UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI

FACULTATEA DE MEDICIN I FARMACIE

SPECIALIZAREA MEDICIN DENTAR

METODE MINIM INVAZIVE

NECESARE N MENINEREA
SNTII ORALE
-7 APRILIE 2016Proiect realizat de :

Dumitrascu Stefan
Dumitrache Adriana
Docan Alina
Hodinitu Anatolie

Ichim Alexandru
Simionescu Simina
Catansus Radion
Jernovoi Vadim
Pruteanu Vasile
Coordonator: CONF. UNIV. DR MARIANA ILIE

ngrijirea stomatologic ar trebui s se concentreze pe

eliminarea a cat mai putin din structura dintelui, a osului
sau esutului. - Dr. Chris Walinski

Conceptul minim invaziv denumit de unii autori - stomatologie

conservativ presupune renunarea la abordarea clasic concentrat
pe construcia cavitii i concentrarea eforturilor pe economia de
esut dentar sntos i pe stimularea remineralizrilor leziunilor
incipiente.

Intervenie stomatologic minim / stomatologie minim invaziv sau

stomatologie conservatoare se bazeaza pe urmatoarele principii:
remineralizarea cariilor incipiente;
reducerea tuturor factorilor etiologici cariogeni pentru a elimina riscul
unor demineralizri sau cavitaii ulterioare;
intervenii chirurgicale minime pentru leziunile carioase cavitare;
controlul bolii (monitorizare).

 Abordarea minim invaziv in tratarea cariilor dentare

inglobeaz stiina detectrii,diagnosticrii, interceptrii si
tratrii cariilor la nivelul microscopic.

Aceast include multe tehnici non-chirurgicale,cat si

conceptul cheie, conform cruia caria dentara trebuie
privit ca o boal infectioas.

 Prin contrast, abordarea chirurgical tradiional, ce

presupune lefuirea i obturarea dintelui, trateaz numai
simptomele afeciunii, nu i cauza, fr a pune accent pe
prevenie i conservare.
Tehnicile moderne de tratament dentar, mai prietenos pentru
pacieni propun ca medicii dentiti :

s prevad apariia cariilor cu mult nainte ca problemele s

apar;
s se concentreze asupra detectrii din timp a afeciunilor
dentare;
s trateze cariile superficiale nainte de apariia cariilor
profunde;
n cadrul tratamentului de restaurare dentar, odat ce cariile
dentare au aprut s foloseasc opiuni de tratament minim
invazive.

Extensia preventiva a cedat locul noii paradigme a

stomatologiei minim invazive, care, in viziunea lui Tyas si
colegii, include noile concepte:
-diagnosticul
timpuriu al
cariei

-clasificarea
cariilor dupa
profunzimea lor
utilizand
radiografiile
-evaluarea riscului
individual la carieinalt, moderat,
scazut

-reducerea
bacteriilor cariogene
si implicit a riscului
viitor de
demineralizare si
cavitare
-oprirea in evolutie
a leziunilor active

-remineralizarea
si monitorizarea
leziunilor noncavitare oprite din
evolutie

-restaurarea
cavitatilor creand
forme de cavitate
cat mai reduse

-monitorizarea
pentru un bun
management al
bolii la intervale
prestabilite

 Si totusi,cat tesut dentar trebuie inlaturat?

Raspunsul este in functie de specificitatea fiecarei leziuni
sau dinte:

-adancimea cavitatii

-vitalitatea pulpara

-vizibilitatea dintelui

-riscul individual la carii

 1.DETECTAREA TIMPURIE A CARIILOR

DENTARE

Detectarea timpurie a leziunilor carioase este doar un

aspect al diagnosticului de carie.Radiografiile si examenul
clinic sunt utilizate in mod obisnuit, dar au aparut si alte
metode.

Unele sunt mai eficiente in detectarea cariilor ocluzale, in

timp ce altele in detectarea celor proximale.Aceste metode
includ:
-laserul fluorescent
cantitativ

-inductie electrica

-laserul fluorescent

-magnificarea prin microscop sau

lentile speciale

-tomografie computerizata
cu fascicul conic (CBCT)

Cele trei localizri ale leziunii carioase

Clasificarea urmrete localizarea cariilor, iar apoi dimensionarea n funcie
de extinderea leziunii.
Clasa 1 n anuri, fisuri pe suprafeele ocluzale
Clasa 2 proximal imediat sub punctele de contact interdentare.
Clasa 3 n treimea cervical a coroanei
Clasificarea este valabil att pentru dinii frontali, ct i laterali.

