Multi dintre pacientii cu diabet dezvolta in timp manifestari oculare, dintre care retinopatia diabetica este cea mai

importanta.
Diabetul determina afectari ale vaselor sanguine mici de la nivelul retinei (o componenta a ochiului situata in partea posterioara a
acestuia, care are rol de a capta imaginile si de a trimite informatiile la creier).
Retinopatia diabetica se poate manifesta prin tulburari de vedere, chiar orbire. Se poate preveni aparitia retinopatiei prin
mentinerea glicemiei in limite normale sau aproape de normal. Aceste masuri incetinesc progresia retinopatiei si previn pierderea
vederii.
Retinopatia diabetica este o boala ce progreseaza in timp. In fazele incipiente vasele de sange mici de la nivelul retinei se
subtiaza. In timp vasele de sange dezvolta mici anevrisme (largiri ale diametrului vasului), care se pot rupe si pot determina
acumulari de sange in gelul vitros (fluidul cu consistenta de gel din interiorul ochiului)
Pe masura ce boala progreseaza se vor forma noi vase de sange la nivelul retinei. Acest lucru poarta numele de retinopatie
proliferativa. Aceste vase de sange nou formate se rup si sangereaza cu usurinta in interiorul ochiului producand alterari ale
vederii. Aceste rupturi si sangerari pot determina formarea de cicatrici care vor duce la retractia retinei si in cele din urma la
dezlipirea retinei de peretele posterior al globului ocular- dezlipirea de retina.

frecventa bolii
Retinopatia diabetica este cauza cea mai frecventa de orbire spontana la persoanele cu varste intre 20 si 65 de ani. Prevalenta
acestei boli variaza la pacientii cu tip I sautip II de diabet.
Diabet tipul I
-dupa 5 ani, aproximativ 25% din pacienti dezvolta retinopatie
-dupa 10 ani, 60% din pacienti dezvolta retinopatie
-dupa 15 ani, 98% din pacienti dezvolta retinopatie, dintre acestia 26 % au forma proliferativa de retinopatie
-dupa 20 de ani, aproximativ toti pacientii cu iabet tip I au retinopatie, iar mai multe de 53% au forma proliferativa de retinopatie.
Diabet tipul II
-la diagnostic aproximativ 21 % din pacienti au retinopatie. Persoanele cu diabet tip II au probabilitatea mai mare de a avea
retinopatie la momentul diagnosticului, si este posibil ca ei sa o fi dezvoltat inainte de diagnosticarea diabetului. Datorita acestui
lucru timpul intre diagnosticul diabetului si aparitia retinoapatiei este mai scurt in cazul pacientilor cu diabet tip II
-dupa 15 ani, 85 % din pacientii tratati cu insulina si 60% din cei tratati fara insulina au retinopatie. Din acestia, 20% din cei cu
tretament cu insulina si 4% din cei tratati fara insulina au retinopatie proliferativa
-dupa 20 de ani, mai mult de 60% din pacienti au retinopatie. 20 % din cei tratati cu insulina si 5% din cei tratati fara insulina au
retinopatie proliferativa.

Cauze
Diabetul deterioreaza vasele de sange de dimensiuni mici din organism, ducand la modificare fluxului prin aceste vase. Cand
aceste modificari se produc in vasele de la nivelul retinei se produce retinopatia diabetica.
In fazele incipiente vasele de sange mici de la nivelul retinei se subtiaza si dezvolta mici anevrisme, care se pot rupe si pot
determina acumulari de sange la nivelul retinei. Mai tarziu se vor forma noi vase de sange la nivelul retinei iar aceste vase de
sange nou formate se rup si sangereaza cu usurinta in interiorul ochiului producand alterari ale vederii si formarea de cicatrici.
Cicatricile duc la retractia retinei si in cele din urma la dezlipirea retinei de peretele posterior al globului ocular. Acest lucru
provoaca orbire.

simptome
Simptomele apar precoce in aceasta boala, dar nu sunt observate decat atunci cand s-au produs distructii masive si s-au dezvoltat
complicatii. Examinarea periodica identifica retinopatia diabetica precoce in evolutie si poate preveni dezlipirea de retina.
Complicatiile retinopatiei includ: macular (cresterea in volum a partii centrale a retinei) si dezlipirea de retina. In cazul in care boala
progreseaza, modificarile distructive de la nivelul retinei pot determina tulburari masive de vedere sau orbire.
Simptomele retinopatiei diabetice includ:
-vedere incetosata sau distorsionata, sau dificultati de citire;
-puncte luminoase sau intunecate in campul vizual;
-pierderea vederii partiala sau totala, sau senzatia de "vedere printr-un val";
-durere la nivelul ochiului.

