Asociaia Naional de

Stomatologie Pediatric
din Romnia

Caria severa timpurie in dentatia

primara

Sef lucrari dr. Dana Cristiana

Maxim

Sntatea este lupta acerb pentru plenitudinea vieii.

Piet Hein
Contrar optimismului afirmativ al eradicrii acesteia, boala
carioas continu s afecteze o majoritate pregnant a
populaiei globului, ndeosebi a populaiei pediatrice.

Aceast entitate clinic infecioas preponderant familial

cu expresie ntrziat dup cum o definea Wei (1988),
afecteaz chiar i n rile industrializate calitatea vieii
copilului, a adolescentului sau a adultului tnr, avnd o
rezonan variabil la nivel de micro i macrosistem.
 Dei n rile dezvoltate vest-europene i
Caria dinilor temporari reprezint o
nord-americane, prevalena carial a sczut
form frecvent de mbolnvire,
semnificativ pentru unele segmente
constituind una din problemele
populaionale, implicit i pentru cele
stomatologice importante cu care se
pediatrice, ca urmare a motivrii i
confrunt copilul precolar, att prin
optimizrii socio-culturale i educaionale
implicaiile directe, ct i prin poteniale
corelativ cu difuzia unor strategii variate de
consecine asupra dinilor permaneni
fluorizare, exist totui n continuare
succesionali sau de completare, cu
suspiciunea unei supraevaluri a acestei
rezonan asupra dezvoltrii ulterioare a
regresii, sau a unor evaluri epidemiologice
aparatului dento-maxilar.
incomplete sau neconcludente.
 Exista inca tendine de minimalizare a relevanei D.T.
dei...
n perioada de vrst 3-5 ani i au originea majoritatea
problemelor pacientului adolescent i adult tnr privind:
durerea dentar
frica, anxietatea, fobia dentar
demodularea comportamental versus cabinetul
stomatologic
dizarmonii dento-alveolare i A..D.M.
implicaii psiho-estetice i psiho -sociale
 Terminologie
baby bottle tooth decay, nursing caries,
nursing bottle syndrome. Prolonged nursing
habit caries, bottle mouth caries, black teeth
of the very young, tooth cleaning neglect,
sugared-tea caries, sweet-tea caries
Termenul de carie de biberon (baby
bottle tooth decay-1995 Healtyh mothers,
Healthy Babies Coalition
Varsta(luni)
Definitii-ECC-SECC
ECC
<12 1 sau mai multe suprafete
cariate, obturate sau absente
(datorita cariei)
12-23 1 sau mai multe suprafete
cariate, obturate sau absente
(datorita cariei)
24-35 1 sau mai multe suprafete
cariate, obturate sau absente
(datorita cariei)
36-47
1 sau mai multe suprafete
cariate, obturate sau absente
(datorita cariei)
48-59
1 sau mai multe suprafete
cariate obturate sau absente
(datorita cariei)
60-71
1 sau mai multe suprafete
S-ECC
1 sau mai multe suprafete
netede, cariate, obturate sau
absente (datorita cariei)
1 sau mai multe suprafete
netede cariate, obturate sau
absente (datorita cariei)
1 sau mai multe suprafete
netede cariate, obturate sau
absente (datorita cariei)
1 sau mai multe suprafete
netede cariate,obturate sau
absente (datorita cariei) pe
frontalii superiori temporary
sau scor dmfs>4
1 sau mai multe suprafete
netede cariate, obturate sau
absente (datorita cariei) pe
frontalii superiori temporari
sau scor dmfs>5
1 sau mai multe suprafete
 Tendine demografice actuale ale
cariei severe timpurii
Prevalenta cariei severe timpurii la dintii temporari
Romnia 685 copii-0-71 luni, 40,29% Munteanu si col.-Romania
Bucuresti (2002-06)
Is Balan si col.-Romania/Iasi (1998-99)-264-2,6-6,5 ani-
11,4%
Australia/Brisbane (2006) 125 copii, <4 ani, 94%

Alaska, 60% dintre copiii <5 ani (Rockwille, 2002)

