MEDICINĂ DENTARĂ ANUL III

2014-2015

DISCIPLINA DE STUDIU : MATERIALE DENTARE

 PROGRAMA ANALITICĂ LUCRĂRI PRACTICE: 7 stagii x 4 ore = 28 ore

1.Materiale utilizate în cabinetul de medicină dentară şi în laboratorul de tehnică dentară: tipuri şi

aplicatii.......................................................................................................................................4 ore

2. Materiale restaurativ-coronare clasice (cimenturi, amalgame): forme de prezentare, dozare-preparare,

caracteristici de manipulare, aplicatii......................................................................................................4 ore

3. Materiale restaurativ-coronare moderne biomimetice : răşini compozite, cimenturi ionomere de sticlă,

compomeri (forme de prezentare, indicaţii, caracteristici de manipulare, aplicatii).............................4 ore

4.Materiale plastice de obturaţie radiculară: proprietăţi, caracteristici de manipulare.

Materiale rigide de obturaţie radiculară............................................................................................4 ore

5. Tipuri de portamprente. Adaptarea în funcţie de particularitatea câmpului protetic. Prepararea

materialelor de amprentă elastice-hidrocoloizi reversibili şi ireversibili.............................................4 ore

6. Prepararea materialelor de amprentă elastice-elastomeri de sinteză................................................4 ore

7. Forme de prezentare a materialelor utilizate în tehnologia protezelor dentare: materiale de modele,

machete, tipare, materiale nemetalice şi metalice de realizare a protezelor. Prepararea materialelor pentru
fixarea provizorie si de durată a reconstituirilor fixe ......................................................................4 ore

 BAREM LUCRĂRI PRACTICE

1. Dozarea, prepararea si manipularea unui material restaurativ coronar clasic

2. Dozarea, prepararea si manipularea unui material restaurativ coronar modern (tip glassionomer)
3. Dozarea, prepararea si manipularea unui material restaurativ coronar modern (tip compozit)
4. Dozarea, prepararea si manipularea unui material plastic de obturaţie radiculară
5. Dozarea, prepararea si manipularea unor materiale de amprentă tip hidrocoloizi ireversibili
6. Dozarea, prepararea si manipularea unor materiale de amprentă tip elastomeri siliconici
7. Dozarea, prepararea si manipularea unui material de fixare provizorie a unor restaurări fixe
8. Dozarea, prepararea si manipularea unui material de fixare de durată a unor restaurări fixe

1
MATERIALE DENTARE – LP. 1

MATERIALE UTILIZATE ÎN CABINETUL DE MEDICINĂ DENTARĂ ŞI ÎN

LABORATORUL DE TEHNICĂ DENTARĂ

Materialele dentare pot fi clasificate în 2 grupe:

1. Materiale dentare propriu-zise: - totalitatea materialelor cu utilizare exclusivă în etapele de

laborator pentru obţinerea protezelor dentare
Ex: gipsuri, ceruri, mase de ambalat, agenţi abrazivi, paste de lustruit

2. Biomateriale dentare: - totalitatea materialelor care vin în relaţie directă cu ţesuturile

parodontale şi formează cu acestea legături stabile, restaurând funcţionalitatea lor
Ex: pastele pentru obturaţii intracanalare, linerii pentru tratarea plăgii dentinare, masele
ceramice, implantele.

CLASIFICAREA MATERIALELOR DENTARE

DUPĂ ORIGINEA MATERIALULUI:

- origine minerală - ex: gipsul dentar, amalgame

- origine organică - ex: răşini polimerice (rasini acrilice/diacrilice)
- origine mixtă (organo-anorganică) - ex: răşini diacrilice compozite (RDC), cimenturi
zinc oxid eugenol armate (ZOE)

DUPĂ RELAŢIA DE CONTACT CU ŢESUTURILE MOI:

Materiale provizorii care au relaţie de contact parodontală scurtă (24-48 ore) sau mai lungă
(7-10 zile)
În funcţie de durata relaţiei de contact, materialele provizorii se clasifică în:
Materiale provizorii temporare –ex: FERMIN, CAVIDUR, CAVIFIL, CITODUR, CARYOSAN
Materiale provizorii cu termen mai lung de utilizare-ex: paste cu antibiotice, paste antiseptice tip
Walchoff
Materiale provizorii de fixare -ex: cimenturile ZOE, COLTOSOL F
Materiale de durată (definitive) care vin în contact permanent cu ţesuturile parodontale pentru o
perioadă lungă de timp-ex:cimenturi FOZ, PCZ, CIS
Materiale speciale care au o relaţie de contact cu ţesuturile parodontale instantanee, pasageră -ex:
materiale de amprentă, paste de lustruit.

DUPĂ DESTINAŢIA MATERIALULUI :

- Materiale pentru restaurări coronare

- Materiale pentru amprentare
- Materiale pentru modele, machete, tipare
- Materiale pentru obţinerea protezelor (metalice/nemetalice)
- Materiale pentru prelucrarea şi lustruirea protezelor
- Materiale pentru fixarea provizorie şi de durată a protezelor dentare

2
DUPĂ DOMENIUL DE APLICARE:

Materiale utilizate în cabinetul de medicină dentară:

- materiale utilizate în medicina dentară preventivă
- materiale utilizate pentru restaurări coronare
- materiale utilizate pentru amprentare
- materiale pentru machete directe
- materiale de fixare
- materiale pentru lustruit obturaţii, coroane etc

Materiale utilizate în laboratorul de tehnică dentară:

- materiale pentru modele
- materiale pentru machete
- materiale pentru tipare
- materiale pentru obţinerea protezelor dentare
- materiale pentru prelucrarea şi lustruirea protezelor

DUPĂ COMPORTAMENTUL CHIMIC LOCAL:

 Biomateriale biotolerate - local acestea generează formarea unui manşon fibro-conjunctiv,

rezultat din interacţiunea osului cu ionii metalici toxici (osteogeneză la distanţă)
Ex: oţelurile inoxidabile, aliajele de Co-Cr-Mo, polimerii.

 Biomateriale bioinerte – generează în zona de interfaţă osteogeneză de contact

Ex: titanul, tantalul, alumino-ceramica

 Biomateriale bioactive – pentru acestea este caracteristică osteogeneza de legătură, cu apariţia

legăturii chimice între biomaterial şi os.
Ex: fosfatul de calciu, ceramica sticloasă, biosticlele, hidroxiapatitele

3
MATERIALE DENTARE – LP.2

MATERIALE RESTAURATIV CORONARE CLASICE (cimenturi, amalgame)

I. CIMENTURI:
1. CIMENTUL SILICAT
2.CIMENTUL FOSFAT DE ZINC

II. AMALGAME

I.1.CIMENTUL SILICAT

FORME DE PREZENTARE:
 varianta clasică: sistem bicomponent pulbere (15-18 nuanţe cromatice) – lichid
 varianta modernă: sistem bicomponent capsulat ( pulberea şi lichidul sunt predozate în
capsule separate printr-o diafragmă de staniol).

PRODUSE COMERCIALE: Fritex, Phosphat Zement, Fixodont

APLICATII:
- obturarea cavităţilor de clasa a III-a, a I-a (pe feţele orale ale dinţilor frontali, în foramen
cecum), a V-a.

DOZARE.PREPARARE
a) Metoda clasică (preparare manuală)
- raportul ideal:1,6 g pulbere la 0,4g lichid
- pe suprafaţa lucioasă a unei plăcuţe de sticlă, se depun cantităţile dozate corespunzător,
la distanţă una faţă de cealaltă
- metoda saturaţiei progresive: se incorporeaza în lichid ½ din cantitatea totală de pulbere,
apoi ½ din ce rămâne; se spatulează cu mişcări circulare, utilizând o spatulă din
agat/material plastic
- se obţine o pastă omogenă, de consistenţă cremoasă
- momentul optim de aplicare: când suprafaţa amestecului îşi pierde luciul şi la tendinţa de
ridicare de pe placuţă materialul se rupe
- timp de preparare: 1min.

b) Metoda modernă (preparare mecanică)

- cu malaxoare tip Silamat, Duomat
- timp de preparare: 10-20 secunde.

CARACTERISTICI DE MANIPULARE:
- este necesară condiţionarea cavităţii prin aplicare de lineri tip Ca(OH)2 sau
glassionomeri ca bază primară, sau aplicare de bază secundară tip ciment fosfat de zinc
- se aplică cimentul silicat preparat corespunzător, cu spatula/fuloarul din profunzimea
cavităţii spre exterior

1
 - se indică umplerea în exces a cavităţii şi menţinerea materialului sub presiune prin
intermediul unei benzi de celuloid pe durata prizei primare (3 – 5 min.)
- obturaţiile corecte nu necesită finisare
- când finisarea este necesară, aceasta se efectuează după 10 – 15 minute de la aplicarea
materialului, pentru îndepartarea excesului de material (pietre din carborund, discuri
abrazive cu suprafaţa vaselinată) şi la 24 de ore, pentru lustruirea obturaţiei (gume de
cauciuc cu/fără paste abrazive)
- în final se recomandă aplicarea unor lacuri dentare pentru protecţia optimă a obturaţiei.

RECOMANDARI PRACTICE:
- curăţirea prealabilă a dinţilor pentru a efectua o alegere corectă a culorii;
- păstrarea flacoanelor cu pulbere şi lichid la 20ºC, închise etanş (la temperaturi crescute
există riscul evaporării lichidului)
- prepararea unui ciment silicat cu proprietăţi optime se face la temperaturi între 18-20ºC
(depăşirea temperaturii accelerează priza)
- este contraindicată utilizarea eugenatului de zinc ca obturaţie de bază deoarece
influenţează culoarea cimentului silicat

I.2.CIMENTUL FOSFAT DE ZINC

FORMA DE PREZENTARE
 sistem bicomponent: pulbere şi lichid.

PRODUSE COMERCIALE
 Adhesor, Zinc Cement, Harvard Cement

APLICATII :
 fixarea de durată pe structuri dentare şi pe bonturi reconstituite din amalgam de argint, răşini
diacrilice compozite, glassionomeri
 fixarea reconstituirilor corono-radiculare
 obturaţii de bază – doar peste hidroxid de calciu
 nivelarea fundului cavităţii în cazul dinţilor devitali pentru reducerea obturaţiei
 obturaţii definitive la dinţi temporari
 obturaţii de canal

DOZARE. PREPARARE
 conform indicaţiilor producătorului
 se depun cantităţile dozate, de pulbere şi lichid, pe plăcuţe de sticlă sterile
 metoda saturaţiei progresive: incorporarea pulberii se realizează gradual, doză cu doză, în lichid
(nu invers), prin mişcări circulare;
 se obţine o pastă omogenă, de consistenţă cremoasă, care se trage în fire.

RECOMANDARI PRACTICE:
 respectarea dozelor indicate de producător
 se agită flacoanele înainte de dozare, pentru omogenizarea compoziţiei
 după dozare, flacoanele se închid etanş, pentru prevenirea contaminării hidrice
 se contraindică: - incorporarea lichidului în pulbere;
- folosirea componentei lichide cu depunere cristalină;
- folosirea ultimei cincimi din flaconul cu lichid.

2
 II. AMALGAMELE DENTARE

Sunt aliaje dentare în care unul din elementele de aliere este in stare lichidă (Hg).

