Lecția practică nr.

10

Tema: Selectarea materalelor de obturare. Tehnici și procedee de obturare a cavităţilor

carioase cu cementuri și amalgame.

1.Clasificarea materialelor de obturare.

I. Materiale pentru obturații definitive (de durată) – pentru restabilirea formei

anatomice a funcțiilor
1. Materiale pentru obturarea directa a dinților.
- Cimenturi (minerale, polimerice)
- Materiale de obturație metallice (amalgam,coezive)
- Materiale de obturație polimerice (mase plastice , compozite, compomere,
ormocer)
2. Materiale pentru obturarea indirect a dinților
- Metalice
- Ceramic
- Polimerice
II. Materiale pentru obturații coronare provizorii- pentru plombarea temporară a
cavității dentare
III. Materiale pentru obturații (căptușeli)
- Curative
- Izolatorii
IV. Materiale pentru umplerea canalelor radiculare
- Materiale pentru obturații provizorii
- Paste (sealere)
- Fillere
V. Adezive
- Autopolimerizabile
- Fotopolimerizabile
- Dual cure
VI. Sigilanți superficiali
- Fisurali
- Radiculari
- Pentru obturații
 -Pentru obturația provizorie: Dentina artificiala,Dentin-pasta,Vinoxolul, Gutaperca ,Cimenturile
zinc-oxideugenol si policarboxilici,Materiale polimerice- Clip,Voco,Septodont,Vivodent
 -Pentru obturația izolatorie: Ciment fosfat si cement hidrofosfat, Cement policarboxilat
C.glasionomere
 -Sisteme adezive ale compozitelor :Lacuri izolatorii
 -Pentru obturația de bază curativă: Materiale cu continut de hidroxid de calciu
:auto/fotopolimerizabile
 -Cimenturi de zinc-eugenol: Paste curative cu fluor:Gel Elmex / Ciment zinc fosfat cu fluor
 -Paste medicamentoase combinate cu remedii curative: gata preparate/preparate in farmacii la
comanda
Pentru obturația de durată:

- Cementuri minerale pe baza de acid fosforic:fosfat de zinc,silicate,silicofosfate

- Cementuri polimerice pe baza de acid poliacrilic /alt acid organic
- Cementuri ionomere de sticla
- Glasionomeri de cimentare (de fixare)
- Glasionomeri de restaurare
- -Lineri sau obturatii de baza
- Cementuri rasini:acrilice,diacrilice
- Compozite:auto,termo,fotopolimerizabile

2.Proprietățile fizico-chimice a materialelor de obturare.

Cimenturi Zinc Oxid-Eugenol :

- antiseptic, biostimulatoare, cu acțiune neodentinogenetică

- rele conducătoare de căldură și electricitate
- ph-ul 7-8
- rezistență mecanică mică
- au o bună aderență mecanică, datorită tensiunii superficial mici a eugenolului ceea ce
asigură o bună etanșietate
- sunt ușor de aplicat, dar se îndepărtează cu greutate de pe pereții cavității

Cimenturi Fosfat de Zinc:

 Sunt opace
 Rezistență la compresiune bună
 Nu aderă chimic la țesuturile dentare și nici la materialele protetice
 Amestecul proaspăt este foarte acid 1,5-1,6, peste 24h 6,9
 Conductivitate termică scăzută , conductivitate electric scăzută în mediul uscat, dar
crește în mediul umed

Cimenturi silicat:

- Culoare apropiată de cea a dinților conferind effect fizionomi bun inițial, la contactul
prelungit cu aerul devin opace – apare fenomenul de separație marginal
- Sunt anticariogene datorită fluorurilor, dar toxice pulpare, motiv pentru care se impune
protecția pulpei cu obturație de bază
- Duritate apropiatî de cea a dentine, rezistență la compresiune destul de mare
- Nu realizeză adeziune chimică
- Suferă contracții de volum la priză 3-3,5 %
- Au o conductibilitate termică mică

Cimenturile policarboxilate de zinc:

- aderă chimic la țesuturile dentare, diferite metale sau alt support

- rezistența la compresiune mai mica decât la cimenturile fosfat de zinc
- sunt relative instabile în mediul bucal, datorită dizolvării în salivă
- biocompatibile, la inceput ph acid, dar apoi crește spre neutru

Cimenturile Ionomere de Sticla:

  aderă chimic la smalț, dentină, nu aderă la ceramică, metale nobile
 biocompatibilitate
 contracție volumetrica de 3%
 rezistență mecanică mai mare decât la cimenturi fosfat de zinc si policarboxilat de zinc
 duritatea crește cu proporția pulpei, rezistență mai scăzută comparative cu rășinile
composite sau a amalgamelor
 culoare și transluciditate asemănătoare str dentare
 radioopacitate mai mare ca a dentine
 bune izolatoare termice

