Sunteți pe pagina 1din 7

ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE

Astzi se cunosc circa 400 de teorii referitor la geneza cariei dentare, cele
mai vechi i cunoscute de specialiti sunt teoriile de genez ale lui Miller, Gottlieb,
Eintin, Scharz i Martin. n dezvoltarea cariei dentare intervin simultan urmtoarele
grupe de factori:
1) Dereglri n structura i mineralizarea smalului. Aici smalul este mai puin
rezistent la aciunea diferitor factori locali. Aceste schimbri se datoreaz:
a) condiiilor de dezvoltare intrauterin a ftului (starea sntii mamei);
b) condiiilor de dezvoltare n primii ani de via(starea sntii copilului i
dezvoltarea lui);
c) ereditii ( dup mam sau tat) , factorilor genetici care determin structura
maxilarelor, dinilor, rezistena fa de carie;
2) Raia alimentar cu preponderen cariogen - ntrebuinarea n cantiti mari a
glucidelor. Abuzul de dulciuri contribuie la scderea capacitii remineralizatoare a
salivei, are loc decalcinarea smalului, se deregleaz homeostazia smalului, se
micoreaz cantitatea substanei anorganice.
3) Streptococii cariogeni, capabili de a forma depuneri moi, n care are loc
transformarea glucidelor n acizi. Placa bacterian.
4)Saliva, i anume cantitatea i calitatea ei. De obicei, xerostomia este nsoit de
carie multipl.
5) Fluorul (insuficiena lui).

La originea cariei dentare sunt trei factori, dup Keys i Krichevski :

susceptibilitatea dintelui (terenul) i mediul bucal;

microflora bucal placa bacterian;

substratul alimentar fermentabil;

Koning mai adaog nc un factor la originea cariei dentare, care l considerm


foarte important timpul.
In etiologia cariei dentare au fost incriminati factori multiplii de origine interna sau
externa organismului. Desi in anumite situatii cu manifestari clinice particulare rolul
factorilor interni nu poate fi negat, in majoritatea covarsitoare a cazurilor, caria
dentara apare fara echivoc ca rezultat al actiunii unor factori externi.
Explicarea mecanismului de producere a cariei dentare a adus in discutie
numeroase ipoteze, dar numai un numar restrans au infruntat trecerea timpului, in
pofida faptului ca nici una dintre ele nu ofera singura argumente suficient de
convingatoare. Aceste ipoteze sunt: ipoteza chimico-parazitara, ipoteza proteolitica
si ipoteza proteolizei-chelatiunii.
Studii clinice si experimentale din ultimele decenii acrediteaza insa ideea ca un
fenomen atat de complex cum este caria dentara, depinde de factori cauzali
multipli, care trebuie sa actioneze simultan pentru declansarea procesului de
imbolnavire, ceea ce duce la ipoteza unei triade de factori etiologici: terenul, flora
microbiana si alimentatia.

1. Terenul favorabi

a. Calitatea smaltului dentar

Rezistenta smaltului dentar fata de carie este, in buna parte, conditionata de


structura sa, care este determinata la randul ei, pe de o parte de influentele ce s-au
exercitat asupra dintelui in perioada de dezvoltare, iar pe de alta parte de
influentele exogene si endogene exercitate asupra dintelui adult.
Instalarea unor tulburari metabolice produse de o alimentatie nerationala sau boli
intercurente, pot avea o serie de repercusiuni asupra germenului dentar in formare
la fat, in cazul gravidei, sau asupra dezvoltarii si mineralizarii dintilor permanenti in
cazul copilului.

Consecinta acestora este o structurare deficitara a tesuturilor dure dentare in


dispunerea cristalelor de hidroxilapatita din smalt si din dentina, intr-o arhitectura
modificata fata de cea normala (displazii) si cu micsorarea continutului de saruri
minerale, concomitent cu cresterea cantitatii de tesut organic (hipoplazii).
Perturbarea formarii matricei organice a smaltului apare in diverse situatii
patologice, cum ar fi: carenta in vitamina A, carenta in vitamina C, rolul
oligoelementelor, principiile nutritive (glucide, proteine, lipide), bolile infectocontagioase.
Perturbarea mineralizarii matricei smaltului: carenta in calciu si fosfor, raportul
calciu-fosfat din alimentatie, rolul fluorului, carenta in vitamina D sau dereglari
hormonale

b.
cariogena

Microflora bucala

Prin temperatura, pH-ul, marea varietate de substraturi nutritive si conditiile de


aero- sau anaerobioza, cavitatea bucala asigura conditii ideale de viata si
multiplicare pentru microorganisme.
Astfel, la nivelul dentinei cariate s-au pus in evidenta bacterii acidofile si anume:
lactobacili, streptococi, precum si alte microorganisme intr-o proportie mai redusa.