Mecanism fiziopatogenic
Retinopatia diabetica debuteaza ca o boala de gravitate medie. In stadiile initale ale bolii, vasele de sange mici de la nivelul retinei
se subtiaza si dezvolta microanevrisme. Microanevrismele sunt primele semne ale retinopatiei si apar la cativa ani dupa instalarea
diabetului. Acestea se pot rupe si pot produce mici sangerari la nivelul retinei, dar in mod obisnuit nu produc simptome si nu
afecteaza vederea.
Pe masura ce retinopatia progreseaza, hemoragia si pierderea de proteine de la nivelul vaselor de sange lezate cauzeaza edem al
retinei. Acest lucru determina tulburari de vedere medii sau severe, in functie de portiunea de retina afectata. In cazul in care
partea centrala a retinei (macula) este afectata, tulburarile de vedere sunt severe.
Edemul macular, ce rezulta din acumularea de lichid, este cea mai grava complicatie a retinopatiei.
La unii pacienti cu diabet, retinopatia progreseazapeo perioada de cativa ani. In acest caz, reducerea fluxului sanguin la nivelul
retinei stimuleaza cresterea de noi vase de sange (proliferare). Aceste vase sunt fragile. Pe masura ce acestea se inmultesc, pot
aparea una sau mai multe complicatii ce duc in final la pierderea vederii.
Printre complicatii sunt:
-formarea de tesut cicatriceal care tractioneaza retina, ducand la dezlipire de retina
-hemoragii in interiorul ochiului ( preretineala sau vitroasa)
-producera de noi vase de sange pe suprafata irisului, care in final duce la o forma severa de (boala manifestata prin cresterea
presiunii intraoculare) numita glaucom neovascular.

Factorii de risc

Riscul de a dezvolta retinopatie diabetica depinde in mare masura de doi factori:

- perioada de timp de la instalarea diabetului;
- tipul diabetului.
Cu cat perioada de timp de la instalarea diabetului este mai mare, cu atat este mai mare sansa de aparitie a
retinopatiei. In plus, pacientii cu diabet tip I sunt mai predispusi la a dezvolta retinopatie decat cei cu tip II de diabet.
Dintre cei cu tip I de diabet, 60% au semne de retinopatie la 10 ani de la instalarea diabetului si aproape toti au
retinopatie la 20 de ani. Aproximativ 53% dezvolta retinopatie proliferativa la 20 de ani.
Dintre persoanele cu diabet tip II, 21% au retinopatie la momentul diagnosticului si 60% o dezvolta dupa 20 de ani.
Factori de risc ce nu pot fi controlati
Exista cativa factori de risc ce nu pot fi controlati. Unii dintre ei sunt:
-istoricul familial de retinopatie diabetica: riscul de a face retinopatie este mai mare la persoanele care au rude cu
diabet si retinopatie
-nefropatia (boala renala): lezarea vaselor de sange de la nivelul rinichilor este o complicatie pe termen lung a
diabetului. Riscul de dezvoltare a retinopatiei este mai mare la cei care au eliminare crescuta de proteine in urina
(proteinurie), ca semn precoce de boala renala.
Factori de risc se pot controla
Alti factori de risc se pot controla. Printre acestia sunt:
-sarcina: femeile care au diabet au un risc mai mare de a face retinopatie in timpul sarcinii; la femeile care
au deja retinopatie si raman insarcinate, sansele sunt de aproximativ 50% ca boala sa se inrautateasca;
-valori constant crescute ale glicemiei: studii efectuate pe perioade de timp indelungat arata ca nivele
constant crescute ale glicemiei se insotesc de risc crescut de retinopatie; mentinerea glicemiei in limite
aproape normale reduce riscul de retinopatie si incetineste progresia bolii in cazul in care aceasta s-a
instalat;
-tensiunea arteriala crescuta: in general, persoanele care au diabet si arteriala au riscul mai mare de a
dezvolta complicatii vasculare, inclusiv la nivelul vaselor ochiului; studii efectuate pe termen indelungat au
aratat ca retinopatia progreseaza mai frecvent la forme proliferative sau forme cu edem macular daca se
insoteste de hipertensiune arteriala;
-intarzierea diagnosticului si tratamentului: efectuara de controale oftalmologice regulate nu scade riscul

aparitiei retinopatiei, dar scade riscul aparitiei complicatiilor si pierderii vederii; terapia adecvata si precoce
incetineste progresia retinopatiei si previne pierderea vederii;
-valori crescute ale colesterolului: cateva studii au indicat faptul ca nivelul ridicat al colesterolului creste
riscul de retinopatie; totusi nu s-a demonstrat daca reducerea niveleor colesterolului seric afecteaza
progresia retinopatiei;
-fumatul: cateva studii au demonstrata ca fumatul creste riscul de apritie a retinopatiei la pacientii cu diabet.