Cimenturi oxisulfat de zinc :

- rău conducător de căldură și electricitate

- rezistență redusă în mediul bucal
- culoarea lasă de dorit

Cimenturile pe bază de hidroxid de calciu :

 conductibilitate termică redusă

 pH 11-12 neutralizeză aciditatea leziunii carioase
 neutralizează excesul de acid fossforic din cimentul fosfat de zinc folosita ca obturație de
bază peste aceste cimenturi
 rezistență la compresiune de 12 ori mai mică decât decât cimenturile fosfat de zinc
 acțiune antibacteriană
 acțiune neodentinogenetică
 asigură condiții pentru remineralizarea dentine cariate din leziunile profunde

Amalgamele:

- amalgamul de argint nu aderă la structurile dure dentare, efectuăm cavități retentive,

între pereții cav și restaurare rămâne un spațiu
- rezistență mecaniză
- variațiile dimensionale
- bune conducătoare de căldură
- coroziune

Compomerii:

 manevrabilitate simplă
 adeziune bună
 coefficient de expansiune termică apropiat de cel al str-lor dentare coronare
 rezistență la compresiune și duritate
 proprietăți estetice bune
 eliberează fluor
Proprietatile fizico-chimice ale compozitelor autopolimerizabile.

 formarea microporilor în timpul amestecării materialului

 se micsoreaza in volum * timp redus de manipulare
 aderenta buna la peretii cavitatii
 este plastic
 relativ inofensiv pentru pulpa dintelui
  instabil fata de lichid bucal
 nu este suficient rezistent
 difera de tesuturile dintelui prin culoare

.Proprietatile fizico-chimice ale compozitelor fotopolimerizabile.

 Adeziune chimica buna la tesuturile dentare dure

 Priză controlată
 Priză rapidă
 Radioopac
 Stabilitate îmbunătățită a culorii
 Biocompatibilitate buna
 Coeficient de dilatare termica cu cel al smaltului si dentinei
 Rezistenta mare la compresiune
 Rezistenta redusa la abraziune
 Duritate
 Chimic mai rezistente
 Plasticitate
 Nu aderă de instrumente. Se manipulează și se modelează ușor
 Rezistență crescută la șlefuire

3.Cerințele prezentate pentru materialele de obturare.

Cerințe pentru materialele de durată:

- Să nu fie iritante pentru pulpa dentară sau pentru parodonțiul marginal

- Să fie aderente la smalț și dentină
- Să reziste la forțe de masticație și uzură
- Să nu sufere modoficări volumetrice în timpul reacției de priză
- Să aibă stabilitate chimică și volumetrică după priză
- Să prezinte o rezistență mecanică asemănătoare dintelui
- Să se poată prepara, aplica și fixa cu ușurința
- Să nu aibă o conductibilitate termică și electrică

Cerințe pentru obturație coronară provizorie :

- Prepararea lor, aplicarea în cavitate și modelarea să fie simplă, iar îndepărtarea să se

facă ușor
- După introducerea în vavitate să se întărească pentru a rezista acțiunii salivare și
actul de masticație (aprox 20-30 zile)
- Să asigure închiderea ermetică a cavității
- Să nu intre în combinație chimică cu medicamentele întrebuințate ca pansamente
endodontice
- Pe cât posibil să fie fizionomice pentru a nu atrage atenția asupra leziunilor existente
- Să nu fie nocive pentru țesuturile dentare și parodontale
- Să aibă un timp de priză convenabil (15-20 min)
- Să fie bune izolatoare termice și electrice
 - Să acționeze stimulator asupra pulpei
- Să prezinte un gust agreabil și să nu colorize dinții

4.Condițiile ce asigură o calitate înaltă a obturației.

 Izolarea de mediul bucal

 Forma corespunzătoare a cavității, cu retenții, extensii
 Utilizarea corectă a intrucției și dozelor în funcție de producător

5. După care indici ne îndrumăm la alegerea materialului de obturație.

- Tipul cariei: superficial, medie sau profundă

- Tipul cavității, clasa I II III IV V sau VI
- Stratul de dentină până la maera pulpară (aproape de pulpa sau nu)
- obturație provizorie sau de durată
- rezistență la forțele masticatorii, mecanice

6. Etapele de pregătire și de obturare a cavității. (CIS 89)

Cu cimenturi glasionomere autopolimerizabile:

1. Prepararea cavitatii
2. Alegeerea culorii
3. Izolarea cavitatii
4. Irigarea si uscarea
5. Condiționarea cu acid poliacrilic 10-25%
6. Amestecarea materialului
7. Obturarea cavității (condesarea de la centru la periferie)
8. Prelucrarea primară și modelarea obturației
9. Izolarea obturației contra umidității (lac izolant)