Microorganismele saprofite obisnuite ale cavitatii bucale provoaca aparitia


proceselor carioase daca se pastreaza un regim alimentar cariogen.
c. Placa bacteriana constituie un sistem ecologic microbian viguros, bine adaptat
mediului sau, avand o activitate metabolica intensa, sistem care se prezinta sub
forma unui strat mucoglicoproteic, puternic aderent de suprafata dintelui. Acest
sistem prezinta un important potential patogenic, atat pentru smalt, cat si pentru
parodontiul marginal.

Teoriile mecanismelor externe in geneza cariei dentare


a. Teoria chimico-parazitara: potrivit acestei teorii enuntate de MILLER, caria
dentara incepe la suprafata smaltului printr-o demineralizare produsa de acizii
organici de fermentatie, rezultati in urma actiunii enzimatice a microorganismelor
acidogene asupra hidrocarbonatelor din alimentatie.

b. Teoria proteolitica sustine ca mecanismul de producere a cariei consta intr-un


proces initial de dezagregare a substantei organice din tesuturile dure dentare, ca
urmare a patrunderii microorganismelor proteolitice din flora saprofita bucala, in
profunzimea smaltului si in dentina.
Declansarea atacului cariogen in smalt ar avea loc de-a lungul zonelor cu un
continut bogat in substante organice, cum sunt tecile prismelor, substanta
interprismatica, lamele, fisurile, smocurile smaltului.
Liza substantei organice da nastere unor spatii microscopice care permit
patrunderea microorganismelor acidogene responsabile de demineralizare si
prabusirea prismelor de smalt, cu formarea cavitatii carioase.
Teorie moderna
c. Teoria proteolizei-chelatiunii considera caria drept efect al demineralizarii
tesuturilor dentare prin intermediul reactiilor de chelare. Prin chelatiune se intelege
o reactie fizico-chimica intre ioni metalici, radicali organici si anorganici cu
formarea, independent de pH-ul local, a unor combinatii complexe in care ionul
metalic este legat stabil.
Noutatea pe care a adus-o teoria chelatiunii este aceea ca ea a dovedit posibilitatea
demineralizarii tesuturilor dure dentare si in alte conditii de pH decat cele acide.
Astfel, multi chelatori din saliva sau placa bacteriana pot scoate ioni de calciu din
smalt, chiar la un pH neutru sau alcalin. Reactia de chelare de fapt, se produce
indiferent de pH-ul mediului ambiant.

Teoriile interne
a.Teoria organotrop : consider dintele ca fiind o membran semipermeabil care
dirijeaz schimburile hidroelectrolitice ntre saliv i mediul pulpar. Teoria susine c
ar exista un factor de reconstrucie care mpiedic pierderea fosfatului de calciu din
smal. Conform acestei teorii caria apare prin demineralizare i proteoliz doar cnd
se perturb echilibrul schimburilor saliv-dinte-pulp.

b.Teoria enzimatic : efectul demineralizant este determinat n principal de


activarea fosfatazei alcaline; activarea enzimei se produce datorit inversrii
raportului fluor/magneziu atunci cnd exist n organism stri patologice generale
sau leziuni ale SNC. Aceast teorie ar explica i evoluia demineralizrii mai nti n
dentin i apoi spre smal.

c.Teoria neurodistrofic : datorit tulburrilor aprute la nivelul centrilor nervoi se


produce distrofia odontoblatilor cu dezechilibre locale care duc la creterea
concentraiei de magneziu, pierderea de calciu i grupri fosfat, scderea
concentraiei locale a aminoacizilor. Distrofia odontoblatilor ar fi perceput ca o
sensibilitate la cald i dulce care precede apariia cavitii carioase. Exist autori
care numesc caria necroz neurodistrofic.

d.Teoria reflex : exist un dezechilibru osmotic care duce la apariia de gradiente


osmotice i cureni osmotici care produc dezintegrarea smalului i preluarea
substanelor eliberate n circulaia general.

e.Teoria biochimic : excesul de glucide alimentare consum pentru metabolizare


vitamina B1. Lipsa acestei vitamine duce la acumularea de acizi cu efect
demineralizant. Aceast teorie a fost infirmat de un test efectuat pe un grup de
subieci cu alimentaie srac n vitamina B1.

f.Teoria discolagenozei : exist tulburri de formare a colagenului care duc la


depolimerizarea precoce a acestor fibre cu apariia cariei n dentin.