Cele patru dimensiuni ale leziunilor carioase

Dimensiunea 1 afectare minim a smaltului cand este suficient doar
remineralizarea
Dimensiunea 2 afectare moderat a dentinei. Dup prepararea
cavitii, smalul restant este integru, bine sprijinit de dentin. Dintele
este suficient de rezistent pentru a susine restaurarea
Dimensiunea 3 cavitatea este lrgit. Structura dentar restant este
afectat, cuspizii pot fi fracturai sau pot ceda sub presiunea ocluzal.
Dimensiunea 4 carii extinse cu pierderea unei pri mari din volumul
dintelui.

REMINERALIZAREA
Tratamentul cariei incipiente include terapia de remineralizare, care este
mai eficient in perioada de formare dentar. Esena terapiei de remineralizare const
in compensarea elementelor minerale pierdute in urma demineralizrii.
Principala condiie a terapiei de remineralizare este pstrarea integritatii matricei
organice a smalului.
nainte de realizarea terapiei de remineralizare trebuie inlturate depunerile
dentare, iar dinii supui tratamentului izolai si uscai.
Pentru remineralizare sunt indicate fluoruri (sol. fluorur de sodiu 1-2%;
sol. fluorur de staniu 2-10%), aminofluoruri (sol. Fluoramini 1%; Elmex Fluid,
Elmex Fluorid Gelee, Wybert); lacuri cu fluor (fluorlac; Fluor-Protector, Vivadent;
Duraphat, Rhone Poulenc Rorer); preparatele de calciu (sol. gluconat de calciu 10%,
sol. glicerofosfat de calciu 2,5%) etc.

REMINERALIZAREA
Pentru marirea eficienei terapiei de remineralizare se recomanda :

Prelucrarea smalului cu
soluii diluate de acizi
inaintea aplicrii
preparatelor de
remineralizare

Mrirea temperaturii solutiei

( ridicarea temperaturii cu
1C sporeste precipitarea
mineralelor ) .

Durata curei de remineralizare este

in funcie de evoluia clinic a
focarului de demineralizare. In
cazul evoluiei lente a
demineralizarii sunt suficiente 10
sedine, iar in caz de evolutie rapid
- mai mult de 10 sedinte.

REMINERALIZAREA
Monitorizarea terapiei de remineralizare se realizeaz prin metode clinice
(dispariia maculei carioase, apariia strlucirii suprafeei dentare) si, de asemenea, cu
metode paraclinice (colorimetrica: cu albastru de metilen 1%; transiluminare).
De mentionat c terapia de remineralizare va fi eficient numai atunci cnd
igiena cavitii bucale va fi satisfactoare si regulat, n cazul cariei superficiale, ca
regul, nu se necesit tratament operator, este suficient lefuirea sectorului afectat cu
obinerea unei suprafee netede si aplicarea terapiei de remineralizare.
Metoda impregnrii esuturilor dure dentare este folosit in tratamentul
cariei superficiale, iar in unele cazuri si al cariei medii a dinilor temporari, in special
in perioada resorbiei radiculare.

FLUORIZAREA
Fluorizarea mreste capacitatea dintelui n absorbia ionilor
de Ca si ajut la formarea fluoroapatitei,care se demineralizeaz
la un ph mai mic de 4,5, fat de 5,5 in mod obinuit,crescnd
astfel rezistenta la atacurile acide mai mult decat hidroxiapatit.

SIGILAREA
Sigilarea este o procedur stomatologic simpl si nedureroas prin
care se izoleaz suprafaa dentar de mediul caviatii bucale, cu scopul
de a preveni formarea cariilor; practic, se acoper anurile foarte
adnci de pe suprafaa ocluzal a molarilor si premolarilor, acestea
avnd potenial de reinere a resturilor alimentare ce nu pot fi
indeprtate prin periaj simplu;
Este foarte simplu de realizat (dureaz 10-15 minute), se face intrun mod complet netraumatizant pentru copil;
Dup efectuarea acesteia este bine s se controleze starea
sigilrilor odat la 6 luni si s se completeze zonele in care materialul
de sigilare s-a desprins.

