Sunteți pe pagina 1din 33

Universitatea De Medicina Si Farmacie ,,GR.T.POPA”Iasi Facultatea De Medicina Dentara

Farmacie ,,GR.T.POPA”Iasi Facultatea De Medicina Dentara Colegiul De Tehnica Dentara Algoritmul Clinico Tehnologic De

Colegiul De Tehnica Dentara

Algoritmul Clinico Tehnologic De Realizare A Protezelor Metalo-Ceramice

Profesor Univ. Diaconu Diana

Student.Busila Alexandru

1.INTRODUCERE

1. INTRODUCERE î n contextul refacerii optime a nu anţe lor de baz ă a aparatului

în contextul refacerii optime a nuanţelor de bază a aparatului dento maxilar

(fizionomie, fonaţie, masticaţie) cunoaşterea ţi realizarea lucrărilor protetice metalo- ceramice reprezintă o prioritate a stomatologiei modeme. Restaurările total ceramice dau satisfacţii deosebite din punct dc vedere estetic, dar au ca de/avantaj rezistenţa scăzută, in tinip cc restaurările mctalicc au rezistentă, dar nu sunt esteticc.

Soluţia optimă a fost combinarea a acestor două componente dc ba/ă Calităţile estetice ale maselor ceramice combinate cu rezistenţa aliajelor metalice reprezintă varianta optimă a unei restaurări protetice care să posede un aspect cât mai apropiat de cel al dinţilor naturali, cât şi proprităţi mecanice foarte bune.

Protezele unitare pot fi folosite ca elemente de ancorare sau sprijin pentni protezele mobilizata le. Aceste proteze unitare, sunt compuse ilintr-o componentă metalică ce acoperă în totalitate bontul dentar care încorporează un matcnal fizionomie, polimeric sau ceramic, plasat iic doar pc fetele vizibile ale construcţiei protetice, fie pe toate suprafeţele acesteia.

Introduse în urmă cu câteva decenii, restaurările dento-ceranuce au cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare şi o răspândire impresionantă, datorită îmbunătăţirilor aduse atât substratului metalic cât şi a maselor ceramice utilizate:

--- materiale ceramice şi aliaje cu coeficienţi asemănători de expansiune temi ică:

--- crearea materialelor ceramice cu punct de fuziune scăzut;

--- apariţia aliajelor care nu se deformează la temperatura topire a maselor

ceramice:

--- prezenţii maselor ceramice şi a aliajelor care realizează o legătură puternică.

Noua generaţie de ceramici de placare pe scliclet metalic pune accentul pe o manipulare nepretenţioasă, timp de lucru redus, acurateţe in obţinerea nuanţelor coloristicc dorite doar prin utilizarea maselor ceramice de bază. Frumuseţea restaurărilor este capacitată de bogăţia dc posibilităţi estetice oferite dc acest tip dc material de placare.

restaurărilor este capacitată de bogăţia dc posibilităţi estetice oferite dc acest tip dc material de placare.

2. GENERAEITĂTI

2. GENERAE ITĂTI Elaborarea unor lucrări protetice, atât pentr u zona frontală cât şi pentru ce

Elaborarea unor lucrări protetice, atât pentru zona frontală cât şi pentru cea lateralii a arcadelor dentare, care să prezinte o rezistenţă mecanica şi o fizionomie optimă, a reprezentat un obiectiv spre care s-a tins aproape un secol. Au fost realizate diferite tipuri de construcţii protetice care, fiecăre in parte, a reprezentat un pas inainte pentru respectiva perioadă de timp.

2. 1. PROTEZELE UNITARE METALO-CERAMICE

DEFINIŢIE

Sunt proteze fixe unidentare de acoperire totală, formate dintr-o componentă metalică şi una fizionomică (ce acoperă parţial sau chiar total pe cea metalică), ele îmbinând avantajul principal al coroanelor de înveliş metalice, rezistenta, cu avantajul estetic al celor fizionomice.)

2. 2.INDICATII

--- pe dintii cu afecţiuni coronare: carii, fracturi, etc. care nu mai beneficiază de metoda reconstituirii sau faţetării;

--- în cazul abraziunilor patologice, a anomaliilor de formă, volum, poziţie, culoare;

--- pentru refacerea punctelor de contact;

--- ca element de agregare pentru proteze parţiale fixe. chiar şi pe dinţi intregi;

--- cu precădere pe dinţi frontali şi premolari. dar tot mai frecvent şi pe molari:

--- pe dinţi in oropoziţie, pentru alinierea lor estetică (necesită şlefuire vestibulară minimă);

--- ca element component al unor şine de imobilizare a dinţilor paradontotici;

--- pentru ancorarea unor proteze mobilizabile, mai ales ca suport pentru culise;

--- element component al coroanelor de substituţie din două piese.

2. 3. CONTRAINDIC ATII

--- pe dinţi cu leziuni odontale reduse, care pot beneficia de metoda

reconstituirii (obturaţii, inlay, faţetare);

--- pe d inţi cu l eziuni odontale reduse, care pot beneficia de metoda rec onstituirii
--- pe dinţi scutţi, cu retentic redusă; --- procese patologice apicale netraiate sau tratate incorect;

--- pe dinţi scutţi, cu retentic redusă;

--- procese patologice apicale netraiate sau tratate incorect;

--- parodontite marginale nctratate (inflama)». pungi paradontalc);

--- implatare deficitară:

--- dinţi cu mobilitate avansată;

--- dinţi cu inclinare mare (peste 30 c );

--- cavităţi orale neigenizate;

--- la tineri sub 20 de am. din cauza camerei pulpare mari;

--- unele afecţiuni generale care contraindică şlefuirea.

2.4.AVANTAJE

--- consolidează coroana unui dinte afectat;

--- au o bună retenţie;

--- păstrează vitalitatea dintelui;

--- sunt carioproftlactice;

--- beneficiază dc materiale ţi tehnici variate;

--- o estetică deosebită, masele ceramice oferă un aspect estetic neegalat încă de nici un alt material;

--- o excelentă durabilitate pe termen lung. masele ceramice au o rezistenţă la abrazie cât ţi stabilitate coloristică. o rezistenţă foarte bună la absorbţia de lichide;

--- compatibilitatea cu ţesutul moale, ceramica este materialul cu cea mai bună compatibilitate cu ţesutul gingival.

