Sub 35: Materiale utilizate in realizarea protezelor dentare-metale, aliaje, ceramici, rasini

si tehnologiile asociate de utilizare

Dupa material protezele partiale fixe pot fi:

- Dintr-un singur material integral:
 Metalice (aliaje nenobile si nobile cu continut sarac, mediu sau bogat in metale
nobile). Indicat doar in zona de srijin si avand pm2 stalpul cel mai mezial,
intermediarii avand contact tangent linear cu creasta alveolara si elementele de
agregare sa aiba ambrazuri cervicale largi.
 Polimerice ( puntile din rasini acrilice se folosesc doar pentru restaurari
provizorii iar cele din rasini diacrilice compozite si rasini armate cu fibra de
sticla doar pt restaurari provizorii de durata maxim 2-5 ani)
 Ceramice (inglobarea in masele ceramice moderne a oxizilor de aluminiu si
zirconiu a crescut semnificativ rezistenta mecanica, dar inca limitata la fortele de
rupere si in special de forfecare), corpurile de punte integral ceramic trebuie sa
aiba o amplitudine cat mai redusa fiind indicate pt zona frontala si pm.

- Din 2 materiale mixte (solutiile cele mai frecvent adoptate):

 Metalo-polimerice
 Metalo-compozite
Scheletele metalice ale intermediarilor placate cu polimeri si compozite trebuiesc
concepute astfel incat sa retentioneze materialele de placaj, stopurile ocluzale fiind
asigurate de suprafetele metalice (nu rezista la abraziune polimerul sau compozitul).
Interfata metal-polimer nu trebuie sa ia contact direct niciodata cu mucoasa crestei.

 Metalo-ceramice
Daca ai suficient spatiu intre creasta alveolara si antagonisti, se placheaza tot
scheletul metalic. Daca spatiul este mai mic, inaltimea poate fi compensata prin
latime si ramane neplacata la mandibula baza corpului de punte si la max suprafata
bazala sau cea ocluzala. Daca spatial este si mai redus se placheaza doar V max si
Ocluzal mand. In nici un caz nu se recomanda reducerea scheletului metalic. Stratul
de ceramic trebuie sa aiba o grosime uniforma, daca se impun grosimi diferite, se
ingroasa doar in zonele de presiune. Riscul de fractura ramane cand legatura
intermediarilor cu scheletul elementelor de agregare este subdimensionata de catre
technician.

- Din mai multe materiale in cadrul puntilor partiale mixte cand apare si materialul folosit la
solidarizarea elementelor de agregare sub numele de lot sau lipitura.

Dupa tehnologia de elaborare ele pot fi obtinute prin:

- turnare (punti exclusive metalice si scheletele metalice ale protezelor partiale mixte)
- frezare computerizata sau prin copiere
- polimerizare (proteze fixe polimerice sau composite)
- turnare si coacere( proteze mixte metalo-ceramice)
- turnare si polimerizare (proteze mixte metalo-polimerice si metalo-compozite)
- electroeroziune
Protetica dentara, Forna, Vol 1,pag 438-451

Biomateriale din care se realizeaza protezele flexibile (acrilatele flexibile prezinta avantajul unui grad
inalt de densitate, dezv rezistenta mica la fracturare si dificultati de adeziune la dintii artificiali):
- Acrilatul injectabil (polimetagrilati cu polimerizare liniara in care procentul de monomer residual
este minim) avantaje: excelenta adaptare a protezei mobilizabile la nivelul luniei Ah, inaltarea
ocluziei aproape absenta, baza omogena.
- Acrilat flexibil tip VALPLAST:
 De electie pt pacientii cu torus foarte mare sau despicaturi palatine, alergii la
monomerul acrilic, pt captusiri cosmetice cu scopul de a masca recesiunea
gingivala, dinti parodontotici, sensibilitate dentara si cancere orale.
 Retentia-proteza este flexibila in zonele retentive, Confortul-proteza este subtire,
usoara si flexibila, Estetica – permit obtinerea unor nuante cat mai natural, nu
sunt necesare crosetele din sarma , poate fi rebazata si isi recapata vigoarea prin
curatare directa intr-o baie cu ultrasunete.
- Flexite este un polimer monomerfree indicat pt pac cu reactii alergice
- Thermoflex are flexibilitate superioara, rezistent la abraziune, durabil, stabil si usor de ajustat
rebazat si captusit. Fiind un material thermoplastic, odata ce a fost injectat, pozitia si forma sa nu
se schimba.
- Bio Dentaplast este o rasina termoplastica eminamente cristalina, avand o baza din
poliosilmetilen. Reprezinta cea mai moderna forma de protezare, crosetele au elasticitate f buna si
la culoarea dintelui, cel mai bine acceptat de tesuturi, rezistenta buna in timp.

