Fatetarea directa si indirecta a dintilor

Ciobanu Alexandru

MD – V , Gr – 3
 Aspectul estetic este considerat in societatea moderna ca o conditie a reusitei profesionale si
sociale.Medicina dentara a urmat aceasta directie prin ameliorarea calitatii estetice a materialelor
utilizate si prin extinderea aplicatiilor acestora dincolo de patologia dentara propriu zisa, in
reabilitarea estetica a zambetului. Fatetarea dentara constituie una dintre aceste aplicatii, utila in
egala masura pentru tratamentul patologiei dentare (leziuni odontale coronare si anomalii de pozitie,
forma, culoare) cat si pentru ameliorarea aspectului fizionomic.

Procedeul de fatetare a aparut urmarindu-se sacrificiul minim de tesut dentar sanatos, in

situatia efectuarii unor corecturi in zona frontala. Fatetele sunt practic jumatati de coroana care
inlocuiesc smaltul dislocat de pe fata vestibulara (fatetele vestibulare) si de pe fetele proximale.
Fatetarea elimina prepararea circulara de pe fata orala, in zona cingulum-ului se poate periclita
integritatea camerei pulpare, diminuand concomitent rezistenta bontului.

Fatetarea cu materiale de restaurare plastica este mai putin utilizata in practica decat
metodele de reabilitare estetica indirecta. Aceasta tehnica prezinta totusi multiple avantaje, dintre
cele mai importante fiind prepararea mai conservatoare a substructurii dentare, durata redusa a
tratamentului si pretul de cost mai scazut prin eliminarea etapelor de laborator.

In prezent se folosesc urmatoarele tipuri de fatete:

a)Fatete din materiale acrilice

b)Fatete din compozite
c)Fatete din ceramica

Fatetarea directa permite compararea imediata cu dintii naturali vecini, ceea ce face posibila
reproducerea foarte exacta a detaliilor de culoare, morfologie, textura precum si operarea imediata
de modificari. Fatetele vestibulare au fost confectionate la inceput din rasini acrilice, ulterior din
RDC, pentru ca la ora actuala marea majoritate sa fie realizate din ceramica.

Fatetele din RDC pot fi realizate direct de catre medic in cavitatea bucala a pacientului sau
indirect, realizate in laborator pe baza unei amprente.

Avantajele fatetarii cu compozit:

- efect estetic multumitor, dar nu de durata.

- riscul minim de iritatie pulpara.
- functional - nu modifica ghidajul anterior.
- ergonomic - timp mai redus de lucru.
- economie de tesuturi dentare.
-posibilitatea de relipiri, optimizari in caz de deslipiri.

Dezavantajele fatetarii cu compozit

Absenta unei transluciditati naturale poate conduce spre un aspect ”lipsit de viata”. Aceste
materiale au o rezistenta mult mai scazuta la uzura si sunt susceptibile la retentia de placa
bacteriana.
 Fatetarile directe cu compozite
Clasificare:

a) nu necesita refacerea marginii incizale

* material: - un strat opac sau de culoare
- un strat compozit cu microumpluturi
b) necesita refacerea marginii incizale
* material: - rasina compozita hibrida
- strat opac sau de culoare
- rasina compozita cu microumpluturi

Fatetarea directa cu fatete din ceramica

Procedura de fatetare intr-o singura sedinta - Acest tip de fatete ceramice sunt realizate prin
tehnica de frezare computerizata Cerec, direct in cabinetul medicului stomatolog. Avantajele aceste
proceduri sunt eliminarea amprentarii clasice (amprentarea se realizeaza cu o camera digitala ce
transpune imaginea in computer) si realizarea intr-o singura sedinta.

