Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T.

Popa ,IASI
ASPECTE PRIVIND PROTEZAREA EDENTATIEI PARTIALE CU PROTEZE
MOBILIZABILE CU BAZA ELASTICA

Edentatia partiala reprezinta starea patologica caracterizata prin absenta unui numar
variabil de dinti, de la 1 la 15. Poate fi : redusa( 1-3 dinti consecutiv, exceptie lipsa celor 4
incisivi); intinsa(> 3 dinti consecutivi), extinsa ( edentatia terminal care cuprinde si
caninul).Terapia protetica prin proteze acrilice partiale se adreseaza edentatiilor partiale intinse si
extinse.
Edentatia, cu diferitele sale forme reprezinta o entitate clinica complexa, cu profund
impact asupra echilibrului sistemului stomatognat, in acelasi timp avand implicatii majore asupra
insertiei sociale a pacientului, in contextual exigentelor estetice ce guverneaza societatea actuala.
Multitudinea de cazuri clinice ce necesit tratament amovibil ne pune n imposibilitatea
clasificrii metodelor de tratament n funcie de starea de edentaie. Ceea ce se poate deduce n
urma unui examen clinic minuios este ntinderea edentaiei, gradul de compensare la nivelul
suportului odontal, parodontal, mucos i osos i meninerea relaiei de ocluzie stabil.
Protezarea de urgenta este reprezentata de proteza partial acrilica fiind indicata ca solutie
terapeutica pentru edentatia partial intinsa la care se descriu urmatoarele elemente:
-

Seile acrilice reprezinta elementele protezei care acopera crestele alveolare si ofera
suport pentru dintii artificiali, transmitand fortele ocluzale suportului muco-osos.
Numarul lor este diferit, egal cu numarul breselor edentate, intinderea lor fiind in acord
cu amplitudinea spatiului protetic edentate; refac volumul si forma crestelor edentate
afectate de atrofie si resorbtie.

Dintii artificiali- refac integritatea si morfologia arcadei dentare naturale afectate de

edentatie; sunt realizati industrial avand structura omogena si densa, asigurand astfel o
rezistenta superioara la abrazie si stabilitate cromatica in timp

Conectorul principal sub forma de placa palatine maxilara totala sau ameliorate (prin
rascroire distala, fenestrare, decoletata, miniconector acrilic- proteza Kemmeny) si placa
linguala mandibulara. Baza se poate realiza din diverse material : rasini acrilice

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa ,IASI

conventionale, rasini termoplastice flexibile ( valplast, thermoflex, flexite), rasini

acetalice (Acetal D), oligomeri uretanici ( Eclipse
Alegerea formei conectorului principal se realizeaza in functie de statusul indicilor
clinico- biologici ce caracterizeaza suportul muco-osos si cel dento-parodontal. Putem
realiza un design ameliorat in cazul existentei unui numar suficient de elemente odontoparodontale cu o buna implantare asociat cu zone biostatice bine reprezentate , bolta
palatine fara catacteristici negative.
-

Elementele de mentinere, sprijin si stabilizare sunt reprezentate de crosetele simple

acrilice, metalice sau metalo- acrilice. In edentatiile terminale se recomanda crosetele
deschise edental pentru a contracara deplasarea spre distal a protezei partiale.

Crosetele din acrilat : fac corp comun cu proteza, pornind fie din baza fie din sa. Pot
fi simple alveolare : sunt prelungiri ale sailor, sub forma de pelote sau digitatii cu
grosimea de 2-3 mm, care se aplica pe zonele retentive ale crestei alveolare, V sau O;
au dezavantajul ca fiind rigide produc leziuni de decubit si se pot fractura; simple
dentare: cel mai cunoscut e crosetul in tura de sah Kemmeny- portiunea dentara e
din acrilat alb iar cea gingivala din acrilat roz,au ca dezavantaj ca se fractureaza usor
si se repara greu; simple dento-alveolare: forma de inel sectionat pentru a putea fi
inserate pe dinte, se sprijina partial pe dinte, partial pe procesul alveolar.

Crosete din rasini acetalice sau termoplastice: Prezenta unui croset metallic pe fata
V a unui dinte frontal afecteaza in mare masura aspectul fizionomic, lucru neacceptat
pentru unii pacienti. Acesta este motivul pentru care au fost lansate pe piata crosetele
fizionomice care avand culoare alba sunt aproape insesizabile. Sunt realizate din
materiale organice, cum sunt rasinile acetalice sau termoplastice, ce au proprietati
mecanice deosebite.

