Universitatea De Medicina Si Farmacie ,,GR.T.

POPAIasi Facultatea De Medicina Dentara

Colegiul De Tehnica Dentara

Algoritmul Clinico Tehnologic De Realizare A Protezelor Metalo-Ceramice

Profesor Univ. Diaconu Diana

Student.Busila Alexandru Gr 15.An II

1.INTRODUCERE

n contextul refacerii optime a nuanelor de baz a aparatului dento maxilar

(fizionomie, fonaie, masticaie) cunoaterea i realizarea lucrrilor protetice metaloceramice reprezint o prioritate a stomatologiei modeme. Restaurrile total ceramice dau satisfacii deosebite din punct dc vedere estetic, dar au ca de/avantaj rezistena sczut, in tinip cc restaurrile mctalicc au rezistent, dar nu sunt esteticc. Soluia optim a fost combinarea a acestor dou componente dc ba/ Calitile estetice ale maselor ceramice combinate cu rezistena aliajelor metalice reprezint varianta optim a unei restaurri protetice care s posede un aspect ct mai apropiat de cel al dinilor naturali, ct i propriti mecanice foarte bune. Protezele unitare pot fi folosite ca elemente de ancorare sau sprijin pentni protezele mobilizata le. Aceste proteze unitare, sunt compuse ilintr-o component metalic ce acoper n totalitate bontul dentar care ncorporeaz un matcnal fizionomie, polimeric sau ceramic, plasat iic doar pc fetele vizibile ale construciei protetice, fie pe toate suprafeele acesteia. Introduse n urm cu cteva decenii, restaurrile dento-ceranuce au cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare i o rspndire impresionant, datorit mbuntirilor aduse att substratului metalic ct i a maselor ceramice utilizate: --- materiale ceramice i aliaje cu coeficieni asemntori de expansiune temi ic: --- crearea materialelor ceramice cu punct de fuziune sczut; --- apariia aliajelor care nu se deformeaz la temperatura topire a maselor ceramice: --- prezenii maselor ceramice i a aliajelor care realizeaz o legtur puternic. Noua generaie de ceramici de placare pe scliclet metalic pune accentul pe o manipulare nepretenioas, timp de lucru redus, acuratee in obinerea nuanelor coloristicc dorite doar prin utilizarea maselor ceramice de baz. Frumuseea restaurrilor este capacitat de bogia dc posibiliti estetice oferite dc acest tip dc material de placare.

2. GENERAEITTI Elaborarea unor lucrri protetice, att pentru zona frontal ct i pentru cea lateralii a arcadelor dentare, care s prezinte o rezisten mecanica i o fizionomie optim, a reprezentat un obiectiv spre care s-a tins aproape un secol. Au fost realizate diferite tipuri de construcii protetice care, fiecre in parte, a reprezentat un pas inainte pentru respectiva perioad de timp. 2. 1. PROTEZELE UNITARE METALO-CERAMICE DEFINIIE Sunt proteze fixe unidentare de acoperire total, formate dintr-o component metalic i una fizionomic (ce acoper parial sau chiar total pe cea metalic), ele mbinnd avantajul principal al coroanelor de nveli metalice, rezistenta, cu avantajul estetic al celor fizionomice.) 2. 2.INDICATII --- pe dintii cu afeciuni coronare: carii, fracturi, etc. care nu mai beneficiaz de metoda reconstituirii sau faetrii; --- n cazul abraziunilor patologice, a anomaliilor de form, volum, poziie, culoare; --- pentru refacerea punctelor de contact; --- ca element de agregare pentru proteze pariale fixe. chiar i pe dini intregi; --- cu precdere pe dini frontali i premolari. dar tot mai frecvent i pe molari: --- pe dini in oropoziie, pentru alinierea lor estetic (necesit lefuire vestibular minim); --- ca element component al unor ine de imobilizare a dinilor paradontotici; --- pentru ancorarea unor proteze mobilizabile, mai ales ca suport pentru culise; --- element component al coroanelor de substituie din dou piese. 2. 3. CONTRAINDIC ATII --- pe dini cu leziuni odontale reduse, care pot beneficia de metoda reconstituirii (obturaii, inlay, faetare);