FORME DE PREZENTARE:
 varianta clasică - sistem biocomponent (nedozat): pulbere-lichid (Hg)
 varianta modernă – sistem capsulat (predozat)
Forma particulelor de aliere:
 pentru aliaje convenţionale – forma particulelor de aliere este neregulată
 pentru aliaje moderne – particulele de aliere pot fi: strunjite-taiate, sferice, neregulate,
amestecate (strunjite şi sferice)

PRODUSE COMERCIALE: Megalloy, Optoloy, Indiloy, Luxaloy, Amalcap, Tytin

APLICATII:
- obturarea cavităţilor de clasa a I-a, a II-a, a V-a ;
- reconstituiri coronare simple (suprafeţe ocluzale);
- obturaţii armate.

DOZARE. PREPARARE
 metoda extemporanee – dozarea pulberii se realizează cu lingurita din material plastic (1:1)
- dozarea Hg se realizează cu ajutorul unui picurător
Observaţii clinice: - o cantitate de 400-800 mg aliaj amalgamată cu aceeaşi cantitate de Hg permite
obţinerea unei cantităţi suficiente pentru majoritatea restaurărilor coronare;
- pentru aliajele moderne proporţia indicată este de 45% Hg şi 55% pulbere.

 metoda industrială - elementele componente sunt incorporate în capsule din plastic, separate
printr-o membrană de staniol care se perforează pentru punerea în contact a pulberii metalice cu
Hg.

Triturarea reprezintă amestecul aliajului cu Hg pentru obţinerea unei mase omogene. Are ca rezultat
eliminarea peliculei de oxid prezente la suprafaţa aliajului, antrenând astfel reacţia Hg cu particulele
de aliaj.

Metoda clasică (triturare manuală):

- se utilizează mojarul si pistilul
- se depun în mojar proporţiile corecte de aliaj şi Hg
- se antrenează pistilul într-o mişcare de rotaţie, în contact cu pereţii mojarului, până se obţine un
amalgam neted şi omogen (aproximativ1-2,5 minute)
- pentru amalgamele convenţionale este necesară o forţă moderată;
- pentru amalgamele moderne se utilizează o forţă mare.

Metoda modernă (triturare mecanică):

- utilizează amalgamatoare tip Silomat, Duomat, Cap Master , Cap Mix, Rota Mix;
- amestecul celor două componente, predozate în capsule, se realizează prin agitarea capsulei fixată
într-un suport special al dispozitivului (în unele tipuri de capsule sunt incorporate pistile);
- presiunea, viteza şi timpul de amalgamare se reglează;
- timpul = 5-10 secunde.

Modalitatea de mixare contribuie la succesul/eşecul restaurărilor din amalgam :

- amalgamul submixat – pare mat şi sfărâmicios; fluajul este scăzut; este dificil de inserat în
cavitate;

3
 - amalgamul supramixat – pare umed, cu tendinţa de aderare la pereţii mojarului sau ai
capsulei; timpul de lucru este scăzut; prezintă o contracţie crescută; fluajul este crescut;
- amalgamul mixat normal – este lucios; se separă într-o particulă unică; rezistenţa la
întindere şi compresiune se măreşte (mai ales pentru aliajele cu particule sferice).

CARACTERISTICI DE MANIPULARE
1. Alegerea aliajului:
- aliajele cu conţinut crescut de Cu (non - ) prezintă calităţi superioare: fluaj redus; integritate
marginală crescută; etanşeitate bună
- aliajele convenţionale au un preţ de cost redus; de preferat sunt cele cu particule sferice, care
necesită mai puţin Hg pentru preparare şi prezintă o suprafaţă mai regulată.

2. Inserarea amalgamului in cavitate - presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

 anterior aplicării, cavitatea se condiţionează prin:
- lineri şi obturaţii de bază
- lacuri pe pereţii cavităţii pentru prevenirea infiltaţiilor ionice cu Ag, In, Cu
- adezivi polimerici tip 4 Meta, Gamabond pentru obţinerea unei etanşeităţi corespunzătoare a
cavităţii
 utilizarea unui instrumentar corespunzător, metalic, alcătuit din: portamalgame (instrumente cu o
extremitate prevăzută cu striaţii pentru aderenţă), seringi, pistoale aplicatoare, spatule, fuloare,
matrice, portmatrice;
 se prelevă o cantitate redusă de amalgam şi se introduce în cavitate, din profunzime spre exterior.

3. Condensarea amalgamului - se realizează cu un fuloar neted pentru a îndeparta excesul de

amalgam.
Obligatoriu are loc imediat după preparare (maxim 3 minute între prepararea amalgamului şi
condensarea acestuia; în caz contrar, se iniţiază priza materialului şi se îngreunează inserarea şi
condensarea amalgamului).

4. Finisarea si lustruirea
 se realizează la 24 ore pentru amalgamele moderne şi, la 7 zile, pentru amalgamele convenţionale;
 se folosesc pietre fine, discuri şi benzi abrazive;
 în final, se utilizează o perie rotativă moale şi o pastă subţire de oxid de Sn;
 sunt contraindicate frezele la turaţii mari (afecteaza integritatea marginala)
 scopuri: reducerea retenţiei plăcii bacteriene, reducerea coroziunii şi creşterea confortului
pacientului

4
Lucrarea practică 1: DOZAREA, PREPARAREA SI MANIPULAREA UNUI MATERIAL
RESTAURATIV CORONAR CLASIC

ADHESOR - SPOFA DENTAL

CARACTERISTICI:
 se prezintă în sistem bicomponent: pulbere şi lichid
 Intervalul timpului de priză al cimentului este dat de compoziţia componentei lichidiene, de tipul
Normal sau Rapid
 Nuanţe de culoare: Nr.1- alb; Nr.2- galben; Nr.3- gri-albăstrui; Nr.4-brun

ADHESOR - SPOFA DENTAL

COMPOZIŢIE:
Pulbere: oxid de zinc, oxid de magneziu, oxid de aluminiu, oxid boric
Lichidul poate fi: - lichid Normal: soluţie apoasă de acid fosforic şi de fosfat de aluminiu
- lichid Rapid: soluţie apoasă de acid fosforic, de fosfat de aluminiu şi de zinc
APLICATII:
 bază sub obturaţiile de amalgam şi de compozit;
 material provizoriu de obturaţie coronară;
 fixarea de durată a coroanelor şi punţilor;
 obturarea canalelor radiculare;

EFECTE SECUNDARE: în cazul aplicării în apropierea pulpei dentare poate provoca iritaţii –
este absolut necesară protecţia pulpară cu un strat subţire dintr-un preparat pe bază de hidroxid de
calciu.

DOZARE ŞI PREPARARE (preparare manuală)

 amestecarea se realizează pe o plăcuţă de sticlă, utilizând o spatulă de oţel inoxidabil, la o
temperatură de 23°C.
 pentru a prelungi timpul de prelucrare se recomandă amestecarea cimentului la o
temperatură de 20°C.
 se recomandă ca pulberea să fie incorporată treptat în lichid.

5
Cimentul ADHESOR utilizat ca bază şi obturaţii
 raportul de amestecare volumetric: 2 măsuri de pulbere şi 3 picături de lichid
 timpul de amestecare: 2-2,5 minute
 timpul de prelucrare (de la începutul amestecării până la începutul prizei): 4-4,5 minute
 timpul de priză (de la începutul amestecării până la întărirea materialului): 6-7 minute
 retuşul final al bazei sau al obturaţiei poate fi efectuat după priza materialului.

Cimentul ADHESOR utilizat pentru cimentarea lucrărilor fixe

 raportul de amestecare volumetric: 2 măsuri pulbere şi 5 picături lichid
 timpul de amestecare: 60-90 secunde
 timpul de prelucrare (de la începutul amestecării până la începutul întăririi): 3-4 minute
 timpul de priză (de la începutul amestecării până la întărire): 6-8 minute.

6
MATERIALE DENTARE - LP.3

MATERIALE RESTAURATIV CORONARE MODERNE BIOMIMETICE:

RĂŞINI COMPOZITE, CIMENTURI IONOMERE, COMPOMERI

I.RĂŞINILE DIACRILICE COMPOZITE

II.CIMENTURI IONOMERE DE STICLĂ (GLASSIONOMERI)
III.CIMENTURI COMPOMERE

I.RASINI DIACRILICE COMPOZITE

FORME DE PREZENTARE:
 sistem monocomponent (iniţiere fotopolimerizabilă): formă de pastă în seringi;
 sistem bicomponent (în general autopolimerizabile sau cu iniţiere dublă foto- şi auto-
polimerizabile): formă de pastă-pastă, pastă-catalizator, pulbere-lichid;
 sistem capsulat

PRODUSE COMERCIALE:
 sistem monocomponent: Valux P 50, Heliomolar, Arabesc, Tetric Ceram, Herculite, Prodigy
 sistem bicomponent: Concise, Adaptic, Compund, Smile, Evicrol
 sistem capsulat: Polycap, Compocap

APLICATII:
- obturarea cavităţilor de clasa I-a, a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a
- fixarea faţetelor din ceramică, compozit, brackets-urilor
- tratamentul hipoplaziilor şi displaziilor dentare
- tehnici adezive
- protezarea fixă provizorie
- reconstituirea bonturilor
- sigilarea şanţurilor şi fosetelor

DOZARE.PREPARARE
 Sistemul bicomponent: - pastă-pastă: cantităţi egale din cele 2 tipuri de pastă se aplică pe hârtie
cerată
- pastă-lichid şi pulbere-lichid: se dozează conform indicaţiilor
producătorului
- se spatulează până la obţinerea unei paste de consistenţă omogenă
- dezavantaj: înglobarea incluziunilor de aer în amestec.
 Sistemul monocomponent: - pasta ambalată în seringi se injectează în cavitate.

CARACTERISTICI DE MANIPULARE:
- selectarea tipului de răşină compozită în funcţie de situaţia clinică;
- pregătirea instrumentarului necesar;
- condiţionarea dentinei şi smalţului prin aplicarea gelului de acid fosforic 37% timp de 1 minut,
spălare şi uscare;
- aplicarea adezivului;
- aplicarea progresivă a răşinii în cavităţile preparate;
- îndepărtarea excesului de material, modelarea sub presiune;
- polimerizarea răşinii compozite;
1
- finisare pentru îndepartarea surplusurilor grosiere (pietre şi freze din carbură de tungsten) si fine
(freze din carburi metalice sau diamantate) şi lustruire cu paste pe bază de alumină cu granulaţie
fină;
- aplicarea unui strat de adeziv pentru protecţie.