Japonia lot de copii in varsta de 18 luni , 13,7%, mediul rural
- 6,4% la 2,6 ani (leziuni cavitare) (Tsobuchi si col.,
1994)
Italia/Roma- lot copii 954, varsta 1-6 ani, 19,7% (ECC), 9,85%
(SECC)
 Caria n dentaia primar - Epidemiologie i etic

risc - prin progresie foarte rapid

predicie carial n dentaia permanent
Factor de
predictor al fricii i anxietii dentare
demodulri comportamentale remanente n timp
(Skaret - 1999)

Problem oral
de
somatic
sntate general
non-somatic
Tendine ale progresiei cariale n dentaia primar

progresie corelat cu etapa de vrst

v. de 11-16 l. (Brown, 1985)
fereastra de infeciozitate v. de 19-31 l. (Tinanoff, OSullivan, 1994)

prevalena leziunilor necavitare la 1,6 2,6 ani

prevalena leziunilor cavitare 5 ani (Grindefjord, Koch )

progresie mai rapid n dentaia primar n raport cu dentaia permanent

64% din leziuni necavitare la vrsta de 2 ani

progreseaz ctre caviti ntr-un an!
(Mejre, 1999)
Tendine ale progresiei cariale n dentaia primar

Predictori cariali (Grindefjord 2000, Hjern et al. - 2001):

socio-economic
statutul cultural
educaional
naional
populaional
zonal

individual

factorul de mediu
 Determinani ai cariei severe timpurii

obiceiuri de diet
bacterii cariogene
factori socio-demografici

Obiceiuri de diet
frecvent
utilizarea biberonului prelungit
mai ales nocturn
coninutul biberonului (Wendt - 1996)

utilizare snacks-uri
 Bacteriile cariogene
matern
Streptococcul mutans salivar predictor sau
copil
marker al riscului carial (Berkowitz, Grindefjard - 1996)

Lactobacilul acidofil

Factori
demografici
socio-economici Factori de influen eseniali
educaionali (Plotzitza, Kneist)

medicaia + prini anxioi, hiperprotectivi = factor

de risc carial mai mare dect nsi boala carioas
 Cauzalitate i impact n dezvoltarea cariei severe timpurii.
(Mac Mahon, Trichopoulos - 1996)
Afeciuni ORL

Probleme de somn

(Di)stress n familie

Consum de zahr crescut Igien oral precar

-biberon nocturn-

Placa
Diet bacterian + Factorul timp
- momentul aciunii
Teren - durat
gazd
- frecven
 Factori determinanti
Flora microbiana
La nastere cavitatea orala a copilului este sterila
(Iliescu si Gafar, 2003, Luca, 2003).
Procesul de populare cu microorganisme-
contaminare pasiva-mama-alimente-lapte-apa si
de la saliva persoanelor din imediata apropiere a
copilului.(Tinanoff si col., 2002, Luca, 2003)
Saliva este mediul de transmitere , iar obiectele
folosite pentru alimentatie, sarutarile, degetele
contaminate, suzeta spalata, in gura mamei
printre altele, sunt intermediare de inoculare
bacteriana.(Casaretto si col. 2000)
 Factori determinanti
Flora microbiana
Streptococcus mutans- fereastra de
infectiozitate 19-31 luni (Tinanoff si
OSullivan, 1997)
Scardovia Wigsiae-bacterie anaeroba (Tanner
si col.2011)
Veillonella parvula (Tanner si col.2011)
Streptococus cristatus (Tanner si col.2011)
Actinomyces gerensceriae (Tanner si col.2011)
 Factori determinanti
Calitatea structurilor dentare
Smaltul dintilor recenti este imatur si este foarte
susceptibil la carie pana la maturarea sa finala;
Procesul de maturare a smaltului continua dupa eruptia
dintelui si astfel, in timp, dintele devine mai susceptibil la
carie;
Nasterea prematura, greutatea mica la nastere, deficientele
nutriotionale;
Copiii ale caror mame au avut sarcina cu probleme sau
care au avut nastere dificila;
Complicatii in timpul sarcinii:diabet, boli renale, infectii
virale sau bacteriene (Peretz si Kafka, 1997)
 Factorii determinanti
Substratul alimentar ferementabil
Laptele: capacitate cariogena prin
continutul mare de lactoza, care prin
degradare si formare de glucan, ajuta la
fixarea in cavitatea orala a
microorganismelor, si in acelasi timp la
scaderea ph-ului. (Hallonsten si col., 1995)
In conditiile in care favorizeaza aparitia
cariei, laptele uman, poate fi mai cariogen
decat laptele de vaca, datorita continutului
mai mare de lactoza -7%, fata de 4,
 Factorii determinanti
Substratul alimentar ferementabil
Sucurile naturale de fructe si bauturile
racoritoare: contin o cantitate mare de
sucroza si au ph scazut (ph=3-4), care
prezinta un potential eroziv si un efect
cariogen (Grawe si col.2004)
Folosirea exagerata a sucurilor de fructe si
a bauturilor racoritoare in combinatie cu o
activitate de remineralizare
necorespunzatoare a salivei poate duce la un
proces predominant de demineralizare a smatului
 Factorii determinanti
Substratul alimentar ferementabil
Medicamentele indulcite: copii cu afectiuni
generale cronice, care fac tratamente de
lunga durata cu medicamente sub forma
lichida. (Silva si Santos, 1994)
1991- primul caz de carie de biberon-asociat
de administrarea terapiei anti-Hiv(Gehrke
si Johnsen)
La copiii cu boli cronice, indicele dmfs este
de 4 ori mai mare, comparativ cu cel intanit
la copiii sanatosi. (Roberts si Roberts, 1979)
 Factorii de risc
Factori socio-economici
Nivelulde educatie al parintilor
Statusul ocupational al mamei
Statusul socio-economic
Varsta mamei la nasterea copilului
 Factorii de risc
Factori comportamentali
Alaptatul in timpul noptii: evitarea alaptatului in
timpul noptii dupa inceperea eruptiei dintilor
temporari. ( AAPD, 2013-2014)
Continutul indulcit al biberonului

