SIGILAREA SANTURILOR SI FOSETELOR – MIJLOC DE PREVENIRE A APARITIEI

CARIEI DENTARE

Sigilarea santurilor si fosetelor reprezinta o metoda ce consta in aplicarea pe santurile

si fosetele unor dinti cu smaltul in prealabil demineralizat a unui material rasinos care sa
adere cat mai bine la substratul dentar cu scopul izolarii acestuia de factorii agresivi din
mediul bucal.

Reprezinta o tehnica de rutina nenociva, fiind o tehnica de izolare

adeziva, preventiva si nu curativa, ea nu apartine ondontologiei conservative ci face parte
integrala din medicina preventiva a cavitatii bucale ,fiind inclusa de OMS intre cele 4 metode
de prevenire a cariei dentare, alaturi de: fluorizare generala si locala, igiena alimentatiei,
igiena bucodentara.
60% din totalul leziunilor carioase apar la nivelul santurilor si fosetelor dentare (zone de
retentie) - relief ocluzal ,,accidentat".
În cazul molarului de 6 ani, primul afectat conform studiilor clinice, la 7 ani - 12%, la 12
ani - 52% la molarii superiori, iar la 7 ani - 25% si la 12 ani 70% la molarii de 6 ani inferiori.
Forma si adâncimea reliefului ocluzala reprezinta sau nu un factor favorizant de aparitie
a cariei dentare la acest nivel.
1. santuri largi "V" - diametru mare si putini adânci; santuri înguste "I".
2. înclinarea pantei cuspidiene în sus, de unde rezulta cresterea frecventei
cariilor.
Alti factori favorizanti:
- concentratia mai mica a fluorului în smaltul ocluzal fata de cel proximal;
- lipsa autocuratirii pe suprafata ocluzala;
- progresia rapida spre dentina a cariilor din santuri si fosete.
Debutul procesului carios se produce la orificiul santului prin doua leziuni bilaterale
independente în smaltul pantelor cuspidiene opuse. Mecanismul este cel de demineralizare.
Evolutia procesului carios în profunzime depinde de cantitatea de proteine din smalt,
acestea putând remineraliza smaltul si creeaza protectie fata de carie.
Sigilarea santurilor si fosetelor reprezinta o tehnica de izolare a acestora fata de mediul
bucal. Consta în aplicarea si mentinerea pe suprafata de smalt a unor substante cu rol de bariera
mecanica. Se pot folosi cimenturi glass - ionomer (fara demineralizare, legatura chimica) sau
material rasinos (prin demineralizarea smaltului).
Materialele folosite - sigilantii - sunt rasini compozite transparente sau opace. Sunt
preferati sigilantii fotoactivi (cei care se intaresc cu ajutorul lampii cu ultraviolete).
 Indicatiile sigilarii:
- santurile si fosetele molarilor (ocluzale, vestibulare, orale);
- santurile si fosetele premolarilor (11-14 ani);
- santurile si fosetele incisivilor permanenti (11-14 ani);
- santuri si fosete adânci în forma de "i", "amfora", "picatura" (aberante);
- se poate obtine o suprafata uscata ocluzala (eruptie 2/3);
- santuri si fosete aflate în vecinatatea proceselor carioase în tratament.

Contraindicatiile sigilarii:
- copii a caror stare generala necesita efectuarea tratamentelor stomatologice cu anestezie generala;
- imposibilitatea cooperarii cu pacientul (copii neadaptati, necooperanti);
- dupa cativa ani (4 sau mai multi) de la eruptie.
- pacientii la care nu se pot efectua o uscare corecta in timpul procedurii
- leziuni carioase ce intereseza detalii de relief sau alte suprafete netede (carii aproximale) ale
aceluiasi dinte;
- leziune carioasa palpabila cu sonda;
- leziune carioasa in dentina;
- existenta reconstituirilor la nivelul dintilor vizati;
- pacienti cu risc scazut de carie (relativ);
- pacienti cu malocluzie (ocluzie traumatica).