--- pe dini scuti, cu retentic redus; --- procese patologice apicale netraiate sau tratate incorect; --- parodontite marginale nctratate (inflama). pungi paradontalc); --- implatare deficitar: --- dini cu mobilitate avansat; --- dini cu inclinare mare (peste 30c); --- caviti orale neigenizate; --- la tineri sub 20 de am. din cauza camerei pulpare mari; --- unele afeciuni generale care contraindic lefuirea. 2.4.AVANTAJE --- consolideaz coroana unui dinte afectat; --- au o bun retenie; --- pstreaz vitalitatea dintelui; --- sunt carioproftlactice; --- beneficiaz dc materiale i tehnici variate; --- o estetic deosebit, masele ceramice ofer un aspect estetic neegalat nc de nici un alt material; --- o excelent durabilitate pe termen lung. masele ceramice au o rezisten la abrazie ct i stabilitate coloristic. o rezisten foarte bun la absorbia de lichide; --- compatibilitatea cu esutul moale, ceramica este materialul cu cea mai bun compatibilitate cu esutul gingival. 2.5.DEZAVANTAJE --- pretind lefuiri accentuate jile feei vestibulare n special (i ocluzale) unde se aplic i stratul fizionomic peste scheletul metalic, aceste lefuiri accentuate pot pereclita pulpa, impunnd uneori depulpri prealabile cu armare: --- au retentivitate mai redus din cauza lefuirilor accentuate impuse (scurtare. reducere si circumferinei dentare);

--- deseori sunt supraconturate, mai ales cnd sc pstreaz vitalitatea dintelui, deci nu sc poate facc lefuire reduclional suficient: --- pot afccta parodoniul marginal prin margini groa.se. supraconturate; --- cele metalo-ccramicc au pre de cost ridicac; --- cele metalo-acrilice sufer frecvent deteriorri ale componentei fizionomice, uzur. fisurri. fracturri, desprindere. discromie: --- abrazeaz dinii antagomti. 3. ASPECTE GENERALE ASUPRA MASELOR CERAMICE DENTARE 3. I. CARACTERISTICILE MASELOR CERAMICE DENTARE Introducerea ceramicii in stomatologie, ca atare sau ca material de placaj pe suport metalic, se datoreaz n primul rnd. calitilor estetice deosebite, precum i faptului c este un material inert foarte bine tolerat de esuturi Masele ceramice utilizate in stomatologie se caracterizeaz printr-o serie de elemente ce constituie avantaje i dezavantaje ale acestor materiale. Avantaje --- cromatic ideal - determin aspectul natural al restaurrilor protetice prin Stabilitatea cromatic i transluciditate; ---biocompatibilitate; ---conductibilitatea (clinic redus: rezistent chimic; ---rezistena mecanic la ruperr i ncovoiere; ---densitate la suprafa i luciu. Dezavantaje ---rezistenta sczut la traciune: ---prelucrri ulterioare greu de realizat, suprafeele prelucrate devenind rugoase: ---preul de cost ridicat, aparaturii specific de laborator. Masele ceramice utilizate prnlru aplicarea pe scheletul metalic trebuie s prezinte:

---modificari volumetrice reduse n timpul arderii; ---suficient opacitate pentru a nu transpare culoarea aliajului, ---aderen la scheletul metalic al lucrrii: ---un coeficient de dilatare tamic corelat cu aliajul: ---temperatura de ardere s se gseasc sub temperatura de topire a aliajului cu minimum 150-200 "C. 3.2 CLASIFICAREA MASELOR CERAMICE Exist numeroase criterii de clasificare a maselor ceramice, diveri autori au incercat s ofere sisteme de clasificare ct mai accesibile. Mai jos sunt redate cteva dintre acestea: 1-in funcie de structur: -cristalin: -necristalin, 2-Dup structura atomic (Schullcr i Hcnnicke): -mase ceramicc silicatice: -mase ceramice oxidice: -mase ceramice neoxidice. 3-in funie de tehnologia arderii: - ceramic ars in atmosfer de aer. -ceramic ars in vacuum. 4-In functie de temperatura sintetizrii sunt: -mase ceramice de fuziune nalt (1200-1400 "Ci; -mase ceramice de fuziune medie (1050-1200 C: -mase ceramice de fuziune joas (9OO-1050 C. 5-in funcie de topografia straturilor: -ceramica de baz (miezul de ceramic): -ceramica pentru dentin (mai translucid, nir-o larg gam cromatic);