In cele ce urmeaza vom aborda aspectele privind protezarea edentatiei partiale

intinse cu proteze mobilizabile cu baza elastica.
La ora actuala, protezarea edentatiilor partiale a fost revolutionata de aparitia materialelor
elastice care asigura preluarea si amortizarea presiunilor masticatorii n conditii mult

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa ,IASI

mbunatatite. Avantajele si dezavantajele acestor proteze cu baza elastica duc la concluzia ca din
punct de vedere biomecanic, fonetic si estetic asistam la o mbunatatire a raportului calitate-pret.
Protezele elastice partiale preiau functia tesuturilor pierdute, respectiv pe dinti-parodontiu-osmucoas, respectnd principiile: profilactic, functional, biomecanic, ergonomic si homeostazic.
Toleranta tesuturilor crescuta n timp fata de proteza elastica acrilica, reabilitarea estetica a
ansamblului protetic elastic, asigura pacientului protezat un confort sporit si confirma rezultatul
cercetarilor si progresului realizat n tehnica dentara.

Proteza partiala cu baza elastica este o proteza mobilizabila, la care sprijinul rigid dentoparodontal si mucozal este amortizat de elasticitatea bazei elastice. Indicatia majora a acestor
tipuri de proteze aparute relativ nou pe piata este pentru cmpurile protetice, unde este necesara o
transmitere a presiunii amortizata asupra tesuturilor adiacente respectiv mucoasa os
parodontiu dinti restanti. Avnd n vedere faptul ca rolul acestor proteze este de a nlocui
tesuturile lipsa n vederea restaurarii functiilor modificate, protejnd n acelasi timp toate
celelalte tesuturi cu care vin n contact a aparut necesitatea ca proteza elastic mobilizabila sa
ntruneasca o serie de calitati, si anume:
1. Sa aiba o nalta rezistenta mecanica, la mbatrnire si abraziune;
2. Sa fie biocompatibil si sa nu traumatizeze dintii restanti;
3. Sa aiba bune proprietati fizice si chimice si sa treaca toate testele alergologice si
toxice;
4. Sa nu produca leziuni de decubit si sa nu atrofieze osul alveolar;
5. Sa nu permita depunerea placii dentare si sa nu formeze anfractuozitati de suprafata;
6. Sa creeze confort pacientului si o fizionomie placuta;
7. Sa nu contina cadmiu si sa poata fi captusit sau reparat n laboratorul dentar.

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa ,IASI

(Proteza elastica- aspect la maxilar )

(Diferite tipuri de proteze elastice)

Toate aceste calitati si multe altele au trebuit sa fie ntrunite de o proteza cu un concept
nou de realizare din punct de vedere tehnic, cu totul nou fata de tehnicile cunoscute.
Aceasta noua procedura, n timpul careia un material de baza n ntregime polimerizat
este finisat de caldura (fara schimbari chimice) si injectat dupa, a deschis un nou capitol n
realizarea dintilor. Echipamentul termoplastic este compact si uneste o unitate de prencalzire cu
temperature nalta, cu o presa pneumatica, oferind o presiune independenta. Finisarea plasticului
are loc acum ntr-un mod controlat, injectarea este rapida ct timp continua presarea materialului

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa ,IASI

si compenseaza contractia din timpul racirii. Acest echipament este controlat de un

microcomputer usor de manevrat si poate fi utilizat pentru toate materialele.
Protezele partiale sunt obtinute n laboratoarele dentare din rasina Flexiplast, Polyan sau
Biodentaplast, materiale termoplastice pe baz de poliamid.
Flexiplast este o rasina acrilica pe baza de naylon, un poliamid dipolicondensat din
hexadiamid si adipinacid. Rasina este comercializata n cartuse si se prezinta sub forma de
granule, iar la temperature de 200C se lichefiaza. Prezentarea n granule capsulate are avantajul
ca nu conduce la greseli determinate de proportia componentelor si de actiunea altor substante
din mediul exterior care ar avea efecte nefavorabile asupra structurii protezelor. Polyan si
Flexiplast sunt doua denumiri de materiale din multitudinea celor care sunt comercializate.