Avantaje:
1. reprezinta o tehnica de rutina simpla si nenociva;
2. nu necesita nici o preparare de cavitate (tehnica noninvaziva);
3. greseli ca exces de sigilant sau bule de aer in sigilant, pot fi usor observate si corectate in timpul
aplicarii;
4. verificarea acoperirii si polimerizarii corecte este foarte usoara;
5. pot fi reinoite fara a acuza nici un prejudiciu dintelui care ramane intact;
6. inlocuieste cu succes printr-o tehinca consrvatoare (sub forma de sigilari largite) obturatiile cu
amalgam de argint;
7. ofera o protectie esentiala in intervalul in care exista cel mai mare risc la carie;
8. efectul profilactic poate fi crescut prin adaugarea de fluor in sigilant.

Dezavantaje:
1. necesita personal calificat;
2. efectul este tranzitoriu, ele trebuiesc refacute periodic datorita deteriorarii imbinarii adezive in
timp;
3. nu beneficiaza toate suprafetele (cele aproximale);
4. nu poseda calitatile unor produse active profilactice,asigurind doar rolul de bariera mecanica a
zonelor retentive (la cele fara eliberare de ioni de fluor) ;
5. transparenta unor materiale face dificil controlul prezentei lor;
6. nu se poate aplica la un numar mare de subiecti.
 Etapele de lucru pentru sigilarea dentara:

1. Curatarea suprafetei dintelui cu ajutorul unor periute rotative, neimplicand frezajul dintelui;
2. Gravarea dintelui. Un gel cu consistenta fluida, in a carui concentratie intra si acid fosforic,
este aplicat prin pensulare, injectare sau cu ajutorul unui burete, fiind lasat sa actioneze 15-30s,
dupa care spatiul de lucru este spalat si uscat.
3. Aplicarea sigilantului se realizeaza cu instrumente speciale cu varfuri de unica folosinta.
Sigilantul trebuie sa acopere toate santuril. Acesta se mentine 10-15s pentru a permite penetrarea
si saturarea smaltului mordansat in mod optim, dupa care se fotopolimerizeaza.
4. Adaptarea functionala consta in refacerea morfologiei functionale a suprafetelor sigilate,
indepartandu-se eventuale contacte identificate cu ajutorul hartiei de articulatie prin utilizarea
pietrelor diamantate.
5. Reevaluarea pacientilor - dintii sigilati trebuie controlati periodic de catre medic, ideal la
fiecare 6 luni.

Rezultate la sigilarea șanțurilor și fosetelor la molarul 1 permanent:

Criterii (White și col., 55):
1. numarul total de sigilari la un pacient,
2. situarea dintelui,
3. varsta pacientului,
statusul inițial al carierei,
5. perioada de timp trecuta.
Succesul este considerat ca fiind atunci cand nu este nevoie de retratare sau cand dintele a
fost sigilat. Astfel, rata de succes dupa 1 an a fost de 98,7% iar dupa 2 ani de 97%. Rata de
succes ținand cont de celelalte criterii variaza cu doar 2,2% dupa 2 ani.
Heller și col. obțin urmatoarele rezultate :
1. la dinți cu carie incipienta rata de carie este de 10,8 % pentru dinții sigilați și de 51,8%
pentru cei nesigilați,
2. la dinții inițial sanatoși rata de cariere este de 8,1% pentru dinții sigilați și 12,5 %
pentru cei nesigilați.
Duggal și col. obține:
1. dupa 6 luni 60,7% retenție completa și 28,8% retenție parțiala,
2. dupa 12 luni 44,1% retenție completa și 42,3% retenție parțiala.
Williams și col. (cit. de 34), sigiland cu Delton autopolimerizabil obține :
1. dupa 2 ani retenție totala 80% , pierdere parțiala 2% , pierdere totala 20 %,
2. dupa 4 ani retenție totala 61% , pierdere parțiala 11%, pierdere totala 28%.
Wendt și Koch au urmatoarele rezultate referitoare la molarul 1 permanent :
1. dupa 8 ani aproape 80% din fisurile sigilate prezinta retenție totala și fara carie, alte
16% prezinta retenție parțiala și fara carie,
2. dupa 10 ani doar 5,7% din suprafețele ocluzate prezinta carii sau restaurari.
Gale observa pe un lot de dinți (molarul 1 permanent) sigilați de studenți ca dupa 54 de
luni de la sigilare 35% din dinți necesita resigilare și doar 14 % necesita restaurari, iar 52% din
molari nu necesita tratament ulterior dupa plasarea inițiala a sigilantului.
 Rezultate la sigilarea santurilor si foselor molarului 1 permanent