II.CIMENTURI IONOMERE DE STICLĂ (GLASSIONOMERI)

FORME DE PREZENTARE
 sistem bicomponent pulbere-lichid
 capsule predozate
 sistem anhidru: acid liofilizat incorporat în pulbere; pulberea se amestecă cu apa distilată/acid
tartric

PRODUSE COMERCIALE
 sistem bicomponent: Lining Cement, BaseLine, Ketac Molar, Ionomer Lining;
 capsule predozate: Fujicap 2, Ketac-Fil Plus, Ketac-Silver

APLICATII
- fixarea de durată a coroanelor şi punţilor dentare
- obturaţii de bază
- obturaţii coronare (cavităţi de clasa a V-a, leziuni cuneiforme)
- obturaţii coronare pe dinţi temporari
- obturaţii retrograde post-rezecţie apicală
- sigilări profilactice în şanţuri şi fosete

DOZAREA.PREPARAREA
- pentru sistemul bicomponent raportul pulbere-lichid este 1,3:1 sau 1,35:1
- pentru sistemele anhidre raportul pulbere-lichid este 3,3:1 sau 3,4:1
- cantităţile dozate se aplică pe o plăcuţă de sticlă sau hârtie cerată
- se amestecă iniţial cu lichidul prima ½ a cantităţii de pulbere, iar apoi ½ rămasă
- timp de spatulare: 60 – 90 secunde (sistemul bicomponent), 10 secunde (sistemul capsulat)
- timpul de lucru este scăzut (2 minute); de aceea, se aplică rapid în cavitate

GLASSIONOMERI MODIFICAŢI CU RĂŞINI (GLASSIONOMERI

FOTOPOLIMERIZABILI)

FORMA DE PREZENTARE
 sistem bicomponent: pulbere-lichid
 sistem monocomponent: pastă

PRODUSE COMERCIALE:
 sistem bicomponent: Vitremer, Vitrebond, Fuji Lining LC
 sistem monocomponent: Photac Bond, BaseLine VLC, XR Ionomer

APLICATII:
- fixarea de durată a coroanelor şi punţilor
- obturaţii coronare
- lineri sau obturaţii de bază
- restaurări de bonturi

2
AVANTAJE FAŢĂ DE GLASSIONOMERI:
 estetică superioară glassionomerilor, dar inferioară compozitelor
 grad de deshidratare mai mic
 timp de priză mai scurt.

GLASSIONOMERI METALICI (CERMETURI)

FORMA DE PREZENTARE
 sistem bicomponent: pulbere-lichid
 sistem capsulat

PRODUSE COMERCIALE
 sistem bicomponent: Chelon Silver, Miracle Mix, Argion, Argion Molar
 sistem capsulat: Ketac Silver, Argion Molar, Jumbo Mix

APLICATII:
- sigilări lărgite
- reconstituiri coronare pe dinţi temporari
- obturaţii la nivelul dinţilor laterali
- reconstituiri de bonturi

PROPRIETĂŢI:
- prelucrare mai facilă
- porozitate scazută
- proprietăţi mecanice superioare glassionomerilor, dar inferioare amalgamelor

III.COMPOMERII

 materiale hibride situate intre compozite si cimenturi ionomere de sticlă

 răşini compozite modificate cu poliacizi

FORMA DE PREZENTARE
 sistem monocomponent: pastă

PRODUSE COMERCIALE
 Dyract, Dyract AP, Hytac Aplitip, Compoglass

APLICATII
 obturaţii în zone care nu suportă forţe mari: cavităţi de cls.III, V
 prin evoluţia lor, cavităţi de cls. I, II
 obturaţii la dinţi temporari

PROPRIETĂŢI
 vâscozitate mai mică decât a raşinilor compozite; uşor de aplicat
 absorbţie de apă ce favorizează eliberarea ionilor de fluor
 stabilitate volumetrică influenţată de absorbţia de apă: uşoară expansiune după priză
 dilatare termică asemănătoare cu cea a structurilor dure dentare
 eliberează fluor în cantitatea mai mică faţă de CIS şi CIS modificate cu răşini

3
Lucrari practice :

I. DOZAREA, PREPARAREA SI MANIPULAREA UNUI MATERIAL RESTAURATIV

CORONAR MODERN (tip compozit autopolimerizabil)
II. DOZAREA, PREPARAREA SI MANIPULAREA UNUI MATERIAL RESTAURATIV
CORONAR MODERN (tip glassionomer)

I. DOZAREA, PREPARAREA SI MANIPULAREA UNUI MATERIAL RESTAURATIV

CORONAR MODERN (tip compozit autopolimerizabil)

CHARISMA PPF - HERAEUS KULZER

CHARISMA PPF - HERAEUS KULZER

 este un material restaurativ coronar de tip compozit autopolimerizabil, cu eliberare de fluor

 estetic
 este indicat în: restaurări de clasa I-a, a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a şi pentru fixarea dinţilor
uşor mobili.

DOZARE.PREPARARE

 se depun cantităţi egale de pastă CHARISMA bază şi catalizator pe un bloc de hârtie cerată;
 pentru evitarea contaminării pastelor, se recomandă utilizarea capetelor diferite ale spatulei
de unică folosinţă.
 se amestecă cele două paste, cel puţin 30-40 secunde, pentru omogenizarea culorii;
 nu se recomandă utilizarea spatulelor din metal deoarece produc modificari cromatice ale
amestecului;
 timpul de lucru al acestui material de restaurare poate fi ajustat în funcţie de doleanţele
medicului dentist, variind proporţia dintre cele 2 paste. Pot fi aplicate proporţii de până la
2:1. Pentru a prelungi timpul de lucru, se utilizează mai multă pastă de bază decât pastă
catalizator. Pentru a scurta timpul de lucru, se utilizează mai multă pastă catalizator decât
pastă de bază.
 timpul de lucru de la debutul amestecării celor 2 paste este de 2 minute şi 45 secunde până la
3 minute şi 25 secunde;
 timpul de priză (incluzând amestecarea) este între 3 minute şi 45 secunde şi 5 minute şi 45
secunde;
 pasta rezultată se aplică în cavitate cu ajutorul unui instrument nemetalic. Cavitatea se
umple uşor în exces. Pentru a realiza forma anatomică poate fi utilizata o matrice. Pe masură
ce începe procesul de priză, materialul nu trebuie atins.

4
II. DOZAREA, PREPARAREA SI MANIPULAREA UNUI MATERIAL RESTAURATIV
CORONAR MODERN (tip glassionomer)

KETAC MOLAR EASYMIX – 3M ESPE

KETAC MOLAR EASYMIX – 3M ESPE

CARACTERISTICI:
 este un ciment ionomer de sticlă;
 se prepară manual;
 uşor de utilizat;
 adeziune chimică la smalţ şi dentină (materialul asigură prepararea uşoară şi închiderea marginală
perfectă a obturaţiei);
 materialul poate fi aplicat fără liner;
 este radioopac;
 eliberează ioni de fluor;
 este indicat pentru obturarea cavităţilor minim invazive şi pentru obturaţii realizate în cadrul
tehnicii de tratament restaurativ atraumatic A.R.T.;
 produsul este disponibil în nuanţele: A1, A3, A4, B2.

APLICATII
 ca obturaţie de bază sub obturaţii de compozit pe una sau mai multe suprafeţe
 refaceri de bont
 obturaţii pe dinţi temporari
 obturaţii pe o singură suprafaţă, în afara zonelor ocluzale
 obturaţii cervicale acolo unde nu primează aspectul estetic
 obturaţii provizorii pe una sau mai multe suprafeţe dentare

TERAPIA MINIM INVAZIVĂ

- obturaţii pe dinţii temporari
- obturaţii pe o singură suprafaţă, în afara zonelor ocluzale
- obturaţii cavităţilor de clasa a V-a, acolo unde nu primează aspectul estetic
- obturaţii provizorii pe una sau mai multe suprafeţe dentare
- obturaţii provizorii ale cavităţilor de clasa a III-a
- sigilarea fisurilor

DOZAREA. PREPARAREA - pentru terapia restaurativă convenţională şi terapia minim

invazivă:
- se agită flaconul pentru omogenizarea pulberii;
5
- proporţia (în greutate) recomandată pentru amestec este de : 4,5 părţi pulbere (o linguriţă
pulbere) : o parte lichid (o picătură lichid);
- se îndepărtează excesul de pulbere folosind segmentul de plastic de la nivelul deschizăturii
flaconului; se evită comprimarea pulberii;
- pe plăcuţa de amestecare se aplică pulberea alături de lichid, în cantităţi suficiente;
- atunci când se face dozarea lichidului, flaconul va fi poziţionat vertical; picurătorul nu trebuie să
fie obturat cu lichid uscat;picăturile nu trebuie să conţină incluziuni de aer;
- se închid cu grijă flacoanele după utilizare;
- materialul se prepară la temperatura camerei (20-25°C);
- se utilizează o spatulă metalică sau din plastic pentru ciment şi o plăcuţă de amestecare din hârtie
cerată sau sticlă;
- pulberea se va împărţi în două părţi care vor fi înglobate pe rând în lichid;
- se spatulează până când se obţine o consistenţă omogenă;
- atenţie: umezeala poate avea un efect negativ asupra proprietăţilor cimentului ionomer de sticlă;
materialul aderă la instrumentele din metal. De aceea, reziduurile de ciment rămase pe instrument
trebuie îndepărtate imediat cu apă înainte de a face priza.

TIMPI OPERATORI - la o temperatură a camerei de 23°C şi o umiditate relativă a aerului de

50%, sunt necesare următoarele intervale de timp:

Amestecare 30 secunde
Timp de lucru (din momentul începerii spatulării) 3 minute
Timp de priză (din momentul începerii spatulării) 5 minute

 Temperaturi mai ridicate scurtează timpul de lucru, iar temperaturi mai scăzute prelungesc
timpul de lucru (ex: spatularea pe o plăcuţă de sticlă rece)
 Dacă se creşte cantitatea de pulbere înglobată în amestec, timpul de lucru este, de asemenea,
micşorat.
 Prelungirea timpului de lucru conduce la reducerea adeziunii materialului la smalţ şi dentină.

6
MATERIALE DENTARE-LP.4

MATERIALE PLASTICE DE OBTURAŢIE RADICULARĂ

MATERIALE RIGIDE DE OBTURAŢIE RADICULARĂ

MATERIALE DE OBTURAŢIE RADICULARĂ

OBTURAŢIA RADICULARĂ reprezintă faza finală a tratamentului endodontic şi are ca scopuri:

 închiderea ermetică a canalelor radiculare pe toata lungimea şi lăţimea lor, până la apex, pentru
a împiedica infectarea parodonţiului apical;
 blocarea germenilor microbieni în canaliculele dentinare;
 asigurarea vindecării bontului apical, închiderii apexului şi cicatrizării osteitelor periapicale.

CALITĂŢILE UNUI MATERIAL IDEAL PENTRU OBTURAŢIA RADICULARĂ:

1. să se prepare simplu şi să poată fi manipulat uşor;
2. să se poată dezobtura uşor (atunci când este necesară dezobturarea);
3. să închidă canalul radicular; pentru îndeplinirea acestui deziderat, materialul trebuie:
- să fie fluid ( pentru a pătrunde în toate anfractuozităţile canalului radicular);
- să nu sufere variaţii dimensionale în timp;
- să nu se dizolve în salivă/secreţii;
- să nu se resoarbă în canal;
4. să fie radio-opac (pentru verificarea corectitudinii obturaţiei radiculare);
5. să aibă o culoare diferită de cea a dentinei, pentru a putea fi observat vizual în cazul
dezobturării;
6. să nu coloreze dentina;
7. să fie histofil pentru ţesuturile periapicale şi bacteriostatic;
8. să nu provoace răspuns imunologic, să nu fie mutagen/carcinogen;
9. să se poata steriliza şi menţine steril;
10. timp de priză convenabil;
11. preţ de cost scazut.

CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURAŢIE RADICULARĂ:

 după starea fizică în momentul introducerii în canal şi după persistenţa lor în canalul radicular
sunt:
I. Materiale semisolide:
I.1. paste resorbabile
I.1.a.cu acţiune antiseptică îndelungată
I.1.b. cu acţiune biologică
I.2. paste neresorbabile
- materiale pe bază de zinc oxid eugenol
- ciment fosfat de zinc
- materiale derivate din gutapercă
- materiale din grupa bachelitelor
- materiale pe bază de răşini epoxidice
II. Materiale solide:
II.1. Conuri de gutapercă
II.2. Conuri de argint
II.3. Conuri din răşini sintetice

1
 MATERIALE PLASTICE DE OBTURAŢIE RADICULARĂ

1. PASTE RESORBABILE:

1.a. Paste cu acţiune antiseptică îndelungată:

PASTA IODOFORMATĂ WALKHOFF

Compoziţie: soluţie Walkhoff (monoclorfenol, camfor, mentol) + oxid de zinc + iod
Indicaţii: - combaterea secreţiei persistente în canal 15-20 zile
- obturaţii radiculare la dinţi temporari
- crearea unui abces medicamentos.