Avantajele fatetelor ceramice

- In primul rand, fatetele fizionomice din material ceramic ofera un aspect estetic exceptional,
datorita proprietatilor ceramicii, asemanatoare cu cele ale smaltului: transluciditate - permite
trecerea luminii, stralucire, culoare.
- Fatetele ceramice sunt rezistente la patare, spre deosebire de fatetele din rasini compozite. Aceasta
proprietate este un adevarat beneficiu pentru pacientii care consuma frecvent cafea, vin rosu, ceai
sau tutun.
- Fatetarea dentara este o procedura restaurativa minim invaziva, mai conservatoare decat coroana
dentara.
- Portelanul este un material tolerat foarte bine de tesuturile gingivale.
- Rezistenta mecanica crescuta.
- Fatete fara preparatie nu necesita slefuirea dintelui.

Dezavantajele fatetelor ceramice

- Fatetele ceramice clasice - cu slefuirea dintelui - reprezinta o procedura ireversibila.

- Procedura estetica costisitoare.
- Discromiile accentuate nu pot fi reparate.
- Fixarea nu este intotdeauna eficienta; pot cadea in lipsa unei ingrijiri adecvate.
- Daca se fisureaza sau fractureaza, de cele mai multe ori fatetele din ceramica nu pot fi reparate.
- Dintii acoperiti cu fateta sunt la fel de vulnerabili in fata cariilor.
- In urma indepartarii unui strat de smalt, dintele poate ramane hipersensibil.
- Ceramica este rezistenta, insa in acelasi timp fragila - nu rezista la forte de torsiune.

PREPARAREA DINTILOR IN VEDEREA FATETARII

Inainte de prepararea dintilor se face o igienizare a intregii regiuni, dupa care se va tine cont
de urmatoarele caracteristici ale preparatiilor :
-preparatie redusa pe fata vestibulara de 0,25-0,5 mm
- reducerea marginii incizale va fi de cel putin 1,5-2 mm
-la periferia preparatiei – gingival, proximal si palatinal – pragul va fi bine reprezentat si rotunjit
(chanfrein). Adincimea de preparare va fi cuprinsa intre 0,3-0,7 mm
- in final preparatia trebuie sa fie cu 1 mm mai scurta decat restaurarea finala dorita.
- se rotunjesc unghiurile liniei incizale pentru a reduce tensiunile interioare.

METODA DIRECTA DE FATETARE

- prepararea minima a dintelui – inchidere diastema
- modificari de culoare a dintilor: * preparare 0,3 mm – 1/3 gingivala

* preparare 0,5mm – in rest

-modificari de culoare accentuate de tetraciclina:
* preparare 0,5mm – 1/3 gingivala
* preparare 1mm – in rest, subgingival

Avantaje:
- necesita doar o sedinta
- culoarea este adecvata
- luciul este perfect

Dezavantaje:
- se poate dezlipi
- apare cu timpul o coloratie la jonctiunea fateta- dinte

Metoda indirecta de fatetare

-consta in realizarea fatetelor in laborator, pe modelul obtinut prin turnarea amprentei.

Dezavantajul :
- consta in faptul ca necesita doua sedinte.

Amprentarea dintelui preparat

-trebuie sa fie precisa si exacta. Se aplica un snur intrasulcular, mai ales cand preparatia este discret
subgingival. Dintele trebuie sa fie curat si uscat. Amprenta va fi arcadica, cu materiale siliconate
(unul vascos şi unul fluid). Modelul se toarna din gips extradur. Uneori este necesar si model
antagonist.

Protectia preparatiei, fatetarea provizorie

La dintii vitali preparati poate apare o sensibilitate dureroasa la agenti termici. Acestia, precum si la
pacientii cu pretentii estetice deosebite, necesita o restaurare provizorie. Se realizeaza o fatetare
directa, cu compozit, fara agent de cuplare sau gravare acida, care deobicei rezista 5-10 zile. Daca
nu are retentie, se poate face o gravare acida pe o zona redusa a smaltului. Se va indeparta usor prin
desprindere cu un instrument ascutit.