Cu material de obturare composite fotopolimerizabile:

 Anestezia
 Pregatirea cavitatii
 Alegerea culorii materialului de obturație
 Izolarea dintelui de fluidul bucal
 Prelucrarea și uscarea cavității
 Căptușeli curative și izolatorii
 Gravaj, spălarea,uscarea, aplicarea primer, bonding
 Introducerea compozitului cu strat nu mai mare de 2 mm
 șlefuirea si lustruirea cavității

7. Ce destinație are obturația izolantă la obturarea cu amalgam.

Obturatia izolatorie se aplica cu scopul de a :

 a izola dentina si pupla de la substantele toxice , continute in amalgam

 a crea o bariera in calea termo- si acrioconductibilitatii
 a creste adezivitatea materialelor de obturare putin adezive
 a crea puncte de retentive suplimentare pe fundul si peretii cavitatii

8. Ce reguli trebuie respectate la aplicarea obturației izolante.

Obturatia izolatorie trebuie sa acopere fundul si peretii cavitatii pina la jonctiunea smalt-
dentina printr=un strat fin , sa nu modifice configuratia , sa nu depaseasca limitele cavitatii
preparate , nu trebuie sa existe bombari si gropite. La obturarea cu amalgam se aplica o
obturatie izolatorie din ciment fosfat de zinc, ceva mai groasa (pina a 1-1,5 mm) pina la
jonctiunea smalt-dentina.

9.Care sunt particularitățile obturării dinților cu amalgam.

Dupa ce a fost preparat adecvat in amalgamator, amalgamul urmeaza a fi transferat in

cavitatea carioasa. Amalgamul se introduce in cav carioasa in portii mici cu ajutorul unui
instrument special numit port-amalgam. Deoarece amalgamul se caracterizeaza printr-o
adeziune mecanica slaba, el este asezat pe o obturatie izolatorie care inca nu s-a intarit pina la
capat. La condensarea amalgamului pe suprafata obturatiei se elimina o cantitate excesiva de
mercur , care trebuie indepartata, doar dupa inlaturarea acesteia se va introduce o portie noua
de amalgam. Treptat intraga cavitate este umpluta cu amalgam , cu un mic surplus de amalgam.
Modelare obturatiei este realizata atit timp cit amalgamul ramine maleabil. La aceasta etapa in
caz de necessitate sunt create pe suprafata obturatiei fisuri cuspizi sau creste. Stratul superior
care contine o cantitate sporita de mercur este indepartat cu o spatula, netezitoare sau
excavator. Apoi suprafata obturatiei este netezita cu un fuloar si cu buleta de vata (*planarea
obturatiei). Obturatia modelata correct devina mata.

10.Care sunt particularitățile obturării dinților cu cementuri.

Materialul se introduce intr-o singura portie. Este preferabil sa fie utilizat fuloarul si
netezitoarele din plastic. Timpul de lucru constituie in mediu circa 2 minute. Polimerizarea
obturatiei trebuie sa decurga in conditiile de lipsa totala a umezelii (fluidului bucal ) , si
preferabil sub presiune(ceea ce garanteaza reducerea porozitatii). Intarirea initiala a
materialului se instaleaza peste 3-4 minute. Prelucrarea primara si modelarea obturatiei sunt
effectuate cu un excavator ascutit(sau cu un bisturiu) prin retezarea surplusului de material. Nu
se recomanda prelucrarea cu freze a unei obturatii din ciment primele 24h dupa aplicarea,
deoarece supraincalzirea si vibrarea materialului afecteaza fixarea obturatiei. Este necesar de a
izola obturatia de contactul cu flluidul bucal pe 24h. Pentru aceasta obturatia este acoperita cu
lacuri izolatorii speciale sau cu bon-agentii compozitelor.

11.Cu ce scop se face șlefuirea și polizarea obturației.

Finisarea se realizeză după prize cu freze diamantate, discuri diamantate cu granulație

fină . Lustruirea- perii moi și pufuri, pietre cu granulație fină, polipanți
Ajustarea ocluziei – elimina punctele de supracontact, trecere netă de la obturație la
dinte pentru a nu se acumula placa bacteriana în aceste locuri – linie de demarcație,
carie secundară, rotunjirea suprafețele/marginile/colțuri/muchii, corectăm morfologie –
fisuri, fosete, pante

Redarea unui aspect estetic – luciu, obturație trebuie să fie netedă (cu cât e mai netedă,
cu atât mai puțin probabil formarea plăcii bacteriene

12. Cum se obturează cavitățile carioase de clasa II în dinții vecini cu amalgame,

cementuri.