2.5.DEZAVANTAJE

--- pretind şlefuiri accentuate jile feţei vestibulare în special (şi ocluzale) unde se aplică şi stratul fizionomic peste scheletul metalic, aceste şlefuiri accentuate pot pereclita pulpa, impunând uneori depulpări prealabile cu armare:

--- au retentivitate mai redusă din cauza şlefuirilor accentuate impuse (scurtare. reducere si circumferinţei dentare);

au retentivitat e mai redusă din cauza şlefuirilor accent uate impuse (scurtare. reducere s i circumferinţei
--- deseori sunt supraconturate, mai ales când sc păstrează vitalitatea dintelui, deci nu sc poate

--- deseori sunt supraconturate, mai ales când sc păstrează vitalitatea dintelui, deci nu sc poate facc şlefuire reduclională suficientă:

--- pot afccta parodonţiul marginal prin margini groa.se. supraconturate;

--- cele metalo-ccramicc au preţ de cost ridicac;

--- cele metalo-acrilice suferă frecvent deteriorări ale componentei fizionomice, uzură. fisurări. fracturări, desprindere. discromie:

--- abrazează dinţii antagomşti.

3.

ASPECTE GENERALE ASUPRA MASELOR CERAMICE DENTARE

3.

I. CARACTERISTICILE MASELOR CERAMICE DENTARE

Introducerea ceramicii in stomatologie, ca atare sau ca material de placaj pe suport metalic, se datorează în primul rând. calităţilor estetice deosebite, precum şi faptului că este un material inert foarte bine tolerat de ţesuturi

Masele ceramice utilizate in stomatologie se caracterizează printr-o serie de elemente ce constituie avantaje şi dezavantaje ale acestor materiale.

Avantaje

--- cromatică ideală - determină aspectul natural al restaurărilor protetice prin

Stabilitatea cromatică ţi transluciditate;

---biocompatibilitate;

---conductibilitatea (clinică redusă: rezistentă chimică;

---rezistenţa mecanică la ruperr şi încovoiere;

---densitate la suprafaţă şi luciu.

Dezavantaje

---rezistenta scăzută la tracţiune:

---prelucrări ulterioare greu de realizat, suprafeţele prelucrate devenind rugoase:

---preţul de cost ridicat, aparaturii specifică de laborator.

Masele ceramice utilizate prnlru aplicarea pe scheletul metalic trebuie să prezinte:

specifică de laborator. Masele ceramice utilizate prnlru aplicarea pe schele tul metalic trebuie să prezinte:
---modificari volumetrice reduse în timpul arderii; --- suficientă opacitate pentru a nu transpare culoarea aliajului,

---modificari volumetrice reduse în timpul arderii;

---suficientă opacitate pentru a nu transpare culoarea aliajului,

---aderenţă la scheletul metalic al lucrării:

---un coeficient de dilatare tamică corelat cu aliajul:

---temperatura de ardere să se găsească sub temperatura de topire a aliajului cu

minimum

150-200 "C.

3.2 CLASIFICAREA MASELOR CERAMICE

Există numeroase criterii de clasificare a maselor ceramice, diverşi autori au incercat să ofere sisteme de clasificare cât mai accesibile. Mai jos sunt redate câteva dintre acestea:

1-in funcţie de structură:

-cristalină:

-necristalină,

2-După structura atomică (Schullcr şi Hcnnicke):

-mase ceramicc silicatice:

-mase ceramice oxidice:

-mase ceramice neoxidice.

3-in funţie de tehnologia arderii: - ceramică arsă in atmosferă de aer.

-ceramică arsă in vacuum.

4-In functie de temperatura sintetizării sunt:

-mase ceramice de fuziune înaltă (1200-1400 "Ci;

-mase ceramice de fuziune medie (1050-1200 °C:

-mase ceramice de fuziune joasă (9OO-1050 °C.

5-in funcţie de topografia straturilor:

-ceramica de bază (miezul de ceramică):

-ceramica pentru dentină (mai translucidă, înir-o largă gamă cromatică);

ceramica de bază (miezul de ceramică): -ceramica pentru dent ină (mai translucidă, înir - o largă
- ceramica pentru smalţ (grad mare de transluciditate). 6-in functie de modalitatea de prezentare: -pulberi

-ceramica pentru smalţ (grad mare de transluciditate).

6-in functie de modalitatea de prezentare:

-pulberi :

-lingouri prefabricate pentru prelucrări ulterioare la cald;

-lingouri prefabricate penttu prelucrări mecanice ulterioare la rece.

7-in funţie de domeniile de aplicare In stomatologie:

-pentru confecţionarea unor proteze unidentare:

-pentu tehnica metalo-ceramică:

-pentiu proteze parţiale fixe total ceramice;

-pentru dispozitive corono-radiculare:

-pentru confecţionarea dinţilor artificiali:

-pentru realizarea implanlelor;

-ca materiale de adaos la mase de ambalat, agenţi abrazivi sau de lustruit, materiale de obturaţie, ctc.;

-faţete ceramice prefabricate.

8-în funţie de tehnologia confecţionării unor piese protelice:

-ardere pe folie de platină.

-metalo-ceramică,

-dinţi artificiali (confecţionaţi industrial):

-sisteme speciale (total ceramice).

4.ASPECTE GENERALE PRIVIND ALIAJELE PENTRU TEHNICA METALO-CERAMICĂ

4.I. PARTICULARITĂŢILE ALIAJELOR UTILIZATE ÎN TEHNICA METALO-CERAMICĂ

Realizarea componentei metalice a protezelor fixe mctalo-ceramice necesită utilizarea unor aliaje special elaborate pentru tehnica metalo-ccramicfi. Aceste aliaje pot fi atât nobile cât şi nenobile.

unor aliaje special elaborate pentru tehnica metalo-ccramicfi. Aceste aliaje pot fi atât nobile cât şi nenobile.
Principalul dezavantaj al utilizării ceramicii ca material restauratîv este rezistenţa scăzută la tracţiune şi

Principalul dezavantaj al utilizării ceramicii ca material restauratîv este rezistenţa scăzută la tracţiune şi forfecare. Deşi ceramica dentară rezistă cu succes la solicitările de compresiune, substructura nu-i permite realizarea unor forme in cerc principala fortă să tie cea de compresiune.

O metodă care să minimalizeze acest dezavantaj este sintetizarea masei ceramice direct pe un substrat metalic, care îmbracă complet dintele stâlp. Astfel, fisurarea ceramicii este eliminata total, sau cel puţin parţial.