PASTE ROCKLE’S:
Compoziţie:formaldehidă, fenol, dexametazonă,excipienţi
Indicaţii: - sterilizarea canalului în gangrena simplă şi parodontita acută/ cronică
- mumifierea pulpei în extirparea devitală şi amputaţia devitală

1.b. Paste cu acţiune biologică:

PASTE PE BAZĂ DE HIDROXID DE CALCIU: Calxid, Reogan, Regeneran, Calcipulpe,

Vitapulp, Vitacalc
 au contracţie mare de priză şi în timp
 Se utilizează pentru obturaţii provizorii ale canalelor, în scopul sterilizării acestora
Indicaţii: - sterilizarea canalelor,
- în extirparea vitală (pasta pe bază de hidroxid de calciu contribuie la cicatrizarea
bontului pulpar apical)

2.PASTE NERESORBABILE:

2.a. Materiale pe bază de zinc oxid eugenol: oxid de zinc + eugenol + substanţe pentru
ameliorarea unor defecte şi accentuarea unor calităţi: iodoform, trioximetilen, timol biiodat,
corticoster (efect antiinflamator)

EUGENAT DE ZINC + 10 % IODOFORM

PASTA ROBIN : - pulbere: oxid de zinc, paraformaldehida, tetraoxid de plumb;

- lichid: eugenol

PASTA LENTULO: - pulbere: oxid de zinc, aristol, paraformaldehida, tetraoxid de plumb;

- lichid: oleum cariophili (ulei de garoafe)

ENDOMETHASONE: - pulbere: zinc oxid, sulfat de bariu, tatraoxid de plumb, paraformaldehidă,

aristol, acetat de hidrocortizon, dexametazonă, stearat de zinc;
- lichid: eugenol

2.b.Ciment fosfat de zinc:

ADHESOR + 10 % IODOFORM (consistenţă cremoasă):

Aplicatii : - obturaţii radiculare la dinţi monoradiculari;
- în timpul rezecţiei apicale.
Avantaje: - închiderea etanşă a canalului radicular datorită aderenţei de pereţii dintelui şi
contracţiei mai mici de priză;

2
 - bine tolerat de ţesutul periapical în cazul depăşirii apexului.
Dezavantaje:- timp de priză mai mic; contraindicat la obturaţii radiculare pe dinţi pluriradiculari
- nu este antiseptic – trebuie să i se adauge iodoform
- nu este radio-opac – trebuie să i se adauge iodoform
- este foarte greu de dezobturat – de aceea, se asociază un con de gutapercă.

2.c. Materiale derivate din gutapercă (obţinute din solubilizarea gutapercii în solvenţi
organici)

CLOROPERCA : - se obţine prin dizolvarea în cloroform a gutapercii;

- se adaugă timol şi iodoform (proprietăţi bactericide şi de radio-opacitate);
- se asociază un con de gutapercă pentru contracararea contracţiei foarte mari a
materialului

EUCAPERCA: - se obţine prin dizolvarea în ulei de eucalipt a gutapercii

2.d. Materiale din grupa bachelitelor (obţinute din condensarea aldehidei formice cu
fenolii)

PASTA RIEBLER, FOREDENT, SPAD:

Formă de prezentare: - 2 flacoane cu lichid (formaldehidă şi rezorcină);
- 1 flacon cu pulbere: zinc oxid şi sulfat de bariu;
Se amestecă pulberea cu cele două lichide până la obţinerea unei consistenţe cremoase
Avantaje: - acţiune puternic bactericidă datorită formaldehidei şi rezorcinei;
- sigilează canaliculele dentinare (2-3 mm) şi le sterilizează
Dezavantaje: - contracţie mare de priză şi în timp;
- sunt iritante în caz de depăşire a apexului;
- colorează dentina în roz (contraindicat la dinţii frontali)

2.e. Materiale pe baza de rasini epoxidice: AH26, Diaket

AH 26: - pulbere: trioxid de bismut, pulbere de argint, bioxid de titan, heximetilentetramină

- lichid: eter bisfenol diglicidil
Se asociază cu un con de gutapercă pentru a se putea realiza o eventuală dezobturare ( nu există
solvent specific)
Avantaje: - închidere etanşă a canalelor, superioară tuturor celorlalte tipuri de materiale (este dată
de aderenţa la pereţii canalari şi absenţa contracţiei de priză);
- impenetrabil pentru salivă, secreţii si germenii microbieni;
- bine tolerat de ţesuturile periapicale.
Dezavantaje:- nu se poate dezobtura
- respectarea proporţiei de preparare (1 p. pulbere + 0,5 p. lichid) este greu de realizat

CIMENT DIAKET: - pulbere: răşini epoxidice;

- lichid: policetone; solventul materialului Dialit
Avantaje, dezavantaje: la fel ca AH 26
Dacă nu se respectă proporţiile de amestecare a materialelor epoxidice apar urmatoarele
inconveniente:
- introducerea de pulbere în cantitate mică determina:
 apariţia de bule de aer în masa materialului (scade rezistenţa şi aderenţa);
 nu mai este radio-opac;
 devine iritant în caz de depăşire a apexului.

3
- introducerea de pulbere în cantitate mare determină:
 scăderea aderenţei de pereţii dentinei şi, deci, a etanşeităţii;
 devine greu de manipulat datorită creşterii vâscozităţii;
 scurtarea timpului de priză la cateva minute (priza completă se realizează în 1-2 ore).

MATERIALE RIGIDE DE OBTURAŢIE RADICULARĂ

1.CONURI DE GUTAPERCĂ
 culoare: albă, roz;
 sunt livrate într-o mare varietate de tipodimensiuni;
 compoziţie: gutapercă, oxid de zinc, sulfat de bariu, ceară, oxizi metalici;
 avantaje: - îmbunătăţesc etanşeitatea obturaţiilor;
- sunt neresorbabile,
- sunt impenetrabile pentru saliva, secreţii, germeni microbieni;
- sunt radio-opace;
- sunt uşor de dezobturat.
 aplicatii: obturaţii mixte de canal realizate cu pastă şi con de gutapercă. Se utilizează diferite
metode de condensare (verticală şi laterală).

2.CONURI DE ARGINT
 compoziţie: argint 99,8%, cupru şi crom 0,2 %
 avantaje: - flexibilitate mare;
- efect antiseptic oligodinamic datorită afinităţii argintului pentru grupări tiolice (SH)
din acizii aminaţi (denaturează metabolismul proteic microbian)
 dezavantaje: - sunt greu de dezobturat;
- în situaţia depăşirii apexului, constituie o sursă permanentă de iritaţie;
-necesită numeroase radiografii de control pentru verificarea corectitudinii
obturatiei.
 aplicatii: - dinţi cu rădăcini complet formate;
- dinţi cu canale radiculare fine, cu foramen apical rotund (premolarii 1 maxilari,
rădăcina vestibulară la molarii maxilari, rădăcina mezială la molarii mandibulari)

3.CONURI DE RĂŞINI SINTETICE

 compoziţie: răşini epoxidice, acrilice, nailon, poliesteri, teflon
 dezavantaje: - nu sunt radio-opace;
- favorizează pătrunderea salivei, secreţiilor şi germenilor microbieni;
- se solubilizează în contact cu unele componente ale materialelor de obturaţie
(eugenol, timol).

4
Lucrare practică 4:
PREPARAREA UNUI MATERIAL PLASTIC DE OBTURAŢIE RADICULARĂ

ENDOMETHASONE - SEPTODONT

ENDOMETHASONE - SPEPTODONT

PROPRIETĂŢI
 este foarte bine tolerată de ţesutul periapical (trebuie evitată orice reacţie determinată de
substanţele conţinute de acest produs);
 pasta obţinută trebuie să obtureze complet canalul radicular şi să nu se resoarbă în timp;
 acţiunea antiseptică durează câteva ore după ce a fost aplicată în canal, timp suficient pentru
a se obţine sterilizarea completă a spaţiului endodontic;
 acţiunea antiseptică şi efectul antiinflamator sunt asigurate de componenta corticoidă;
 aceasta pastă nu este resorbabilă;
 este radio-opacă;
 pasta se introduce cu usurinţă pe canal şi, de asemenea, se îndepartează uşor dacă este
necesară dezobturarea.
 Endometazona conţine o asociaţie de corticoizi care reduce considerabil numărul cazurilor şi
intensitatea durerilor periapicale.
 Endometazona are calităţile deosebite enumerate anterior şi datorită antisepticului conţinut.
 Acţiunea antisepticului şi antiinflamatoarelor durează o perioadă limitată datorită dizolvării în
fluidele endocanaliculare.
 Daca accidental se depăşeşte apexul, eugenolul va migra în ţesuturile bine irigate înainte ca
pasta să se întărească. În acest caz, contrar a ceea ce se întamplă în canal, pasta se va resorbi.

APLICATII
 obturaţie radiculară definitivă.

MOD DE FOLOSIRE
- se amestecă ENDOMETHASONA pudră cu lichidul special, livrat de firma producătoare.
- amestecul trebuie astfel realizat încât să se obţină o pastă de consistenţă medie, care să poată fi
introdusă in canalul radicular;
- pentru a obţine cel mai bun rezultat, se amestecă 7 părţi de pulbere cu 1 parte lichid, timp de 40
secunde.

5
MATERIALE DENTARE - LP.5

TIPURI DE PORTAMPRENTE. ADAPTAREA ÎN FUNCŢIE DE

PARTICULARITATEA CÂMPULUI PROTETIC

DEFINIŢIE. Portamprenta reprezintă suportul rigid, nedeformabil necesar înregistrării

amprentei. Portamprenta este utilizată ca suport pentru materialul de amprentă.

CONDIŢII. Indiferent de scopul utilizării lor, portamprentele trebuie sa indeplinească

anumite condiţii:
 să cuprindă întreg câmpul protetic; dacă sunt prea scurte, ele pot fi prelungite cu diferite
materiale (de obicei mase termoplastice sau polimeri autopolimerizabili);
 să fie rigide, adică stabile la deformare: portamprentele din materiale foto-polimerizabile se
pot utiliza imediat; cele din materiale plastice auto-polimerizabile, este bine să se folosească
doar după 24 ore;
 să asigure o grosime cât mai uniformă materialelor de amprentă; se apreciază că spaţiul
dintre portamprentă şi câmp ar fi bine să fie cuprins între 3-5 mm în toate direcţiile astfel
încât să permită revenirea elastică a materialului;
 să retenţioneze cât mai bine materialele de amprentă prin diferite sisteme mecanice;
există şi posibilitatea utilizării unor lacuri (pelicule) adezive care permit o mai bună fixare
(aderenţă) a materialelor de amprentă la portamprente;
 să prezinte un mâner, stopuri şi puncte de reper necesare unei centrări corecte;
 să nu limiteze mişcările funcţionale ale părţilor moi.

