawaa S.
Retention and effectiveness of fissure sealants in Kuwaiti
school children. Community Dent Health. 2008 Dec;25
(4):211-5.
11. Heifetz SB, Yaari A, Proskin HM. Retention of a fluoride-
releasing sealant compared with its non-fluoride analogue:
interim results of a clinical study after an average of eight
months. J Clin Dent. 2004;15(1):1-5.
12. Autio-Gold JT. Clinical evaluation of a medium-filled
flowable restorative material as a pit and fissure sealant.
Operative Dent. 2002;27:325-329.
13. Kargul B, Tanboga I, Gulman N. A comparative study of
fissure sealants Helioseal. Clear Chroma® and Delton®
FS+: 3 year results. European Archives of Paediatric
Dentistry. 2009;10(4).
14. Irinoda Y, Matsumura Y, Kito H, Nakano T, Toyama T,
Nakagaki H, et al. Effect of sealant viscosity on the
penetration of resin into etched human enamel. Oper Dent.
2000;25:274-282.
15. Griffin SO, Gray SK, Malvitz DM, Gooch BF. Caries risk
in formerly sealed teeth. J Am Dent Assoc. 2009
Apr;140(4):415-23.