Sunteți pe pagina 1din 45

Clasificarea bolilor parodontiului marginal

Manifestari clinice ale gingivitelor

Clasificarea Catedrei de Parodontologie din


Bucuresti:
In aceast clasificare, pornind de la datele
din literatura de specialitate strain
si romn s-au luat in consideratie
urmatoarele criterii:
1.Mecanismul de producere al bolii
parodontale
2.Gradul de afectare al structurilor
parodontiului marginal
3. Gradul de manifestare al inflamatiei este
un important criteriu de diferntiere
a imbolnavirilor parodontiului marginal.


1.Mecanismul de producere al bolii parodontale.

Este un fapt peremptoriu ca factorul etiologic


determinat al imbolnavirii parodontiului marginal
este placa bacteriana, care determina inflamatia
parodontiului marginal.
Chiar si formele aparent neinflamatorii,
parodontiului juvenila, parodontopatiile ,,de
senescentaau la baza o agresiune microbiana, dar
cu manifestari clinice reduse, oculte uneori.
In unele situatii, ca trauma ocluzala sau lipsa de
contact dentar ocluzal, parodontiului marginal
prezinta semne de suferinta, dar fara caracter
distructiv in absenta actiunii microbiene agresive
Alte ori, leziunile gingivale apar ca un epifenomen in
afectiuni virale, fungice, traumatice sau in cadrul
unor afectiuni sistematice.

2.Gradul de afectare al structurilor parodontiului

marginal
Din acest punct de vedere bolile parodontiului
marginal se clasifica in gingivite si parodontite.
Prin defnitie, in gingivite este afectat numai
parodontiul marginal de invelis: epiteliul,
corionul gingival si sitemul ligamentelor
supraalveolare.
Parodontitele afecteaza si componentele
parodontiului de sustinere: cement radicular,
dezmodontiu si os alveolar.
Aceasta delimitare este necesara si utila
aplicarii unui tratament corespunzator
Exista insa si situatii in care definirea formei de
imbolnavire nu reflecta criteriile de delimitare
intre gingivite si parodontite.

3. Gradul de manifestare al inflamatiei este un important


criteriu de diferntiere a imbolnavirilor parodontiului
marginal.

Formele cele mai numeroase de imbolnavire

prezinta o inflamatie manifeste,uneori cu caracter


florid , cu evolutie rapid distructiva.
In alte cazuri, la adulti, inflamatia are o intensitate
redusa si o evolutie lenta marcata de pusee
inflamatorii subacute pe un fond distroficdegenerativ:
sunt parodontite distrofice

sau parodontii marginale cu caracter mixt,


inflamatie
si distrofie.
La copii,forma echivalenta, cu manifestari
inflamatorii reduse, dar nu indica din punct de
vedere, cauzal si al evolutiei, poate fi considerata
parodontita juvenila, iar
la varstnici, parodontita de senescenta.

4.Circumstantele specifice si

situatiile care implica o


atitudine particulara de
diagnostic si tratament, cum
sunt:

SIDA,

tumorile gingivale,

trauma ocluzala si

lipsa de solicitare a
parodontiului marginal prin
absenta contactelor ocluzale.

Pe baza acestor criterii, in Catedra de

Parodontologie din Bucuresti, clasificam


imbolnavirile parodontiului marginal in:
GINGIVITE
GINGIVITE INDUSE DE PLACA

BACTERIANA SPECIFICA
Gingivita cronica(simpla,
necomplicata)prin inflamatie de cauza
microbiana (din placa bacteriana).
Gingivita hiperplazica prin inflamatie
microbiana (prin placa bacteriana).

GINGIVITE INDUSE DE PLACA

BACTERIANA SPECIFICA SI
CONTRIBUTIA UNOR FACTORI
LOCALI SI GENERALI
1.Gingivita din cursul unor stari

fiziologice;
-gingivita de pubertate;
-gingivita din cursul ciclului
menstrual;

-gingivita de sarcina;

-gingivita de menopauza.

2. Gingivite simptomatice. frecvent

hiperplazice, din cursul unor boli


sistemice ca:
-gingivita de diabet;
-gingivita din carenta vitaminei C;
-gingivite din boli hematologice:
leucemii acute si cronice;
anemii;
trombocitopenii;
-gingivite din boli imunodeficitare:
agranulocitoza
granulomatoza WEGENER;
SARCOIDOZA.