-ceramica pentru smal (grad mare de transluciditate). 6-in functie de modalitatea de prezentare: -pulberi : -lingouri prefabricate pentru prelucrri ulterioare la cald; -lingouri prefabricate penttu prelucrri mecanice ulterioare la rece. 7-in funie de domeniile de aplicare In stomatologie: -pentru confecionarea unor proteze unidentare: -pentu tehnica metalo-ceramic: -pentiu proteze pariale fixe total ceramice; -pentru dispozitive corono-radiculare: -pentru confecionarea dinilor artificiali: -pentru realizarea implanlelor; -ca materiale de adaos la mase de ambalat, ageni abrazivi sau de lustruit, materiale de obturaie, ctc.; -faete ceramice prefabricate. 8-n funie de tehnologia confecionrii unor piese protelice: -ardere pe folie de platin. -metalo-ceramic, -dini artificiali (confecionai industrial): -sisteme speciale (total ceramice). 4.ASPECTE GENERALE PRIVIND ALIAJELE PENTRU TEHNICA METALO-CERAMIC 4.I. PARTICULARITILE ALIAJELOR UTILIZATE N TEHNICA METALO-CERAMIC Realizarea componentei metalice a protezelor fixe mctalo-ceramice necesit utilizarea unor aliaje special elaborate pentru tehnica metalo-ccramicfi. Aceste aliaje pot fi att nobile ct i nenobile.

Principalul dezavantaj al utilizrii ceramicii ca material restauratv este rezistena sczut la traciune i forfecare. Dei ceramica dentar rezist cu succes la solicitrile de compresiune, substructura nu-i permite realizarea unor forme in cerc principala fort s tie cea de compresiune. O metod care s minimalizeze acest dezavantaj este sintetizarea masei ceramice direct pe un substrat metalic, care mbrac complet dintele stlp. Astfel, fisurarea ceramicii este eliminata total, sau cel puin parial. Primul aliaj pentru tehnica metalo-ceramic coninea 88% Au i era prea moale pentru a suporta solicitrile exercitate asupra restaurrii ntruct nu exist o legtur chimic, a fost necesar realizarea unei retenii mecanice, care s mpicdicc desprinderea ceramicii de pe componenta metalic. Testnd valoarea legtuiii dintre aliaj i ceramic, s-a ajuns la concluzia c accusta se situeaz sub valoarea coeziunii ceramicii, solicitrile fiind conccntrate la nivelul intcric(ei metal-ccramic. Pnn adaosul unor elemente oxidante (fier, indiu. stamu) intr-o proporie mai mic de 1% n acest aliaj au coninui crcscut de Au, s-a constatat mbuntirea legturii dintre aliaj i ceramic, pi in formarea unui film de oxizi pe suprafaa aliajului. Acesta permite formarea unei legturi aliaj-ceramic mai puternic dect coeziunea ceramic. Acest nou tip de aliaj a stat la baza elaborm aliajelor pentru tehnica metalo-ccarmic. Pe lng aliajele cu coninut crescut de aur, au fost elaborate ulterior, din considerente economice, aliaje cu coninut redus de aur, aliaje pe baz de paladiu, special pentru tehnica metalo-ceramic. in timp au fost elaborate i aliaje nenobile pentru tehnica metalo ceramic, astfel c la ora actual exist pe pia o mare varietate de aliaje pentru tehnica metalo-ceramic. 1-Aliaje nobile: a-pe baz de Au: - cu continut crescut de Au. -Au - Pd: -Au - Pd - Ag b-pe ba/ii dc Pd: Pd - Ag; -Pd - Cu. 2-Aliaje nenobilc: a). Ni - Cr (cu i tar bcriliu):

a-CO - Cr: b-Pe - Cr; c-Ti; d-pe baz de Cu (gaudent). *Avantajele aliajelor nenobile: -componenta metalica poate fi subire; -rigiditate crescut; -densitate mic: -conductivitate termic redus: -contracii; termic redui; -fidelitate: -legtur metalo-ceramic bun; -dup ardere, rcirea lent asigur egalarea coeficienilor de dilatare termic: -rezisten la coroziune; -posibilitatea dezvoltrii tehnologiei. -deobicei ductile; -pre de cost redus: -nu se depune plac bacterian; -rezisten in cavitatca bucal. *Avantajele aliajelor nobile: -turnare precis; -prelucrare uoar; -coeficient de dilatare termic similar ceramicii: -interval de topire sczut. -ductile: -rezistente la coroziune;

-biocompatibiliiate crescut fa de cele nenobile.

