Sunteți pe pagina 1din 47

Parodontiul marginal

Autor;Cernei Anna Gr.3205 ; Anul -2 Conducator: Ivasiuc Irina


Chisinau 2012

Tema:

Ipotez de lucru
Scopul acestui studiu a fost:
Insusirea materialului descris; Identificarea unui set de semne clinice subiective i

obiective care s poata permite o orientare ct mai rapida n stabilirea diagnosticului de parodontopatie; S-a urmarit i decelarea unor parametrii (indici) care s surprind ct mai exact statusul parodontal, necesitnd ns un consum de timp ct mai redus posibil.

Parodoniul cuprinde totalitatea esuturilor care

contribuie la fixarea dintelui n alveol, lucru pentru care a fost numit "aparatul de susinere" a dintelui. Parodoniul marginal PM: esuturile care asigur susinerea i meninerea dinilor n alveole Functia parodontiului este de a amortiza, de a echilibra fortele ocluzale de impact.

Reprezentarea schematic a unei seciuni printr-un dinte i prin aparatul de susinere


Dentina si tubii dentinali
Smalt,subst adamantina

Coroana Colul
R

Spatiu integlobular Spatiul odontoblastic Pulpa cu vase si nervi

Epiteliu gingival(statificat) Epiteliu de sustinere

a d a c i n a

Strat subtire propriu gingiei

Periodontiu Cementul
Canalul radicular(contine
vaase si nervi)

Osul alveolar

Structura parodoniului marginal


Parodoniul superficial(de nveli) Gingia Epiteliu Corion Ligamentele supraalveolare Parodoniul profund (de susinere) Parodoniu funcional Cementul radicular Desmodoniul Osul alveolar

Parodoniul marginal superficial


Epiteliul gingival:

Extern Intern Joncional jonciunea epitelial Inseria epitelial: celulele epiteliului joncional situate mai apical de baza anului gingival,care vin n contact direct cu suprafaa dintelui. anul gingival: 13mm adncime clinic/ histologic mai mare

Structura parodoniului
ANUL GINGIVAL MARGINEA GINGIVAL

LIBER ANUL MARGINAL LIBER GINGIA FIX


JONCIUNEA

MUCOGINGIVAL

MUCOASA ALVEOLAR

Adncimea

anului gingival -Epiteliu sulcular 0.69 mm -Inseria epitelial 0.9 mm


nlimea biologic: suma dintre inseria epitelial i inseria conjunctiv: 0,97+ 1,07 = 2,04, deci minim 2mm. Marginea gingival a unei restaurri protetice va respecta aceast valoare fiind deci situat 2mm minim coronar fa de inseria conjunctiv. Gargiulo A., Wentz F., Orban F. Dimensions and Relations of the Dentogingival Junction in Humans. J. Periodontol 1961 32:261

Gingia
Gingia sau mucoasa

gingivala face parte din tesutul care inconjoara dintii si ii sustine,numit si parodontiu de invelis. Gingia este atasata pe o parte de cimentul dintelui(invelisul radacinii),iar pe cealalta de osul alveolar. Gingia are o culoare putin mai intensa decat mucoasa cavitatii bucale, insa este mai palida decat mucoasa alveolara.

Gingia este dispusa in trei zone:


- partea de la baza dintelui,care se

desprinde de acesta - margine gingivala libera;santul format intre dinte si gingie se numeste sulcus - portiunea dintre dinti, de forma triunghiulara - papila interdentara; - portiunea atasata de cimentul radicular gingia fixa(nltimea intre 19 mm);

Aspecte clinice

Gingia sanatoasa are o culoare roz -

palida,iar papilele interdentale au capatul ascutit.In momentul in care se imbolnaveste,gingia sangereaza cu usurinta,are o culoare mai rosie si este inflamata (gingivita).
In stadiile avansate ale bolii (parodontita)

gingia se retrage de pe dinti si sunt posibile pierderi din masa osului maxilarului,precum si pierderea dintilor.