SIGILAREA
INDICATII
Sigilarea este recomandat la 6 luni de la erupia dintelui, pentru dinii cu
reliefuri sau sanuri profunde, in special premolari si molari; acetia apar in
jurul vrstei de 5 - 7 ani, pn la 11 - 14 ani, dar perioada variaz de la un copil
la altul; se sigileaza fiecare dinte, pe msura ce erupe;
Sigilarea se practic atat la dinii temporari ct si la cei permaneni; n
general se sigileaz dinii de lapte ce prezinta un risc foarte crescut de apariie
a cariilor.

SIGILAREA
Materiale utilizate la sigilarea sanurilor si fosetelor:
S-au folosit materiale pe baza de :

- poliuretani;
- cianoacrilai.

Actual se utilizeaz o mare varietate de materiale de sigilare autopolimerizabile si

fotopolimerizabile, printre care:

- rsini metacrilice pe baz de bisfenol A glicidilmetacrilat ;

- uretandimetacrilat (UDMA), nesarjate sau sarjate compozite cu sau fra fluor;
- compomeri;
- cimenturi ionomere de sticl.

SIGILAREA LARGITA (OPR TIP I)

Stomatologia minim invaziv este un concept nou in medicina dentar
pediatric ce combin diagnosticul precoce cu realizarea de preparaii
ultraconservatoare. Sigilarea lrgita (SL) face parte dintre tehnicile moderne
de tratament (obturaii cu sigilant), ultraconservatoare.
Descriere
Cavitatea minima, obinuta prin indeprtarea strict a smalului colorat
printr-o metoda minim invaziv denumit enameloplastie, este obturat cu
sigilant (RDC fluid).
Indicaii
- pacieni cu risc mediu/mare la carie
- marmoraii/demineralizri ocluzale
- cariile ocluzale minime
- anuri si fosete chestionabile, suspecte de a ascunde carii dentinare.

METODE ULTRACONSERVATIVE DE
PREPARARE A CAVITILOR
Scopurile preparaiilor ultraconservative sunt:

- reconturarea anatomiei fisurilor i fosetelor pentru a

avea acces i vizibilitate n cariile situate n smal;

- explorarea cavitii pentru a avea certitudinea

ndeprtrii tuturor zonelor de esut alterat;

- ndeprtarea ultraconservativ, dar complet, a cariilor.

SISTEMUL - AER ABRAZIV

Este o metod veche de 68 de ani,folosit pentru inlaturarea smalului si

dentinei in timpul preparrii cavitilor,prin abrazie folosind energie
cinetic si oxid de Al de 27 m.
Studiile au artat ca tehnic este eficient atunci cand operatorul stabileste
si respect anumii parametri de utilizare cum ar fi-presiunea aerului,
concentraia si granulaia pudrei si volumul rezervorului,volumul sunetului
,unghiul si distana de lucru. Acetia fiind luai in considerarea,gradul de
acceptare al pacientului este foarte bun,elmininandu-se disconfortul
vibraiilor,suprancalzirii si anesteziei.
Cavittile rezultate in urma preparrii cu aer abraziv ,au conturul intern
mult mai rotunjit,aceast creascnd longevitatea restaurarii,reducnd
incindena fracturilor.
Nu poate fi folosit pentru toi pacienii,un risc major-embolismul de
aer,fiind evitat in cazul pacienilor cu alergie la praf,astm bronsic,BPOC,
extracii recente sau alte intervenii chirurgicale, rni deschise, boli
paradontale avansate,aparate ortodontice recent aplicate sau obturaii
subgingivale recente.

SISTEMUL - AER ABRAZIV

Este un sistem neconvenional de preparare a cavitilor care folosete un

jet de aer bogat n particule abrazive adiionate n mod controlat astfel nct
s asigure capacitatea optim de tiere.
Sursa de presiune de aer este dat de un compresor care poate fi integrat n
aparat sau poate fi utilizat aerul comprimat al unitului dentar. Ca particule
abrazive este folosit pulberea de oxid de AL care este o pulbere stabil
netoxic a crei duritate este puin mai mic dect a diamantului, iar
culoarea sa gri o face s fie deosebit de esuturile dentare i astfel s poat
fi uor ndeprtat.