3. Gingivite hiperplazice, ca efect

secundar al unor medicamentoase:


-gingivita hiperplazica prin
hidantoina, fenitoin;
-gingivita hiperplazice prin
antagonisti de calciu,nifedipin;
-gingivita prin utilizarea medicatiei
contraceptive;
-gingivita hiperplazica prin
ciclosporine.
4. Gingivita si gingivostomatita
ulcero-necrotica:
Pericoronaritele

GINGIVITE INDUSE DE PLACA BACTERIANA

SPECIFICA
Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara;
Gingivita alergica;
Gingivita descuamativa;
Gingivita si gingivostamatita herpetica;
Gingivita si gingivostomatita aftoasa recidivanta;
Gingivita si gingivostomatita micotica.
Leziuni gingivale asiciate infectiei cu :Neisseria
gonorrhea,Treponema pallidum, Mycobacterium
tuberculosis;
Leziuni gingivale asociate infectiei cu unele specii
de sptreptococi;
Leziuni gingivale traumatice;
-fizice
-chimice;
-termice.

II.PARODONTITE MARGINALE
A.PARODONTITE AGRESIVE
1.Parodontite prepuberatala:
-asociata cu boli generale :leucemia, neutropenia;
-asociata cu boli si tulburari genetice:
sindromul PAPILLON-LEFEVRE;
sindromul CHEDIAK-HIGASHI;
sindromul DOWN;
sindromul COHEN;
sindromul EHLERS-DANLOS;
sindromul MARFAN;
sindromul CROSS-McKISIXK-BREEN
sindromul deficientei de adeziune leucocitara
bola CROHN;
boala celulor LANGERHANS (sindromul de histiocitoza);
agranulocitoza infantila genetica;
neutropenia familiala ciclica;
hipofosfatazia.

2.Paradontita juvenila:
-localizata
-generalizata
3.Paradontita marginala agresiva, rapid

progresiva.
B.PARODONTITE MARGINALE CRONICE
1.Parodontita marginala cronica
superficiala:
-cu fenomene hiperplazice;
-pe fond de involutie prococe.
2.Parodontita marginala cronica
profunda lent progresiva:
localizata, extinsa, generalizata.

3.Parodontita marginala profunda

ulcero-necrotica;
4.Parodontita districa: parodontopatia
marginala cronica mixta.
(Paradontita marginala rebela/refractara
la tratament poate fi diagnosticata in
forme diferite de parodontita marginala)
III. MANIFESTARI GINGIVO-PARODONTALE
SI ORALE IN SIDA
IV.MANIFESTARI ALE TRAUMEI OCLUZALE
SI PRIN LIPSA CONTACTULUI OCLUZAL.
V.RETRACTIA GINGIVALA.
VI.TUMORI GINGIVO-PARODONTALE
BENIGNE SI MALIGNE.

GINGIVITE
I. Gingivita cronica (simpla, necomplicata) prin
inflamatie de cauza microbiana (prin placa bacteriana).
Semne clinice obiective:
1. Principalul semn clinic obiectiv este sangerarea gingivala,
care poate fi provocata sau spontana.
2. Culoarea rosie a gingiei.
3. Tumefactia; marirea de volum a papileor gingivale.
4. Modificarea aspectului gingiei coaja de portocala se
pierde iar gingia devine neteda si lucioasa.
5. Consistenta gingiei este moale.

II. Gingivita hiperplazica simpla de cauza


microbiana (prin placa bacteriana) care
actioneaza un timp mai indelungat de circa
2-3 luni. Hiperplazia gingivala se remarca
prin cresterea de celule, iar hipertrofia prin
edem intracelular.
Semne clinice: Gingia este marita de volum la
nivelul papilelor interdentare si a marginii
gingivale libere, culoarea este rosie-violacee,
suprafata neteda; consistenta moale.