Parodontita juvenila (desmodontaza)

Gingia
Consistena: este ferm i elastic, gingia fiind

bine ataat pe dinte i os. La aceasta contribuie n mare msur fibrele gingivale. Textura : prezint aspectul granitat care e vizibil pe faa vestibular i numai uneori palatinal sau lingual. Acest aspect dispare n jurul unor gingivopatii i poate reapare dup tratament.

Etapele

principale ale unei

afectiuni
paradontale

Gingia liber(marginala)
Gingia marginal nconjoar coletul dintelui ca

o linie festonat i e cuprins ntre marginea liber a gingiei i fundul anului gingival, care corespunde n stare normal jonciunii smalcement.
Are o grosime de aproape 1 mm i formeaz

peretele mucozal(mucozal) al anului gingivo-dentar (sulcusul gingival).

anul gingivo-dentar
spaiu virtual cuprins intre gingia liber

i suprafaa dintelui ce comunic cu mediul bucal, iar baza e nchis n epiteliul joncional.Nu toi indivizii l prezint.Mai frecvent la nivelul incisivilor i premolarilor mandibulari.

Gingia ataat(fixa)
este prelungirea gingiei

marginale libere spre mucoasa alveolar, intim ataat de os sau cementul radicular, ntre anul gingivo-dentar i limita mucogingival. Aceasta limita muco-gingival apare ca o linie orizontala ce nu totdeauna este vizibila i cu att mai puin lingual i palatinal. Constituie o zona de rezistenta impotriva tendintelor de retractie si deplasare ale marginii gingivale libere,rezultate prin periaj sau prin tractiunile exercitate de mucoasa alveolara si formatiunile subdiacente acestuia.

Gingia interdentar

ocup spaiul de sub punctul de contact ntre doi dini. Papilele interdentare au form piramidal mai ascuit n

zona frontal i mai aplatizat n zonele molare. n realitate, exist dou papile una vestibular i una oral unite printr-un col. Ele determin aspectul mai accentuat festonat al gingiei libere.

Morfologiia gingiei
mucoasa gingival este

format din epiteliu stratificat pavimentos si corion. Topografic ->epiteliul prezinta 3 zone diferite: ep. oral sau extern; ep. santului gingival, sulcular sau intern; ep. jonctional care este zona cea mai profund a santului gingival si stabilete contactul ntre gingie i dinte

Epiteliul de jonciune

je epiteliu de jonciune e gingia; c - cementu d dentin; g ligamentul gingival

Functiile mucoasei gingivale


- mentinerea troficittii tesuturilor parodontale; - f. de protectie fat de agresiuni mecanice, termice, chimice, si microbiene - pstreaz integritatea epiteliului, procesul de exfoliere, productia de mucus, procesul de regenerare, mentine pH si particip la imunitatea local; - f. de rezsorbtie permeabilitate fat de substante hidro sau lipo solubile: alcool, sruri, hormoni, medicamente; - f. emonctorial unele substante se elimin prin mucoasa bucal; - eliberare de enzime fosfataz, colagenaz, lizozim; - reparatie, cicatrizare, regenerare; - f. de mentinere a dintilor si particip la echilibrarea fortelor de masticatie ce se exercit pe dinti.

Sistemul ligamentelor supraalveolare


Este format dintr-o retea de colagen sub form de fibre,

avnd diferite directii si functii: - f. circulare mentin conturul si pozitia marginii libere a gingiei; - f. dento-gingivale asigur sustinerea gingival; - f. alveolo-gingivale fixeaz gingia pe os; - f. periosteo-gingivale fixeaz gingia la periost; - f. trans-septale mentin legturile dintilor alturati, protejeaz osul interproximal; - f. trans-gingivale asigur aliniamentul dintilor n arcade; - f. interpapilare sprijin gingia interdentar; - f. intercirculare stabilizeaz dintii n arcade; - f. intergingivale asigura suport si contur pentru gingia fix.