Se folosesc matrice ajutătoare la restabilirea conturului anatomic adecvat , pentru a

preveni extinderea restaurării. Modelarea funcțională se face prin mișcăripasive,
medical dirijează mișcările de apropiere a arcadelor dentare.

La etapa de aplicare a compozitului, cand punem gravarea și sistemul adeziv – izolam

dintele vecin de acțiunea acidului asupra obt din dintele vecin

13. Cementurile ionomere.Indicații de aplicare.

Cimenturi ionomere de sticla au fost elaborate in 1971 de Wilson , obiectivul fiind aducerea in
practica a unui material de obturatie adeziv si fizionomic, acceptabil pentru refacerea leziunilor
coronare ale dintilor frontali. Cimentul ionomer de sticla constau din 2 componente – o pulbere
de sticla fluoroaluminosilicatica si fluid – o solutie apoasa a acidului poliacrilic sau polimaleinic.
Indicatiile: -Obturare cav carioase de clasa 3 si 5 a dintilor permanenti, incusiv extinse pe
dentina radacinii. -obturarea cav tuturor claselor carioase a dintilor de lapte si sigilarea
profilactica a fisurilor dintilor permanenti -obturarea leziunilor tesuturilor dure dentare cu
localizare cervicala de origine necarioasa -obturarea cavitatilor in carii radiculare -obturarea
temporara aminata(pe 1-2 ani) a dintilor permanenti -sigilarea fisurilor -tratamentul cariilor
dentare cu utilizarea tehnicii Art si prin tunelizare -fixarea fatetelor,constuctiilor protetice
aparatelor ortodontice -fixarea intraradiculara a incrustatiilor

14. Lacurile și linerele.

Linerii sunt folosiți ca obturație de bază acționând ca o barieră împotriva substanțelor

chimice iritante din compoziția cimenturilor și altor material de restaurare și pentru a
reduce sensibilitatea dentine după o preparașie recent.

Se folosesc cel mai des sub obturații de amalgam sau rășini cmpozite și pentru
stimularea neodentinogenezei.

Clasificare:

- Lineri pe bază de hidroxid de calciu

- Lineri pe bază de cimenturi ionomere de sticlă
Proprietăți :

- Cei pe bază de hidroxid de calciu: Izolatori electrici, slab isolator termic, Duritate
și rezistență mica, Ph 11, Solubili în apă, Stimulează neodentinogeneza prin
difuziunea ionilor de calciu
- Cei pe baza de CIS :
• Asigură o adeziune mai bună între dentină și rășina compozită
• Reduc separarea marginal apărute în urma contracției rășinii composite
• Efect carioprofilactic prin elib ionilor de fluor
• Nu dau reacții pulpare

Avantaje :

• protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare ipotriva efectului irritant sau
neutralizarea materialului de obturatie coronara
• efect cariostatic la interfata plagii cu materialil de oburatie cotonara (linerii cu fluor)
• utilizarea in coafajul direct.

Dezavantaje :

• solubilitatea si dezintegrarea in lichide bucale

• lipsa unei rezistente mecanice semnificative=izolarea termica necorespunzatoare

Lacurile dentare sau varnish-urile sunt solutii incolore sau galbui de rasini natural sau sintetice
dizolvate in solvent organici. Unele lacuri contin agenti terapeutici. Dupa aplicarea unui lac pe
plaga dentinara prin evaporarea solventului ramine o pelicula protectoare poroasa de rasina
groasa de obicei de 5-10 nm.

Indicatii:

- sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam

- protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat sau material de
obturatie coronara(ciment silicat)
- protectia bonturilor dentare la dinti vitali
- protectia temporara a uzurii masticatorii la obturatiile coronare
- reducerea hipersensibilitatii debtinare dupa obturatiile coronare recente
- protectia obturatiilor din cis conventionale impotriva hidratarii primele 23-48h dupa
prize

Contraindicatii:

- sub coafajele indirect

- sub lineri sai bazele cu effect therapeutic pulpodentinat
- sub obturatiile din rasini acrilice sau composite.
Avantajele :

- reduc.dar nu impiedicapenetrarea acidului cimentului dosfat de zinc in plaga dentinara,

insa mai multe straturi asigura o protective mai buna
- incetiesc patrunderea in canalicule dentinare a prdusilor de coroziune ai amalgamului
de argint
- rezistente in mediul salivar. Fiind insolubile in apa

Dezavantaje :

- aderenta de natura fizica si nu chimica ca tes dentare dure

- rezistenta mecanica slaba la solicitarile masticatorii
- izolare termica necorespunzatoare
- indepartarea rapida in urma actului de masticatie