STUDIU CLINIC

Lucrarea a fost efectuata in cadrul catedrei de Pedodonție - Ortodonție a secției de

Medicina Dentara din cadrul Facultații de Medicina și Farmacie din Oradea.
Consultarea și examinarea pacienților a fost completata cu prezentarea statusului odontal
cu ajutorul camerei orale.
1. Date statistice
1.1. Lotul de studiu
Lotul de studiu a cuprins copiii cu indicație de sigilare din perioada aprilie 2007 - mai
2009 , aceștia au fost in numar de 52 de pacienți și 126 dinți .
1. Sexul pacienților
Din totalul de 52 copii, 29 (55,76%) au fost de sex feminin și 23 (44,23%) de sex
masculin.

2.Varsta pacienților
Studiul s-a concentrat asupra pacienților cu dinți recent erupți, astfel dintr-un total de 126
dinți luați in studiu 93 erau in primii 2 ani de la erupție.Distribuția pe varste a fost urmatoarea: in
categoria de pana la 6 ani intra 9 (17,3%) copii și 33 (26,19%) dinți vizați ; intre 6 și 7 intra
11(21,15%) copii și 36(28,17%) dinți; intre 7 și 8 ani intra 14(26,92%) copii și 24 (19,04%)
dinți; intre 8 și 9 ani intra 4 pacienți (7,79%) și 10(7,93%) dinți ; intre 9 și 18 ani intra 8 pacienți
(15,38%) și 12(9,52%) dinți și peste 18 ani intra 6 (11,53%) adulți și 11(8,73%) dinți.
Perioada aproximativa de la eruptie a molarului 1 permanent

Mediul pacienților
Deși marea majoritate a pacienților a fost din mediul urban - 41 (78,84%), totuși in studiu
au fost cooptați și 11 (21,15%) pacienți din mediul rural.

Profilaxia in antecedente
In anamneza efectuata s-a insistat asupra altor metode de profilaxie, și am observat
urmatoarele : din totalul de 52 de pacienți, 21 nu au fost niciodata la stomatolog, 10 au fost doar
rar, 13 au fost anual, iar 8 au fost frecvent. Copilul a fost beneficiar de metode de profilaxie
astfel : fluorizare - 5 cazuri, sigilare (alți dinți) - 3 cazuri ; indepartarea factorilor predispozanți
locali, 11 cazuri ; educație sanitara , 16 cazuri, nici o metoda de profilaxie folosita și in 30 de
cazuri copilul nu este beneficiar al nici unei metode de profilaxie (din care 21 la primul consult).
 Abordarea relației medic-pacient
Abordarea relației medic-pacient a fost in 33 de cazuri activa (deplasare la gradinițe și
școli, explicarea metodei, a avantajelor acesteia copiilor, parinților și educatorilor acestora), in 12
cazuri pasiv-activa (prezentarea pacienților pentru control sau cu alte doleanțe, carora li s-a
explicat și efectuat sigilarea șanțurilor și fosetelor) și in 7 cazuri pasiva (prezentarea pacientului
care dorește sigilarea șanțurilor și fosetelor).

1.2. Lotul primar

Copiii intrați in acest loc fac parte in general din aceleași colective ca și cei din lotul de
studiu, dar din diferite motive nu au dorit sau nu li s-a putut efectua sigilarea șanțurilor și a
fosetelor.
Lotul conține un numar de 79 de pacienți cu varste cuprinse intre 6 și 22 de ani, cu o
varsta medie apropiata de cea a lotului de studiu (8 ani și 9 luni fața de 8 ani și 7 luni a lotului de
studiu) și un numar de 187 de dinți(molarul 1 permanent) indemni la carie, din totalul de 316.