Parodoniul profund
Osul alveolar Lamina dura: formaiune linear cu radioopacitate

crescut radiologic ce nconjoar rdcina dintelui Funcii: Remodelare permanent: apoziie/resorbiecontribuie la meninerea stabilitii dintelui n alveol, asigur erupia continu, mezializarea fiziologic Fixarea ligamentelor periodontale Preluarea solicitrilor ocluzale

Parodoniul profund
Desmodoniul: Celulele desmodontale:

mezenchimale, nedifereniate, cu potenial nalt de transformare Fibroblati, majoritatea celular, sinteza colagenului Fibrele desmodontale: Colagen5374%grupate ligamente periodontale: Crestale oblice Orizontale apicale Oxytalanpuine Elastice rare

Parodoniul profund
Funciile desmodoniului: Structurare/restructurare tisular Preluarea solicitrilor ocluzale:

Sunt implicate toate structurile desmodontale, sub controlul modulator al proprioreceptorilor parodontali, sensibili la poziia bolului alimentar/poziia mandibulei, cu rol de protecie. Pragul sensibilitii parodontale se modific n condiii funcionale. Fibrele ligamentare au traseu ondulat n repaus i se ntind la solicitare ocluzal, tranformnd fora de presiune ocluzal n for de traciune asupra osului alveolar i asupra cementului radicular. Nutriie Senzorial

Cementul radicular
Este un tesut de tip conjunctiv, cu grad ridicat de

mineralizare, care acoper suprafaa radicular a dinilor i, uneori, o mic poriune din coroana dintelui.
Cementul este intrefaa dintre rdcina dintelui i

desmodoniul din spaiul dento-alveolar.


Are o culoare alb-glbuie si o grosime initial de 14

650 microni, care se modific si difer cu vrsta si topografia.

Raportul topografic ntre smal i cement poate fi:


cementul acoper smalul

cervical n 60-65% din cazuri ; cementul vine n contact cu smalul n 30% din cazuri ; cementul nu se ntlnete cu smalul, lsnd o mic poriune de dentin descoperit, n 5-10% din cazuri .

Cementul este de dou feluri:


primar si secundar. Cementul primar este de regul de

tip acelular, iar cel secundar este de tip celular. Ambele tipuri de cement au o matrice organic care se calcific si contin fibrile de colagen. Fibrele de colagen din cement (fibre Sharpey) sunt de dou feluri: -fibre interioare,nglobate n substanta fundamental calcificat, produse de cementoblaste; - fibre de suprafat. Fibrele de colagen sunt produse de fibroblaste.

Cementul primar fibrilar sau acelular


este depus n straturi succesive, paralele

cu suprafata radicular, sub form de lamele si are rolul de a ancora fibrele ligamentare periodontale. Fibrele sunt nserate cu un capt n cement si mineralizate la acest nivel. Cementul acelular contine substante minerale pn la 60 %, ap 12 %, si substante organice.

Compoziia cementului fibrilar, acelular:


Substana mineral a cementului este

reprezentat de cristale fine, aciculare de hidroxiapatit care formeaz 61 % n greutate (31% n volum) i ap 12 % n greutate (36% n volum). Gradul de mineralizare a cementului este mai redus la vrste tinere i mai mare la vrstnici.

Cementul celular secundar


este mai gros n zonele de furcatie a rdcinilor si la

apex. Cementul secundar, este situat n jumtatea apical a rdcinii i la nivelul furcaiilor dinilor pluriradiculari. Grosimea lui variaz ntre 130-200 m. n poiunea mijlocie a rdcinii cementul celular poate acoperi o poriune de cement acelular depus anterior.

Compoziia cementului celular:


Substana mineral este mai redus 46%

n greutate, dar matricea organic este mai bogat, fiind reprezentat de colagen tipul I (peste 90%) i III (cca 5%), glicoproteine i proteoglicani Celulele caracteristice acestu tipcementocitele,stationate in lacune ale cementului.

Cementogeneza
formarea cementului primar se realizeaz prin elaborarea

de ctre cementoblaste a matricei organice si mineralizarea fibrilelor de colagen. El se ngroase prin aditie de substant fundamental si mineralizarea fibrelor Sharpey. Cementoblastele vor fi nglobate n cement si se transform n cementocite. Cementul se depune permanent mai mult la apex si la nivelul furcatiei rdcinilor, compensnd astfel eruptia dintelui. Hipercementoza - este o ngrosare exagerat a rdcinii dintelui prin depunere de cement.