Primul aliaj pentru tehnica metalo-ceramică conţinea 88% Au şi era prea moale pentru a suporta solicitările exercitate asupra restaurării întrucât nu există o legătură chimică, a fost necesară realizarea unei retenţii mecanice, care să împicdicc desprinderea ceramicii de pe componenta metalică. Testând valoarea legătuiii dintre aliaj şi ceramică, s-a ajuns la concluzia că accusta se situează sub valoarea coeziunii ceramicii, solicitările fiind conccntrate la nivelul intcric(ei metal-ccramică. Pnn adaosul unor elemente oxidante (fier, indiu. stamu) intr-o proporţie mai mică de 1% în acest aliaj au conţinui crcscut de Au, s-a constatat îmbunătăţirea legăturii dintre aliaj şi ceramică, pi in formarea unui film de oxizi pe suprafaţa aliajului. Acesta permite formarea unei legături aliaj-ceramicâ mai puternic decât coeziunea ceramică. Acest nou tip de aliaj a stat la baza elaborăm aliajelor pentru tehnica metalo-ccarmică.

Pe lângă aliajele cu conţinut crescut de aur, au fost elaborate ulterior, din considerente economice, aliaje cu conţinut redus de aur, aliaje pe bază de paladiu, special pentru tehnica metalo-ceramică. in timp au fost elaborate şi aliaje nenobile pentru tehnica metalo ceramică, astfel că la ora actuală există pe piaţă o mare varietate de aliaje pentru tehnica metalo-ceramică.

1-Aliaje nobile:

a-pe bazâ de Au: - cu continut crescut de Au.

-Au - Pd:

-Au - Pd - Ag

b-pe ba/ii dc Pd: • Pd - Ag;

-Pd - Cu.

2-Aliaje nenobilc: a). Ni - Cr (cu şi tară bcriliu):

-Au - Pd: -Au - Pd - Ag b- pe ba/ii dc Pd: • Pd -

a-CO - Cr:

b-Pe - Cr;

c-Ti;

a-CO - Cr: b-Pe - Cr; c-Ti; d- pe bază de Cu (gaudent). *Avantajele aliajelor nenobile:

d-pe bază de Cu (gaudent).

*Avantajele aliajelor nenobile:

-componenta metalica poate fi subţire; -rigiditate crescută; -densitate mică:

-conductivitate termică redusă:

-contracţii; termică reduşi; -fidelitate:

-legătură metalo-ceramică bună;

-după ardere, răcirea lentă asigură egalarea coeficienţilor de dilatare termică:

-rezistenţă la coroziune;

-posibilitatea dezvoltării tehnologiei.

-deobicei ductile;

-preţ de cost redus:

-nu se depune placă bacteriană;

-rezistenţă in cavitatca bucală.

*Avantajele aliajelor nobile:

-turnare precisă; -prelucrare uşoară;

-coeficient de dilatare termică similar ceramicii:

-interval de topire scăzut.

-ductile:

-rezistente la coroziune;

- coeficient de dilatare termică similar ceramicii: -interval de topire scăzut. -ductile: -rezistente la coroziune;
-bio compatibiliiate crescută faţă de cele nenobile. 5 . CONTRIBUŢIE PERSONALA Restaurarea pe care am

-biocompatibiliiate crescută faţă de cele nenobile.

5. CONTRIBUŢIE PERSONALA

Restaurarea pe care am realizat-o este localizată la nivelul frontalilor maxilari (1.1, 1.2,1.3) care a fost pregătit de catre medic ( slefuire cu prag) in vederea aplicării protezelor unitare metalo-ceramice.

5.I. VERIFICAREA AMPRENTEI

Amprenta reprezinta copia negativă a câmpului protetic înregistrată într-un material susţinut de o portamprenlă

La nivelul câmpului protetic, amprenta a fost luată in trei timpi

-amprenta arcadei de lucru si a arcadei antagoniste a fost luată cu silicon de condensare de consistentă diferită, in portamprentă standard diferită:

-înregistrarea contactelor ocluzale cu un nilou realizat din silicon.

La verificarea amprentei am urmănt:

-Să nu existe lipsuri mari de material de amprentă;

-amprenta sa fie bine retentionată la portamprentă;

-suprafeţele amprentei să reproducă detaliile morfologice ale dinţilor vecini,

omologi si antagomşti;

-să reproducă corect adâncimea sulcusului gingival la nivelul dintelui preparat.

- să reproducă corect adâncimea sulcusului gingival la nivelul dintelui preparat . Fig1.Amprenta arcadei de lucru.

Fig1.Amprenta arcadei de lucru.

- să reproducă corect adâncimea sulcusului gingival la nivelul dintelui preparat . Fig1.Amprenta arcadei de lucru.
Fig2.Amprenta arcadei antagoniste. Fig3.Amprenta arcadei de lucri si a arcadei antagoniste. Fig4.Amprenta Ocluziei.
Fig2.Amprenta arcadei antagoniste. Fig3.Amprenta arcadei de lucri si a arcadei antagoniste. Fig4.Amprenta Ocluziei.

Fig2.Amprenta arcadei antagoniste.

Fig2.Amprenta arcadei antagoniste. Fig3.Amprenta arcadei de lucri si a arcadei antagoniste. Fig4.Amprenta Ocluziei.

Fig3.Amprenta arcadei de lucri si a arcadei antagoniste.

Fig2.Amprenta arcadei antagoniste. Fig3.Amprenta arcadei de lucri si a arcadei antagoniste. Fig4.Amprenta Ocluziei.
Fig2.Amprenta arcadei antagoniste. Fig3.Amprenta arcadei de lucri si a arcadei antagoniste. Fig4.Amprenta Ocluziei.

Fig4.Amprenta Ocluziei.

Fig2.Amprenta arcadei antagoniste. Fig3.Amprenta arcadei de lucri si a arcadei antagoniste. Fig4.Amprenta Ocluziei.
Perform Fig5.Solutie folosita la dezinfectarea amprentei 5.2. DEZINFECTAREA AMPRENTELOR Se umple o găleată cu apă.
Perform
Perform

Fig5.Solutie folosita la dezinfectarea amprentei

5.2. DEZINFECTAREA AMPRENTELOR

Se umple o găleată cu apă. la care se adaugă pulberea se amestecacă scurt. Conţinutul unui plic (40gr) se adaugă la 8 litri de apă obtinându-se o concentratie de 0,5 %. La o concentraţie dc 0,5 % amprentele se lasă la dezinfectat 60 de minute.