CLASIFICARE:
 după suprafaţa de contact cu câmpul protetic:
 portamprente totale: cuprind o arcadă
 portamprente parţiale: acoperă un segment de arcadă
 portamprente unidentare: pentru un singur dinte
 portamprente speciale: cu sisteme de răcire; bimaxilare totale sau de hemiarcadă.
 după materialul de confecţionare:
 metalice: -confecţionate pe cale industrială, în diferite mărimi;
-sunt din oţel inoxidabil, din alamă cromată sau din aluminiu placat cu răşini
epoxidice.
 nemetalice: -confecţionate pe modele obţinute pe baza unor amprente preliminare din
materiale plastice;
-sunt din materiale termoplastice (placă de bază), răşini acrilice auto-/termo-
polimerizabile, răşinile diacrilice compozite fotopolimerizabile, poliesteri şi
copoliesteri, răşini policarbonate.
 după gradul de fidelitate:
 portamprente standard (metalice sau din mase plastice);
 portamprente standard individualizate;
 portamprente individuale.
După Wirz materialul din care se confecţionează portamprenta individuală, trebuie să-i
confere acesteia stabilitatea formei, modificări volumetrice reduse, rigiditate şi rezistenţă la
coroziune. Portamprenta individuală trebuie să asigure o grosime cât mai uniformă a
materialului de amprentă, precum şi o adeziune chimică de durată şi de calitate. S-a
demonstrat că dintre toate materialele utilizate la confecţionarea portamprentelor individuale
(mase termoplastice, mase termoformabile, răşini acrilice, materiale compozite etc.), doar
răşinile diacrilice compozite fotopolimerizabile întrunesc aceste condiţii.

1
 PREPARAREA MATERIALELOR DE AMPRENTA ELASTICE.
HIDROCOLOIZII.

1. HIDROCOLOIZI REVERSIBILI

Sunt substanţe pe bază de agar-agar

FORME DE PREZENTARE:
- gelationasă – în cutii;
- semichitoasă – în tuburi ermetice din material plastic flexibil;
- semifluidă – în seringi din mase plastice;
- batoane cilindrice mari, mici.

PRODUSE COMERCIALE:
Geloform, Dubliform, Duplikat, Dubliplast, Hydrocolloid, Sheraform, Sheraduble, Surgident

APLICATII:
- amprente pentru microproteze cavitare (inlay, onlay);
- amprente pentru coroane de înveliş, cu pregătire anterioară a sulcusului gingival;
- amprentă pentru I.O.S.-uri;
- amprentă duplicat pentru realizarea modelelor duplicat.

CONTRAINDICAŢII:
- atunci când nu se poate pregăti sulcusul gingival;
- preparaţii în muchie de cuţit – formează amprente cu margini foarte subţiri;
- pacienţi cu macroglosie sau mobilitate exagerată a limbii.

DOZARE.PREPARARE.TEHNICĂ DE LUCRU

- dozarea se realizează extemporaneu, în funcţie de situaţia clinică, prin secţionarea

materialului cu bisturiul, în cantitatea necesară amprentarii;
- este necesară o dotare suplimentară care constă din:
 o baie termostat cu 3 compartimente: compartimentul de lichefiere (80-100ºC),
compartimentul de depozitare (65-70ºC), compartimentul de temperare (40-65ºC);
 seringi speciale;
 portamprente metalice cu pereţi dubli prin care circulă apa;
 termometru.
- materialul se introduce în primul compartiment şi se menţine la temperatura de 100ºC, timp
de 10 minute (trece din faza de gel în faza de sol); în cazul unui gel reutilizat, timpul se
prelungeşte la 12 minute;
- se transferă materialul în compartimentul al doilea, unde se poate menţine în stare de sol o
perioadă de 5 zile; se recomandă verificarea temperaturii apei din compartiment la anumite
intervale de timp;
- cantitatea necesară de material se exprimă în portamprenta cu circuit de răcire şi se depune
în al treilea compartiment, timp de 3-7 minute, pentru ca materialul să ajungă la o temperatură
apropiată celei a cavităţii bucale;
- se îndepărtează un strat subţire de material (care a fost în contact direct cu apa) şi se inseră
portamprenta pe câmpul protetic;
- se conectează sistemul de răcire la circuitul de apă curentă, timp de 5 minute; temperatura
apei nu trebuie să fie mai mică de 13ºC (în caz contrar, se produce o gelificare rapidă, cu
apariţia tensiunilor interne în interiorul materialului şi efecte de distorsionare a amprentei);

2
- se dezinseră amprenta de pe câmpul protetic printr-o mişcare fermă şi rapidă efectuată în
axul dinţilor, apoi se dezinfectează şi se indepartează excesul de apă;
- se recomandă turnarea imediată a modelului din gips dur sau extradur, datorită sensibilităţii
materialului la fenomenul de sinereză sau imbibiţie; dacă nu este posibilă turnarea imediată a
modelului, se recomandă păstrarea amprentei într-un mediu cu umiditate 100% (şerveţele
umede), timp de 30-60 minute sau impregnarea amprentei cu soluţie sulfat de potasiu 2% cu
10 minute înainte de turnarea modelului;
- materialul nefolosit (din compartimentul al doilea) se poate reutiliza, dar nu mai mult de 4
ori (pe măsura refolosirii, gelul capătă o consistenţă din ce în ce mai fermă).

2. HIDROCOLOIZI IREVERSIBILI

Se mai numesc şi alginate.

FORME DE PREZENTARE:
- pulbere

PRODUSE COMERCIALE:
Ypeen, Ypeen Premium, Septalgin, Xantalgin, Alginoplast, Ortoprint, Hidrogum, Phase,
Tropicalgin

CLASIFICARE. APLICATII:
1.după timpul de gelificare:
- tipul I - cu gelificare rapidă
- tipul II – cu gelificare normală
2.după tipul de câmp protetic :
- clasa A - pentru microproteze
- clasa B - pentru amprente parţiale/totale
- clasa C - pentru modele de studiu şi modele preliminare pentru portamprente individuale

CONTRAINDICAŢII:
- amprente care necesită o foarte bună fidelitate a câmpului protetic;
- atunci când modelul nu poate fi turnat în primele 10 minute de la priză.

UTILIZARE CLINICĂ:
- se agită ambalajul cu pulbere (pentru evitarea segregării);
- se recomandă respectarea dozării pulberii şi apei; abateri mai mari de 10% determină
modificări ale timpului de priză, ale rezistenţei şi flexibilităţii gelului;
- spatularea l minut (în cazul alginatelor cu priză normală), 30-45 secunde (pentru cele
cu priză rapidă) trebuie să asigure omogenizarea pastei;
- se aplică materialul în portamprente retentive (prevăzute cu perforaţii, adezivi chimici
sau cu retenţii confecţionate extemporaneu din benzi de leucoplast);
- se modelează suprafaţa materialului cu degetele umezite;
- se inseră portamprenta pe câmpul protetic dinspre posterior spre anterior şi se menţine
sub presiune constantă încă 2-3 minute de la debutul gelificării, urmărind ca materialul
să nu fie lipicios;
- dezinserţia se efectuează prin întreruperea închiderii marginale (se îndepărtează buza
şi obrajii), urmată de o mişcare fermă, într-un singur ax;
- se spală la jet de apă (pentru îndepartarea urmelor de mucină şi/sau sânge);
- dezinfectarea cu hipoclorit de sodiu 1%, glutaraldehidă 2%, alaun 4%;
- se recomandă turnarea imediată a modelului (maxim 10-15 minute de la amprentare).

3
Tehnica amprentei combinate hidro-alginice (hidrocoloizi reversibili cu cei ireversibili):
este o amprentă de mare precizie care elimină sau simplifică tehnica clasică de amprentare.
Timpi:
- se introduce carpula cu agar-agar într-o seringă metalică, în apă clocotită (100ºC),
după care se menţine 10 minute la 65ºC;
- se injectează agar-agarul pe întreg câmpul protetic;
- se aplică portamprenta standard cu alginatul cu priză normală care, prin temperatura
lui scăzută, gelifică hidrocoloidul reversibil;
- cele doua materiale aderă perfect, precizia amprentei fiind asemănătoare elastomerilor
de sinteză.

Lucrare practica 5: PREPARAREA UNUI MATERIAL DE AMPRENTA TIP

HIDROCOLOID IREVERSIBIL ŞI ÎNREGISTRAREA UNEI AMPRENTE
PRELIMINARE

TROPICALGIN - ZHERMACK

PREZENTARE
Pulbere ambalată în pungă (453 grame)
Lichidul: apa

TROPICALGIN - ZHERMACK
DOZARE – pentru o amprentă cu dimensiune medie
 2 măsuri (linguriţe) pulbere = 18 grame pulbere
 2 nivele de lichid = 36 ml lichid

Măsuri dozatoare pentru pulbere şi lichid

- Se utilizează un bol de cauciuc (formă parabolică) şi o spatulă lată metalică sau din material
plastic

4
 Bol şi spatule pentru prepararea alginatului

-Ambalajul cu pulberea se va agita înainte de utilizare pentru repartizarea uniformă a

particulelor de pulbere cu densităţi diferite. Temperatura la care se lucrează este de 21-23 C.
- După prelevarea pulberii cu dozatorul, aceasta se va tasa uşor pentru eliminarea incluziilor
de aer.
- Spatularea pulberii cu lichidul se va face energic, viguros şi rapid.
- Amestecul manual se realizează până la obţinerea unei paste vâscoase plastice. În final,
amestecul nu trebuie să se desprindă de pe spatulă.
Timpul total de lucru este format din mai multe subdiviziuni:
 timpul de omogenizare sau de spatulare : 45 secunde
 timpul de manipulare : 1 minut şi 35 secunde; este alcătuit din timp de inserare şi timp
de modelare
 timpul de priza : 1 minut.

SCHEMĂ DE LUCRU

Amprentă înregistrată cu alginat

5
MATERIALE DENTARE - LP.6

PREPARAREA MATERIALELOR DE AMPRENTĂ ELASTICE- ELASTOMERI DE

SINTEZA

1. ELASTOMERII POLISULFURICI (TIOCAUCIUCURI)

FORMĂ DE PREZENTARE:
 sistem bicomponent: pastă-pastă

PRODUSE COMERCIALE
Permalastic, Unilastic, Neo-flex, Coe Flex, Supper Ruber

APLICATII CLINICE:
 după consistenţă: - chitoasă – utilizată ca suport în tehnici wash, tehnica dublului amestec;
- medie – pentru amprenta finală în edentaţia totală şi edentaţia parţială întinsă
- fluidă – pentru amprenta wash în vederea obţinerii microprotezelor şi punţilor
dentare

DOZARE.PREPARARE:
- se etalează pe o plăcuţă de sticlă sau pe o hârtie cerată lungimi egale din cele doua paste;
- se amestecă cele două cantităţi de pastă cu ajutorul unei spatule metalice late, până la obţinerea
unei culori şi a unei consistenţe omogene; iniţial se efectuează mişcări circulare, apoi mişcări
energice largi;
- timpul de preparare: 45-60 secunde;
- timp de lucru (între începutul omogenizării şi debutul prizei): 7 minute.