Indicaiile metodei:
- Tratamentul leziunilor necarioase
- Prepararea cavitilor mici pentru
tehnici adezive
- Sablarea feei interne a
incrustaiilor de porelan n vederea
adeziunii
- Prepararea suprafeelor pentru
sigilare

Contraindicaii:
- Prepararea cavitilor mari
- Prepararea cavitilor pentru
amalgam
- Tratamentul cariilor
profunde cu dentin alterat

SONO ABRAZIUNEA
Se bazeaz pe utilizarea micrilor oscilatorii n locul celei de rotaie
tradiional. Exist o serie de piese de mn contraunghi (sistemul
EVA) ce utilizeaz acest tip de micri utilizate pentru preparaii
speciale:
- finisarea pragului gingival
- bizotarea marginilor preparaiei
- finisarea i lustruirea obturaiilor
Sistemul Sonicsys Ka Vo prezint capete active cilindrice
angulate pentru prepararea tip tunel, fiind active doar n poriunea
anterioar.

SONO ABRAZIUNEA
Avantaje:
Instrumentele sonoabrazive permit o preparaie precis a defectului;
Rezult caviti cu margini nete, bine conturate, n 79-100% din
preparaii rezult margini de smal perfecte, dup cum au artat
studiile n vivo i n vitro;
Folosite n apropierea dintelui vecin fr pericolul de a-l leza;
Forma cavitii este adecvat procesului carios (minicasete, tunel);

Indicaii:
Caviti mici la prima prezentare (obturare), situate aproximal, la

dinii frontali i laterali pentru obturaii adezive;

Preparaii marginale pentru coroane i faete;
Prepararea marginilor cavitii pentru inlay, onlay.

LASERUL
Este un sistem de generare de unde electromagnetice luminoase, cu o densitate
electromagnetic mare i cu o lungime de und caracteristic ce variaz de la

spectrul de infrarou la vizibil sau ultrascurte.

Pentru profilaxia si tratamentul cariei incipiente se utilizeaza laserul heliuneon, care poate :

Amplifica actiunea preparatelor cariostatice,

Micsoreaz solubilitatea si permeabilitatea smaltului,
Mari densitatea stratului superficial al smaltului,
Activa sistemele enzimatice ale pulpei etc.

Razele laserului sunt orientate intre ecuator si coletul dintelui timp de 2-3
sec, pe suprafeele orala si vestibular consecutiv. Durat unei cure constituie
60-90 sec. La gradul I de activitate a cariei sunt indicate 5 sedine (zilnic), la
gradul II - 2 cure a cate 10 sedine, iar la gradul III - 3 cure a cate 10 sedine.

LASERUL
Mecanismele de aciune sunt:
-

Fototermic (laserele ultraviolete), care produce ablaie datorit energiei mari

ce disloc moleculele materiei datorit lungimii de und mic a radiaiei

Termic i acustic (laserele infraroii) care au radiaii cu lungime de und

mare deci energia mic nu poate disocia legturile moleculare, se produce o
vibraie care produce cldur ce determin o rupere a legturilor moleculare mai
slabe;

Avantaje:
-

Diminuarea stresului operator

Diminuarea durerii

Eliminarea discomfortului acustic

Sacrificiul minim

Precizia contururilor preparaiei

Sterilizarea dentinei datorit efectului termic

 Metode mecano-chimice
Dupa aparitia si eliminarea ulterioara a

sistemului Caridex
in anii 70,tehnicile mecano-chimice au fost revitalizate
prin comercializarea gelului Cariosolv in anii 90.Gelul pe
baza de hipoclorit de sodiu si amino acizi asista la
inlaturarea mecano-chimica a dentinei afectate,fara
utlizarea instrumentarului de taiere,utilizand perii speciale
din nylon si instrumente de unica folosinta din plastic
pentru abrazarea tesutului infectat.

Tipuri de preparatii minim

invazive

Relaia dintre clasificarea Black i cea modern Clasa 1, dimensiunea 1 (#1.1) Nu

are echivalent
Clasa 1, dimensiunea 1 (#1.1) marmoratii

Restaurri preventive rinice (PRR).

