Proteze maxilo-faciale

Mijloace artificiale, protetice care au scopul de a reabilita lipsa

de substanta maxilo-faciala
ANAPLASTOLOGIA
 Clasificarea protezelor:
- cauza, localizare, scop, complexitate, etapa de aplicare, sistem de
fixare, straturi anatomice.
 Tipuri de proteze:
obturatoare, de reconstructie, velo-palatinala, de contentie,plastica faciala, oculara,
purtatoare de raditii
Materiale de amprenta:
gipsul
HR
HIR
elastomer de silicon
Modelul:
gips
ceara dura
 Machetele:
ceara roz (proteze amovibile)
o singura piesa sau mai multe piese
 Tiparul:
gips, rasini acrilice, elastomeri sau metal
 Materiale utilizate pentru realizarea protezelor:
- rigide : rasini acrilice cu polimerizare lenta; rasini acrilice autopolomerizabile; rasini
acrilice preformate; polietilenul; rasini epoxidice
-elastice: rasini acrilice suple; latexul prevulcanizat; rasini vinilice (cloruri de
polivinil); elastomerii de silicon
 Proteza pierderilor de substanta faciala
Definitie:
Sisteme de restaurare a unor pierderi de substanta localizate la nivelul unui organ sa la
nivelul unei regiuni;

Mijloace de fixare:
colaj, succiune, imbricare in partile retentive.
Scopul mijloacelor de retentie: stabilitate, confort, participarea la miscarile mimicii,
estetice.

Examenul clinic si paraclinic

 Stabilirea solutiei terapeutice se face in functie de urmatoarele elemente:
1. Teren
2. Strarea de cicatrizare
3. Necesitatea protezarii
4. Existenta unei iradieri anterioare – tesuturi fragile
5. Riscul de recidiva
6. Sediul – stabileste tipul de protezare si mijlocul de fixare
7. Dimensiunea pierderii de substanta – contribuie la cresterea greutatii si influenteaza
alegerea mijloacelor de fixare
8. Varsta si statusul social
9. Sexul
10. Contextul psihologic
Etapele realizarii protezei faciale
 Amprenta
- Gipsul de Paris
- Hidrocoloizii revesibili sau ireversibili
- Siliconii
- Tiocauciucurile
Modelul
– gips/rasina speciala pentru modele(modelul de lucru); Model principal si modelul de lucru

Macheta
– ceara/ pasta de modelat/pasta termoplastica/gips
- modelajul direct/indirect
- limitele protezei
 Etapele realizarii protezei plastice cu modelaj indirect

1. Amprentarea mutilarii faciale

2. Mulajul formei generale a organului de reconstituit
3. Cautarea unui donator si inregistrarea amprentei organului
4. Adaptarea amprentei la modelul de reconstituit – trebuie colata pe modelul de lucru
prin aplicarea unui adeziv
5. Finalizarea tiparului protezei
6. Aplicarea protezei si recomandari privind igienizarea
 Procedeele de fixare

- Stabilitate pentru evitarea deplasarilor involuntare

- Participarea la miscarile mimicii

Mentinerea se poate realiza prin:

- Retentie anatomica
- Retentia mecanica
 Retentia anatomica

1. Consta in utilizarea reliefurilor si a cavitatilor naturale

2. Limitele pierderilor de substanta – fiind necesar un sprijin osos, mucos, cutanat si
bride fibruoase cicatriciale
3. Mijloace create printr-o interventie chirurgicala: tunelizare, cavitati retentive
4. Incluzii subcutanate sau intraosoase a unor magneti
 Retentia mecanica
Dispozitive sau materiale care asigura stabilitatea protezei
1. Adezivi– lichide, paste, solide
Caracteristici: - absenta toxicitatii, compozitie nealergica,se stabileste in functie de
materialul din care se realizeaza proteza.
- Adezivi pe baza de silicon – igienizare cu eter; spray care se pulverizeaza pe
marginea protezei; bine tolerat
- Adezivi pe baza de latex
- Lacuri chirurgicale – nu asigura aderenta foarte buna; formula lui Leveuf si Godard
- Benzi adezive
2. Montarea de ochelari – corp, hlube, sarniere, lentile minerale sau organice.
3. Piese destinate realizarii retentiilor anatomice – elemente metalice sau din acrilat; se
introduc in cavitati retentive ; magneti. implanturi

Protectia si ingrijirea protezelor

- Lacuri mate care protejeaza suprafata protezelor

- Igienizare cu apa, sapun, perie supla sau bumbac.
- Substante pe baza de silicon care reduc posibilitatea de depunere a particulelor externe
Caracteristicile materialelor utilizate in realizarea protezelor:

- Biocompatibilitate;
- Usurinta in confectionare;
- Greutate redusa;
- Capacitatea de a fi colorate;
- Rezistenta in timp (culoare, imbatranire);
- Pret de cost redus.
 Materiale rigide utilizate in realizarea protezelor facial e

- Rasina acrilica – componenta unica sau suport pentru un material flexibil

Avantaje: rezistente, biocompatibile, usor de modelat si de machiat, rezistenta

in timp.
Dezavantaj : rigid
Indicatii : proteze ce nu participa la mimica, ca suport al unor materiale suple.
Materiale elastice utilizate in realizarea protezelor facial e

- Rasini acrilice flexibile

- Latex
- Rasinile vinilice
- Derivatii siliconici
- Poliuretanii
 Masca faciala
- Se aplica pe suprafete extinse; are rolul de a acoperi zona mutilata, nu o
reconstituie; nu intruneste exigente estetice

CARACTER PROVIZORIU

- Asteptarea cicatrizarii unor leziuni

- Proteza de schimb
Materiale utilizate in realizarea mastilor faciale
- Materiale acrilice dure
- Elastomer siliconic armat cu nylon
Mijloace de retentie : colaj, elastic
CARACTER DEFINITIV

- Se recomanda in mutilari importante ale fetei

- Amprentarea completa a capului capului
- Este formata din mai multe parti: parte faciala,
mandibulara si craniana
Proteza nazala
Proteza pavilionului urechii
-totale
-partiale
-unilaterale

Caracterstica antropometrica: Se traseaza planurile transversale

Etape clinico-tehnologice : -hidrocoloizi ireversibili; pac. In pozitie orizontala.

I. Amprentarea urechii sanatoase cu un conformator de ceara
II. I. Amprentarea regiunii lipsa; macheta;tiparul
1. Proteza din latex – material usor; se fixeaza prin colaj; sunt fragile;
2. Proteza din elastomeri siliconici - necesita un sistem de retentie mai eficient; este mai
grea.
3. Rasina vinilica – tipar metalic (rar utilizata);
4. Rasina acrilica dura – greutate mare; este rigida;
5. Poliuretan – este estetica si flexibila.
Procedee de fixare:

1. Colarea – proteza din latex, vinil sau silicon;

2. Fixarea cu un varf rotinjit;

3. Fixarea la ramele de ochelari;

4. Arcul in coada de pian

5. Implanturile

6. Procedeul Ombredanne
Proteza oculara
- Proteze prefabricate din sticla;

- Proteze din metacrilat de metil – estetice;

- Proteza individuala;

- Proteze prefabricate din acrilat.

Etape clinico-tehnologice:

- amprenta; macheta

Material de amprenta : ceara sau elastomerul siliconic

Mentinerea protezei: cu implanturi metalice sau megnetice

Ingrijirea – trebuie indepartate zilnic, sespala cu apa si sapun.

Proteza oculo-palpebrala
Se recomanda in pierderi mari de substanta; globul ocular se realizeaza din sticla sau rasina
acrilica

Etiologia: chirurgicala

Scop Proteza are ca si scop in locuirea pierderilor mari de substanta: -reliefuri osoase, radacina
nasului, partea superioara a obrazului, pleoapele

Ex. extraoral: se masoara cu un oftalmometru distanta dintre papila si linia mediana a fetei si
trebuie sa fie egala cu partea opusa.
Etape clinico-tehnologice:

1. Amprentarea
- Aplicarera meselor vaselinate in zonele retentive, mici
- HIR + fire de bumbac
- Zone f. retentive: se poate amprenta separat, pentru orbita se folosesc elastomerii
- Amprentarea etajului mijlociu si superior

2. Modelul din gips dur

3. Macheta – se traseaza conturul viitoarei proteze iar in zonele retentive de pe model se toarna
gips; proteza patrunde 1-2 cm in interiorul cavitatii oculo-palpebrale
Macheta se realizeaza in 2 etape:
a. Proiectul machetei
b. Prepararea in pasta de modelat a machetei

Dupa pozitionarea corecta a globului ocular se toarna ceara de jur imprejur si se modeleaza
viitoarea proteza; se reproduc santurile si spancenele.
 Proteza din rasina acrilica

- Utilizeaza 2 tipare A si B

1. Macheta este introdusa in tiparul A in pozitie rasturnata(inversa), cu fata inspre partea

inferioara a tiparului;
2. Se realizeaza un jgheab a carui orificiu corespunde conturului ochiului artificial;
3. Partea B a tiparului se aplica peste partea A si este umpluta cu gips
4. Ceara se topeste si este inlocuita cu acrilat; in partea A a tiparului ramane un spatiu gol
( globul ocular).
Proteza din clorura de polivinil si latex

- Nu se utilizeaza frecvent;
- Se recomanda pentru utilizarea pieselor goale in interior sau a pieselor subtiri

Proteza din poliuretani

- proteze estetice
Mijloace de fixare

- Ramele de ochelari; se realizeaza 2 piese

- Fixarea magnetica
- Implanturi endoosoase
PIERDERILE DE SUBSTANTA ORALA
 Pierderile de substanta maxilara

Cauze: traumatice, infectioase,chirurgicale

Indicatii: element de obturatie provizorie pana la interventia chrurgicala; mijloc de protectie

sau contentie a lamboului mucos.