5. CONTRIBUIE PERSONALA Restaurarea pe care am realizat-o este localizat la nivelul frontalilor maxilari (1.1, 1.2,1.3) care a fost pregtit de catre medic ( slefuire cu prag) in vederea aplicrii protezelor unitare metalo-ceramice. 5.I. VERIFICAREA AMPRENTEI Amprenta reprezinta copia negativ a cmpului protetic nregistrat ntr-un material susinut de o portamprenl La nivelul cmpului protetic, amprenta a fost luat in trei timpi -amprenta arcadei de lucru si a arcadei antagoniste a fost luat cu silicon de condensare de consistent diferit, in portamprent standard diferit: -nregistrarea contactelor ocluzale cu un nilou realizat din silicon. La verificarea amprentei am urmnt: -S nu existe lipsuri mari de material de amprent; -amprenta sa fie bine retentionat la portamprent; -suprafeele amprentei s reproduc detaliile morfologice ale dinilor vecini, omologi si antagomti; -s reproduc corect adncimea sulcusului gingival la nivelul dintelui preparat.

Fig1.Amprenta arcadei de lucru.

Fig2.Amprenta arcadei antagoniste.

Fig3.Amprenta arcadei de lucri si a arcadei antagoniste.

Fig4.Amprenta Ocluziei.

Perform

Fig5.Solutie folosita la dezinfectarea amprentei 5.2. DEZINFECTAREA AMPRENTELOR Se umple o gleat cu ap. la care se adaug pulberea se amestecac scurt. Coninutul unui plic (40gr) se adaug la 8 litri de ap obtinndu-se o concentratie de 0,5 %. La o concentraie dc 0,5 % amprentele se las la dezinfectat 60 de minute. 5.3. REALIZAREA MODELELOR Dup verificarea si dzinfecia amprentei trecem la realizarea modelului de lucru. Am ndeprtat cu jet de aer surplusul de ap rmas in urma splarii amprentei arcadei de lucru. Am poziionat pinii in amprent, in impresiunile bontului, orientat in axul (lung) de inserie al dintelui.

Fig6.Fixarea pinurilor in vederea obtinerii bonturilor mobilizabili.

Fig7.ghips de clasa a4-a folosit pentru turnarea modellelor.Fig8.Pin cu teaca dubla folosit in obtinerea bonturilor mob.

Fig9.Ghips albastru.

Fig10.Ghips de clasa a4-a.

Fig11.Ghips de clasa a3-a.

Fig12.Prepararea Pastei de ghips. Am preparat pastaa de gips extradur. SpofaDental clasa a IV-a, dup metoda saturaiei progresive, l-am spatulat timp de un minut pn la obinerea unei consistene ,,smntnoase Am (turnat gipsul in amprent prin vibrare pe msua vibratorie incepnd din zonele nalte ale amprentei,realizam retentii din restul de gips. Dup priza gipsului (20-30 min ) facem izolarea bazei modelului n zona pinului (cu soluie uleioas) pentru a putea mobiliza ulterior bontul.

Fig13.Priza ghipsului dupa turnare cu pinii Dawl.

Fig14.Turnarea amprentei.

Fig15.Ghipsul pentru relizarea soclului mod. din ghips albastru.

Fig16.Modelele de lucru.

Fig17.Soclator.

Fig18.Soclarea bazei modelelor.

Dup priza gipsului am demulat amprenta, am soclat modelul in form de pentagon avnd grij s nu pericliteze integritatea dinilor.

Fig19.Modelul arcadei de lucru.

Fig20.Micromotoare,freze,pietre,discuri.