Durata hranirii cu biberonul

Folosirea biberonului pentru a adormi
copilul
Mestecarea hranei copilului de catre parinti
Consumul de bauturi racoritoare indulcite
cu zahar
 Factorii de risc
Obiceiurile de igiena orala
Varsta la care s-a inceput periajul dentar al
copilului;
Frecventa periajului dentar;
Modul in care se efectueaza periajul dentar.
 Efectele cariei severe timpurii
asupra dezvoltrii arcadelor

Prevalena Caria
carial n dentaia complicat a
Leziunea
temporar Caria m2t
necavitar predictor de risc m2t
predictor pentru
predictor carial
caria fisural carial i predictor de risc
(Helfenstein)
timpurie a M1p parodontal M1p sindrom dentar
(Raadal, Espelied) Turner (P2)
 Tipare cariale n dentaia primar
Variabile i inconstante:
necavitar
tipar obinuit
cavitar
tipare atipice
caria de biberon
sindromul de suzet(Mugrier)
caria rampant

caria grefat pe hipoplazii caria circular Stein

carii ale copilului dizabilitati:

carii dezvoltate pe despicturi labio-maxilo-palatine

carii la copii cu afeciuni sistemice i medicaii de
durat
 Caria de biberon

tipar carial atipic sever (Jacobi, 1862)

debut foarte timpuriu
implicarea mai multor tipare dentare conform
ordinii de erupie
iniial respectarea marginii incizale
respectarea frontalilor mandibulari
evoluie secvenial foarte rapid, asimptomatic
(Berkowitz)
 Efectele cariei severe
timpurii asupra
dezvoltrii arcadelor

Pierderea prematur a molarilor temporari

deficit n dezvoltarea tridimensional a arcadelor

dento-alveolare
incongruene dento-alveolare secundare n dentaia
permanent
anomalii ale dinilor permaneni: de poziie i sediu -
mai frecvent la nivel Cp i P (Seipel, 1946; Rnnerman,
Thilander, 1977; Northway, 2000)
 Caria de biberon

Secvenializare

infectare primar

acumulare secundar de carbohidrai

demineralizarea leziunilor necavitare i cavitare

afectare pulpar

resturi radiculare

pierderi dentare premature

 Manifestari clinice-caria de
biberon
Debutul bolii: imaturitatea dintilor erupti
favorizeaza grefarea procesului de carie;
(Mathewson si Primosch, 1995)
Primele leziuni: 20-22 luni ( Luca, 2003), in
timp ce dupa altii, leziunile carioase devin
evidente clinic la varste cuprinse intre 12 si
16 luni (Ramos-Gomez si col., 2002), sau
chiar la varsta de 10 luni (Msfer, 2006)
 Manifestari clinice