TEHNICA DE LUCRU
- se usucă câmpul protetic (eventual se lubrefiază cu vaselină);
- se aplică în portamprenta individuală (pregătită prin pensulare cu un lac adeziv pentru retenţia
materialului) un strat subţire de material polisulfuric;
- se indică tehnica dublului amestec de amprentare care constă în:
 spatularea simultană a pastei chitoase şi celei fluide
 aplicarea materialului chitos în portamprenta standard
 injectarea materialului fluid (încărcat într-o seringă) în sulcusul gingival, peste preparaţii şi pe
dinţii vecini
 aplicarea portamprentei cu materialul chitos pe câmpul protetic
- se menţine portamprenta pe câmpul protetic timp de 7-10 minute sub o presiune moderată
- după dezinserţia amprentei, se igienizează (se spală, se dezinfectează, se usucă cu jetul de aer)
- se indică turnarea modelului la 20-30 minute după dezinserţia amprentei (turnarea modelului din
gips dur, extradur sau prin electrodepunere)

2. ELASTOMERII SILICONICI

Se obţin prin 2 tipuri de reacţii de polimerizare: reacţii de condensare şi reacţii de adiţie.

FORME DE PREZENTARE:
 sistem bicomponent - bază: pastă de consistenţă diferită (chitoasă, medie sau fluidă)
- catalizator: pastă sau lichid

1
PRODUSE COMERCIALE:
2.1.Siliconii de condensare:
- consistenţă chitoasă: Optosil, Silaplast, Elite, Zeta plus, Coltoflex
- consistenţă crescută: Xantopren galben, Coltex hard
- consistenţă medie: Xantopren verde, Coltex medium
- consistenţă redusă: Xantopren albastru, Silasoft, Oranwash, Coltex fine
2.2.Siliconii de adiţie:
- consistenţă redusă: Deguflex, Exaflex, Baysilex, Provil, Imprint, President, Turboflex

DOZARE.PREPARARE:
- dozarea pastei şi lichidului: 5 cm de pastă la 2 picături de lichid;
- pentru o arcadă: la 20 cm de pastă sunt necesare 8 picături de lichid;
- în situaţia sistemului pastă-pastă: sunt necesare lungimi egale din cele doua paste;
- siliconii de consistenţă fluidă şi medie: se amestecă cele două componente prin spatulare energică,
timp de 1 minut, pe o plăcuţă de sticlă sau pe o hârtie cerată până la omogenizarea culorii şi
consistenţei;
- siliconii de consistenţă chitoasă: se fac depresiuni în material, în care se aplică numărul de
picături corespunzător sau lungimea de catalizator indicată, şi se malaxează manual, 30-50
secunde până la obţinerea unei culori omogene; se recomandă utilizarea mănuşilor de protecţie.

TEHNICA DE LUCRU:
- se pot folosi ca metode de amprentare tehnica dublului amestec (vezi elastomerii polisulfurici) şi
tehnica amprentei de spălare (wash technique) care constă în:
o prepararea siliconului chitos şi aplicarea lui în portamprenta standard;
o inserţia portamprentei pe câmpul protetic;
o dezinserţia portamprentei după priza materialului chitos şi igienizarea amprentei obţinute (spălare
şi uscare);
o prepararea siliconului fluid şi aplicarea lui în amprenta obţinută cu siliconul chitos;
o reinserţia portamprentei pe câmpul protetic, unde se menţine sub presiuni moderate;
o dezinserţia amprentei de pe câmpul protetic se realizează printr-o manevră fermă;
- igienizarea amprentei;
- nu este obligatorie turnarea imediată a modelului (modelul se va turna din gips dur, extradur,
răşini epoxidice sau se va obţine prin electrodepunere)

3. ELASTOMERI POLIETERICI

FORME DE PREZENTARE
 sistem bicomponent : - bază: pastă (tetrametilen glicol cu o grupare iminică)
-catalizator: pastă (eterglicol-plastifiant; silice-masă inertă de umplutură;
paratoluen sulfonat de metil-iniţiator)

PRODUSE COMERCIALE
 consistenţă chitoasă: Permadyne Penta H
 consistenţă medie: Impregum Penta
 consistenţă redusă: Permadyne Garant, Impregum F
 pentru înregistrări ocluzale: Ramitec

DOZAREA.PREPARAREA:
- se dozează lungimi egale de pastă (această dozare corespunde unei proporţii optime de 8:1,
datorită diametrului diferit al orificiilor celor două tuburi în care se găsesc pastele);
- se amestecă, prin spatulare energică, până la omogenizarea culorii;
- timpul de preparare: 35-50 secunde.

2
TEHNICA DE LUCRU:
- se utilizează tehnica dublului amestec sau tehnica amprentei de spălare;
- timpul de priză este de 5-6 minute;
- se contraindică păstrarea amprentei în apă până la turnarea modelului (polieterul este un material
hidrofil);
- se recomandă turnarea imediată a modelului.

Lucrarea practică 6: PREPARAREA UNUI MATERIAL DE AMPRENTĂ TIP

ELASTOMER SILICONIC ŞI INREGISTRAREA UNEI AMPRENTE GLOBALE –
TEHNICA WASH

SILICONI DE CONDENSARE

 ZETAPLUS – este un polisiloxan pentru prima amprentă, caracterizat prin fluiditate iniţială în
faza de lucru şi prin duritate crescută după realizarea prizei;

ZETAPLUS - ZHERMACK

 ORANWASH L – este un polisiloxan cu o vâscozitate mică şi cu o foarte mare fluiditate. Se

recomandă în tehnica dublului amestec şi în tehnica wash;

ORANWASH - ZHERMACK

INDURENT GEL - ZHERMACK

3
 PAD DE AMESTECARE - ZHERMACK

SPATULĂ DIN INOX PENTRU AMESTECARE

 PORTAMPRENTĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA AMPRENTEI – se pot utiliza toate

tipurile rigide; sunt recomandate portamprentele Zhermack din inox prevăzute cu orificii de
retenţie a materialului de amprentă. În cazul portamprentelor neperforate sau fără retenţii, se va
utiliza adezivul universal pentru portamprente Zhermack.

PORTAMPRENTE PENTRU ÎNREGISTRAREA AMPRENTEI

4
DOZARE SI PREPARARE
 ZETAPLUS
- se utilizează lingura de măsură pentru dozarea cantităţii necesare de ZETAPLUS (materialul
trebuie să ajungă până la nivelul superior al măsurii); după dozare, materialul se îndepartează
manual din lingura de măsură;
- pentru fiecare măsură de material se aplică 2 benzi de Indurent Gel, lungi de 4 cm;
- când se utilizează Indurent lichid, dozarea este de 5-6 picături pentru fiecare măsură de material
vâscos;
- amestecarea se realizează manual, între degete, timp de 30 secunde, până la uniformizarea culorii;
- se inseră materialul preparat în portamprentă;
- timpul de lucru, incluzând şi amestecarea, este de circa 1 minut şi 15 secunde;
- portamprenta cu materialul de amprentă se introduc în cavitatea orală a pacientului şi se aşteaptă
priza (circa 3 minute şi 15 secunde)

 ORANWASH L
- se exprimă cantitatea necesară urmărind scala de dozaj indicată pe pad;
- se aplică Indurent Gel în lungime egală cu lungimea de material fluid;
- când se utilizează Indurent lichid, se aplică câte o picătură de lichid pentru fiecare diviziune de
material de pe scală;
- se amestecă energic cu spatula, prin apăsare, pentru eliminarea incluziilor de aer; se repetă
operaţiunea până la uniformizarea culorii amestecului; timpul de amestecare ideal este de circa 30
secunde;
- se introduce amestecul în portamprentă, cu o spatulă;
- timpul de lucru, incluzând şi amestecarea, este de 1 minut şi 30 secunde;
- portamprenta cu materialul de amprentă se introduc în cavitatea orală a pacientului şi se aşteaptă
priza (circa 3 minute şi 30 secunde).

CURĂŢAREA ŞI DEZINFECTAREA AMPRENTEI

După spălarea amprentei cu apă, aceasta trebuie rapid dezinfectată.
Dezinfectarea ideală se obţine prin imersia amprentei în STERIGUM LICHID (Zhermack) – soluţie
de glutaraldehidă şi clorură de benzalconiu, timp de 10 minute.

TURNAREA MODELULUI
Amprenta trebuie sa fie turnată între 30 minute şi 72 ore după priza materialului de amprentă.
Se recomandă tratarea amprentei prin pulverizare cu TENSILAB (Zhermack), pentru reducerea
tensiunilor superficiale.
Materialul este compatibil cu toate tipurile de gips.
Amprentele pot fi galvanizate cu argint sau cupru.

5
MATERIALE DENTARE- LP 7

FORME DE PREZENTARE A MATERIALELOR UTILIZATE IN TEHNOLOGIA

PROTEZELOR DENTARE

1. MATERIALE DE MODELE
Modelul este reproducerea pozitiva a unui segment din aparatul dento-maxilar, inregistrat prin
amprenta si realizat in laborator; pe el se va confectiona macheta piesei protetice.
Clasificare:
1. criteriul chimic – materiale nemetalice : gipsuri dentare (cls.a II-a, a III-a, a IV-a)
mase de ambalat
materiale compozite (poliuretani, rasini
epoxidice,epiminice)
cimenturi dentare – valoare istorica
rasini acrilice clasice – valoare istorica
- materiale metalice: amalgame
aliaje usor fuzibile
aliaje depuse electrogalvanic
2. criteriul tehnologic: modele obtinute prin:
- turnare: gipsuri, mase de ambalat, materiale compozite
- indesare (stupuire): amalgame, cimenturi
- depunere metalica: galvanizare, pulverizare

MODELE NEMETALICE

1. GIPSURILE DENTARE
Clasificarea gipsurilor dentare, conform normelor internationale:
- gipsuri cls.I – pentru amprentare
- „ cls .a II a: alabastru (alb, de model)
- „ cls. a III a: dur
- „ cls. a IV a : extradur
Forma de prezentare:
- sistem bicomponent : pulbere – lichid (apa/apa distilata)
- pulberea – ambalata in pungi, saci, cutii inchise ermetic; cu granulatie foarte fina;
colorata diferit in functie de tipul de ghips: culoare alba – ghips obisnuit; albastru,
galben, verde, roz – ghips dur, extradur
Produse comerciale
- gipsul dur (cls. a III-a): Moldano, Begodur, Duralit, Mramorit, Mramorit blue, Shera
Plaster, Shera Sockel
- gipsul extradur (cls. a IV-a): Fujirock, Moldastone, Geostone, Kent Stone, Vel-Mix
Stone, Shera Maximum 2000, Shera Blue Rock
Aplicatii:
1. gipsul alb de model (cls.a II-a):
- turnarea modelelor de studiu; modelelor preliminare; modelelor dintilor antagonisti;
soclului modelelor; modelelor pentru reparatii de proteze
- fixarea modelelor in articulator
2. gipsul dur (cls. a III-a):
- turnarea modelelor de lucru in tehnologia coroanelor si puntilor dentare, protezelor
partiale si totale, aparatelor ortodontice
- turnarea modelelor dintilor antagonisti
- turnarea soclului modelelor de arcada cu bonturi mobile

1
 3. gipsul extradur (cls. a IV-a):
- turnarea modelelor de lucru in tehnologiile de mare precizie: incrustatii, tehnica metalo-
ceramica, metalo-compozita

MODELE METALICE

1. AMALGAME
Forma de prezentare: pastile, granule, placute
Indicatii: turnarea modelelor de dimensiuni reduse in amprenta cu inel de cupru si mase termoplastice

2. ALIAJE USOR FUZIBILE (depunere prin pulverizare – tehnica Metallomat)

Compozitie:
- aliaj Melot pe baza de bismut, staniu, argint, plumb, zinc; culoare gri lucios
- se lichefiaza la 180 grade C si se solidifica la 140 grade C