5.3. REALIZAREA MODELELOR

După verificarea si dzinfecţia amprentei trecem la realizarea modelului de lucru. Am îndepărtat cu jet de aer surplusul de apă rămas in urma spălarii amprentei arcadei de lucru. Am poziţionat pinii in amprentă, in impresiunile bontului, orientat in axul (lung) de inserţie al dintelui.

ului, orientat in axul (lung) de inserţie al dintelui. Fig6.Fixarea pinurilor in vederea obtinerii bonturilor

Fig6.Fixarea pinurilor in vederea obtinerii bonturilor mobilizabili.

orientat in axul (lung) de inserţie al dintelui. Fig6.Fixarea pinurilor in vederea obtinerii bonturilor mobilizabili.
Fig7.ghips de clasa a4-a folosit pentru turnarea modellelor.Fig8.Pin cu teaca dubla folosit in obtinerea bonturilor
Fig7.ghips de clasa a4-a folosit pentru turnarea modellelor.Fig8.Pin cu teaca dubla folosit in obtinerea bonturilor

Fig7.ghips de clasa a4-a folosit pentru turnarea modellelor.Fig8.Pin cu teaca dubla folosit in obtinerea bonturilor mob.

cu teaca dubla folosit in obtinerea bonturilor mob. Fig9.Ghips albastru. Fig10.Ghips de clasa a4-a. Fig11.Ghips
cu teaca dubla folosit in obtinerea bonturilor mob. Fig9.Ghips albastru. Fig10.Ghips de clasa a4-a. Fig11.Ghips

Fig9.Ghips albastru.

Fig10.Ghips de clasa a4-a.

dubla folosit in obtinerea bonturilor mob. Fig9.Ghips albastru. Fig10.Ghips de clasa a4-a. Fig11.Ghips de clasa a3-a.

Fig11.Ghips de clasa a3-a.

dubla folosit in obtinerea bonturilor mob. Fig9.Ghips albastru. Fig10.Ghips de clasa a4-a. Fig11.Ghips de clasa a3-a.
Fig12.Prepararea Pastei de ghips. Am preparat pastaa de gips extradur. SpofaDental clasa a IV- a,
Fig12.Prepararea Pastei de ghips. Am preparat pastaa de gips extradur. SpofaDental clasa a IV- a,

Fig12.Prepararea Pastei de ghips.

Am preparat pastaa de gips extradur. SpofaDental clasa a IV-a, după metoda saturaţiei progresive, l-am spatulat timp de un minut până la obţinerea unei consistenţe ,,smântânoase“ Am (turnat gipsul in amprentă prin vibrare pe măsuţa vibratorie incepând din zonele înalte ale amprentei,realizam retentii din restul de gips.

După priza gipsului (20-30 min ) facem izolarea bazei modelului în zona pinului (cu soluţie uleioasă) pentru a putea mobiliza ulterior bontul.

soluţie uleioasă) pentru a putea mobiliza ulterior bontul. Fig13.Priza ghipsului dupa turnare cu pinii Dawl.

Fig13.Priza ghipsului dupa turnare cu pinii Dawl.

Fig14.Turnarea amprentei.

dupa turnare cu pinii Dawl. Fig14.Turnarea amprentei. Fig15.Ghipsul pentru relizarea soclului mod. din ghips

Fig15.Ghipsul pentru relizarea soclului mod. din ghips albastru.

Dawl. Fig14.Turnarea amprentei. Fig15.Ghipsul pentru relizarea soclului mod. din ghips albastru. Fig16.Modelele de lucru.

Fig16.Modelele de lucru.

Dawl. Fig14.Turnarea amprentei. Fig15.Ghipsul pentru relizarea soclului mod. din ghips albastru. Fig16.Modelele de lucru.
Fig17.Soclator. Fig18.Soclarea bazei modelelor. După priza gipsului am demulat amprenta, am soclat modelul in formă
Fig17.Soclator. Fig18.Soclarea bazei modelelor. După priza gipsului am demulat amprenta, am soclat modelul in formă

Fig17.Soclator.

Fig17.Soclator. Fig18.Soclarea bazei modelelor. După priza gipsului am demulat amprenta, am soclat modelul in formă de

Fig18.Soclarea bazei modelelor.

După priza gipsului am demulat amprenta, am soclat modelul in formă de pentagon având grijă să nu pericliteze integritatea dinţilor.

având grijă să nu pericliteze integritatea dinţilor. Fig19.Modelul arcadei de lucru.

Fig19.Modelul arcadei de lucru.

integritatea dinţilor. Fig19.Modelul arcadei de lucru. Fig20.Micromotoare,freze,pietre,discuri. Fig21.Sectionarea

Fig20.Micromotoare,freze,pietre,discuri.

dinţilor. Fig19.Modelul arcadei de lucru. Fig20.Micromotoare,freze,pietre,discuri. Fig21.Sectionarea bonturilor.

Fig21.Sectionarea bonturilor.

dinţilor. Fig19.Modelul arcadei de lucru. Fig20.Micromotoare,freze,pietre,discuri. Fig21.Sectionarea bonturilor.
Fig22.Modelul arcadei antagoniste. Modelul cu bonturi mobilizabile prezinta avantajul unui acces facil la feţele
Fig22.Modelul arcadei antagoniste. Modelul cu bonturi mobilizabile prezinta avantajul unui acces facil la feţele

Fig22.Modelul arcadei antagoniste.

Modelul cu bonturi mobilizabile prezinta avantajul unui acces facil la feţele proximale ale bonturilor so o vizibilitate optimă in aceste zone.

Ne permite realizarea unei adaptări marginale cât mai corecte, protejând ţesuturile dento- parodontale . Manipulare facilă in realizarea lucrării.

dento- parodontale . Manipulare facilă in realizarea lucrării . Fig23.Modele de lucru. Fig24.Modelele de lucru.

Fig23.Modele de lucru.

Fig24.Modelele de lucru.

dento- parodontale . Manipulare facilă in realizarea lucrării . Fig23.Modele de lucru. Fig24.Modelele de lucru.
*Condiţiile pe care trebuie să Ie îndeplinească un model: - să fie dur, nedeform abil;

*Condiţiile pe care trebuie să Ie îndeplinească un model:

- să fie dur, nedeformabil;

-să fie rezistent la rupere, presiune, abrazie; să fie precis, fidel:

-să fie fluid înaintea prizei pentru a putea pătrunde în toate detaliile amprentei;

-să permită manopere de corvcţie;

-să nu interacţioneze chimic cu materialul de amprentă sau de machetă,

-să fie stabil volumetric in timp.

5.4. MONTARFA ÎN OCLUZOR

f ie stabil volumetric in timp. 5. 4. MONTARFA ÎN OCLUZOR Fig25.Crearea retentiilor pentru montarea in

Fig25.Crearea retentiilor pentru montarea in ocluzor.

Fig25.Crearea retentiilor pentru montarea in ocluzor. Fig26.Aplicarea amprentei ocluziei. Fig27.montarea modelelor

Fig26.Aplicarea amprentei ocluziei.

montarea in ocluzor. Fig26.Aplicarea amprentei ocluziei. Fig27.montarea modelelor in ocluzor. Montarea in ocl uzor

Fig27.montarea modelelor in ocluzor.