1.3. SELECȚIA DINȚILOR

1.3.1. Tipul dintelui
Din totalul de 126 de dinți selecționați ai celor 52 de pacienți, 51 (40,47%) au fost
molarul 1 inferior, iar 75 au fost molarul 1 superior, 68 au fost pe hemiarcadele drepte, iar 58 au
fost hemiarcadele 7 stangi(molarul 1 superior drept - 41 (32,53%), molarul 1 superior stang - 34
(26,98%), molarul 1 inferior stang - 24(19,04%) și molarul 1 inferior drept - 27(21,42%).

2. Status odontal
Din cei 204 molari ai pacienților luați in studiu 32 erau extrași, 29 prezentau carii medii,
adanci și complicate, iar 17 prezentau reconstituiri, dinți ce nu prezinta indicație de sigilare a
șanțurilor și fosetelor. Restul de 126 luați in studiu prezentau la examinarea clinica urmatoarele :
 - 98 (77,77%) prezentau șanțuri și fosete indemne(nu prezinta pierdere a translucidiații sau
modificari de culoare, iar sonda nu se ,,agața') examinate prin inspecție cu ochiul liber și cu lupa
și prin palpare cu o sonda ascuțita nr. 23;
- 17 (13,49%) prezentau marmorație in șanțuri și fosete , din care in 6 cazuri s-a observat
marmorație in șanțuri și fosete, dar sonda nu se , ,agața' , iar in 9 cazuri marmorația era
multipunctiforma, iar sonda tot nu se ,,agața”. In 2 cazuri, dupa deschiderea șanțului s-a observat
și o mica zona de demineralizare a dentinei subiacente;
- 11 (8,73%) prezentau carie incipienta (sonda se , ,agața” sau/și are pierduta
transluciditatea normala in vecinatatea șanțului).