Desmodontiul
ligamentul dento-alveolar are o grosime de 0,3

mm. Embriologic, apare din sacul folicular.

Inteparea sacului folicular

Componentele desmodoniului
substan fundamental;
celule; fibre; vase i nervi.

Fibrele principale sunt dispuse n urmtoarele grupuri:


- fibre orizontale la marginea

alveolei, retin dintele la efort lateral; - fibre oblice se opun fortelor axiale (de masticatie); - fibre transseptale previn pierderea contactului cu dintii vecini; - fibre apexiale se opun smulgerii dintelui din alveol; - fibre interradiculare fixeaz mai bine dintele; - fibre de oxytalan si reticulinice se gsesc n jurul vaselor sanguine si n apropierea cementului.

Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal


Fibrele crestei alveolare - uor oblice, se ntind de la

marginea osului alveolar spre cementul radicular. Fibrele dento-dentare - aparin ligamentului supraalveolar i se dispun interdentar. Fibrele orizontale - dispuse n unghi drept fa de axul longitudinal al dintelui, Fibrele oblice - cele mai numeroase i constituie suportul principal de susuinere a dintelui n alveol. Fibrele apicale se ntind radiar, oblic sau chiar vertical de la vrful rdcinii la osul nconjurtor.

(A) Transseptal
(B) Alveolar

crest (C) Horizontal, (D) Oblique (E) Apical (F)Interradicula r.

Osul alveolar
Este acea parte a maxilarului si

mandibulei, sub form de prelungire osoas apofizar n care sunt fixati dintii. Osul alveolar este format din: lamina dura sau lama cribriform, deoarece este perforat de vase si nervi, este alveola propriu-zis a dintelui; lamina extern si lamina intern lamele de os compact care delimiteaz procesul alveolar - fata extern si intern; osul intermediar spongios format din lamele osoase care realizeaz o structur functional de dispersie a fortelor de masticatie (FO).

Osul lamelar
este realizat de osteoblasti sub forma unor lame concentrice n jurul unui vas central, dispozitie numit os haversian; n spatiu, apare ca un cilindru numit osteon. ntre osteoane exist osul interstitial. Mineralizarea osului se face prin depunere de hidroxiapatit.

( de sustinere)

Osul spongios sau trabecular

rspunde la tractiunea si

presiunea ce se exercit de ctre dinte, prin apozitie, respectiv, rezsorbtie, modelndu-se astfel functional prin actiunea osteoblastelor si osteoclastelor. Forma alveolelor urmeaz pe cea a rdcinii dintilor, realiznd septuri interalveolare care separ rdcinile dintilor alturati sau septurile interradiculare.

Vascularizaia parodoniului
Vascularizaia provine din artera

dentar inferioar i ramuri din artera maxilar intern care dau ramificaii spre dinte Ele se ramific la rndul lor dnd arteriole care intr prin orificiul apical n dinte i ramuri ctre osul septal (arteriole intraseptale) care,cu ramificaiile terminale ptrund prin orificiile laminei dura i ajung n spaiul desmodontal (ramuri perforante). Aici, n desmodoniu ele se anastomozeaz cu vasele din zona apical a desmodoniului, derivate nainte ca arteriola s intre n canalul radicular prin orificiul apical.

Bibliografie:
Amar S, Chung KM, Influence of hormonal variation

on the periodontium in women, Periodontology 2000, 1994:6: 78-87. Dumitriu HT, Dumitriu Silvia, Paradontologie, Ed.Viaa medical Romneasc, Bucureti, Ed.I: 1997; Ed.II: 1998; Ed.III: 1999. V. SEVERINEANU.- Odontologie si Parodontologie. Ed. Didactica si Pedagogica., Bucuresti-1977. MONICA TOADER-RADU - DINTELE SI PARODONTIUL {1997}

Va multumim pentru atentie!