Proba fatetei (realizata prin ambalarea machetei şi turnare – tehnica Dicor sau injectarea
ceramicii – tehnica Empress) consta in :
- verificarea extraorala
- pe model: se controleaza integritatea, adaptarea marginala, conturarea vestibulara. Pe fata externa
este glazurata, pe cea interna este tratata (gravata) cu acid fluorhidric 7%, în vederea creerii de
retentii pentru fixarea adeziva.
- verificarea intrabucala: fateta fiind foarte fragila se va manevra cu multa atentie cu pense speciale
cu bumbac. Umectata cu apa pe fata interna, fateta se aplica pe dinte, de care “adera” prin pelicula
de apa.
 Se controleaza adaptarea marginala, conturul marginal, culoarea.Cand sunt mai multe fatete,
se va preciza acum care este cea mai buna ordine de aplicare, caci fixarea lor definitiva se va face
pe rand, cate una.

Testarea compozitului de fixare

Fateta ceramica este subtire si monocromatica. Nuantele diferite necesare spre colet si
incizal vor fi obtinute fie prin culori diferite ale compozitului de fixare, fie prin “pictarea”fatetei. Se
curata fata interna a fatetei cu acid fluorhidric 7%, timp de 20 de secunde, se spala, se neutralizeaza
prin clatire cu solutie de bicarbonat de sodiu, se usuca, apoi se pensuleaza cu un strat fin de agent
silanic de cuplare (liant adeziv). Se lasa sa se usuce timp de 60 de secunde, apoi se testeaza adezivul
opac fotopolimerizabil, cu care se va face fixarea definitiva. De obicei spre colet se folosesc culori
mai închise (galben sau maro), iar spre incizal mai deschise, spre albastru. Aplicandu-se pe dintele
negravat şi fara fotopolimerizare in aceasta faza de testare, la nevoie se poate schimba adezivul-
opac, pana ce obtinem rezultatul dorit.

Fixarea definitiva
Se indeparteaza fateta de pe dinte si compozitul testat este sters cu bulete de bumbac. Se
face gravarea acida a smaltului dintelui ca la metoda directa. Se aplica compozitul de culoarea
aleasa, in strat suficient pe fata interna a fatetei, un compozit inalt saturat (deci nu unul
conventional), care fiind mai vascos, va permite indepartarea excesului cu usurinţa, inainte de
fotopolimerizarea completa. Diga si matricea de celuloid vor contribui la prevenirea gravarii
dintilor adiacenti si usureaza finisarea proximala. Prin presarea fatetei cu pulpa degetului si vibratii
usoare, se incadreaza fateta in conturul dorit, se face o fotopolimerizare de 10 secunde, apoi se
indeparteaza surplusul de material: incizal, proximal si coletal. Fotopolimerizarea completa se face
ori in 60 de secunde, ori mai bine de 3 ori cate 40 secunde, in cele trei zone: gingivala, mijlocie si
incizala. Cand stratul de opac folosit (sau fateta) este mai gros, se dubleaza timpul si se poate
completa 40-60 de secunde si dinspre oral.

Finisarea
-este necesara pentru a preveni interferentele cu cele adiacente ce urmeaza a se fixa. Interdentar se
face cu benzi abrasive fine, iar gingival, cu freze diamantate efilate, cu granulatie fina si foarte fina.
Scoaterea snurului care a fost aplicat intrasulcular pentru izolare si dilatare, va permite ca manopera
sa nu lezeze parodontiul. Freza se va mentine putin oblic, pentru a nu slefui glazurarea fetei
vestibulare. Se va face finisarea si in zona incizala, apoi se lustruiesc toate zonele ajustate cu discuri
de hartie sau cu varfuri de guma moale. Cand s-a reconstituit si marginea incizala, se verifica si
ghidajul anterior (propulsia si pozitia de cap-la-cap).-

Verificarea adaptarii si finisarii

-se face cu sonde fine, iar proximal cu fire de matase, care trebuie sa alunece, sa nu agate. Nisa
parodontala trebuie sa fie libera, punctul de contact cvasinormal.

Fatetele ceramice combina cerintele conservative cu cele de stabilitate cromatica,

biocompatibilitate,rezistenta la uzura si retentive de placa bacteriana. Pot mima transluciditatea
dintelui natural si asigura stabilitatea conturului si a culorii cu risc minim de iritatie gingivala.