Avantajele PRR

a. conservarea structurilor dentare,

b. protejarea anurilor i fosetelor rmase

c. reducerea riscului de percolare.

Etape
a. Frez diamantat par foarte fin
b. Turatie mare, racire

c. Se ndeprteaz dentina infectata de pe pereii cavitii

d. Nu se indeparteaza dentina afectata podea
e. Marginile de smal trebuie s fie integre, fr microfisuri.

RESTAURRI ART
(tratament restaurator atraumatic)
ART se refer la situaii n care leziunea dentinar este accesibil sau se poate crea
acces cu instrumentar de mn. Aceasta tehnica implic numai ndeprtarea
esuturilor moi, cu instrumente de mn, urmat de obturarea cu material restaurativ
adeziv a cavitii curate i a anurilor i fisurilor asociate.Glasionomerii sunt
materialele indicate in Tehnica.

Avantajele ART sunt:

Preparare minim - Se ndeprteaz numai esuturile moi, dentina

demineralizat i smalul friabil, fr instrumentar rotativ.
anurile i fosetele pot fi obturate i sigilate.
Nu exist durere (sau este minim), de aceea nu este nevoie de anestezie local.
Anxietatea gsit adesea n metoda tradiional aici este minim.
Se folosesc numai instrumente uor de gsit, relativ ieftine, deci controlul
infeciei este direct i simplu.
Costul este relativ sczut.

CLASA 2, DIMENSIUNEA 1 (# 2.1.)

TUNELIZAREA

Cnd leziunea n smal se gsete la o profunzime de cel puin 2,5 mm n sens ocluzo
gingival, cea mai simpl i conservatoare abordare este prin foseta ocluzal,
medial de creasta marginal, aa numita tunelizare.

Accesul iniial trebuie s fie minim, pentru a conserva structura dentar. Accesul se
face ca i cnd s-ar realiza o cavitate ocluzal, de clasa I-a

Accesul se face cu lup i iluminare bun, cu o frez diamantat globular mic,

lsnd creasta marginal de minim 2 mm lime.

CLASA 2, DIMENSIUNEA 1 (# 2.1.)

TUNELIZAREA
Avantajele metodei:

Creasta de smal rmne intact, rezistena cuspizilor este pstrat;

Punctele de contact iniiale se menin;

Se reduce formarea microfisurilor proximale deoarece preparaia nu intereseaz

smalul proximal sau cervical, deci nu produce nici lezarea gingiei;

Fluorul eliberat de cimentul cu ionomer de sticl realizeaz o barier artificial

pentru dentin mpotriva oricrei difuziuni a bacteriilor i poate realiza
remineralizarea leziunii;

Dinii vecini nu sunt lezai n timpul preparrii, ceea ce se ntmpl deseori n

timpul preparrii standard;

Rezultatul este mult mai estetic.

CLASA 2, DIMENSIUNEA 1 (# 2.1.)

TUNELIZAREA
Dezavantajele metodei:

Necesit o mare dexteritate n preparare i n folosirea

tehnicilor de microtiere;

ntr-o preparare defectuoas se poate submina creasta

marginal, provocnd fractura smalului dup un timp;

Accesul inadecvat poate s nu evidenieze toat dentina

ramolit, n special n cavitile distale ale molarilor.

CONCLUZII
Noile tehnici,materiale si metode din stomatologie ne
ofera capacitatea de a oferi servicii si o grij mai bun si de
durat pentru pacienii notri, mai ales cnd folosim
conceptele dentisticii minim invazive.Viitorul promite
evolutia spre o abordare preventiv mai semnificativ,
facilitat de apariia de noi tehnici de diagnostic si tratament.
Reducnd trauma asupra dintelui prin detectarea timpurie
a cariilor,folosirea unor metode de inlaturarea a esutului
afectat mult mai blande,renunarea la conceptul de extensie
preveniva si reducerea la minim a indepartarii esutului
sntos ,toate aceste metode noi ne ajut s avem o mai bun
relatie cu pacienii notri si cu sigurana ar primi si deplina
aprobarea a lui GV Black.

V MULUMIM !