Gingivita cronica de cauza microbiana

poate deveni hiperplazica in conditiile


urmatorilor factori favorizanti:
Cavitati carioase aproximale sau de colet;
Opturatii in exces in apropierea gingiei;
Contact traumatic si retentiv intre corpul
de punte si gingia dintilor stalpi;
Contacte traumatice intre crosete sau
marginile bazei protezelor acrilice.
Hiperplazie gingivala favorizata de lucrari
protetice

GINGIVITE DIN CURSUL UNOR STARI


FIZIOLOGICE
Gingivita de pubertate: Poate aparea atat
la fete, cat si la baieti, in special in
zonele bogate in placa bacteriana si
tartru, se reduce imflamatia dupa
pubertate si este mai frecventa intre 11
si 14 ani.
Semne clinice:
Inflamatie gingivala cu o culoare rosieviolacee;
Tumefactie si edem;
Sangerare la masticatie, periaj.

Gingivita din cursul ciclului


menstrual
In cursul ciclului menstrual, pot aparea,

uneori, manifestari de gingivita, puse pe


seama unor modificari hormonale sau ca
semn al unei disfunctii ovariene.
Semne clinice:
Pot aparea inaintea ciclului menstrual cu
cateva zile;
Senzatie de tensiune si usoara tumefactie
gingivala;
Sangerare gingivala;
Usoara crestere a mobilitatii dentare
fiziologice.

Gingivita de sarcina
Apare in unele cazuri in timpul sarcinii si imbraca

un caracter acut sau subacut. Sarcina, prin ea


insasi, nu produce gingivita, dar poate influenta,
prin modificari hormonale, reactia locala a
tesuturilor fata de placa bacteriana, adevarata
cauza a gingivitei din cursul sarcinii, apare dupa
luna a III-a de sarcina si poate disparea dupa
nastere.
Semne clinice:
Gingia este tumefiata marita
de volum, lucioasa,
de consistenta moale,
culoarea este de la rosu viu,
stralucitor pana la rosu-violaceu
Sangerarea se produce la
cele mai mici atingeri.

Manifestari gingivale legate


de utilizarea medicatiei
contraceptive

Utilizarea contraceptivelor pe o perioada

mai mare de 1-5 ani se poate insoti de :


-congestie gingivala;
-usoare sangerari;
-cresterea de volum a papilelor gingivale

Gingivita si gingivostomatita de menopauza

Apare in unele situatii de menopauza

normale, fiziologie, sau dupa histerectomii,


ovarectomii, sterilizari prin iradierea unor
tumori maligne.
Semne clinice:
- senzatie de uscaciune si de arsura la
nivelul mucoasei gingivale si orale;
- senzatii dureroase la contactul cu alimente
sau bauturi reci sau fierbinti;
- senzatii anormale de gust: acru, sarat;
- dificultatea de a purta proteze mobile din
cauza unor senzatii dureroase, hiperestezice
ale mucoasei bucale.

GINGIVITE SIMPTOMATICE, FRECVENT HIPERPLAZICE, DIN


CURSUL UNOR BOLl SISTEMICE

Gingivita din diabet


Diabetul in sine nu reprezinta cauza

imbolnavirilor gingiei si a parodontiului


profund, dar poate favoriza un raspuns
modificat de aparare din partea acestor
structuri fata de placa bacteriana.
in diabet, pacientii pot exala un miros
caracteristic de acetona sau de mere.
Gingia, in cursul diabetului poate prezenta
- hiperplazie gingivala generalizata, de tip
polipoidal;

- culoare modificata de la rosu deschis la

rosu-caramiziu sau rosu-violaceu


- frecvente ulceratii;
- sangerari usoare la atingere;
- consistenta redusa, moale a papilelor;
- frecvent, pungi false;
- usoara mobilitate. prin edem
inflamator.

Gingivita din carenta vitaminei C


Semne clinice
- halena;
- hiperplazie gingivala cu ulceratii si

sangerari la cele mai mici atingeri;


- pungi false;
- mobilitate prin edem.

Gingivite din boli hematologice


Gingivita hiperplazica din leucemii
- gingivoragiile precoce, din cauza
trombocitopeniei leucemice.
-gingia are culoare
rosie-violacee, cianotica.
- ulceratiile apar frecvent

pe gingie, in zona mucoasei


jugale din dreptul planului
de ocluzie si la nivetul palatului; marginea
gingivala Iibera prezinta frecvente zone de
ulceratii

Numarul de leucocite variaza intre 10.000 si


100.000/mm3.
- hiperplazia gingivala este frecventa, are
caracter extensiv pana la generalizare,
poate imbraca suprafetele dentare pana la
marginea incizala sau suprafata ocluzala sau
chiar acopera coroana dintelui.
Leucemiile cronice
au un debut insidios
si o evolutie mai
lunga.
In cavitatea bucala
se manifesta prin:
*hiperplazie
gingivala
Gingivita hiperplazica in leucemie cronica

*echimoze si

Gingivita din anemii


In anemia hipocroma, feripriva (prin deficit de

fier), gingia are 0 culoare roz-deschis, palid.