Montarea in ocluzor este o etapă tehnică realizată cu scopul de a transpune in laborator relatiile intermaxilare înregistrate cu ajutorul amprentei ocluziei si de a le permanentiza.

in vederea montării vom crea retentii in soclul modelelor si am izolat modelele prin introducere in apă 3-5 minute. Vom început cu fixarea modelului inferior pe hiatul inferior al ocluzorului, vom aştepta priza gipsului, după care am aplicat amprenta ocluziei pentru corectitudinea raportului dc ocluzie. După aceste repere am poziţionat

după care am aplicat amp renta ocluziei pentru corectitudinea raportului dc ocluzie. După aceste repere am
modelul superior pe braţul superior al ocluzorului şi am fixat şurubul distanţator. Am îndepărtat surplusul

modelul superior pe braţul superior al ocluzorului şi am fixat şurubul distanţator. Am îndepărtat surplusul de gips.

După priza gipsului,deschidem ocluzorul, am indepartat amprenta ocluziei şi verificam corectitudinea montării.

renta ocluziei şi verificam co rectitudinea montării . Fig28.Modele montate in ocluzor. 5. 5. REALIZAREA MACHETEI

Fig28.Modele montate in ocluzor.

5.5. REALIZAREA MACHETEI COMPONENTEI METALICE

in ocluzor. 5. 5. REALIZAREA MACHETEI COMPONENTEI METALICE Fig29.Sectionarea bonturilor. Fig30.Penseta si Adapta

Fig29.Sectionarea bonturilor.

MACHETEI COMPONENTEI METALICE Fig29.Sectionarea bonturilor. Fig30.Penseta si Adapta Kin-ul. Fig31/32.Pregatirea bontului

Fig30.Penseta si Adapta Kin-ul.

bonturilor. Fig30.Penseta si Adapta Kin-ul. Fig31/32.Pregatirea bontului mobilizabil in vederea

Fig31/32.Pregatirea bontului mobilizabil in vederea obtinerei capei viitoarei machete.

Fig30.Penseta si Adapta Kin-ul. Fig31/32.Pregatirea bontului mobilizabil in vederea obtinerei capei viitoarei machete.
Fig33.Obtinerea capei. Fig34.Obtinerea capelor. Fig35.Ceara de modelare. Fig36.Ceara de colet. Realizarea machetei
Fig33.Obtinerea capei. Fig34.Obtinerea capelor. Fig35.Ceara de modelare. Fig36.Ceara de colet. Realizarea machetei

Fig33.Obtinerea capei.

Fig34.Obtinerea capelor.

Fig33.Obtinerea capei. Fig34.Obtinerea capelor. Fig35.Ceara de modelare. Fig36.Ceara de colet. Realizarea machetei

Fig35.Ceara de modelare.

Fig36.Ceara de colet.

Realizarea machetei viitoarei proteze partiale fixe se desfaşoară pe modelul de lucru şi consta in modelarea lucrării in ceară. Condiţiile pc care trebuie să le îndeplinească cerurile. ca materiale d machetă, sunt:

-fluaj bun;

-să aibă punct de fluiditate ridicat (60-70 °C);

-la peste 500°C să ardă fara rezidiu:

-plasticitate;

-duritate crescută (nedeformabilâ după răcire şi să permită modelarea prin aschiere cu spalula);

-să nu aibă variaţii volumetrice la variaţii termice mici;

-conductibilhate termică;

-expansiune controlată.

- să nu aibă variaţii volumetrice la variaţii termice mici; - conductibilhate termică; - expansiune controlată.
Fig37.Macheta componentei metalice. 6.1.AMBALAREA Pregătire pentru ambalare: Fig38.Lichidul pentru degresarea machetelor.
Fig37.Macheta componentei metalice. 6.1.AMBALAREA Pregătire pentru ambalare: Fig38.Lichidul pentru degresarea machetelor.

Fig37.Macheta componentei metalice.

Fig37.Macheta componentei metalice. 6.1.AMBALAREA Pregătire pentru ambalare: Fig38.Lichidul pentru degresarea machetelor.

6.1.AMBALAREA

Pregătire pentru ambalare:

Fig38.Lichidul pentru degresarea machetelor.

Tehnica d pregătire a machetei pe care am folosit-o este tehnica clasica. Am realizat macheta canalelor de (turnae; care constă în aplicarea unor tije cilindrice la nivelul fiecărui element al machetei Aşezarea tijelor pe suprafaţa machetei este realizata astfel

tije cilindrice la nivelul fiecăr ui element al machetei Aşezarea tijelor pe suprafaţa machetei este realizata
încât să nu formeze unghiuri asculite intre tijă şi machetă pentru a nu crea muchii

încât să nu formeze unghiuri asculite intre tijă şi machetă pentru a nu crea muchii fragile ale tiparului. Tija canalelor de turnare prezintă rezervorul de aliaj fluid sub forma unei sfere (3-4 mm diametru) la 1-2 mm de machetă.

Macheta canalelor suplimentare de evacuare a gazelor este realizată din fire de ceară foarte subţiri. Ele se fixează cu o extremitate pe machetă in locul cel mai indepartat de tija de turnare, iar cu cealaltă extremitate la baza conului, pe marginea confonnatorului.

Degresarea se face cu o buletă de vată îmbibată in solvenţi a unor acizi grasi si are ca scop Scăderea tensiunii superficiale a machetei pentru a favoriza aderenţa masei de ambalat.

Detensionarea se face in scopul eliberării tensiunilor interne care apar in ceara machetei in cursul modelării şi se face prin introducerea machetei timp de 30 de min intr-un vas cu apă.

machetei timp de 30 de min intr- un vas cu apă. Fig41.Aplicarea machetei canalelor de curgere
machetei timp de 30 de min intr- un vas cu apă. Fig41.Aplicarea machetei canalelor de curgere

Fig41.Aplicarea machetei canalelor de curgere al aliajului fluid cu realizarea rezervorului de aliaj,

un vas cu apă. Fig41.Aplicarea machetei canalelor de curgere al aliajului fluid cu realizarea rezervorului de
Fig42.Fixarea machetei pe baza conformatorului. Fig43.Canalului suplimentar de evacuare a gazelor Masa de ambalat
Fig42.Fixarea machetei pe baza conformatorului. Fig43.Canalului suplimentar de evacuare a gazelor Masa de ambalat

Fig42.Fixarea machetei pe baza conformatorului.

