OBIECTIVELE CURSULUI

1. Prezentarea si etapizarea manoperelor clinice si tehnologice in contextul

realizarii protezelor maxilo-faciale

2. Particularizarea acestor etape in functie de caracteristicile anatomice ale
pierderilor de substanta;

3. Clasificarea si descrierea proprietatilor materialelor utilizate in cadrul
fiecarei etape;

n individualizarea etajelor feei un rol deosebit de important este jucat de
de o serie de repere, materializate n 4 linii orizontale amplasate astfel:
1.inseria firelor de pr,
2. arcadele sprncenare,
3. linia ce trece la nivelul subnazal,
4. linia ce trece la nivelul punctelor antropometrice de la nivelul mentonului.
-insertia pielii paroase,
-marginea inferioara a mandibulei

LIMITELE FEEI
REGIUNILE FEEI

1.Regiunea frontal,
2. Regiunea oculo-palpebral,
3. Regiunea nazal,
4. Regiunea genian,
5. Regiunea zigomatic,
6. Regiunea temporal,
7. Regiunea auricular,
8. Regiunea maseterin,
9.Regiunea labial,
10.Regiunea mentonier.
n protezarea maxilo-facial
faciesul este divizat ntr-o serie
de regiuni, caracterizate de o
patologie specific
DEFECTELE MAXILARE
Pierdere de substan
a nivelul regiunii orbitare i
zigomtice.
pierdere de substan la
nivelul regiunii nazale sau
auriculare
Pierderi intinse de substan
Okay et al. 2009
DEFECTELE ALE PALATULUI DUR
Defect alveolar limitat
Defect alveolar unilateral
Defect complet unilateral
Asenta palatului dur
Okay et al. 2009
ETAPELE CLINICO-TEHNOLOGICE DE
REALIZARE A PROTEZELOR MAXILO-FACIALE
1. Amprentarea defectului de substanta

2. Turnarea modelului

3. Prepararea machetelor

4. Prepararea tiparului

5. Procedeul de ambalare

6. Materialele utilizate pentru realizarea protezelor
1. AMPRENTAREA
Materialele de amprenta utilizate in protezarea maxilo-faciala
1. Alginatele cu priza lenta preparate special pentru ortopedie
Avantaj:- reglarea vitezei de priza in functie de temperatura si dilutitie
Dezavantaj:- contin o cantitate mare de trioximetilena

2. Alginatele utilizate in protezele conventionale

3. Hidrocololizii reversibili

4. Polieterii

5. Polisulfidele

6. Polisiloxanii (siliconii de aditie)

7. Poli-vinil-siloxanii (siliconii de condensare)

8. Amprenta optica
MATERIAL Procent Scop
Agar-agar 8-15% sub aciunea cldurii se
lichefiaz,iar la rcire
revin nstare de gel
Sulfat de potasiu 1%
Borax 0,2% Confera rezistenta
Benzoat 0,1% Proprietate
antifungica
Apa 85%
Hidrocoloizii reversibili
Avantaje: - redau cu acuratete marginile defectului
- se adapteaza cu usurinta defectelor tesuturilor dure si moi

Dezavantaje: - hidrofilic- turnarea imediata a modelului max.1 ora
- necesita aparatura speciala

1. AMPRENTAREA
Materialele alginice
Material Procent Proprietati
Na, K alginat 15-20% Materiale de baza
Sulfat de Ca 14-20% Confera
ireversibilitate
Sulfat de potasiu 10% Asigura racirea
amprentei
Sulfat trisodic 2% Asigura timpul de
lucru necesar
inregistrarii
amprentei
Excipienti 50% Confera stabilitate
amprentei
Avantaje: - usurinta in manevrare
Dezavantaj:- nu este foarte fidel
1. AMPRENTAREA
Polieterii