GINGIVITE HIPERPLAZICE, CA EFECT
SECUNDAR AL UNOR MEDICAMENTE
Principalele medicamente implicate in

producerea, ca efect secundar, a


hiperplaziilor gingivale sunt:
- hidantoina;
- antagoni$tii de calciu, in special
nifedipin;
- ciclosporinele.

ciclosporine

Pacienti cu medicatie cronica

Semne clinice
*hiperplazie gingivala generalizata

predominant vestibular si in zonele


interdentare
*culoarea gingiei variaza de la rosu
congestiv pana la rosu inchis-violaceu
*consistenat gingiei devine moale, odata
cu cresterea in volum

Gingivita
hiperplazica prin
antagonisti de
calciu

GINGIVITA SI GINGIVOSTOMATITA ULCERO-NECROTICA

La soldatii din timpul primului razboi mondial

a fost denumita "gura de transee" din cauza


lipsei de igiena si a infectiilor frecvente in
conditiile de lupta , in transee.
Semne clinice
- dureri intense la atingerea gingiei;
- dureri spontane iradiate in oasele maxilare;
- accentuarea durerilor la contactul cu

alimente fierbinti, condiment ,masticatie;


- senzatie de gust metalic si alterat;
- limitarea deschiderii gurii prin trismus;

- halena fetida intensa.


- papilele interdentare prezinta la varf 0

ulceratie crateriforma ("aspect


decapitat"), care se intinde si la
marginea gingivala liber
- ulceratiile sunt acoperite cu un depozit
pseudomembranos de culoare albgalbuie pana la cenusiu-murdar;

Gingivostomatita
ulceronecrotica

Pericoronaritele

Sunt afectiuni inflamatorii acute, subacute sau


cronice ale gingiei si partilor moi invecinate
unor dinti semiinclusi: cel mai frecvent, molarul
de minte mandibular, uneori, si molarul secund
mandibular, situat cel mai distal pe arcada.
Semne clinice
- dureri la masticatie;
- trismus;
- hipersalivatie
- halena;
- formarea unui exsudat purulent sub
capusonul mucozal;
- adenopatie;
- stare generala alterata si febra.

GINGIVITE NEINDUSE DE PLACA BACTERIANA SPECIFICA

Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara


Este cunoscuta si sub denumirea de elefantiazis

gingival;
Semne clinice
Hiperplazia afecteaza papilele
interdentare, marginea
gingivala,libera, si gingia fixa.
Suprafata gingiei este de
culoare roz si are aspect
particular granular,
de prundis". Gingia are o consistenta ferma,
volumul este mult crescut si poate acoperi
aproape in intregime coroanele dintilor care sunt
dislocati din pozitia normala ca "alicele
impuscate

Gingivita alergica
Se poate produce printr-o reactie alergica la unele

componente din guma de mestecat, extractul de Sapota


lapotilla, arborele din care se obtine ingredientul
principal al gumei de mestecat, posibilla unii
aromatizanti sau coloranti;
- unele componente din pastele de dinti, ape de gura,
dentifrice.
Semne clinice
Gingia are 0 culoare rosie intensa, care cuprinde
papilele interdentare, marginea gingivala libera si
gingia fixa.
Gingi sangereaza cu usurinta la atingere si masticatie.
Frecvent, apar semne de cheilita si glosita.
Intreruperea folosirii gumei de mestecat sau a celorlalte
produse implicate si disparitia leziunilor confirma rolul
lor alergic in producere gingivitei.