Fig42.Fixarea machetei pe baza conformatorului. Fig43.Canalului suplimentar de evacuare a gazelor Masa de ambalat

Fig43.Canalului suplimentar de evacuare a gazelor

Masa de ambalat

Principalele tipuri de mase de ambalat sunt:

-pe bază d seulfaţi, care se utilizeaza pentru confecţionarea tiparelor in care se vor introduce materiale cum sunt acrilatele sau aliajele nobile a căror prelucrare termică nu necesită temperaturi mai mari de 700-1080 °C;

-pe bază de fosfaţi, care se utilizează când temperatura de topire a aliajelor este de 900-1300 “C: aliaje Or - Co. aliajele utilizate în tehnica metalo-ceramica, aliaje pe Ag - Pd;

-pe bază de silicaţi, când trebuie turnate aliaje cu interval de topire ridicat (proteze scheletate).

Principalele condiţii pe care trebuie să Ie îndeplinească masele de ambalat pot fi sintetizate după cum urmează:

-granulatii micii, grad de parazitate:

- rezistenţă termică:

-rezistenţa mecanică.

-coeficient de dilatare a masei de ambalat egal cu coeficientul de contracţie al metalului la răcire.

masei de ambalat egal cu coeficientul de contracţie al metalului la răcire. Fig44.Masa de ambalat. Fig45.Vacuum

Fig44.Masa de ambalat.

Fig45.Vacuum malaxor.

masei de ambalat egal cu coeficientul de contracţie al metalului la răcire. Fig44.Masa de ambalat. Fig45.Vacuum
in vederea ambalării avem nevoie de: masă de ambalat, conformat oare, instrumentar şi aparatură specifică

in vederea ambalării avem nevoie de: masă de ambalat, conformatoare, instrumentar şi aparatură specifică accstei manopere. Masa de ambalat se prezintă in sistem bicomponent sub formă de pulbere şi lichid special care prin amestec in propoitia indicată de fabricant dau naştere unei paste. Ambalarea constă in acoperirea machetei şi tijelor cu pastă de masă de ambalat. La preparare este bine să se utilizeze vacuum malaxorul pentru a evita incluziunile de aer.

Se pensulează cu un strat subţire de masă dc ambalat şi apoi introdusă imediat masa de ambalat în conformator.

apoi introdusă imediat masa de ambalat în conformator. Fig46.Ambalare. Fig47.Ambalarea. Fig48.Masa de ambalat dupa

Fig46.Ambalare.

imediat masa de ambalat în conformator. Fig46.Ambalare. Fig47.Ambalarea. Fig48.Masa de ambalat dupa priza Fig49.Masa

Fig47.Ambalarea.

ambalat în conformator. Fig46.Ambalare. Fig47.Ambalarea. Fig48.Masa de ambalat dupa priza Fig49.Masa de ambalat dupa

Fig48.Masa de ambalat dupa priza

Fig47.Ambalarea. Fig48.Masa de ambalat dupa priza Fig49.Masa de ambalat dupa priza. Fig50.Masa de ambalat dupa

Fig49.Masa de ambalat dupa priza.

de ambalat dupa priza Fig49.Masa de ambalat dupa priza. Fig50.Masa de ambalat dupa priza. Tiparul reprezintă

Fig50.Masa de ambalat dupa priza.

Tiparul reprezintă cavitataa care rămâne in interiorul masei de ambalat după ce materialul machetei a fost topit şi eliminat din ambalaj. Accasta este unul din motivele pentru care se realizează asa numitul tratament termic al tiparului care constă in preincălzirea tiparului.

motivele pentru care se realizează asa numitul tratament termic al tiparului care constă in preincălzirea tiparului.
Ambalajul este apoi introd us in cuptor, astfel încât pozitia să permită scurgerea cerii topite

Ambalajul este apoi introdus in cuptor, astfel încât pozitia să permită scurgerea cerii topite din interiorul tiparului. Ambalajul se mentine timp de o oră la 200 °C. Astfel se evită formarea bruscă a vaporilor de apă care pot produce fisuri sau fracturi ale accstuia.

de apă care pot produce fisuri sau fracturi ale accstuia. Fig51.Aliajul. Fig52.Cuptor de preincalzire,incalzire.

Fig51.Aliajul.

Fig52.Cuptor de preincalzire,incalzire.

Preincălzirea,încălzirea se efectuiaza în acelaşi cuptor electric selectand temperaturile şi timpii specifici aliajului metalic utilizat.

*Preîncălzirea se realizează cu scopul:

-topirii şi arderii cerii din interiorul masei de ambalat rezultând astfel cavitatea tipatului;

-uscării pereţii tiparului.

-inceperii procesului de dilatare termică a masei de ambalat,

*Incălzirea tiparului s-a realizat pentru:

-uscarea completă a pereţilor tiparului;

-arderea întregii cantităţi de ceară şi a microdepunerilor din porii pereţilor tiparului;

-pentru dilatarea termică totală şi aducerea liparului la o temperatură cât mai apropiată de temperatura de topire a aliajului metalic.

cât mai apropiată de temperatura de topire a aliajului metalic. Fig53/54.Tiparul in cuptorul de preincalize,incalzire.
cât mai apropiată de temperatura de topire a aliajului metalic. Fig53/54.Tiparul in cuptorul de preincalize,incalzire.

Fig53/54.Tiparul in cuptorul de preincalize,incalzire.

cât mai apropiată de temperatura de topire a aliajului metalic. Fig53/54.Tiparul in cuptorul de preincalize,incalzire.
Fig55.Temperatura de incalzire. Fig56.Pregatirea pentru turnare. Turnarea este procesul prin care macheta din ceară este

Fig55.Temperatura de incalzire.

Fig55.Temperatura de incalzire. Fig56.Pregatirea pentru turnare. Turnarea este procesul prin care macheta din ceară este
Fig55.Temperatura de incalzire. Fig56.Pregatirea pentru turnare. Turnarea este procesul prin care macheta din ceară este

Fig56.Pregatirea pentru turnare.

Turnarea este procesul prin care macheta din ceară este transformată in piesă protetică, in urma umplerii tiparului cu metal în stare lichidă. Pentru scheletul metalic s-a folosit un aliaj nnobil pe bază de Cr - Со.

ic s-a folosit un aliaj nnobil pe bază de Cr - Со. Fig57.Topirea aliajului. Fig58.Aliajul ramas

Fig57.Topirea aliajului.

Fig58.Aliajul ramas in cavitatea tiparului.

aliajului. Fig58.Aliajul ramas in cavitatea tiparului. Fig59.Dezambalarea tiparului. Dezambalarea consta în

Fig59.Dezambalarea tiparului.