Localizarea leziunilor carioase:

cronologia eruptiei dintilor
temporari;
durata obiceiurilor vicioase;
tiparul muscular al suptului .
 Manifestari clinice
Cei mai afectati dinti sunt incisivii centrali
superiori;
Incisivii inferiori sunt mai putin susceptibili
la atacul carios, datorita protectiei oferite
de partile moi (buza inferioara, limba) si de
vecinatatea orificiilor glandelor
submandibulare si sublinguale. (Luca, 2003)
La nivelul dintilor frontali, leziunile sunt
localizate in general pe suprafetele netede,
(Luca, 2003), pe fetele vestibulare sau orale,
(Luca, 2003)
 Manifestari clinice
La nivelul molarilor : leziunile sunt localizate atat
pe suprafetele netede, vestibulare si orale, cat si pe
suprafetele ocluzale in santuri si fosete.
Pana la 2 ani si jumatate: fetele netede ale
incisivilor superiori si fetele ocluzale ale primilor
molari.
Pana la 3 ani si jumatate: cariile progreseaza pe
fetele netede ale caninilor superiori si fetele
ocluzale ale molarilor doi temporari.
Pana la varsta de 5 ani: sunt afectate suprafetele
proximale ale tuturor molarilor temporari.
 Manifestari clinice
Simetria leziunilor carioase:
simetrice/asimetrice.
Simptomalogie
Simptomatologia subiectiva poate fi stearsa
sau minima.
In stadiul initial prezenta petelor albe de
demineralizare sunt greu de observat de
catre parinti.
Ulterior simptomatologia devine
zgomotoasa, cand apar complicatii grave.
 Manifestari clinice
Evolutia leziunilor carioase
Stadiul I
Aparitia cariilor incipiente la nivelul
suprafetelor netede, ale incisivilor superiori
temporari la copilul in varsta de 10-20 luni;
Pete alb-cretoase, opace, de demineralizare
ori a unei benzi alb opace, sau brune in
treimea cervicala, a fetelor vestibulara si
palatinala . ( Tinanoff 1988)
 Manifestari clinice
Evolutia leziunilor carioase
Stadiul II
La nivelul incisivilor cariile distrug smaltul
si ajung in dentina, care devine moale si se
modifica de culoare.
Aparitia cariilor incipiente si la nivelul
molarilor superiori pe fetele proximale,
ocluzale si la colet.
Acest stadiu se produce atunci cand copilul
are varsta de 16-24 de luni.
Evolutia este rapida.
 Manifestari clinice
Evolutia leziunilor carioase
Stadiul III
Se produce atunci cand copilul are varsta de 20-36
de luni.
Se caracterizeaza prin prezenta la nivelul
incisivilor superiori a unor leziuni carioase
profunde, intinse in suprafata cu afectarea pulpei.
La nivelul primilor molari superiori sunt deja
leziuni cavitare simple, iar pe primii molari
mandibulari si pe canini, apar carii incipiente.
(deGrawe si col. 2004)
 Manifestari clinice
Evolutia leziunilor carioase
Stadiul IV
Apare intre 30 si 48 de luni, si este
caracterizat prin distructie coronara
masiva, a incisivilor superiori care prezinta
gangrena pulpara simpla sau complicata, in
timp ce la molarii superiori sunt carii
complicate cu pulpite, iar la caninii
superiori si molarii inferiori sunt carii
simple profunde.
 Caria de biberon

Tratament

preventiv

curativ - secvenializat n funcie de:

extinderea leziunii

vrsta i nivelul comportamental al copilului

gradul de complianta si cooperare al

aparintorilor (Ripa, Whall)
 Caria rampant
carie sever timpurie

nespecific dinilor temporari

susceptibilitate carial crescut prin disfuncie salivar

sistemic (McDonald)

debut brusc

evoluie extensiv

interesare pulpar timpurie

afecteaz i frontalii inferiori, aproximal i cervical

(Massler, McDonald)
 Caria la copii cu despicturi
labio-maxilo-palatine

dehiscena labio-maxilo-palatin
zone de retenie alimentar
cicatricea cheloid postoperatorie

igien oral precar

evoluie rapid n suprafa i profunzime

afectarea tuturor grupelor dentare mai frecvent dini

temporari limitrofi despicturii i m.t.

