Incrustatia=corp rigid,confectionat din mat fizionomice sau metalice,prin metoda
directa sau indirecta,de forma si dimensiunile adecvate pt a restaura o preparative efectuata anterior pe dinte si in care va fi ulterior fixate prin cimentare Incrustatiile au drept scop refacerea pierderilor de substanta dura dentara dar por servi si ca mijloc de imobilizare sau de sprijin sau chiar ca element de agregare in punti putin extinse(1-2 dinti) Avantajele instrustatiilor metalice INLAY 1.ofera o rezistenta mecanica si chimica foarte buna in mediul bucal 2.au o durata in timp f buna,uneori toata viata 3.permit realizarea unei inchideri marginale f bune 4.permit o refacere f corecta a punctului de contact si a pragului gingival greu de realizat cu alte restaurati 5.pot fi utlizate ca mijloace de agregare sau de sprijin in alte constructii protetice fixe sau mobile 6.folosesc la mijloc de fixare pt imobilizarea dintilor parodontici sau pt inaltarea ocluziei DEZAVANTAJELE INCRUSTATIILOR METALICE INLAY -necesita tehnica riguroasa de lucru pt realizare -necesita instrumentar de lucru adecvat,de buna calitate -necesita laborator specializat,cu instalatii special -cer respectarea contactelor ocluzale ale dintilor restaurati atat in intercuspidare maxima cat si in dinamica mandibulara -cer timp de lucru mai mare si mai multe sedinte de tratament -sunt mai costisitoare decat restauratile simple,avand in vedere mat din care sunt confectionate -incrustatiile imperfect pot determina dereglari functionale mai mari decat cele ale rastaurarilor nereusite
INDICATII INLAY METALICE
-pt pierderi obisnuite de subst dura dentara -in rezolvarea unor leziuni distrofice evolutive -pt imobilizarea dintilor parodontotici
-ca element de agregare pt punti putin intinse(1-2 dinti)
-ca element de sprijin pt proteze partiale imobilizabile -ca element de echilibrare a ocluziei -la pac cu posibilitati material CONTRAINDICATII INLAY METALICE -la pac cu o igiena orala deficitara -pac cu predispozitie la carie -proc carioase extine pe mai multe suprafete dentare,cu prezenta unei cantitati minime de tesuturi dure dentare,cu rezistenta scazuta la presiunile masticatorii -in inlocuirea unor restaurari vechi incorecte ,extinse -pac cu probleme majore de sanatate,in care colaborarea este deficitara -la dintii temporari sau la dintii permanenti in perioada de formare -la dintii cu morfologie dentara si rapoarte ocluzale neprielnice -ca element de agregare pt punti extinse PRINCIPII PRIVIND PREPARAREA CAVITATILOR PT INLAY METALICE In momentul adoptarii incrustatiei metalice ca metoda de restaurare morfofunctionala a unui dinte trb sa se tina seama de: -starea de sanatate a organului pulpar -calitatea tesutuilor durere dentare restante Examenul clinic al dintelui de tratat va include: testarea vitalitatii pulpei dentare ,starea parodontiului marginal,rapoartele de ocluzie si se va efectua un control radiologic. In prepararea cavitailor pt inclustatii metalice inlay trebuie respectate urmatoarele principia: *se va tine seama de urmatoarele elemente: -de reperele morfologice si functionale ale dintelui pe care urmeaza a se prepara cavitatea -de volumul camerei pulpare -de grosimea smaltului si a dentinei *sa se indeparteze tesuturile alterate in totalitate.Dentina ramasa trb sa fie sanatoasa,de aspect normal,culoare si duritate optime,in strat sufiecient de gros pt a asigura protectie pulpara *pt realizarea retentiei preparatiei se urmaresc urm obiective:
-posibilitatea insertiei si desinsertiei incrustatiei,pt aceasta trb o preparatiei