Fig21.Sectionarea bonturilor.

Fig22.Modelul arcadei antagoniste.

Modelul cu bonturi mobilizabile prezinta avantajul unui acces facil la feele proximale ale bonturilor so o vizibilitate optim in aceste zone. Ne permite realizarea unei adaptri marginale ct mai corecte, protejnd esuturile dento- parodontale . Manipulare facil in realizarea lucrrii.

Fig23.Modele de lucru.

Fig24.Modelele de lucru.

*Condiiile pe care trebuie s Ie ndeplineasc un model: - s fie dur, nedeformabil; -s fie rezistent la rupere, presiune, abrazie; s fie precis, fidel: -s fie fluid naintea prizei pentru a putea ptrunde n toate detaliile amprentei; -s permit manopere de corvcie; -s nu interacioneze chimic cu materialul de amprent sau de machet, -s fie stabil volumetric in timp. 5.4. MONTARFA N OCLUZOR

Fig25.Crearea retentiilor pentru montarea in ocluzor.

Fig26.Aplicarea amprentei ocluziei.

Fig27.montarea modelelor in ocluzor.

Montarea in ocluzor este o etap tehnic realizat cu scopul de a transpune in laborator relatiile intermaxilare nregistrate cu ajutorul amprentei ocluziei si de a le permanentiza. in vederea montrii vom crea retentii in soclul modelelor si am izolat modelele prin introducere in ap 3-5 minute. Vom nceput cu fixarea modelului inferior pe hiatul inferior al ocluzorului, vom atepta priza gipsului, dup care am aplicat amprenta ocluziei pentru corectitudinea raportului dc ocluzie. Dup aceste repere am poziionat

modelul superior pe braul superior al ocluzorului i am fixat urubul distanator. Am ndeprtat surplusul de gips. Dup priza gipsului,deschidem ocluzorul, am indepartat amprenta ocluziei i verificam corectitudinea montrii.

Fig28.Modele montate in ocluzor. 5.5. REALIZAREA MACHETEI COMPONENTEI METALICE

Fig29.Sectionarea bonturilor.

Fig30.Penseta si Adapta Kin-ul.

Fig31/32.Pregatirea bontului mobilizabil in vederea obtinerei capei viitoarei machete.

Fig33.Obtinerea capei.

Fig34.Obtinerea capelor.

Fig35.Ceara de modelare.

Fig36.Ceara de colet.

Realizarea machetei viitoarei proteze partiale fixe se desfaoar pe modelul de lucru i consta in modelarea lucrrii in cear. Condiiile pc care trebuie s le ndeplineasc cerurile. ca materiale d machet, sunt: -fluaj bun; -s aib punct de fluiditate ridicat (60-70 C); -la peste 500C s ard fara rezidiu: -plasticitate; -duritate crescut (nedeformabil dup rcire i s permit modelarea prin aschiere cu spalula); -s nu aib variaii volumetrice la variaii termice mici; -conductibilhate termic; -expansiune controlat.

Fig37.Macheta componentei metalice.

Fig38.Lichidul pentru degresarea machetelor.

6.1.AMBALAREA Pregtire pentru ambalare: Tehnica d pregtire a machetei pe care am folosit-o este tehnica clasica. Am realizat macheta canalelor de (turnae; care const n aplicarea unor tije cilindrice la nivelul fiecrui element al machetei Aezarea tijelor pe suprafaa machetei este realizata astfel

nct s nu formeze unghiuri asculite intre tij i machet pentru a nu crea muchii fragile ale tiparului. Tija canalelor de turnare prezint rezervorul de aliaj fluid sub forma unei sfere (3-4 mm diametru) la 1-2 mm de machet. Macheta canalelor suplimentare de evacuare a gazelor este realizat din fire de cear foarte subiri. Ele se fixeaz cu o extremitate pe machet in locul cel mai indepartat de tija de turnare, iar cu cealalt extremitate la baza conului, pe marginea confonnatorului. Degresarea se face cu o bulet de vat mbibat in solveni a unor acizi grasi si are ca scop Scderea tensiunii superficiale a machetei pentru a favoriza aderena masei de ambalat. Detensionarea se face in scopul eliberrii tensiunilor interne care apar in ceara machetei in cursul modelrii i se face prin introducerea machetei timp de 30 de min intr-un vas cu ap.