2. MATERIALE ȘI INSTRUMENTE FOLOSITE

2.1. Materiale
S-au folosit materiale personale și ale cabinetului - Helioseal(Vivadent), Concise LC
White Sealant (3M ESPE), Filtek Flow (3M ESPE), Ketak Molar Easymix ART(3M ESPE)
Astfel, pentru sigilarea șanțurilor și fosetelor s-au folosit :
- in 10 cazuri (9,61%) Ketak Molar Easymix ART
- in 6 cazuri (5,76%) Helioseal,
- in 8 cazuri (7,69%) Filtek Flow
- in 80 cazuri (76,92%) Concise LC White Sealant
Pentru sigilari largite și obturații preventive s-au folosit Ș
- in 18 cazuri (81,81%) Filtek Z250 din care in 9 cazuri impreuna cu Concise LC White
Sealant,
- in 4 cazuri (18,18%) Ketak Molar Easymix
Materiale de sigilare folosite - Concise LC White Sealant (3M ESPE)
Este un sigilant fotopolimerizabil, inalt granular (peste 50%), eliberator de fluor, cu
excelente proprietați mecanice. El conține Bis-GMA, TEDMA, diuretanometacrilat și BHT.
Utilizari :
- sigilarea șanțurilor și fosetelor intacte,
- sigilarea sau obturarea de mici cavitați,
- sigilarea sau fatetarea suprafețelor de smalț deteriorate,
- ancorarea aparatelor ortodontice și acoperirea locurilor de predilecție a cariei in timpul
tratamentelor ortodontice,
- sigilarea obturațiilor de compoziție sau de cimenturi (acționeaza ca film protector
impotriva umiditații),
- sigilarea leziunilor carioase pentru a le stopa,
- restaurarea micilor defecte in obturații ded compozite sau amalgam,
- sigilarea dinților temporari.
Recomandari ale producatorului :
 - materialul aplicat se lasa sa penetreze fisurile timp de 15-20 secunde,
- indepartarea bulelor se poate face cu o seringa ascuțita,
- polimerizare timp de 40 secunde,
- fluorizarea trebuie continuata in toate cazurile pentru protejarea zonelor nesigilate.
Ketak Molar este un ciment ionomer de sticla cu sistem de amestecare manuala și este indicat in
terapia minim invaziva (MI) cat și in tratamentul restaurativ minim invaziv (ART) și desigur in
sigilarile șanțurilor și fosetelor. Acesta a fost folosit impreuna cu condiționatul și lacul protector
ale firmei GC.
Folosirea acestui ciment ionomer de sticla in sigilarile șanțurilor și fosetelor indemne este
in general nerecomandata de specialiști.
Gelul demineralizant folosit (ScotchBond - 3M ESPE)
Utilizat pentru sigilari și restaurari compozite directe, cand acestea sunt plasate printr-o
tehnica adeziva.
Compoziție : acid fosforic 37% in greutate, dioxid de silicon, pigmenți.
Nu prezinta nici un efect secundar, dar poate dizolva baza de glass-ionomer sau linerul
folosit.
Observații : firma producatoare recomanda :
1. timp de menținere minim 20 secunde dar pentru smalțul nepreparat (in cazul sigilarii
șanțurilor și fosetelor) recomanda 30-60 secunde,
2. sa se impiedice deshidratarea dentinei.
Folosirea gelului fluorizat
Introducerea lui in tehnica sigilarii a fost datorata mai multor motive:
1. necesitatea concertarii metodelor de profilaxie și asupra celorlalte suprafețe,
2. smalțul demineralizat este remineralizat mai rapid cu ajutorul ionilor de fluor din gel,
3. reduce timpul de lucru fața de aplicarea lor separata,
reduce costul aplicarii.
Are in compoziție fluorura de sodiu și producatorul considera ca acționeaza pe doua
planuri :
1. prin acțiunea de inhibare a creșterii microbiene reduce considerabil filmul florei de pe
coroanele dentare și este activa in special impotriva lactobacililor producatori de acid,
2. aceasta reacție este dublata de acțiunea fluorului asupra smalțului care presupune
transformari ale structurii sale cristaline ce argumenteaza imbunatațirea rezistenței sale la atacul
chimic, acțiune care este la fel de efectiva și asupra dentinei sau cimentului.
Acest gel este indicat și in combaterea hipersensibilitații dentinare.
Cimentul ionomer de sticla folosit
Alte materiale folosite in cadrul studiului :
- Sigilanți fotopolimerizabili (Helioseal F-Vivadent)
- Compozit granular fotopolimerizabil (Filtek Z250- 3M ESP și Filtek Flow - 3M ESPE)
- Adeziv amelodentinar (Adper Singlebond - 3M ESPE)
- Baza de hidroxid de calciu fotopolimerizabil (Septocal-Septodont)
- Condiționant pentru ionomeri (Conditioner - GC)
- Lac protector pentru ionomeri (Fuji Varnish- GC)
- Pasta de dinți pentru curațat fara fluor (Prophipaste - SDI).
2.2. Instrumentar și consumabile
S-au folosit pentru consultație : trusa de consultație ce include sonda 23 și lupa de consultație -
Bactroban,
Pentru izolare s-au folosit : bulete absorbante, automatonul, aspiratorul și canula
aspiratorului de saliva,
Pentru polimerizarea materialelor s-au folosit lampi de fotopolimerizare indeosebi cu
sistem LED.
Pentru finisare s-au folosit : hartie de articulație și port-hartie de articulație, perii rotative
pentru piesa cot, freze pietre și de cauciuc.
Pentru aplicarea gelului fluorizant s-au folosit bureți aplicatori Peletim.