Confera rezistenta crescuta fata de alginat
Timp scazut de lucru
Reproducerea excelenta a detaliilor (Wassel et all 2002)
Polisulfide
Rezistenta crescuta
Usurinta de manevrare
Stabilitate dimensionala scazuta
Miros neplacut
Poli-vinil-siloxan
Polisiloxanul
Usurinta in aplicare prin intermediul seringii
Acuratete de exceptie
Este flexibil necesita sustinerea amprentei
Usurinta in aplicare prin intermediul seringii
Utilizat in realizarea suportului materialelor elastice de amprenta
Amprenta optica
Pregatirea pacientului in vederea amprentarii
Mulajul facial
- Pozitia culcata a bolnavului
- Asigurarea respiratiei
- Limitele amprentei superior
- inferior
- lateral
Priza materialelor de amprenta
- Prepararea alginatului
- Se incepe cu regiunile cele mai inalte, etalindu-se in zonele joase
- Depunerea materialului sectorializat
- Ingrosarea marginilor amprentei
Etalarea gipsului peste materialul de amprenta
Mulajul complet al capului
1. AMPRENTAREA
Mulajele partiale ale fetei
Metode:
1. Lipsa de substanta intereseaza o regiune (nazala, auriculara)

2. Pierderea de substanta are forma retentiva sau comunica larg cu o cavitate
naturala
- Amprenta cavitatii cu un elastomer de silicon
- Realizarea mulajului facial peste aceasta amprenta
1. AMPRENTAREA
2. TURNAREA MODELULUI
Modelul in gips- se utilizeaza gips clasa IV
- consistenta cremoasa
- se aplica prin pensulare,
etalindu-se progresiv
- grosime a stratului de gips de 1 cm
- sectionarea marginilor
- asigurarea stabilitatii
Modelul in ceara ceara dura
- utilizat pentru simplificarea machetei unei proteze faciale
- turnarea cerii strat cu strat
- grosime 0,5 cm, apoi 1 cm
Demulare dupa 24 ore
3. PREPARAREA MACHETELOR
MATERIALE
1. CEARA
2. PASTA DE MODELAJ
-
COMPOZITIE CANTITATE
Ceara simpla 3500 g
Stearina 2000 g
Parafina 500 g
Guma
Dammar
200 g
- Special destinata protezelor
- Pasta pe baza de argila
- Pasta pe baza de uleiuri
3. PREPARAREA TIPARULUI
1. TIPARELE IN GIPS
Indicatii: - utilizat pentru protezele din rasina acrilica
- majoritatea materialelor suple (latex, elastomeri)
Caracteristici: - marginile tiparului depasesc cu 2-3 cm limitele machetei
- protezele din latex se decoleaza proteza dupa uscare; tiparul
se poate refolosi
- elastomerii de siliconi- izolarea cu amoniu cuaternar
- proteza are o forma complexa- tipar cu mai multe piese
2. TIPARELE IN RASINI
3. TIPARELE SEMIELASTICE
Caracteristici: - utilizata doar pentru piesele foarte mici
- sufera o retractie importanta in timpul
polimerizarii
- utilizat cu materialele care polimerizeaza
la rece (latex, elastomeri)
Caracteristici: - construite din elastomerii de silicon
- tipare rezistente la temperaturi de peste 250
0
C
- realizarea unei proteze complexe dintr-un material rigid
4. PROCEDEE DE AMBALARE
1. AMBALAREA PRIN INJECTIE
- ambalarea rasinilor vinilice lichid de consistenta crescuta
- Injectate in tipar,
- Temperatura de fierbere 140-180
0
C
2. AMBALAREA PRIN BURAJ
- Ambalarea rasinilor acrilice
- Plasticitatea scazuta a materialului obliga la utilizarea presiunii mari
- Se umplu partile tiparului apoi se ambaleaza sub presiune
3. AMBALAREA PRIN INDUCTIE LA CALD
-realizarea pieselor goale in interior
- Se utilizeaza un tipar metalic, se umple cu pasta, se cufunda in lichid fierbinte
4. TIPARUL UMEZIT
- realizarea pieselor goale in interior
- utilizat pentru materialele plastice
5. MATERIALE UTILIZATE PENTRU
REALIZAREA PROTEZELOR
CLASIFICAREA
MATERIALELOR
RIGIDE
ELASTICE
Rasina acrilica
autopolimerizabila
Rasina acrilica cu
polimerizare lenta
Rasini acrilice
preformate
Polietilenele
Rasini epoxidice
Rasini acrilice suple
Latex prevulcanizat
Rasini vinilice
Acetatul de polivinil
Elastomerii de silicon
Poliuretanii
O protezare maxilo-faciala reusita implica:

- ncadrarea potrivita a marginilor n tesutul nconjurator
- este identica cu cealalta parte anatomica
- potrivirea locala de culoare, textura cu tesuturile apropiate
- protejarea tesutului acoperit
- confort la purtare
- nu atrage atentie de la sine, are un aspect natural
- rencadrarea pacientului n societate
5. MATERIALE UTILIZATE PENTRU
REALIZAREA PROTEZELOR
RASINILE ACRILICE CU
POLIMERIZARE LENTA
INDICATII:- Protezele obturator imediate
- Protezele maxilo-faciale provizorii
CARACTERISTICI:- polimerizarea se efectueaza la cald
- material dur, rigid, casant
- polimerizare 12 ore, temperatura 80-100
0
C
RASINILE ACRILICE
AUTOPOLIMERIZABILE
INDICATII:- Mijloace de temporizare de contentie in fracturi
- Fixarea elementelor retentive, a endoprotezelor sau a protezelor
plastice
CARACTERISTICI:- textura poroasa
- iritante
- degajare de caldura in timpul polimerizarii
- utilizarea unor foite de polietilena
RASINILE ACRILICE PREFORMATE
INDICATII:- Obtinerea bazelor rigide necesare in protezarea pierderilor de
substanta a maxilarelor
- realizarea placilor obturatoare pentru protezele immediate
- realizarea suporturilor pentru stabilizarea protezelor
plasticefaciale
CARACTERISTICI:- placi de rasina de diferite grosimi
- utilizate pentru a permite aderenta siliconilor la rasina
- aparatul Biostar
POLIETILENELE
INDICATII:- Protezele plasticepentru pierderile de substanta a boltii palatine
CARACTERISTICI:- foite de 3-4 mm grosime
- polimerizarea etilenei la T= 230
0
C, P= 1200 atm
- material translucid
RASINA EPOXIDICA
LATEXUL PREVULCANIZAT
INDICATII:- Realizarea protezelor faciale externe
CARACTERISTICI:- prezinta culori corespunzatoare cu tentele pielii
- isi modifica culoarea in timp
- sufera o contractie de 10 % in timpul polimerizarii
RASINA ACRILICA SUPLA
INDICATII:- Realizarea pieselor cu pereti subtiri
CARACTERISTICI:- lichid laptos ce s ecoaguleaza
- tiparul se poate reutiliza
ELASTOMERII DE SILICON
1. Materiale finite
- Se prezinta sub forma de placi, blocuri
- Utilizate cu scopul de a modifica un relief, sau de servi ca element
de sustinere
2. Gelurile de silicon
- Inlocuiesc pierderile de substanta a partilor moi
3. Se prezinta sub forma de pasta, devin elastici prin polimerizare
- sunt tolerati excelent de catre tesuturi
- rezintenta sporite la caldura, RUV, murdarie
- insolubili in lichide organice
- usor de sterilizat
- rezistenta la rupere deficitara
- dificil de colorat (caracter hidrofug)
4. Clasificare
H.T.V
R.T.V
Cu priza lenta
Cu priza rapida
POLIURETANII
CARACTERISTICI:- consistenta lor atinge toate gradele de suplete
- textura lor imita perfect pe cea a pielii
- se pot adauga coloranti
- stabilitate buna
Pacientul este supus unui examen clinic loco-regional in urma caruia se
constata:

- prezenta defectului oro-facial care cuprinde:
regiunea orbitara stanga,
regiunea geniana stanga
regiunea nazala stanga,

ETAPELE REALIZARII UNEI PROTEZE
FACIALE
ETAPELE REALIZARII UNEI PROTEZE
FACIALE
Aspecte tehnologice de
elaborare a protezei
ETAPELE REALIZARII UNEI PROTEZE
FACIALE
ETAPELE REALIZARII UNEI PROTEZE
FACIALE