 Caria grefat pe hipoplazia de smal
Caria circular Stein

afeciuni ale mamei n perioada de sarcin

natere laborioas

afeciuni ale noului nscut

iniial anuri hipoplazice pe traiectoria liniei neonatale

tipar circular

afecteaz dini simetrici (i, m2t)

afectarea marginii incizale

 socio-comportamental

caria timpurie a dinilor temporari - problem major

stomatologic

caria timpurie favorizeaz dezvoltarea cariei adiionale (de trei

ori mai mult) n perioada de vrst 4 -12 ani pentru dinii

temporari i dinii permaneni tineri

(Grindefjord -1995, Mejre - 2001)

 Etic i calitatea ngrijirii
To cure to care!

Formarea timpurie a sntii prin

promovarea obiceiurilor, atitudinilor i
stilurilor de via sanogene

Maximum de interes pentru copil i respectarea a tot

ceea ce privete copilul.
(Convenia Naiunilor Unite Drepturile copilului)

Timpul folosit de ctre echipa stomatologic

pediatric = cea mai important resurs!
 igiena oral

obinuine alimentare sanogene

obiceiurilor vicioase
prevenirea i combaterea atitudinilor posturale vicioase
fluorizare topic disfunciilor

antrenament muscular, reeducare funcional

implicare comunitar adult/copil normal, dizabilitat

Este mai uor s schimbi obiceiurile de igien oral, dect tiparele de

obinuine alimentare!