3. TEHNICA FOLOSITA
Dupa examinarea dinților in 104 cazuri indicația de tratament a fost de sigilare a
șanțurilor și fosetelor (98 de șanțuri și fosete indemne și 6 cazuri cu marmorație punctiforma
unica in șanțuri și fosete in care sonda nu se , ,agața' , iar tehnica urmeaza in general liniile
directoare din prima parte a lucrarii).
Sigilare largita s-a efectuat in 9 cazuri cu marmorație multipunctiforma in șanțuri și fosete
la care nu s-a pus in evidența demineralizarea dentinei subiacente.
Obturație preventiva s-a efectuat in 11 cazuri considerate inițial ca și carie incipienta și in
2 cazuri considerate marmorație in șanțuri și fosete, dar dupa deschidere s-a constatat necesitatea
abordarii unei obturații preventive datorita demineralizarii dentinei subiacente.

Datorita faptului ca mulți dintre copii (21 de cazuri) au fost pentru prima data la
stomatolog și pentru a nu incarca negativ din punct de vedere emoțional prima ședința, am
efectuat cu precadere sigilarea șanțurilor și fosetelor inaintea abordarii celorlalte indicații de
tratament preconizate.
Pregatirea materialelor și instrumentelor. Materialele au fost așezate pe o masuța
mobila, iar instrumentarul și consumabilele pe masuța aparatului.Capacelul de siguranța al
sigilantului a fost ținut inchis pana in momentul aplicarii materialului.
Timpii operatori au fost urmatorii :
1. Igienizarea cavitații bucale și a suprafeței dentare
Igienizarea cavitații bucale a fost facuta de catre pacient (copil), indicandu-se periajul
dentar in cabinet sub supraveghere cu paste de dinți fara fluor folosind de obicei produsul
Prophipaste dar și alte produse comerciale proprii ale pacientului, in cazul cand acestea nu
conțineau fluor. In acest timp s-a facut și educarea pacientului cu privire la tehnica corecta de
periaj, durata necesara pentru efectuarea lui și momentele din zi in care este indicat a se efectua.
Curațarea suprafeței dentare a fost efectuata cu produsul Prophipaste, aplicat pe perii
rotative montate la piesa cot a micromotorului și la viteze convenționale. Nu s-a insistat doar
asupra feței ocluzale ci asupra tuturor, datorita efectuarii in ultima faza a aplicarii gelului
fluorizant. S-au curațat de la inceput toți dinții cu indicație de sigilare in ședința respectiva,
urmand ca tehnica sa se efectueze separat pe fiecare cadran (datorita dificultaților de menținere a
campului operator uscat), in una sau mai multe ședințe in funcție de disponibilitatea pacientului.
Curațarea s-a efectuat timp de 30-60 de secunde la nivelul fiecarui dinte vizat.
Spalarea cu spray-ul de apa al aparatului, apoi uscarea cu jet de aer (testat pentru a nu
conține particule de apa sau ulei prin indreptarea sa catre o oglinda).
Cu o sonda ascuțita s-a incercat pe cat posibil indepartarea placii dentare și a resturilor de
pasta ramase in profunzimea șanțurilor și fosetelor.
2. Izolarea
Izolarea s-a efectuat cu rulouri de vata prefabricate menținute la arcada inferioara cu
automatonul ținut in poziție corecta de catre pacient sau asistenta, iar pentru aspirație continua s-
a folosit canula de unica utilizare. Diga nu a fost folosita datorita costului ridicat.