Etape clinico-tehnologice: amprenta (PA standard si alginat), modelul, PA individuala si

oxid de zinc-eugenol/paste termoplastice/elastomeri cu priza lenta, proteza.
Tipuri de proteze:
- imediata: placuta palatina cu obturator din silicon (la pac.dentati
- proteza obturatoare secundara
- Proteza obturatoare definitiva
 Pierderile de substanta mandibulara
Cauze: traumatica, chirurgicala

Scopul protezarii:
- De a evita deplasarea secundara a fragmentelor
- De a mentine fragmentele osoase
- Pastrarea unei ocluzii corecte
- Rol de conformator
Tipuri de proteze:
- de prevenire
- de contentie
- de reducere
- de substituire
 ENDOPROTEZELE

Indicatii: Ramul vertical al mandibulei, ramul orizontal al mandibulei, ATM

Materiale utilizate: Realizate din metacrilat de metil sau aliaje

Tipuri de endoproteze:
- Reconstructia mandibulara prin atele
- Proteze prefabricate
 Tratamentul gnatoprotetic al sechelelor

Factorii care influenteaza tipul de restaurare:

- Sediul rezectiei
- Forma clinica a edentatiei
- Unitatile odonto-parodontale (indicii clinico-biologici)
- Vechimea interventiei chirurgicale
- Varsta pacientului
- aspectul psiho-comportamental
 Indicatii:
1. Hemirezectii
2. Rezectia anterioara
3. Protezarea unei hemirezectii dupa interventia chirurgicala.
 TRATAMENTUL PROTETIC AL FANTELOR
FACIALE
Generalitati: fante labiale, alveolare, palatine si ale valului palatin

Clasificarea fantelor dupa Veau:

1. Diviziuni simple ale valului palatin
2. Diviziunile valului si ale boltii palatine
3. Diviziunile valului si ale boltii asociate cu o fanta labio-alveolara
4. Diviziunile asociate unei fante labio-alveolare bilaterale totale
Tipuri de dispozitive:
- Placi si gutiere de contentie
- Activatoare
- Aparate ortopedice
- Obturatoare provizorii pentru alimentatie si fonatie
- Proteze de acoperire in vederea reabilitarii ocluzale cu caracter temporar
- Dispozitive de contentie
 Obturatoarele velo-palatine

Scopul: de a acoperi esecul chirurgical

Elementele componente ale protezei:
- Conector principal
- Placa palatina
- Piesa obturatoare
- Sei acrilice cu dinti artificiali
- EMSS
Indicatiile obturatoarelor:
- In esecuri chirurgicale
- Situatii clinice in care interventiile chirurgicale nu se pot realiza
- Muschii velari sunt sclerotici, fara posibilitatea de a fi recuperati d.p.d.v. functional

Conceperea obturatoarelor:
1. Arcada superioara dentata
2. Arcada superioara edentata
Tipuri de obturatoare:
1. Obturatoarele dinamice
- obturatorul Suersen pentru despicaturi ale valului palatin;
- obturatorul Schilitsky ( valul palatin scurt, nedivizat)

Elemente componente:
- Conector principal
- Placa palatina
- Prelungirea faringiana- obturatorul
- Seile cu dintii artificiali
- EMSS
2. Obturatoarele interschimbabile;
3. Obturatoarele statice ( obturator al meatului);
4. Obturator pentru alimentarea nou-nascutilor.
 ENDOPROTEZELE PLASICE (PROTEZE DE COMBLARE)
Indicatii:
- scop plastic sau estetic
- asimetrii faciale
- Pierderi de substanta posttraumatice
- Sechele in urma unor rezectii chirurgicale

Scop: de a modifica relieful fetei

Nu au rol functional
Materiale utilizate:
- Rasini acrilice dure
- Nylon
- Elastomeri siliconici: forma compacta, forma alveolara sau geluri siliconice

Etape clinico-tehnologice:
Amprenta
Modelul din gips
Macheta din ceara/pasta de modelat
Verificarea machetei intraoral
Prepararea piesei finale
 PROTEZAREA IN CHIRURGIA
PROPROTETICA
- Imediate
- Secundare
- Definitive