GINGIVITA
ALERGICA

Gingivite
descuamative
Este denumirea frecventa a unor gingivite cu

manifestari bucale in diskeratoze sau


dermatoze: lichen plan, pemfigus vulgar,
pemfigoidul benign al mucoaselor, lupus
eritematos, psoriazis si sclerodermie.
Gingivita cronica descuamativa
Semne clinice
Suprafata gingiei este neteda, lucioasa si se
descuameaza parcelar in urma periajului, la
simpla stergere si in cursul masticatiei.
Zonele descuamate sunt de culoare rosu
intens, dureroase la atingere si au marginile
zdrentuite

descuamativa

pemfigoid

Pemfigus vulgar

Lichen plan

Gingivita si gingivostomatita herpetica

Este 0 afectiune contagioasa produsa de virusul

herpetic, cu proprietati dermotrope si neurotrope.


Gingivostomatita herpetica apare mai frecvent la copii
si are 0 evolutie mai grava decat in cazul eruptiei
herpetice in zonele de tranzitie cutaneo-mucoasa.
Dupa 0 perioada scurta de incubatie, de 48-72 ore,
boala debuteaza brusc prin aparitia de vezicule solitare
sau grupate pe diverse regiuni ale cavitatii bucale si
uneori pe piele.
Semne clinice
*vezicule cu continut de lichid clar care apar pe gingie,
pe mucoasa buzelor, a limbii si a valului palatin.
*veziculele de pe mucoasa bucala se sparg in scurt timp
de la aparitie si sunt urmate de ulceratii superficiale de
culoare galben-gri inconjurate de un halou rosu.

Gingivita
Herpetica

Gingivita si gingivostomatita aftoasa recidivanta

Apare mai frecvent la adulti si este mai rara la copii.


Au fost descrisi mai multi factori favorizanti locali:

dulciuri cu alune, miere, ciocolata, condimente, fumatul


excesiv, eruptia dentara, schimbarea periei de dinti si
generali: viroze, afectiuni gastrointestinale,
hipertiroidismul, sarcina, menstruatia, stresul.
Leziunea elementara este afta", care reprezinta una
din cele mai frecvente manifestari patologice la nivelul
mucoasei cavitatii bucale.
Ulceratia are 0 culoare alb-galbuie, margini netede
bine conturate, inconjurate de un halou eritematos.
Aftele sunt, de regula, foarte dureroase la masticatie si
deglutitie si se pot insoti de trismus. Bolnavii prezinta
hipersalivatie. Adenopatia loco-regionala este un
insotitor constant al gingivostomatitei aftoase
recidivante.

Gingivita si gingivostomatita micotica


Cauza acestor imbolnaviri este Candida

albicans, care si in mod obisnuit poate fi


identificata. in cavitatea bucala, fiind
nepatogena.
Conditiile favorizante ale transformarii
Candidei albicans dintr-un microorganism
nepatogen intr-unul agresiv, distructiv
pentru epiteliul si corionul gingival sunt:
- consumul excesiv de antibiotice (in
special penicilina si tetraciclina) in doze
mari, timp de saptamani si luni de zile.
Totusi, implicarea administrarii de
antibiotice in producerea candidozelor
bucale este, uneori, exagerata.

- unele boli metabolice: diabetul;


- unele boli endocrine: hipotiroidismul,

insuficienta adrenocorticosuprarenaliana:
boala ADDISON;
- sarcina si utilizarea contraceptivelor, care
pot favoriza aparitia unei duble candidoze,
"de tip bipolar": bucala si vaginala;
- scaderea rezistentei organismului in
urma tratamentului unor tumori maligne cu
citostatice si doze mari de radiatii;
-la pacientii care au primit 0 medicatie
imunosupresiva;
- sindromul imunodeficientei dobandite
(SIDA), care trebuie intotdeauna luat in
consideratie in cazul unei micoze acute
prelungite si rebele la tratament.

Semne clinice
senzatii dureroase la atingere, masticatie,

contactul cu condimente, alimente cu pH acid;


fisuri dureroase ale comisurilor bucale;
dificultatea de a purta protezele mobile
*la copii, leziunile candidozice au aspectul unor
depozite de culoare alb-crem, care imita laptele
prins
*la adulti, leziunile candidozice imbraca forme
clinice variate:
atrofia papilelor filiforme ale limbii, care are un
aspect neted, lucios; in rest, mucoasa bucala
prezinta zone de eritem;
hiperkeratoza epiteliului gingival, lingual, si uneori
jugal si palatinal, cu aparitia de placi albe, aderente;
*fisuri si ulceratii ale comisurii buzelor cu exsudat
seros si suprainfectari urmate de cruste;