Consult de specialitate

Se merge de urgenta la consult daca un bolnav cu diabet prezinta:

-puncte negre, pete, dungi la nivelul campului vizual: aparitia de astfel de manifestari brusc, in numar foarte mare
poate fi determinata de dezlipirea de retina, care este o complicatie severa a diabetului
-"fulgere luminoase" in campul vizual la miscarea capului sau a ochilor: acestea sunt mai usor de distins pe un fond
negru; astfel de fulgere pot aparea atunci cand cicatricile din corpul vitros tractioneaza de retina, lucru care poate
duce in final la dezlipirea de retina
-un defect vizual nou aparut, de tipul unei umbre sau acoperire a unei parti din campul vizual care nu se remite;
acestea pot fi un alt semn de dezlipire de retina
-durere oculara sau senzatia de presiune la nivelul globului ocular
-pierderea vederii nou aparuta sau brusca: pierderea brusca a vederii, total sau partial, poate fi un simptom al multor
boli de la nivelul ochiului, inclusiv dezlipire de retina sau hemoragii in interiorul globului ocular. Pierderea brusca a
vederii este intotdeauna o urgenta medicala.

Medici specialisti recomanda

Pacientii cu diabet au nevoie de consult oftalmologic periodic, iar acesta poate fi facut de:
-medicul oftalmolog;
-optometrist.
In cazul aparitiei retinopatiei diabetice care necesita laser sau chirurgical este indicat sa se apeleze la un medic oftamolog
specializat in tratamentul retinei si cu specializare in retinopatia diabetica.

Investigatii
Retinopatia diabetica poate fi diagnosticata in timpul unei examinari efectuate de un oftalmolog sau un optometrist.
Examinarea oftalmologica a persoanelor cu diabet include:
-testarea acuitatii vizuale: acuitatea vizuala masoara abilitatea ochiului de a folcaliza imaginea si de a vedea la
distante mai mici sau mai mari; pote detecta pierderea vederii sau alte probleme
-oftalmoscopia: acest test permite medicului sa vada fundul de ochi si alte strucuri oculare; poate detecta cataracta
(opacifierea cristalinului), modificari la nivelul retinei sau alte probleme
-gonioscopie: gonioscopia este folosita pentru a determina daca aria prin care se dreneaza lichidele din interiorul
ochiului (numita unghiul de drenaj), este permeabila sau blocata; acest test se face in cazul in care se suspecteaza un
glaucom
-masurarea presiunii intraoculare: acest lucru se face pentru a detecta glaucomul; diabetul creste riscul de aparitie a
glaucomului
- angiograma cu fluoresceina: in unele cazuri se recomanda efectuarea unei angiograme cu floresceina pentru a
determina existenta de hemoragii la nivelul retinei, in special la pacientii care au simptome de vedere incetosata,
care poate sa sugereze o distructie in retina sau edem al retinei.
- fotografierea fundului de ochi: se practica la pacientii cu retinopatie, in special la cei care sunt tratati.
Fotografierea fundului de ochi indica morfologia fundului de ochi cu acuratete. Se pot analiza fotografiile realizatein
timp pentru a monitoriza evolutia bolii sau pentru a aprecia eficacitatea tratamentului.
De retinut!

Femeile care dezvolta diabet gestational nu au risc crescut de retinopatie diabetica, iar consulturile oftalmologice repetate nu sunt
indicate. Totusi, aceste femei au risc crescut de a dezvolta diabet de tip II dupa sarcina, iar acest lucru se poate insoti de
retinopatie sau alte afectari oculare.
Pacientii cu diabet au risc cresut de aparitie a altor boli oculare cum sunt: glaucomul si cataracta. Examinarea oculara periodica
diagnosticheaza precoce aceste boli si permite un tratament eficient al lor.