Fig41.Aplicarea machetei canalelor de curgere al aliajului fluid cu realizarea rezervorului de aliaj,

Fig42.Fixarea machetei pe baza conformatorului.

Fig43.Canalului suplimentar de evacuare a gazelor

Masa de ambalat
Principalele tipuri de mase de ambalat sunt: -pe baz d seulfai, care se utilizeaza pentru confecionarea tiparelor in care se vor introduce materiale cum sunt acrilatele sau aliajele nobile a cror prelucrare termic nu necesit temperaturi mai mari de 700-1080 C; -pe baz de fosfai, care se utilizeaz cnd temperatura de topire a aliajelor este de 900-1300 C: aliaje Or - Co. aliajele utilizate n tehnica metalo-ceramica, aliaje pe Ag - Pd; -pe baz de silicai, cnd trebuie turnate aliaje cu interval de topire ridicat (proteze scheletate). Principalele condiii pe care trebuie s Ie ndeplineasc masele de ambalat pot fi sintetizate dup cum urmeaz: -granulatii micii, grad de parazitate: - rezisten termic: -rezistena mecanic. -coeficient de dilatare a masei de ambalat egal cu coeficientul de contracie al metalului la rcire.

Fig44.Masa de ambalat.

Fig45.Vacuum malaxor.

in vederea ambalrii avem nevoie de: mas de ambalat, conformatoare, instrumentar i aparatur specific accstei manopere. Masa de ambalat se prezint in sistem bicomponent sub form de pulbere i lichid special care prin amestec in propoitia indicat de fabricant dau natere unei paste. Ambalarea const in acoperirea machetei i tijelor cu past de mas de ambalat. La preparare este bine s se utilizeze vacuum malaxorul pentru a evita incluziunile de aer. Se pensuleaz cu un strat subire de mas dc ambalat i apoi introdus imediat masa de ambalat n conformator.

Fig46.Ambalare.

Fig47.Ambalarea.

Fig48.Masa de ambalat dupa priza

Fig49.Masa de ambalat dupa priza.

Fig50.Masa de ambalat dupa priza.

Tiparul reprezint cavitataa care rmne in interiorul masei de ambalat dup ce materialul machetei a fost topit i eliminat din ambalaj. Accasta este unul din motivele pentru care se realizeaz asa numitul tratament termic al tiparului care const in preinclzirea tiparului.

Ambalajul este apoi introdus in cuptor, astfel nct pozitia s permit scurgerea cerii topite din interiorul tiparului. Ambalajul se mentine timp de o or la 200 C. Astfel se evit formarea brusc a vaporilor de ap care pot produce fisuri sau fracturi ale accstuia.

Fig51.Aliajul.

Fig52.Cuptor de preincalzire,incalzire.

Preinclzirea,nclzirea se efectuiaza n acelai cuptor electric selectand temperaturile i timpii specifici aliajului metalic utilizat. *Prenclzirea se realizeaz cu scopul: -topirii i arderii cerii din interiorul masei de ambalat rezultnd astfel cavitatea tipatului; -uscrii pereii tiparului. -inceperii procesului de dilatare termic a masei de ambalat, *Inclzirea tiparului s-a realizat pentru: -uscarea complet a pereilor tiparului; -arderea ntregii cantiti de cear i a microdepunerilor din porii pereilor tiparului; -pentru dilatarea termic total i aducerea liparului la o temperatur ct mai apropiat de temperatura de topire a aliajului metalic.

Fig53/54.Tiparul in cuptorul de preincalize,incalzire.

Fig55.Temperatura de incalzire.

Fig56.Pregatirea pentru turnare.

Turnarea este procesul prin care macheta din cear este transformat in pies protetic, in urma umplerii tiparului cu metal n stare lichid. Pentru scheletul metalic s-a folosit un aliaj nnobil pe baz de Cr - .

Fig57.Topirea aliajului.

Fig58.Aliajul ramas in cavitatea tiparului.