3. METALE IONIZATE PE CALE GALVANICA

Principiul metodei consta in depunerea electrolitica a particulelor metalice de cupru, nichel, argint pe
peretii unei amprente, intr-un strat de 1 mm.
Aplicatii:
- modele cu bonturi mobilizabile utilizate in tehnologia incrustatiilor, onlay-urilor,
puntilor partiale sau totale si tehnologia metalo-ceramica

2. MATERIALE PENTRU MACHETE

Macheta este reproducerea la scara naturala a volumului si formei viitoarei proteze dentare; se obtine
prin 2 metode:
- directa: macheta este modelata in cavitatea bucala
- indirecta: macheta este modelata pe model
Materiale utilizate:
- cerurile dentare
- rasini polimerice acrilice; compozite foto; mase plastice prefabricate
- materiale auxiliare: nailon, fir de par, tije metalice (material plastic)

CERURI PENTRU MODELARE

1. Ceara pentru macheta protezelor partiale si totale:

Forma de prezentare: placi rectangulare calibrate roz 18 cm/8 cm; 2 consistente: moale (iarna), dura
(vara); placi trapezoidale (mx) si potcoava (md)
Aplicatii:
- macheta bazei protezei acrilice partiale si totale
- borduri de ocluzie
- indiguirea si cofrarea amprentei functionale

2. Ceara pentru macheta coroanelor si corpurilor de punte:

Forma de prezentare:
- placi rectangulare 17,5 /8 cm
- placi calibrate – culoare verde
- prefabricata: suprafete ocluzale, cape, pentru machetarea componentelor metalice pentru
restaurari fixe metalo-ceramice
- tije de ceara verde – pentru macheta canalelor de turnare

2
 3. Ceara pentru macheta protezei partiale scheletate:

Forma de prezentare:
- profile cu forme diferite, specifice elementelor componente ale protezelor partiale scheletate:
brate de crosete, crosete circulare, conectori principali (bare, placute), sei cu sisteme de retentie
(orificii)
- culori diferite: roz, verde, albastru

4. Ceara de inlay:

Forma de prezentare:
- batoane, conuri, sfere
- culori diferite: albastru inchis, verde inchis
- 2 consistente ; tip I machetarea directa ; tip II machetarea indirecta

5. Alte ceruri dentare:

- Ceara de cofrare – pentru cofrarea amprentelor functionale - edentatie totala

Placute rosu-inchis, nedeformabile la 35 grade C
- Ceara pentru borduri de ocluzie – sub forma bordurilor de ocluzie, cu dimensiuni corespunzatoare
zonelor frontala si laterala; compozitie – ceara de albine, ceresina, parafina, particule metalice de Cu,
Al, pentru a fi rezistente la compresiune- deformare si a-si mentine forma dupa racire
- Ceara de aditie- in seturi de 4 culori, fiecare culoare destinata modelarii unui singur element
anatomic coronar: cuspid, pante cuspidiene, santuri, margini proximale

3. MATERIALE PENTRU TIPARE

Tiparul reprezinta piesa intermediara, cavitara, utilizata in obtinerea protezei dentare, care
prezinta caracterisiticile de forma si volum ale machetei.
Masa de ambalat – complex de substante care suporta prelucrarea plastica si dobandeste
proprietati ca rigiditatea si rezistenta la temperatura ridicata in urma reactiei de priza.
- materiale termorezistente, refractare
- liant
- materiale de adaos
Clasificarea maselor de ambalat:
dupa scopul utilizarii – mase de ambalat pentru:
- proteze acrilice
- proteze metalice: aliaje nobile (aur, argint-paladiu); aliaje inoxidabile (nichel-crom,cobalt-
crom-molibden, pe baza de titan, fier-crom-nichel); piese protetice lipite cu loturi
dupa tipul de liant – mase de ambalat pe baza de sulfati, fosfati, silicati, mase ceramice

Mase de ambalat pe baza de SULFATI

Forma de prezentare:
- sistem bicomponent: pulbere cu granulatie diferita si lichid (apa/lichid special)
- pentru proteze partiale acrilice – gipsuri cls.II, III
- pentru proteze metalice din aliaje nobile: Jelenco Complete, Expadenta, Cristobalite-Inlay,
Suster-Cast, Nova-Cast
- pentru proteze metalice lipite cu loturi: High Heat, Speed-E
Aplicatii:
- confectionarea tiparelor protezelor acrilice
- confectionarea tiparelor protezelor metalice din aliaje nobile – pe baza de aur
- solidarizarea si mentinerea in pozitie fixa a lucrarilor metalice ce necesita lipire cu loturi
- tehnologia modelului duplicat
3
Mase de ambalat pe baza de FOSFATI

Forma de prezentare:
- sistem bicomponent: pulbere cu granulatie fina + lichid (o solutie coloidala de SiO2)
- Finovest, Wirovest, Auroplus, Bellavest T, Thermovest, Deguvest
Aplicatii: confectionarea tiparelor in tehnologia aliajelor cu punct de topire ridicat:
- aliaje pe baza de paladiu-argint
- aliaje nenobile: nichel-crom, cobalt-crom-molibden, fier-nichel-crom
- aliaje utilizate in tehnologia metalo-ceramica

Mase de ambalat pe baza de SILICATI

Forma de prezentare:
- sistem bicomponent: pulbere de granulatie fina + lichid (apa/lichid special)
- lichidul – ambalat in 2 flacoane diferite: solutie coloidala de SiO2 si solutie HCl
- Nobilium, Hartex
Aplicatii:
- in tiparele scheletului metalic pentru proteza scheletata din cobalt-crom-molibden si nichel-
crom-molibden
- tehnologia modelului duplicat

4. MATERIALE NEMETALICE SI METALICE UTILIZATE IN PROTEZARE

POLIMERII DE CONFECTIONARE A PROTEZELOR

Clasificare:
1) dupa modalitatea obtinerii:
- rasini acrilice polimerizate industrial, prezentate in forme finite si prefinite
- rasini acrilice polimerizate in laborator sau cabinet, auto- si termopolimerizabile

2) dupa domeniul de utilizare (SUA):

- materiale pentru baza protezei: rasini acrilice auto- si termopolimerizabile
- materiale de captusire permanent moi: acrilati si siliconi auto- si termopolimerizabili
- materiale de conditionare a tesuturilor moi afectate: acrilate cu priza retard (acrilati
rezilienti)

3) dupa conditiile in care se desfasoara reactia de polimerizare:

- rasini cu polimerizare liniara: la rece, la cald, la rece si la cald
- rasini cu polimerizare reticulata: la cald si presiune, in curenti de aer cald, fotochimica

I. RASINI ACRILICE POLIMERIZATE INDUSTRIAL

1) Formele finite:
- dinti acrilici (artificiali) pentru proteze partiale sau totale
- coroane acrilice de acoperire pentru protectia bontului preparat si pentru restaurarea de
urgenta a coroanei dentare amputate terapeutic sau accidental
- fatete acrilice pentru fixarea la componenta metalica a puntilor dentare

2) Formele prefinite:
- placi semirigide: se aplica pe model si se prelucreaza pentru a se adapta la suprafata lui
utilizate ca baze pentru protezele mobile si mobilizabile si pentru
aparatele ortodontice
- cape: modelate, dupa incalzire, sa acopere bonturile dentare pentru protectie
4
 II. RASINI ACRILICE POLIMERIZATE IN LABORATOR/ CABINET

In functie de agentul ce declanseaza polimerizarea (termica/chimica) sunt doua categorii de acrilate:

- termopolimerizabile (polimerizare initiata de caldura)
- autopolimerizabile (polimerizare initiata de activator, la rece)

ACRILATE TERMOPOLIMERIZABILE
Prezentare si compozitie:
- sistem bicomponent pulbere-lichid
- pulberea contine: polimetilmetacrilat (polimerul), peroxid de benzoil (initiator de
polimerizare, ftalat de butil (plastifiant ce scade temperatura de plastifiere si coeziunea
intermoleculara) si substante inerte care impiedica coalescenta particulelor sferice de
pulbere (sub forma de gelatina si talc)
- lichidul contine: metilmetacrilat (monomerul) si hidrochinona (ca antioxidant si
inhibitor de polimerizare, permitand conservarea lichidului)
Aplicatii
- confectionarea de proteze adjuncte partiale sau totale amovibile
- reparatii de proteze fracturate (de preferat acrilatele autopolimerizabile)
- coroane Jacket provizorii
- realizarea industriala a dintilor artificiali

ACRILATE AUTOPOLIMERIZABILE
Prezentare si compozitie:
- sistem bicomponent pulbere-lichid
- pulberea contine polimetil metacrilat, tributilboran (in loc de peroxid de benzoil), ftalat
de butil, substante inerte (gelatina, talc), substante minerale silanizate (in unele produse)
- lichidul contine metilmetacrilat, hidrochinona si dimetil paratoluidina (acid paratoluen
sulfinic) ca activator (concentratia crescuta de activator scade vascozitatea pastei de
acrilat)
Aplicatii:
- acrilatele albe (denumiri comerciale = Superpont, Pallapont):
 coroane si punti provizorii
 captusirea pentru adaptarea coroanelor prefabricate
 macheta pentru reconstituiri corono-radiculare, incrustatii
 gutiere ortodontice si chirurgicale
- acrilatele roz (denumiri comerciale = Superacril, Palladon):
 captusirea protezelor partiale si totale pentru readaptarea pe campul protetic
prin metoda directa si indirecta
 repararea protezelor fracturate
 extinderea protezei dupa extractia dintilor restanti
 restaurari protetice de urgenta

ACRILATE CU PRIZA RETARD (lent progresiva)

Reconditionarea tisulara este necesara la pacientii vechi purtatori de proteze, cu rezorbtie si
atrofie osoasa, urmata partial de rezobtie si atrofie mucoasa. Mucoasa ramasa in exces va fi
traumatizata intre planul osos al zonei de sprijin si fata mucozala a protezei.
Materialele de reconditionare tisulara se adapteaza progresiv formei campului protetic,
repozitionand tesuturile moi nesprijinite de tesuturile dure. In timp isi pierd fluiditatea, se intaresc,
determinand suprafete poroase ce predispun la inflamatii mucozale datorita depunerii placii bacteriene
si colonizarii microbiene.