( proteza partial mandibulara unde putem observa crosetele fizionomice)

Indicatii
Indicatiile protezei partiale mobilizabile sunt n primul rnd edentatiile subtotale, apoi
edentatiile terminale molare, n edentatiile frontale si n unele edentatii mixte.
Edentatiile frontale cu pierdere de substanta alveolara, cum ar fi cele rezolvate prin atrofii
exagerate sau prin despicaturi maxilare se rezolva mai bine cu proteze mobilizabile, cu baza
elastica, dect cu proteze fixe. De asemenea, imitarea unor anomalii de pozitie ale dinilor
frontali se obtine mai usor si mai sigur cu ajutorul protezei mobilizabile elastice dect cu proteze
fixe, deoarece este posibil sa se individualizeze dintii artificiali. De asemenea, o indicatie majora
o reprezint bolnavii cu afectiuni grave, cei nervosi sau cei care nu au suficient timp sa suporte
un tratament de lunga durata, proteza cu baza elastica reprezentnd idealul de protezare.
Dezavantaje

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa ,IASI

Exista multe dovezi care atesta ca protezele elastice prezinta si multe dezavantaje n
privinta profilaxiei tesuturilor subiacente asa cum sunt ele concepute si executate n practica
curenta.
Dezavantajele cele mai mari sunt de ordin functional, biologic si de confort, deoarece pot
provoca:
1. Accelerarea atrofiei osului maxilar, deoarece sprijinul mucozal este totusi pregnant si
se pot nfunda cu trecerea timpului, dar acest dezavantaj este totusi mult mai redus dect n cazul
protezei acrilice clasice unde rigiditatea era mult crescuta.
2. Imposibilitatea de a percepe excitatiile termice si gustatice din cauza acoperirii ntinse
a mucoasei de catre baza protezei.
3. Iritatii frecvente ale mucoasei campului protetic cauzate de contactul ei cu o suprafata
poroasa si nelustruita, impregnata cu microoraganisme si resturi alimentare. Sunt descrise
stomatitele sau contaminarea cu ciuperci de tipul Candida, care pot duce la disconfortul
pacientului purtator. n schimb, sunt delimitate avantajele create de intoleranta la compusii
acrilatului, n special la coloranti sau la monomerul incomplet polimerizat.
4. Restrngerea spatiului oral din cauza grosimii placii bazei elastice de aproximativ 1,52 mm, ceea ce incomodeaza miscarile limbii, dar si ale obrajilor n timpul masticatiei sau
fonatiei.
5. Mobilizarea dintilor stlpi si ai parodontiului daca sunt concepute si utilizate incorect
n functie de retentivitatea anatomica a coroanelor. Aceasta mobilizare este nca mult mai redusa
dect n cazul protezei acrilice partiale clasice unde rigiditatea provoac mari neajunsuri.
6. Intretinerea halenei bucale din cauza aderentei resturilor alimentare pe suprafaa rugoasa
a protezei, a tartrului si a florei microbiene. Facnd un raport ntre avantajele si dezavantajele
protezarii cu proteza elastica, acesta va fi net n favoarea multiplelor avantaje din punct de
vedere biologic, biomecanic, fonetic si fizionomic.
Toleranta tesuturilor
Datorita amortizarii presiunilor exercitate n timpul masticatiei asupra dintilor
protezei si implicit asupra tesuturilor adiacente, toleranta suportului muco-osos n
raport cu proteza elastica este mult crescuta. Efectul de perna elastica, de

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa ,IASI

elasticitate si nu de rigiditate face din proteza elastica, n timp, un accesoriu uman
indispensabil.

CONCLUZII
1. Adaptarea din punct de vedere biomecanic, functional si estetic
este net superioara fata de proteza acrilica clasica.
2. Pretul de cost reflecta si calitatea superioara a protezei elastice.
3. Confortul n deglutitie, masticatie si fonatie, este incomparabil
mai ridicat.
4. Igiena corecta, zilnica, a cavitatii bucale la purtatorul de proteza
elastica reduce neajunsurile legate de impregnarea sau contaminarea cu
diferite reziduuri existente n cavitatea
Bucala.

BIBLIOGRAFIE
1.Prof.Univ.Dr. Norina Forna Consuela, Tratat de protetica clinica si terapia
edentatiei partial intinse
2. Revista Romana De Stomatologie VOL. LV, NR. 1, AN 2009 59

Tema proiect : Aspecte privind protezarea edentatiei partiale cu proteze

mobilizabile cu baza elastica
Student : Puiu Andreea Bianca, Grupa 2 , An II
Specializare : Tehnica Dentara