Fig59.Dezambalarea tiparului. Dezambalarea consta n eliberarea lucrrii turnate din masa de ambalat si se realizaaza prin ndeprtarea mecanica a mesei de ambalat i prin sablare. Sablarea const n proiectarea unui jet de particule abrazive sub presiune pe suprafaa metalului completeaz curirea mecanica ndeprtnd resturile de masa de ambalat i oxizii de pe suprafaa metalica.

n urma sablrii metalul este curat, mat i rugos. Prelucrarea mecanic implic: secionarea tijelor, planarca. netezirea i lustruirea. Secionarea tijelor de turnare se realizeaz cu discuri de carboiund active pe una sau ambele fete i freze extradure la motorul orizontal. Planarea i netezirea sunt manopere care se adreseaz suprafeei piesei protetice turnate. Se folosesc instrumentar rotativ cu granulaie din ce n ce mai lin in vederea obinerii in final a unei suprafee netede, plane care poate fi apoi lustruit cu uurin.

Fig64.Sectionarea tijelor de turnare.

Fig65.Prelucrarea mecanica a capelor metalice.

Dup prelucrarea mecanic urmeaza proba pe model apoi n cavitatea oral,la proba se urmrete realizarea nchiderii marginale a elementelor de agregare. Lustruirea ncheie etapele tehnice.

Fig66.Prelucrarea mecanica a capelor metalice.

Fig67.Prelucrarea mecanica acapelor metalice.

Fig68.Sablarea capelor metalice.

Fig69.Capele metalice dupa sablare.

Fig70.Cuptorul pentru ceramica.

Fig71.Oxidare capelor metalice.

Dup prelucrarea mecanic se ndeprteaz integral oxizii metalici prin sablare Particulele de AI2O5 rmn incvalate in suprafaa metalic realiznd astfel legturi chimice eu oxizii de siliciu din componenta maselor ceramice. Din acest moment este interzis orice contact al minii cu metalul, pentru manipulare utilizndu-se pense Pean. Condiionarea supraleei metalice se face prin oxidare adic prin crearea unui strat intermediar de oxizi. Prin aceast manoper se urmrete eliminarea gazelor din structura aliajelor prin nclzirea in

conditii de vacuum, anihilarea tensiunilor interne din structura aliajului, evidenierea porozitilor i impuritilor care migreaz spre suprafa pentru a putea fi apoi uor ndeprtate prin prelucrarea mecanic. Fig72.Cheia de culori.

Fig73.Materiale.

Fig74.Trusa.

Opaquer-ul se depune n dou straturi. Primul strat de opaqucr trebuie s fie mai fluid i are rolul de a umestca metalul i de a ptrunde ntre straturile ce apar n urma prelucrm mecanice. Urmeaz uscarea la gura cuptorului a primului Strai n vederea evaporrii lichidului din psl, dup care se trece la sintetizeaza in vacuum, de obicei la 970-980 CC, 6 minute i apoi arderea in aer un minut. Scheletul metalic se las s se rceasc lent sub clopot de sticl. Al doilea strai de opaqucr trebuie s aib o consistent mai cremoasa. Prin intermediul acestui strat se obine o mascare complet a metalului.Orce zon gri trdeaz o grosime insuficient a opaquer-ului. Per ansamblu, stratul dc opaqucr trebuie s aib o grosime de 0,2 - 0,3 mm, va imprima culoarea dce baz i va asigura legtura metalo-ceramic.

Fig75.Aplicarea stratului de opac pe cape.

Fig76.Sintetizarea stratului de opac.

Fig

Fig77.Temperatura de sintetizare a stratului de opac.

Fig78. Temperatura de sintetizare a opacului.

Fig79.Trusa de ceramica.

Urmeaza aplicarea straturilor de baza de dentin i smal. Depunerea dentinei se face n exces, supradimensionat cu 20 - 25% n toate sensurile, pentru a compensa contraciile din timpul sinterizni. urmrindu-se modelarea morfologiei Sintetizarea se face n vid 6-7 minute la 890 C, iar rcirea este progresiv. Temperaturile de sintetizare difer pentru toate straturile ceramice n funcie de masa ceramic utilizata. Ele sunt indicate de productor pentru fiecare sarj produs.

Fig80.Depunerea straturilor de ceramica.

Fig81.Depunerea straturilor de ceramica pe fetele palatinale.