5
Prezentare si compozitie:
- sistem bicomponent pulbere-lichid
- pulberea este un copolimer al metilmetacrilatului cu etilmetacrilatul
- lichidul este o solutie alcoolica de dibutilftalat
Aplicatii:
- amprente functionale mucodinamice
- reconditionare tisulara pentru protezari tranzitorii, dupa care se ia amprenta definitiva
pentru realizarea protezei)
- corectarea deficientelor unei amprente in urma careia s-a realizat o proteza
necorespunzatoare
- captusiri directe

III. RASINI DIACRILICE (COMPOZITE INDIRECTE)

Compozitie chimica: RCI sunt sisteme bifazice alcatuite dintr-o faza organica (continua) si una
anorganica (discontinua) cuplate prin agenti silanici la interfata organo-anorganica. Compozitia
chimica este asemanatoare cu cea a rasinilor compozite utilizate in cabinet, ca materiale de obturatie
fizionomica.
Produse comerciale:
- Chromasit: compozit baropolimerizabil
- Ceramage, Gradia: compozite fotopolimerizabile (de tip microceramic)
- Belleglas: compozit foto-termo-baropolimerizabil (de tip polisticla)
Aplicatii:
- confectionarea placajului fizionomic la coroanele mixte metalo-polimerice
- coroane Jacket din polimeri (inferioare ceramicii)
- inlay/onlay
- punti si coroane provizorii
- repararea unor fatete ceramice deteriorate

CERAMICA DENTARA

Aplicatiii:
1. la proteze unidentare: incrustatii, coroane de invelis Jacket
2. la placarea constructiilor mixte metalo-ceramice:proteze unidentare mixte, punti plurale mixte
3. fatete ceramice prefabricate
4. dispozitive corono-radiculare ceramice
5. punti total ceramice (in edentatia partiala redusa)
6. dinti artificiali: cu crampoane, diatorici (pentru zona laterala), tubi, fatete cu crampoane
scurte/lungi
7. implante ceramice dentare
8. alte utilizari:mase de ambalat, mase de umplutura la materialele compozite, substante abrazive,
materiale de obturatie, materiale de umplutura pentru diferite cimenturi de fixare

Clasificare- criterii:
- structura: ceramica cristalina si necristalina
- tehnologia de ardere: ceramica arsa la presiune atmosferica normala si ceramica arsa in
vacuum
- temperatura de ardere (sinterizare): ceramica arsa la temperaturi inalte (1200-1400C), la
temperaturi medii (1050-1200C) si la temperaturi joase (800-1050C)
- topografia straturilor: ceramica de baza (miez, opaquer), ceramica pentru dentina (gama
larga cromatica), ceramica pentru smalt (grad mare de transluciditate)
6
Forme de prezentare:
1. pulberi (frite) sinterizabile – masele ceramice de placaj
2. lingouri prefabricate in tehnologia de prelucrare la cald – alumino-ceramica si ceramica
sticloasa
3. lingouri prefabricate in tehnologiile substractive cu prelucrare mecanica la rece

MATERIALE METALICE: ALIAJELE DENTARE

Aplicatii generale:
- obtinerea protezelor uni si pluridentare
- baza protezelor partiale si totale
- terapia ortodontica
- turnarea implanturilor

Clasificare- in functie de prezenta sau absenta metalului nobil in compozitie:

I.Aliaje nobile:
- in functie de procentul de aur si de elementele predominante de aliere (argint, paladiu)
- cu continut crescut de aur (mai mare de 60 %);
- cu continut scazut de aur (mai mic de 60%)
- pe baza de argint si paladiu cu/fara cupru
- pa baza de paladiu cu si fara cupru
- in functie de duritatea aliajului nobil- National Bureau of Standards 1932:
- cls. I – aliaje nobile moi (83% Au)
- cls. II – aliaje nobile medii (peste 78 % Au)
- cls. III – aliaje dure (sub 78 % Au)
- cls. – aliaje nobile extradure (75 % Au)
- cls. V – aliaje nobile pentru metalo-ceramica (dure si extradure)
- cls.VI – aliaje nobile pentru baza protezelor scheletate (aur si platina)
II.Aliaje nenobile : elaborate ca o alternativa la aliaje nobile (foarte scumpe); aliaje alternative pe
baza de Fe, Ni-Cr, Co-Cr-Mo, Ti

Forma de prezentare a aliajelor dentare:

1) tabla laminata – livrata in grosimi diferite; pentru aliaje de Au, Ag-Pd, Fe-Cr-Ni (Wipla)
- 0,10-0,20 mm pentru inele ortodontice
- 0,25-0,30 mm pentru coroane stantate
2) sarma – obtinuta prin trefilare din lingoul din metal; pentru aliaje de Au, Fe-Cr-Ni, Ni-Ti, Co-
Cr
- diametre diferite : 0,2 mm pentru lingouri
0,6-0,8 mm pentru crostete
1-1,5 mm pentru atele (pivoturi intraradiculare)
3) pastile, blocuri pentru turnare
- au grosimi , diametre si forme diferite
- specifice tuturor aliajelor

ALIAJE NOBILE PENTRU TEHNOLOGIA METALO-CERAMICA

Clasificarea aliajelor nobile pentru tehnica metalo-ceramica:

- cu continut crescut de aur: Au+Pt+Pd
- cu continut scazut de aur (mai mic de 60%): Au+Pd; Au+Pd+Ag; cu/fara Ag
- cu cantitati mici de aur (20%): Pd+Cu
- fara aur : Pd+Ag.
7
 ALIAJE DENTARE NENOBILE

Clasificare – in functie de continutul procentual al principalelor metale de aliere

1. aliaje pe baza de Ni-Cr: 50-80%, 20-25% (aliaje binare)
2. aliaje pe baza de Ni-Cr-Fe: 48-66%; 14-27%; 8-27% (aliaje ternare)
3. aliaje pe baza de Ni-Cr-Co: 40-62%; 10-21%; 5-34%
4. aliaje pe baza de Co-Cr-Ni: cu utilizare in tehnologia protezei scheletate
5. aliaje pe baza de titan

Lucrare practica 7si 8:

I. PREPARAREA UNUI MATERIAL DE FIXARE PROVIZORIE A UNOR RESTAURARI
FIXE
II. PREPARAREA UNUI MATERIAL DE FIXARE DE DURATĂ A UNOR RESTAURĂRI
FIXE

I. PREPARAREA UNUI MATERIAL DE FIXARE PROVIZORIE A UNOR

RESTAURARI FIXE

FIXAREA PROVIZORIE – precede fixarea definitiva a unei restaurari protetice, urmarindu-se

adaptabilitatea acesteia din punct de vedere pulpar, parodontal si functional
exceptie : - restaurari unidentare
- restaurari agregate pe implante
- restaurari metalo-ceramice

REPIN – Spofa Dental

300 g pasta de baza
25 g activator

8
Prezentare si compozitie:
 Sistem bicomponent, pasta-pasta.
 Pasta alba: oxid de zinc, carbonat de calciu, ulei de rapita, excipienti
 Pasta bruna: colofoniu, acid acetic, ulei de rapita, excipienti

Aplicatii:
 Amprentare functionala
 Fixare provizorie a coroanelor, puntilor si pivotilor radiculari

Dozare, preparare:
 Se amesteca ambele paste in raportul de 1:1 (lungimi egale) intr-o cantitate optima, in functie
de dimensiunea portamprentei individuale sau in functie de numarul elementelor de cimentat
 Timp de spatulare 30-40 secunde, pana la omogenizarea culorii
 Timp de priza 2 minute

II. PREPARAREA UNUI MATERIAL DE FIXARE DE DURATA A UNOR

PROTEZE FIXE

FIXAREA DE DURATĂ – are scopul de a perfecta etanşeitatea dintre bontul preparat si restaurarea
protetică pentru protecţia vitalităţii pulpare, asigurarea stabilităţii şi menţinerii lucrării în timpul
utilizării ei clinice.

VARIANTE DE MATERIALE DE FIXARE: ciment fosfat de zinc, ciment silico-fosfat, cimenturi

zinc oxid eugenol modificate (armate cu răşini, cimentul EBA), ciment policarboxilat de zinc, ciment
pe bază de răşini (acrilice, diacrilice, răşini adezive), cimenturi ionomere de sticlă.

KAVITAN CEM – SPOFA DENTAL

Este un glassionomer de cimentare care are priză chimică (autopolimerizabil) şi care este destinat
utilizării în practica protetică şi în ortodonţie

PREZENTARE:
 flacon cu 20 gr.pulbere + flacon cu 15 gr. lichid
 Bloc de amestecare
 Măsură

COMPOZIŢIE:
 pulbere: sticlă fluorosilicat
 lichid: soluţie apoasă de copolimeri ai acidului acrilic şi itaconic

APLICATII:
 cimentarea coroanelor, punţilor fixe, inlay-urilor, onlay-urilor, pivoţilor radiculari, ştifturilor
9
 parapulpare
 fixarea inelelor ortodontice şi a brackets-urilor
 bază tip liner sub obturaţiile din compozit.

CONTRAINDICAŢII
 Fixarea coroanelor total ceramice şi a faţetelor ceramice
 În cazul în care nu pot fi respectate cu stricteţe etapele de lucru indicate în prospect
 În cazul sensibilităţii crescute la unele din componentele preparatului

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE:
Raport de amestecare pulbere: lichid este de 1,4 gr : 1 gr
Timp de amestecare: 30 secunde maxim
Timp de prelucrare: 3 min 30 secunde
Timp de priză: 5 minute
Aceste valori menţionate sunt valabile pentru un material prelucrat la temperatura de 23°C şi la o
umiditate a aerului de 50%.

DOZARE.PREPARARE:
 Pentru amestecare se va utiliza o spatulă de amestecare din material plastic sau din inox.
Amestecarea se va realiza pe o suprafaţă de unică utilizare din hârtie sau pe o suprafaţă de
sticlă. Răcirea în prealabil a plăcuţei de sticlă va face ca priza să se prelungească.
 Înainte de a fi utilizat, flaconul cu pulbere trebuie agitat pentru omogenizare
 Dozarea pulberii se realizează cu măsura roşie, parte componentă a ambalajului. Se recomandă
ca în măsură pulberea să nu se comprime, măsura umplută cu pulbere în exces se va netezi cu
ajutorul dispozitivului de la gura flaconului.
 Măsură de lichid se va proporţiona direct printr-o puternică apăsare a pereţilor flaconului
poziţionat vertical.
 KAVITAN® CEM se va amesteca în proporţia 1:2, adică o măsură de pulbere la 2 picături de
lichid. Acest raport corespunde la 1,4 gr pulbere : 1 gr lichid.
 Cantitatea de pulbere măsurată se va împărţi în 2-3 părţi egale. Prima parte se va amesteca
timp de 15 secunde în întreaga doză de lichid. Restul de pulbere rămasă se va încorpora în
amestec cel mai târziu în 15 secunde. Cimentul se amestecă până la o consistenţă omogenă,
semifluidă sau smântânoasă. Perioada de amestecare nu trebuie să depăşească 30 secunde.
 Perioada de manipulare a cimentului amestecat este de 3 minute şi 30 secunde de la începutul
amestecării, la temporatura de 23°C şi la o umiditate a aerului de 50%.
Atenţie: cimenturile glassionomere sunt predispuse la procese de dezintegrare în mediu cu umiditate în
exces sau de uscare excesivă în faza iniţială a prizei.
Materialul aderă la instrumentar, de aceea este necesar ca înainte de uscare să fie îndepărtat.

MODALITATEA DE UTILIZARE A CIMENTULUI:

Se îndepărtează cu grijă de la nivelul câmpului operator materialul de obturaţie provizorie precum şi
materialul de cimentare provizorie. Zona se va curăţa bine cu pulbere sau cu pastă abrazivă, fără ulei.
După aceasta, câmpul operator se va clăti cu jet de apă şi se va usca bine.
Zonele cu perete pulpar mai subţire de 0,5 mm se vor acoperi cu un preparat de hidroxid de calciu (ex:
CALXYD®). Se va curăţa bine şi se va usca cu jet de aer suprafaţa interioară a coroanei, a punţii, a
inlay-ului sau a onlay-ului care va avea raport cu dintele preparat şi se va aplica piesa protetică pe
dinte cu presiune moderată. Timpul de priză al KAVITAN® CEM este de 5 minute .
Cantitatea de ciment în surplus se va îndepărta cu ajutorul unor instrumente potrivite. Zona de
închidere marginală se va acoperi cu lac protector LC VARNISH.
După cimentare se recomandă ca, în cazul lucrărilor fixe, pe suprafaţa ocluzală să nu se exercite
solicitări mecanice timp de 1 oră.

10