retentive-neretentiva,neretentiva in sensul axului de insertie.Aceasta presupune:realizarea unor pereti laterali ai preparatiei relative paraleli intre ei ,verticali si perpendiculari pe planseul cavitaii;unghiurile de intalnire dintre peretii verticali si peretele pulpar,usor rotunjite *pt realizarea formei de rezistenta a preparatiei trb ca aceasta sa aiba:-o rezistenta buna la presiunile ocluzale -sa fie protejata la marginea cavitatii de pereti de smalt sustinuti de dentina sanatoasa -sa nu ramana cuspizi nesustinuti de dentina sanatoasa care se pot fractura in timpul actului masticator. *marginea incrustatiei trb sa se extinda pana in zonele unde se face usor autocuratirea si curatirea artificiala *finisarea finala a cavitatii se realizeaza bizotand marginile de smalt ale cavitatii in unghi de 30-40 *restaurarea se cimenteaza in cavitate pt prevenirea microinfitratiilor marginale sip t prevenirea indepartarii ei din preparative de catre alimentee lipicioase si de forta de gravitatie Faze de lucru: 1.amprentarea antagonistilor 2.inregistrarea ocluziei 3.izolarea cu rulouri de vata si si aspirator 4.realizarea preparatiei si indepartarea prepartatiei vechi 5.tratamentul medicamentos al plagii pulpo-dentinare 6.amprentarea preparatiei sau modelarea incrustatiei in ceara de catre medici si trmiterea ei in lab de tehnica dentara,cu toate indicatiile necesare 7.restaurarea provizorie a preparatiei 8.confectionarea piesei in laborator 9.controlul piesei finite de catre medic exobucal si proba acesteia in interiorul preparatiei dupa indepartarea obturatiei provizorii 10.izolarea cu diga 11.adaptarea incrustatiei in interiorul preparatiei 12.cimentarea piesei si adaptarea sa perfecta in ocluzie ESECURI SI DEFECTIUNI ALE INCRUSTATIILOR METALICE
*caria secundara ce poate sa apara in anumite situatii:cand avem margini fragile
ale incrustatiei;cand a fost pastrata o punte de smalt nesustinuta de dentina sanatoasa sau prea ingusta,intre 2 cavitati vecine situate ocluzal;cand raman pereti de smalt nesustinuti de dentina sanatoasa;cand se executa o bizotare incorecta a marginilor cavitatii;lipsa adaptarii perfecte a incrustatiei;cand nu s-a facut extensia preventive pana in zonele autocuratabile *decimentarea incrustatiei datorita: -retentiei insuficiente in profunzime si suprafata a preparatiei,necorespunzatoare cu forma si marimea incrustatiei -lipsa de paralelism a peretilor verticali ai cavitatii -suprafete ocluzale neechilibrate functional -un contur al cavitatii prea complex,ce nu permite extensia preventive corecta si bizotarea corespunzatoare -lipsa mijloacelor suplimentare de retentive -cimentarea defectuoasa O amprenta incorecta ce nu reproduce exact forma preparatiei *fractura dintelui determinate de: -pereti de smalt nesustinuti de dentina sanatoasa,ce nu prezinta rezistenta in raport cu fortele ocluzale -cuspizii subminati fara rezistenta la fortele ocluzale exercitate asupra lor in procesul de masticatie -nerezolvarea tulburarilor de ocluzie existente *mortificarea pulpei dentare atunci cand: -nu au fost luate masuri de protectie a pulpei dentare -datorita unor tehnici incorecte de preparare a cavitatii,fara recire,cu manopere intempensive -retentii realizate prea aproape de camera pulpara -nu a fost testate anterior vitalitatea pulpei dentare
INCRUSTATII TIP INLAY DIN CERAMICA
Inlay-urile ceramice ofera 3 mari avantaje: -sunt mult mai estetice -refac rezistenta dintilor compromise
-sunt mult mai conservatoire in comparative cu cele metalice