Combinaia clorhexidin, triclosan/fluoride amplific efectul cariostatic al

fluorului topic n adiie la diet i igien oral (M. Courzon).
 PROFILAXIA PRIMARA
Profilaxia primar se realizeaz prin educarea prinilor
cu privire la obiceiurile sanogene de ngrijire i hrnire a
sugarului i copilului mic n vederea prevenirii apariiei
cariei severe timpurii la dinii temporari.
Prinii trebuie s fie informai asupra necesitii
prezentrii la cabinetul stomatologic la scurt timp dup
erupia primului dinte al copilului pentru a primi
informaii cu privire la hrnirea copilului, igiena oral
acestuia precum precum i a metodelor de administrare pe
cale general a fluorului n vederea mbuntirii calitii
smalului.
 PROFILAXIA SECUNDAR
Metodele de profilaxie secundar recomandate sunt
sigilarea molarilor temporari indemni, precum i
prezentarea copilului la controale stomatologice regulate,
periodice.
Un plan de tratament corect i complet se poate realiza
doar n condiiile unei colaborri care implic participarea
prinilor, a copilului, a echipei medicale dar i a
educatorilor sau nvtorilor, conceptul educaional socio-
ecologic.
 TRATAMENT
n mod clasic, tratamentul cariilor simple profunde pe
frontalii temporari const n realizarea unor obturaii de
cu rini composite, compomeri sau cementuri ionomeri de
sticl. Aceste obturaii aplicate pe dini cu dimensiuni mici
sunt dificil de realizat din punct de vedere clinic, dar s-a
dovedit c ele se menin timp ndelungat, cu un efect
benefic pe o perioad relativ lung.
 TRATAMENT
Tratamentul cariilor la dintii frontali
Tratamentul leziunilor carioase incipiente si
superficiale
Evaluarea obiceiurilor incorecte de hranire a
copilului mic si corectarea lor , sfaturi privind
igiena orala a copilului, precum si administrare de
preparate fluorurate, pe cale locala si sistemica, in
functie de varsta copilului.
Pentru remineralizarea cariilor incipiente, s-a
dovedit ca este eficienta aplicarea de 4 ori pe an :
gel de fluorura fosfatica acidulata (APF), 1,23%,
fie a unui lac fluorurat .
 TRATAMENT
Tratamentul leziunilor carioase profunde
Obturatii de clasa a III-a, a IV-a si a V-a, cu
rasini compozite, compomeri sau cimenturi
cu ionomeri de sticla. (Fayle si col.2001)
Tehnica ART (tratament atraumatic de
restaurare) : curatarea cavitatii cu
instrumente de mana si obturarea cu un
material adeziv , care elibereaza fluor, CIS.
 TRATAMENT
Efectele iradierii cu laser a
smaltului :
Actiune antibacteriana ,
prin vaporizarea
bacteriilor cariogene, de la
suprafata si din
profunzime
Scaderea permeabilitatii
dentinei si smaltului
Cresterea absorbtiei
fluorului
 TRATAMENT
Tratamentul cariilor complicate:
Coafajele: indirect sau direct :in cazul pulpitelor
reversibile
Pulpotomia vitala/devitala: pentru pulpitele
partiale, esecul coafajelor, sau in deschiderea
camerei pulpare, a unui dinte vital in timpul
indepartarii dentinei alterate dintr-o carie
profunda
Pulpectomia: vitala/devitala: in cazul pulpitelor
totale sau al esecurilor celorlalte metode de
tratament. (Luca, 2003)
 TRATAMENT
Metode de restaurare a dintilor frontali cu
distructie coronara masiva
Coroane de otel inoxidabil cu sau fara fatete de
compozit;
Coroane din compozit;
Coroane metalo-ceramice.
 TRATAMENT
Coroanele din compozit sunt recomandate de
multi clinicieni, deoarece au aspect fizionomic
si prezinta durabilitate in timp
Necesita izolare buna
Cooperare cu pacientul
Limitari impuse de material si de marimea
leziunii
 TRATAMENT
Problema la incisivii temporari cu distructie
coronara masiva este lipsa structurii coronare
pentru a asigura adeziunea pentru o coroana de
compozit
Unii autori indica utilizarea unui pivot de
compozit ranforsat cu pin-uri metalice.
(Sharaf, 2002)
tehnica cu pivot scurt ( Sharaf, 2002)
 TRATAMENT
Metode de restaurare a dintilor laterali cu distructie
coronara masiva
Coroane prefabricate din otel inoxidabil pentru
cavitati de clasa a II-a, cu sau fara distructia crestei
marginale, cavitati de clasa a V-a, situate vestibular si
lingual, precum si a dintilor la care s-a realizat
tratament endodontic. (King si col., 2007)
In cazul utilizarii acestor coroane preformate, trebuie
mentionat ca este necesara o atentie speciala adaptarii
distale marginale a coroanei la molarul 2 temporar.
 TRATAMENT
Extractia dintilor irecuperabili
Dinti care au provocat supuratii perimaxilare;
Dinti care au provocat si intretin procese de osteita si
osteomielita;
Dinti care intretin procese septice;
Dinti care intretin procese septice subacute sau
cronice in ganglionii limfatici perimaxilari;
Esecuri ale tratamentului conservator;
Dintele nu are importanta functionala, varsta
pacientului corelata cu varsta dentara.
 CONCLUZII
Dup cum sugereaz i Ripa, mai ales dac avem n vedere
dramatismul cu implicaii pe termen lung ale E.C.C. i S.E.C.C., se
impune promovarea i practicarea unei prevenii i intercepii
stomatologice pediatrice agresive, cu perspective populaionale i
responsabilizare implicativ comunitar, perspectiva sntii orale de
la natere pn la adolescen.

Sub aspect bioetic se impune stringent formarea timpurie a sntii,

implicit a sntii oro-dentare, prin promovarea obiceiurilor,
atitudinilor i stilurilor de via sanogne, asigurnd gradual i
recurent, transferul de la conceptul to cure to care
 Promovarea sntii orale i a msurilor de ngrijire
dentar preventiv sunt concepte fundamentale ale
stomatologiei pediatrice
Perspectiva etic a IAPD:
accesul deplin la o ngrijire oral de nalt
calitate, la hran, igien i ap pentru toi copiii:
Dentists for all CHILDREN
prevenia este mai bun dect tratamentul !
(Wright)
S oferim copiilor un zmbet
sntos i fericit, deoarece ei sunt
cheia viitorului.
G.Z.Wright
VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIA ACORDATA!