Fig82.Sintetizarea primului stat de ceramica.

Fig83.Sintetizarea primului stat de ceramica.

De obicei se depun dou straturi de dentiin. Al doilea strat se sintetizeaz la o temperatur cu 10 20 C mai sczut dect cea precedena. Dup aplicarea dentinei. se depune stratul de smal corespunztor marginii incizale. acest strat asigur transluciditatea. Urmeaz o nou ardere.

Fig84.Coroanele dupa prima sintetizare.

Fig85.Depanarea stratului de glazura.

Se apreciaz dac morfologia obinut asigur refacerea punctelor de contact si dac volumul coronar este normal sau exist subdimensionri. Se verific de asemenea daca: -culoarea este corespunztoare; -suprafaa rugoas semn c nu s-a fcut o condensare suficient: -dac apar fracturi sau fisuri in masa ceramic - Semn c pasta nu a fost lsat

S se usuce naintea sinterizrii; -dac suprafaa este mata - senin ca timpul de sinterizara a lost insuficient: -dac suprafaa este sticloas - semn c timpul de sintenzare a fost insuficient. Arderea de corecie se face cu mase de corectur, dup prelucrarea cu freze si pietre si splarea coroanelor sub jet de ap Nu se recomand un numr prea marc de sinteziiri pentru c determin o schimbare de structur cristalin a ceramicii care d un aspect lptos, fenomen cunoscut sub numele de devitnficarc. Nici un tratament ulterior de suprafata nu va putea readuce aspectul natural. Dup obinerea morfologiei corecte exist posibilitatea prelucrm mecanice cu pietre diamantate, pietre cu oxizi de aluminiu sau pietre de carborund. Urmeaz proba in cavitatea oral.

Fig86.Sintetizarea stratului de glazura.

Fig87.Coroanele dupa sintetizare.

Tratamentul de suprafa pentru obinerea luciului caracteristic ceramicii CMC ultima etap in depunerea straturilor de ceramic. Trebuie menionat c exist n trusele de ceramic lacuri speciale pentru modificarea culorii care se depun naintea tratamentului final de suprafa .Aceste lacuri sunt utilizate pentru a nchide sau deschide culoarea ceramicii. De asemenea pot fi utilizate pentru a pigmenta fisurile i fosetele dnd astfel lucrrii un aspect natural. In practic exist trei posibiliti de obinere a luciului: -autoglazurarea; -aplicarea unor straturi speciale dc glazur; -lustruirea.

Fig88.Coroanele finite,fata vestibulara.

Fig89.Coroanele finite,fata palatinala.

Parcurgerea cu minuiozitate a etapelor clinico - tehnice specifice lucrrilor metalo- ceramice duce la obinerea unor lucrri extrem de reuite din punct de vedere biologic, funcional i profilactic. Acest lucru se traduce prin acceptarea de ctre pacient a lucrrii i integrarea rapid in nivelul aparatului dento - maxilar .

Fig90.Coroanele finite.

CONCLUZII
1-LucrriIe protctice metalo-ceramice constituie,la ora actuala, soluia optim din punct dc vedere al refacerii estetice si funcionale a arcadelor dentare. 2-Lucrrile protetice metalo-ceramice combin rezistena aliajului turnat cu estetica maselor ceramice, refacerea fizionomic fiind scopul principal al acestei lucrri. 3-Din multiplele avantaje ale acestui tip de lucrare protetica putem enumera: -Estetica Deosebita :lucrarea protetic final are un aspect natural identic cu cel al dinilor naturali, masele ceramice, prin propritile lor optice, ofer si posibilitatea realizarii unor artificii estetice (pete de culoare, fisuri, ctc ).

-Biocompatibilitatea perfect ntre masa ceramic si esutul parodontal, cu impact asupra longevitii dinilor stlpi i a lucrrii protetice. -Stabilitate n timp a culorii. -Rezisten la abrazie. In realizarea acestui tip de proteze este nevoie att de cunostine teoretice ct si de abilitatea practic a tehnicianului dentar. Coroanele de nvelis metalo-ceramic ofer satisfacie tuturor celor trei pri implicate: medicului, tehnicianului si nu n ultimul rnd, pacientului.