Din cele prezentate putem concluziona c factorul microbian are un rol esenial n
producerea cariei.
Teste si date experimentale
Testele efectuate pe animale gnotobiotice confirm acest fapt. Animalele
gnotobiotice sunt crescute n condiii de asepsie riguroas i chiar dac primesc o
alimentaie bogat n glucide nu dezvolt procese carioase.

Infectarea oarecilor de laborator germ-free i a hamsterilor normali cu S.


mutans induce apariia cariilor.

Dup producerea cariilor la animalele de experien, S. mutans poate fi izolat


din leziunea carioas i poate fi cultivat n cultur pur.

La pacienii cu carii s-au determinat niveluri crescute ale anticorpilor anti-S.


mutans.

Experimental imunizarea animalelor de experien contra glucozil-transferazei i


antigenelor proteice a protejat animalele contra cariilor.

Experimental, la 2-3 minute dup introducerea n gur a unei soluii care conine
glucoz sau sucroz, pH-ul din placa dentar scade de la 6,5 la 5. Se consider c
decalcifierea smalului dentar ncepe la un pH de 5,5.

Experimental s-au produs IgAs salivare contra S. mutans prin ingerarea zilnic
a unor capsule care conineau cantiti standard de germeni. Titrul acestor anticorpi
a sczut rapid, ceea ce a sugerat c rspunsului imun la nivelul mucoaselor, spre
deosebire de rspunsul imun sistemic, i lipsete memoria imunologic.
Este posibil ca IgAs s acioneze protectiv prin inhibarea aderenei bacteriene
la smalul dentar. Eficiena acestui mecanism este dovedit prin frecvena mic a
cariilor pe suprafeele expuse ale dinilor, acolo unde IgAs salivare ajung cu mare

uurin. n schimb IgAs salivare ajung cu dificultate n locurile unde apar de obicei
cariile, cum este zona de colet.
Laptele matern este o surs de leucocite i anticorpi pentru sugari. Laptele conine
IgAs, factorii sistemului complement, PMN i MF funcionale, care fagociteaz i
distrug bacteriile. Este cunoscut c sugarii hrnii natural sunt mai puin susceptibili
la infecii dect cei hrnii cu lapte praf. Este de presupus c laptele matern conine
i IgAs contra S. mutans, care ar putea influena colonizarea cavitii bucale cu
aceast bacterie.
n serul copiilor i adulilor s-au gsit IgG, IgM i IgA contra unei varieti de
antigene ale S. mutans, n special contra glucozil-transferazei i antigenului proteic
I/II. Titrul anticorpilor a fost crescut la pacienii cu carii numeroase i netratate.
Studiile prospective au artat c apariia de noi carii se nsoete de o cretere
uoar a IgG i IgM serice contra S. mutans.

Ministerul Sntii al Republicii Moldova


Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae Testemianu

Catedra: Stomatologie terapeutica


eful catedrei: d.h..m, profesor universitar Gheorghe Nicolau

Referat:

Tema:Date moderne referitor la etiologia si


patogenia cariei

Conducatorul grupei:conferentiar univ.Eni Lidia


Elaborat:studenta an 5 gr.3504 Baciu Valentina

Chiinu 2015

Bibliografie:
1.Borovski E. Stomatologie terapeutic. Chiinu: Lumina. 1990.
2. Alexei Terehov, Corneliu Nstase, Gheorghe Nicolau, Valentina Nicolaiciuc
Odontologie. Practic modern Iai : Nasticor.
3. ELEMENTE DE FIZIOPATOLOGIE I IMUNOPATOLOGIE A ESUTURILOR
BUCODENTARE www.lsmdb.ro
4.www.library.usmf.md
5. https://lecturicudinti.wordpress.com//