3. Demineralizarea
S-a folosit predominant gelul demineralizant Scotchbond al firmei 3M ESPE (dar și
produse sub forma de gel sau soluție ale altor firme), aplicandu-se pe suprafața de gravat cu
ajutorul aplicatoarelor livrate de producator. Gravajul a fost efectuat pe o suprafața de cel puțin
2/3 din inalțimea cuspizilor demineralizan și zonele adiacente fosetelor vestibulare sau orale ale
dinților timp de 30-60 de secunde.
Spalarea, reizolarea și uscarea
Cu aspiratorul poziționat imediat langa dinte in poziție decliva s-a efectuat spalarea cu jet
de apa timp de 30 de secunde, avand grija sa nu inundam campul, apoi s-a efectuat reizolarea și
apoi uscarea cu jet de aer care este menținut continuu asupra suprafeței dentare pana in
momentul aplicarii sigilantului. Efectivitatea demineralizarii a fost observata prin aspectul
smalțului gravat.
Aplicarea
Dupa deschiderea capacelului protector al recipientului cu materialul de sigilare (Concise
LCWS) se ia cu aplicatorul și se aplica pe suprafața ocluzala.
Dupa aplicare am așteptat timp de 20 de secunde pentru penetrarea sigilantului.
6. Polimerizarea
S-au folosit mai multe tipuri de lampi de fotopolimerizare, cu preponderența lampa Elipar
Freelight, timp de 30 de secunde.
7. Verificarea
Prin inspecție și palpare cu sonda s-a incercat depistarea defectelor de material și
verificarea calitații legaturii marginale.
Cu ajutorul port- și a hartiei de articulație s-au pus in evidența eventualele interferențe
ocluzale care au fost indepartate cu ajutorul pietrelor rotative la viteze convenționale sau cu freze
de finisat la viteze inalte.
8. Finisarea
Pentru finisare s-au folosit gume de finisat și lustruit sau discuri Sof-Lex.
9. Aplicarea gelului fluorizant
Gelul fluorizant a fost aplicat dupa reizolare, o atenție deosebita acordandu-seajungerii
acestuia pe toata suprafața dentara, manipulat cu ajutorul bureților aplicatori Peletin. Gelul a fost
ținut in contact cu dintele timp de 4 minute (recomandata de producator), apoi pacientul
expectoreaza eventualul exces de gel și s-a facut indicația ca timp de 30 de minute sa nu bea,
manance sau clati gura.
 REZULTATE, DISCUȚII ȘI OBSERVAȚII
Rezultatele au fost evaluate prin inspecția vizuala și palpare cu sonda, și s-a considerat
ca in retenția totala nu gasim șanțuri și fosete descoperite, in retenția parțiala gasim zone din
șanțuri și fosete descoperite, iar daca sigilantul nu s-a pastrat il contabilizam ca atare.
1. Retenția materialului. Retenția dupa 6 luni de la sigilare a fost totala de 93,75% (105 din 112
dinți controlați), parțiala de 3,57% (4 din 112), iar sigilantul cazut in totalitate in 2,67% (3 din
112), dupa 1 an retenție totala de 85,72% (90 din 105), parțiala de 7,61% (8 din 105), iar
sigilantul cazut in totalitate de 6,66% (7 din 105), dupa 1 an și 6 luni retenție totala de 80,2% (77
din 96), parțiala de 9,37% (9 din 36), iar sigilantul cazut in totalitate in 10,42% (10 din 96), dupa
2 ani retenție totala in 70,37% (57 din 81), parțiala 11,11% (9 din 81), iar sigilantul cazut in
totalitate 13,58% (11 din 81).