Dezambalarea consta în eliberarea lucrării turnate din masa de ambalat si se realizaaza prin îndepărtarea mecanica a mesei de ambalat şi prin sablare.

Sablarea constă în proiectarea unui jet de particule abrazive sub presiune pe suprafaţa metalului - completează curăţirea mecanica îndepărtând resturile de masa de ambalat şi oxizii de pe suprafaţa metalica.

- completează curăţire a mecanica îndepărtând resturile de masa de ambalat şi oxizii de pe suprafaţa
în urma sablării metalul este curat, mat şi rugos. Prelucrarea mecanică implică: secţionarea tijelor, planarca.
în urma sablării metalul este curat, mat şi rugos. Prelucrarea mecanică implică: secţionarea tijelor, planarca.

în urma sablării metalul este curat, mat şi rugos.

Prelucrarea mecanică implică: secţionarea tijelor, planarca. netezirea ţi lustruirea.

Secţionarea tijelor de turnare se realizează cu discuri de carboiund active pe una sau ambele fete şi freze extradure la motorul orizontal.

Planarea şi netezirea sunt manopere care se adresează suprafeţei piesei protetice turnate. Se folosesc instrumentar rotativ cu granulaţie din ce în ce mai lină in vederea obţinerii in final a unei suprafeţe netede, plane care poate fi apoi lustruită cu uşurinţă.

netede, plane care poate fi apoi lustruită cu uşurinţă. Fig64.Sectionarea tijelor de turnare. Fig65.Prelucrarea

Fig64.Sectionarea tijelor de turnare.

Fig65.Prelucrarea mecanica a capelor metalice.

fi apoi lustruită cu uşurinţă. Fig64.Sectionarea tijelor de turnare. Fig65.Prelucrarea mecanica a capelor metalice.
După prelucrarea mecanică urmeaza proba pe m odel apoi în cavitatea orală ,la proba se

După prelucrarea mecanică urmeaza proba pe model apoi în cavitatea orală,la proba se urmăreşte realizarea închiderii marginale a elementelor de agregare.

Lustruirea încheie etapele tehnice.

de agregare. Lustruirea încheie etapele tehnice . Fig66.Prelucrarea mecanica a capelor metalice.

Fig66.Prelucrarea mecanica a capelor metalice.

Fig67.Prelucrarea mecanica acapelor metalice.

metalice. Fig67.Prelucrarea mecanica acapelor metalice. Fig68.Sablarea capelor metalice. Fig69.Capele metalice dupa

Fig68.Sablarea capelor metalice.

Fig69.Capele metalice dupa sablare.

capelor metalice. Fig69.Capele metalice dupa sablare. Fig70.Cuptorul pentru ceramica. Fig71.Oxidare capelor

Fig70.Cuptorul pentru ceramica.

Fig71.Oxidare capelor metalice.

După prelucrarea mecanică se îndepărtează integral oxizii metalici prin sablare Particulele de AI2O5 rămân incvalate in suprafaţa metalică realizând astfel legături chimice eu oxizii de siliciu din componenta maselor ceramice. Din acest moment este interzis orice contact al mâinii cu metalul, pentru manipulare utilizându-se pense Pean.

Condiţionarea supraleţei metalice se face prin oxidare adică prin crearea unui strat intermediar de oxizi. Prin această manoperă se urmăreşte eliminarea gazelor din structura aliajelor prin încălzirea in

de oxizi. Pri n această manoperă se urmăreşte eliminarea gazelor din structura aliajelor prin încălzirea in
conditii de vacuum, anihilarea tensiunilor interne din structu ra aliajului, evidenţierea porozităţilor şi

conditii de vacuum, anihilarea tensiunilor interne din structura aliajului, evidenţierea porozităţilor şi impurităţilor care migrează spre suprafaţă pentru a putea fi apoi uşor îndepărtate prin prelucrarea mecanică.

fi apoi uşor îndepărtate prin prelucrarea mecanică. Fig72.Cheia de culori . Fig73.Materiale. Fig74.Trusa.

Fig72.Cheia de culori.

prin prelucrarea mecanică. Fig72.Cheia de culori . Fig73.Materiale. Fig74.Trusa. Opaquer- ul se depune în

Fig73.Materiale.

Fig74.Trusa.

Opaquer-ul se depune în două straturi. Primul strat de opaqucr trebuie să fie mai fluid şi are rolul de a umestca metalul şi de a pătrunde între straturile ce apar în urma prelucrăm mecanice.

Urmează uscarea la gura cuptorului a primului Strai în vederea evaporării lichidului din pâslă, după care se trece la sintetizeaza in vacuum, de obicei la 970-980 CC, 6 minute şi apoi arderea in aer un minut. Scheletul metalic se lasă să se răcească lent sub clopot de sticlă.

Al doilea strai de opaqucr trebuie să aibă o consistentă mai cremoasa. Prin intermediul acestui strat se obţine o mascare completă a metalului.Orce zonă gri trădează o grosime insuficientă a opaquer-ului.

Per ansamblu, stratul dc opaqucr trebuie să aibă o grosime de 0,2 - 0,3 mm, va imprima culoarea dce bază şi va asigura legătura metalo-ceramică.

dce bază şi va asigura legătura metalo -ce ramică. Fig75.Aplicarea stratului de opac pe cape.

Fig75.Aplicarea stratului de opac pe cape.

Fig76.Sintetizarea stratului de opac.

va asigura legătura metalo -ce ramică. Fig75.Aplicarea stratului de opac pe cape. Fig76.Sintetizarea stratului de opac.
Fig Fig77.Temperatura de sintetizare a stratului de opac. Fig78. Temperatura de sintetizare a opacului. Fig79.Trusa
Fig
Fig

Fig77.Temperatura de sintetizare a stratului de opac.

Fig Fig77.Temperatura de sintetizare a stratului de opac. Fig78. Temperatura de sintetizare a opacului. Fig79.Trusa de

Fig78. Temperatura de sintetizare a opacului.

de opac. Fig78. Temperatura de sintetizare a opacului. Fig79.Trusa de ceramica. Urmeaza aplicarea straturilor de

Fig79.Trusa de ceramica.

Urmeaza aplicarea straturilor de baza de dentină şi smalţ.

Depunerea dentinei se face în exces, supradimensionat cu 20 - 25% în toate sensurile, pentru a compensa contracţiile din timpul sinterizăni. urmărindu-se modelarea morfologiei Sintetizarea se face în vid 6-7 minute la 890 °C, iar răcirea este progresivă. Temperaturile de sintetizare diferă pentru toate straturile ceramice în funcţie de masa ceramică utilizata. Ele sunt indicate de producător pentru fiecare sarjă produsă.

utilizata. Ele sunt indicate de producător pentr u fiecare s arjă produsă. Fig80.Depunerea straturilor de ceramica.