INDICATII INLAY CERAMICE: -la pac care doresc un rezultat foarte estetic al restauratiei la dintii posteriori -in leziuni carioase mici si moderate cu conditia ca profunzimea cavitatii sa fie de cel putin 1,5-2 mm -leziuni carioase mari sau leziuni traumatice care au subminat smaltul cu conditia ca subst dura dentara restanta sa fie suficienta,peretii cavitatii sa aiba o grosime min de 0.5-1mm -la restaurarea unor dint ice au ca antagonisti lucrari protetice din portelan,datorita abraziunii marcate pe care acestia o produc -la ac cu igiena orala corespunzatoare si risc de carie mic -ca metoda de tratament pt dintii cu fracture coronare,fisuri -numai la dintii la care se poate asigura o protectie pulpara -la dintii devitali la care cavitatea de acces la camera pulpara a compromise rezistenta dintelui si la care prin realizarea unei alte tehnici s-ar distruge prin slefuire dintele restant,in aceste situatii incrustata reprezinta o metoda mult mai conservatoire de tratament -la pac ce prez alergie la metale sau mat composite CONTRAINDICATII -la pac cu parafunctii habituale(bruxism) si obiceiuri agresive -la pac cu igiena orala deficitara -la pac cu risc de carie cresct -la dintii cu discromii importante -in cav unde rebordul gingival e situate prea mult subgingival si nuu se poate obtine o izolare eficienta a preparatiei -pac cu probl majore de sanatate(epilepsie,boli cornice,invaliditate) -pac cu probl financiare -acolo unde nu exista motivatia unui astfel de restaurari AVANTAJELE INLAY CERAMICE: -Ele repr inlocuirea indeala a tesuturilor dure dentare dpdv estetic -sunt indeale pt sanatatea parodontala,pt ca o restaurare din portelan acumuleaza cea mai redusa cantitate de placa bacteriana -preparatia e mai usor de realiat,mai economica,min invaziva
-au rezistenta f buna la abraziune
-au stabilitate in timp corespunzatoare -inchiderea marginala este superioara refacerilor cu inlay metaice sau compozit -realizarea pct de contact interproximal e superioara celorlalte restauratii -au radiotransparenta asemanatoare structurilor dure dentare -sunt biocompatibile si inerte in ecosistemul oral DEZAVANTAJE: -cer timp de lucru mai lung si o atentie deosebita la prepararea,realzarea si cimentarea lor -duritatea incrustatiei necimentate este relativa -necesita un lab bine utilat si un tehnician competent -determina abraziunea dintilor antagonistii,mai ales cand exista parafunctii -dupa cimentare orice adaptare ocluzala poate duce la pierderea colorantului de suprafata si fizionomia restauratiei scade TEHNICA DE REALIZARE: Inainte de realizarea preparatiei este necesara localizarea pct de contact ocluzal si a ariilor de stress masticator maxim,determinanad in acelasi timp si slabilitate ocluzala. Preparatia este mult mai conservatoire,indeparteaza numai tesutul distrus de proc carios pana in dentina dura normal colorata sau usor pigmentata Nu este necesara retentia prin frictiune,aceasta fiind chiar contraindicate -nu este necesara indepartarea peretilor de smalt subminati,se poate face o deretentivizarea a acestora si intarirea locr cu ionomeri de sticla. Nu este necesara extensia preventive in zonele de autocuratire su curatire artificiala a dintilor Se pastreaza principiul rezistentei Grosimea ocluzala trb pt a rezista stresului ocluzal sa fie de 1-2,5mm Datorita cimentarii sale cu rasina compozita nu mai este necesar un paralelism perfect a peretilor laterali ai cav,ei trb sa fie usor divergenti fata de podeaua cavitatii in unghi de 4-15 Intalnirea dintre pereti se realizeaza prin linii si unghiuri rotunjite Marginile preparatiei nu trb bizotate