2. Apariția cariei
a. la lotul de studiu a fost de 0 dupa 6 luni , de 1,9% (2 din 105) dupa 1 an, de 3,12% (3
din 96) dupa 1 an și 6 luni și de 6,17% (5 din 81) dupa 2 ani.
b. la lotul martor rezultatele au fost vizibil marite astfel : de 17,67% (32 din 181) dupa 6
luni, de 30,68% (54 din 176) dupa 1 an, 40,82% (69 din 169) dua 1 an și 6 luni și de 58,45(87
din 142) dupa 2 ani.

2. Discuții și observații
1. Rata succesului
A fost considerata ca fiind suma cazurilor in care s-a obținut retenție parțiala sau totala, cu
dinții respectivi integri. Astfel, rata succesului de 97,32% (109 din 112) dupa 6 luni, 93,32% (98
din 105) dupa 1 an, 89,57% (86 din 96) dupa 1 an și 6 luni, și de 81,48% (66 din 81) dupa 2 ani
(graficul nr. 15). Precizez ca rata succesului s-a calculat doar in condițiile aplicarii unice de
sigilanți.Reaplicarea lor face ca succesul lor sa fie de 96,87% dupa 1 an și 93,82% dupa 2 ani.
2. Aportul profilactic .Prin simpla scadere a celor 2 procente ale apariției cariei la cele 2 loturi
observam un caștig net de 28,78 procente dupa 1 an și de 52,32 dupa 2 ani, ceea ce, tradus in
unitați dentare este de 36 de dinți dupa 1 an și de 66 de dinți dupa 2 ani, ceea ce nu este deloc de
neglijat.
3. Factorul uman (medicul) In acest sens s-a folosit un chestionar, rezultatele și concluziile vor
face subiectul unei lucrari separate dorind sa cuprindem in studiu tot colectivul medical
stomatologic oradean.
4. Factorul pacient Cunoștințele reduse despre aceasta metoda nu a fost o surpriza, aceasta
metoda nefiind aplicata pe scara larga de catre medicii stomatologi, totuși marea majoritate a
pacienților din lotul studiat (42) a considerat ca necesare și extrem de necesare tratamentele
profilactice.
5. Factorul timp Pentru efectuarea sigilarii șanțurilor și fosetelor s-a folosit un timp mediu de
aproximativ 20 de minute (mai mare cand am lucrat fara ajutor și in fazele inițiale ale studiului
și, bineințeles, ca in cazul sigilarii mai multor dinți de pe o hemiarcada timpul alocat unui dinte
se reduce considerabil), pentru efectuarea sigilarilor largite de aproximativ 25 de minute , iar
pentru o obturație preventiva de aproximativ 35 de minute cu aceleași amendamente.
6. Factorul financiar .Este foarte greu de cuantificat prețul unei sigilari datorita implicarii
multor factori care țin de costurile cabinetului, timpul folosit și numarul de sigilari efectuate per
ședința.
La intrebarea cat sunteți dispus sa platiți pentru tratamentele profilactice, 22 de pacienți
sau parinți au raspuns mai puțin decat pentru tratamentele restaurative, 26 la fel de mult.

CONCLUZII LA SIGILAREA ȘANȚURILOR ȘI FOSETELOR LA MOLARUL 1

PERMANENT
Din studiul efectuat se constata :
1. Marea cariosensibilitate a molarului 1 (in 2 ani de urmarire mai mult de jumatate au
prezentat carii ocluzale);
2. Necesitatea clinica a acestei operațiuni este incontestabila(efectuand sigilarea șanțurilor
și fosetelor se evita apariția cariei ocluzale la majoritatea dinților sigilați);
3. Tehnica este ușor de efectuat, iar succesul metodei depinde de respectarea condițiilor de
lucru;
4. Rezultatele clinice sunt bune și chiar foarte bune;
5. Prețul materialelor și durata alocata efectuarii metodei sunt la indemana medicului și a
pacientului;
 6. Posibilitatea abordarii unor situații variate. Sub forma obturației preventive inlocuiește
obturațiile de amalgam in procese carioase limitate;
7. Necesitatea unei mai bune promovari in cadrul medicilor, a studenților și a pacienților;
8. Necesitatea concertarii metodelor de profilaxie pentru a fi vizate și suprafețele netede,
mai ales cele aproximale;
9. Reprezinta o metoda de baza a stomatologiei preventive (de altfel, OMS, cit. De 34,
recomanda sigilarea șanțurilor și fosetelor intre cele 4 metode de prevenire a cariei dentare,
alaturi de fluorizarea locala și generala, igiena alimentației și igiena buco-dentara);
10. Necesitatea generalizarii metodei , mai ales in situațiile cu risc crescut de apariție a
cariei la molarul 1, a aplicațiilor locale de preparate fluorizate, intensificarea eforturilor pentru
formarea unor deprinderi de igiena orala și obiceiuri alimentare corecte, vor contribui la
dezvoltarea laturii preventive a medicinei dentare, cu beneficiu pentru starea de sanatate dentara
a pacientului copil și adolescent, cu implicații majore pentru pacientul adult.

Bibliografie:
http://www.scritub.com/medicina/Sigilarea-santurilor-si-fosete123184818.php
http://www.qreferat.com/referate/medicina/SIGILAREA-SANTURILOR-SI-
FOSETE239.php
https://www.csid.ro/health/sanatate/sigilarea-dentara-metoda-moderna-de-prevenire-a-
cariilor-7944839