Tratament
Nu exista vindecare in cazul retinopatiei diabetice, cu toate acestea laserterapia (fotocoagularea) este eficienta in prevenirea
pierderii vederii daca se practica inainte ca retina sa sufere leziuni severe. Extragerea chirurgicala a corpului vitros (vitrectomie)
poate de asemenea sa ajute la imbunatatirea vederii in cazul in care retina nu a fost sever afecata. Desi simptomele nu apar decat
tarziu in evolutia bolii, diagnosticul precoce prin screening este foarte important. Cu cat retinopatia este dignosticata in fazele
incipiente, terapia este mai usoara si probabilitatea ca pierdea vederii sa para este mai mica.
Nu este necesar tratamentul retinopatiei in cazul in care nu este afectata partea centrala a retinei (macula), sau in cazul in care
partea laterala a retinei a fost sever lezata. Cu toate acestea, este necesar un control oftalmologic in fiecare an.
In cazul in care macula a fost afectata sever (edem macular) este nevoie de laser. Extragera chirurgica a corpului vitros
(vitrectomia) se face atunci cand apar hemoragii intravitroase sau in cazul dezlipirii de retina. Vitrectomia este indicata si in cazul in
care se formeaza tesut cicatriceal sever la nivelul lui.
Tratamentul retinopatiei este eficient in prevenirea, intarzierea si reducerea pierderii vederii, dar nu realizeaza o vindecare.
Persoanele care au fost tratate pentru retinopatie sunt monitorizate frecvent de un medic oftalmolog. Mejoritatea pacientilor cu
retinopatie au nevoie de mai multe cure de terapie pe masura ce boala avanseaza.
Ideal ar fi ca tratamentul sa se faca precoce in evolutia bolii, pentru a preveni aparitia complicatiilor severe, decat sa se incerece
tratarea tulburarilor grave de vedere odata ce acestea s-au instalat

Profilaxie
Exista anumiti pasi care pot fi urmati pentru a preveni pierderea vederii in urma retinopatiei diabetice si aparitiei
complicatiilor:
-controlul periodic al glicemiei:studii realizate pe timp indelungat au demonstrat ca mentinerea glicemiei in limite
aproape de normal reduce riscul dezvoltarii si progresiei retinopatiei; glicemia se mentine in limite normale printr-o
cu cantitati mici de carbohidrati (zaharuri), monitorizarea frecventa a glicemiei, activitate fizica regulata si
administrarea de insulina sau antidiabetice; un studiu efectuat asupra adolescentilor cu diabet, a demonstrat ca
aceia care-si mentineau glicemia in limite normale si-au redus riscul de dezvoltare a retinopatiei si a bolii renale
-controlul periodic al tensiunii arteriale: mai multe studii au demonstrat ca retinopatia apare mai frecvent si este mai
severa la pacientii care au hiprtensiune arteriala; nu se stie cu siguranta daca tratamentul hipertensiunii afecteaza
capacitatea vizuala pe termen indelungat, dar in general se scade frecventa aparitiei complicatiilor
-examinarea periodica oftalmologica: screening-ul retinopatiei diabetice nu previne aparitia bolii, dar ajuta la
evitarea aparitiei complicatiilor si indica tratamentul precoce
-examinarea oftalmologica in cazul aparitiei de tulburarilor de vedere: tulburarile de vedere de genul punctelor,
petelor negre, flash-urilor luminoase, durerea sau tensiunea la nivelul ochiului pot fi simptome ale afectarii grave ale
retinei; in majoritatea cazurilor, cu cat tratamentul este instituit mai devreme, cu atat mai mari sint sansele de a fi
mai eficient.
Se considera ca pot fi luate anumite masuri care sa scada riscul de retinopatie severa si de pierdere a vederii.
Acestea pot fi:
-reducerea nivelelor colesterolului seric: nu se stie cu siguranata daca reducerea nivelului colesterolului seric
influenteaza progresia retinopatiei, dar cateva studii au aratat ca nivelul crescut al colesterolului creste riscul de
pierdere a vederii la pacientii cu retinopatie
-evitarea fumatului: desi fumatul nu creste riscul de dezvoltarea a retinopatiei, acesta duce la cresterea tensiunii
arteriale si poate agrava alte afectiuni asociate diabetului, printre care si ateroscleroza
-evitarea efortului fizic excesiv: anumite activitati, de genul ridicarii de greutati sau sporturi de contact, pot
determina hemoragii la nivelul globului ocular, in momentul impactului sau din cauza presiunii crescute; evitarea
acestor activitati la persoanele cu retinopatie reduce riscul deterioararii vederii
-activitatea fizica adecvata: efectuarea unei activitati fizice adecvate mentine glicemia in limite aproape normale,
lucru care reduce deteriorarea vederii cauzate de retinopatie.