Biomateriale implicate in realizarea protezelor scheletate:

- Biomateriale metalice:
 Aliaje nobile (duritate mare, contractie mica, usor de prelucrat, curg bine, bine
tolerate in cav bucala, greutate specifica mare, pret de cost ridicat):
o Cu continut crescut de aur
o Cu continut redus de aur
o Pe baza de Ag-Pd
o Pe baza de Pd (Pd-Ag, Pd-Cr)
 Aliaje nenobile (greutatea protezei mai mica, pret de cost de 10 ori mai mic,
estetic se poate realiza un design delicat si in acelasi timp rigid):
o Pe baza de Ni-Cr
 o Pe baza de Cr-Co (Vitallium 2000 este rezistent la fracturare, duritate
mica ce face ca abraziunea dintilor antagonisti sa fie minima, usor de
finisat si lustruit)
o Pe baza de Fe
o Pe baza de Ti (radiotransparent, de 2 ori mai usor decat Cr-Co,
conductibilitate termica redusa, rezistenta extraordinara la coroziune in
medii agresive. Prelucrat prin turnare, frezare si electroeroziune.)
- Biomateriale acrilice:
 Rasini acrilice
 Polimetacrilati hidrofili (poliHEMA)
 Rasini acrilice “high-impact”
 Rasini acrilice injectabile
 Rasini acrilice de tip fluid
 Rasini acrilice rapid termopolimerizabile
 Copolimerii vinil-acrilici
 Rasini fotopolimerizabile
Protetica dentara, Forna, Vol II, pag 98-115
Tehnici de turnare propriu-zisa a scheletului:
- Tehnica de turnare cu flacara oxiacetilenica
- Topirea aliajului cu flacara de gaz natural si oxigen (atinge mai repede punctul de topire si este
mai putin periculoasa)
- Topirea aliajului folosind current de inalta frecventa (destul de scump, turnatura impecabila)
Tratamentul edentatiei partiale cu proteze mobile, Andrei Ionescu, pag 470-475

Materiale utilizare in confectionarea protezei totale mobile:

- Dintii protetici pot fi:
 Portelan (executati mereu pe cale industriala si se fixeaza in placa protetica exclusive
prin mijloace fizice de retentive: crampoane, cavitati retentive)
 Acrilat (pot fi realizati si in laboratorul de tehnica, se solidarizeaza cu baza protezei atat
chimic cat si fizic)
Aspecte practice in protezarea edentatiei totale, Pauna Preoteasa, pag 211

- Bazele protezelor pot fi realizate din:

 Acrilate termopolimerizabile: cel mai des intrebuintat, tehnologie de laborator
relativ simpla, rezistenta buna la compresiuni,pret redus, posibilitate de reparare
si captusire. Sufera mod volumetrice la polimerizare si imbibie cu lichidul bucal,
pt asigurarea rezistentei la incovoiere necesita marirea grosimii bazei, sufera in
timp un fenomen de imbatranire.
 Acrilate autopolimerizabile
 Aur
 Aluminiu
 Crom-cobalt
  Oteluri inoxidabile
 Compozite fotopolimerizabile
Edentatia totala, Emilian Hutu, pac 236-237
Tehnologia utilizarii acrilatelor pentru confectionarea protezelor totale:
- Rasinile acrilice folosite pentru baza protezei mobile sunt in general termopolimerizabile,
devenind rigide la 100grade C, sub forma unui lichid (monomerul, metacrilat de metil
nepolimerizat) si pulbere (polimer, metacrilat de metil polimerizat)
1. Prepararea pastei de acrilat conform indicatiilor producatorului (circa 14-15 g pulbere). Prima
faza de zahar umezit, a doua un amestec lipicios care se trage in fire, a treia gel plastic care
nu se mai trage in fire si se dezlipeste usor de pe peretii recipientului.
2. Indesarea pastei de acrilat in tipar
3. Presarea progresiva, lenta,pana la jonctiunea dintre marginile chiuvetei
4. Polimerizarea in ring, in apa pana la 100grade cersius timp total 2ore, cu racier ulterioara
lenta
5. Dezambalare, prelucrare, finisare, lustruire
Aspecte practice in protezarea edentatiei totale, Pauna Preoteasa, pag 212-218