Fig80.Depunerea straturilor de ceramica.

utilizata. Ele sunt indicate de producător pentr u fiecare s arjă produsă. Fig80.Depunerea straturilor de ceramica.
Fig81.Depunerea straturilor de ceramica pe fetele palatinale. Fig82.Sintetizarea primului stat de ceramica.
Fig81.Depunerea straturilor de ceramica pe fetele palatinale. Fig82.Sintetizarea primului stat de ceramica.

Fig81.Depunerea straturilor de ceramica pe fetele palatinale.

Fig81.Depunerea straturilor de ceramica pe fetele palatinale. Fig82.Sintetizarea primului stat de ceramica.

Fig82.Sintetizarea primului stat de ceramica.

Fig83.Sintetizarea primului stat de ceramica.

De obicei se depun două straturi de dentiină. Al doilea strat se sintetizează la o temperatură cu 10 - 20 °C mai scâzută decât cea precedena.

După aplicarea dentinei. se depune stratul de smalţ corespunzător marginii incizale. acest strat asigură transluciditatea.

Urmează o nouă ardere.

strat asigură transluciditatea. Urmează o nouă ar dere. Fig84.Coroanele dupa prima sintetizare. Fig85.Depanarea

Fig84.Coroanele dupa prima sintetizare.

Fig85.Depanarea stratului de glazura.

Se apreciază dacă morfologia obţinută asigură refacerea punctelor de contact si dacă volumul coronar este normal sau există subdimensionări. Se verifică de asemenea daca:

-culoarea este corespunzătoare;

-suprafaţa rugoasă semn că nu s-a făcut o condensare suficientă:

-dacă apar fracturi sau fisuri in masa ceramică - Semn că pasta nu a fost lăsată

făcut o condensare suficientă: - dacă apar fracturi sau fisuri in masa ceramică - Semn că

Să se usuce înaintea sinterizării;

Să se usuce înaintea sinterizării; -dac ă suprafaţa este mata - senin ca timpul de sinterizara

-dacă suprafaţa este mata - senin ca timpul de sinterizara a lost insuficient:

-dacă suprafaţa este sticloasă - semn că timpul de sintenzare a fost insuficient.

Arderea de corecţie se face cu mase de corectură, după prelucrarea cu freze si pietre si spălarea coroanelor sub jet de apă

Nu se recomandă un număr prea marc de sinteziiri pentru că determină o schimbare de structură cristalină a ceramicii care dă un aspect lăptos, fenomen cunoscut sub numele de devitnficarc. Nici un tratament ulterior de suprafata nu va putea readuce aspectul natural.

După obţinerea morfologiei corecte există posibilitatea prelucrăm mecanice cu pietre diamantate, pietre cu oxizi de aluminiu sau pietre de carborund.

Urmează proba in cavitatea orală.

sau pietre de carborund. Urmează proba in cavitatea orală. Fig86.Sintetizarea stratului de glazura. Fig87.Coroanele

Fig86.Sintetizarea stratului de glazura.

Fig87.Coroanele dupa sintetizare.

Tratamentul de suprafaţă pentru obţinerea luciului caracteristic ceramicii CMC ultima etapă in depunerea straturilor de ceramică.

Trebuie menţionat că există în trusele de ceramică lacuri speciale pentru modificarea culorii care se depun înaintea tratamentului final de suprafaţă .Aceste lacuri sunt utilizate pentru a închide sau deschide culoarea ceramicii. De asemenea pot fi utilizate pentru a pigmenta fisurile şi fosetele dând astfel lucrării un aspect natural.

In practică există trei posibilităţi de obţinere a luciului:

-autoglazurarea;

-aplicarea unor straturi speciale dc glazură;

-lustruirea.

trei posibilităţi de obţinere a luciului: -autoglazurarea; -aplicarea unor straturi speciale dc glaz ură; -lustruirea.
Fig88.Coroanele finite,fata vestibulara. Fig89.Coroanele finite,fata palatinala. Parcurgere a cu minuţiozitate a etapelor
Fig88.Coroanele finite,fata vestibulara. Fig89.Coroanele finite,fata palatinala. Parcurgere a cu minuţiozitate a etapelor

Fig88.Coroanele finite,fata vestibulara.

Fig89.Coroanele finite,fata palatinala.

Parcurgerea cu minuţiozitate a etapelor clinico - tehnice specifice lucrărilor metalo- ceramice duce la obţinerea unor lucrări extrem de reuşite din punct de vedere biologic, funcţional şi profilactic.

Acest lucru se traduce prin acceptarea de către pacient a lucrării ţi integrarea rapidă in nivelul aparatului dento - maxilar .

integrarea rapidă in nivelul aparatului dento - maxilar . Fig90.Coroanele finite. CONCLUZII 1- LucrăriIe protctice

Fig90.Coroanele finite.

CONCLUZII

1-LucrăriIe protctice metalo-ceramice constituie,la ora actuala, soluţia optimă din

punct dc vedere al refacerii estetice si funcţionale a arcadelor dentare.

2-Lucrările protetice metalo-ceramice combină rezistenţa aliajului turnat cu estetica maselor ceramice, refacerea fizionomică fiind scopul principal al acestei lucrări.

3-Din multiplele avantaje ale acestui tip de lucrare protetica putem enumera:

-Estetica Deosebita :lucrarea protetică finală are un aspect natural identic cu cel al dinţilor naturali, masele ceramice, prin proprităţile lor optice, oferă si posibilitatea realizarii unor artificii estetice (pete de culoare, fisuri, ctc ).

proprităţile lor optic e, oferă s i posibilitatea realizarii unor artificii estetice (pete de culoare, fisuri,
- Biocompatibilitatea perfectă între masa ceramică si ţesutul parodontal, cu impact asupra longevităţii dinţilor

-Biocompatibilitatea perfectă între masa ceramică si ţesutul parodontal, cu impact asupra longevităţii dinţilor stâlpi şi a lucrării protetice.

-Stabilitate în timp a culorii.

-Rezistenţă la abrazie.

In realizarea acestui tip de proteze este nevoie atât de cunostinţe teoretice cât si de abilitatea practică a tehnicianului dentar.

Coroanele de învelis metalo-ceramic oferă satisfacţie tuturor celor trei părţi implicate: medicului, tehnicianului si nu în ultimul rând, pacientului.

oferă satisfacţie tuturor celor trei părţi impli cate: medicului, tehnicianului s i nu în ultimul rând,