n ortodonie exist 3 planuri de referin: 1. Planul medio-sagital coincide cu sutura median i modificrile sunt antero- posterioare (mezializri distalizri, pro, retro). 2. Planul transversal este planul perpendicular pe planul sagital i trece prin vrful cuspizilor vestibulari al molarilor i premolarilor.Modificrile sunt ngustate sau lrgite de maxilar, cu sau fr devierea centrului estetic. 3. Planul vertical, echivalent cu planul frontal n anatomie, este numit i planul tuberal n ortodonie, pentru c este tangent la punctul cel mai posterior al tuberozitii, perpendicular pe cele 2 planuri anterioare. Anomaliile de ocluzie n sens transversal 1. Laterodevierile = sunt anomalii in sens transversal care cuprind doua forme clinice: laterodevierea functionala si laterognatia anatomica. Laterodevierea mandibulara se caracterizeaza prin deplasarealaterala a mandibulei in raport cu planul medio-sagital al fetei, forma si dimensiunea mandibulei fiind in limite normale. Laterognatia mandibulara este o anomalia osoasa bazala care grupeaza urmatoarele forme: Anomalii date de asimetrii ale bazei craniului Anomalii de dimensiuni, forma si volum a mandibulei O coexistenta a celor doua Pentru stabilirea unui diagnostic a uneia dintre cele doua anomalii se impugn investigatii clinice: Examenul exobucal - unde se observa devierea mentonului spre partea afectata si asimetria facial. Examenul endobucal - se apreciaza in zna frontal amplitudinea devierii liniei interincisive inferioare in comparative cu planul medio- sagital, iar in zona laterala ocluzia incrucisata unilaterala. Examinari paraclinice Examen fotostatic - se apreciaza cu exactitate gradul de asimetrie si deviere a mentonului in comparative cu planul medio-sagital. Supradezvoltarea poate fi cauzat de tumori ale ramului ascendent al mandibulei (Kole). Chateau citeaz hipertrofia monoepifizar, caracterizat prin creterea excesiv a unei hemiarcade la mandibul la un adolescent, mai frecvent ntlnit la sexul feminin. Aspectul clinic este cel al unei prognaii unilaterale. Subdezvoltarea unei jumti a mandibulei este produs de factori ce inhib creterea, cum sunt: anchiloze produse prin traumatisme n perioada copilriei, iradieri, osteomielit, plgi cicatrizate vicios, rezecii tumorale, fracturi mandibulare consolidate vicios. n categoria subdezvoltrii mandibulei se includ i laterognaiile din cadrul unor sindroame (maladia Romberg), i tulburrile n dezvoltarea primului arc brahial (maladia Franceschetti) . Manifestri clinice. Explorri Laterodeviaia mandibular se caracterizeaz prin asimetrie facial generat de deviaia mentonului cu mandibula aflat n ocluzie. Intraoral se pune n eviden deviaia liniei frenurilor i a liniei interincisive.
Laterognaia se particularizeaz prin asimetrie facial dat de deplasarea mentonului de partea deficitului de cretere, retruzia labio-mentonier, aspectul de cdere unilateral a buzei superioare, absena paralelismului liniilor orizontale faciale (bicornisurale, bipupiiare). Asimetria se agraveaz n poziia n care cavitatea oral este larg deschis. Examenul intraoral pune n eviden ocluzia ncruciat de partea afectat. Diagnostic Diagnosticul se bazeaz pe controlul poziiei de repaus a mandibulei, n care laterodeviaia se corecteaz, n timp ce n laterognaie relaia maxilo-mandibular nu se modific; n poziia cavitate oral larg deschis, asimetria se accentueaz. Controlul drumului de nchidere mandibular arat devierea acestuia, n contactul ocluzal, n laterodeviaie; n laterognatie rmne nemodificat. Controlul corespondenei frenurilor i a liniei interincisive arat c: n laterodeviaie vor recula att condilul, ct i incisivii inferiori, n raport cu cei superiori; n laterognaie avanseaz att condilul mai scurt, ct i incisivii inferiori, n raport cu cei superiori.
Examenul radiologic Ortopantomografia ofera date suplimentare despre modificarile la nivelul bazelor osoase. Teleradiografia de profil ofera posibilitatea de a observa dedublarea conturului mandibulei. Este folosita pentru a stabilirea cu certitudine a diagnosticului. E.M.G. poate s pun n eviden diferenieri n activitatea muchilor propulsori (dup Chateau, sunt forme clinice cu un prognostic grav). Computer Tomograf (CT) ofera date suplimentare pentru stabilirea diagnosticului. 2. Endognatia sau sindromul de compresie maxilara cu protruzie si spatiere dentara =un sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor maxilarelor, proceselor alveolare si dintilor fata de planul medio-sagital; protruzia procesului dento- alveolar reflectata inocluzie prin decalaj sagital (inocluzie sagitala, ocluzia distalizata) si o posibila ocluzieadanca, rar deschisa, cu sau fara laterodeviatie mandibulara. Etiopatogenie: - ereditatea - factorul constituional tipul constituional nordic (danezii) - rahitismul - factori locali de dezvoltare - factori patologici locali - obiceiuri vicioase Factori locali de dezvoltare nc din viaa intrauterin o serie de compresiuni exercitate de ctre poziiile membrelor ftului asupra masivului facial pot produce compresiuni de maxilar. Dr. Geormneanu citeaz asimetriile feei nou-nscutului determinate de fibroame uterine. Postnatal: cicatrici chirurgicale pe bolta palatin, dup intervenii n anomaliile congenitale i absena suturii de cretere a maxilarului.
Factorii patologici locali: - caria dentar - complicaiile cariei dentare Obiceiurile vicioase: - respiraia oral - deglutiie atipic - sugerea degetului - sugerea limbii obicei vicios rar Acioneaz ca factori determinani prin dezechilibrarea forelor intra- i extraorale. Manifestari clinice: Stare generala: dezvoltare generala ingreunata predispozitie la imbolnaviri bronho-pulmonare cu pusee de faring- amigdalita, anemie nivelul O2 din sange este normal - reflexe compensatorii cardiovasculare, tulburari gastrointestinale, renale, de memorie, de postura, accentuarea unghiului cranio-cervical performante scolare diminuate. Aspect facial: facies adenoidian caracteristic leptoprosop, retrognatic, profil convex,tegumente palide, pometi stersi, narine pensate, fanta labiala intredeschisa lasa sa se vada Isuperiori, tulburari gingivale; in vorbire si suras se expune mucoasa gingivala, I superiori au smaltul uscatcare si-a pierdut transluciditatea, sunt proeminenti, spatiati, se sprijina pe buza inferioara; buza superioara este subtire, palida, tractionata la comisuri, ridicata catre pragul narinar, pare scurta; buza inferioara este groasa, fisurata, rasfranta in santul labio-mentonier lasandsa se vada si o parte din mucoasa orala; muschiul mentalis este hiperton, prin contractie dandimpresia de barbie dubla. Examen endooral: - se produc modificari ale bazei alveolare fata de baza coronara a arcadei: baza apicala este mai mica si baza coronara este larga (prin inclinarea compensatorie a dintilor);apexurile se inscriu pe un spatiu redus creand impresia de ,,strangulare a arcadei; - arcada poate avea forma de omega (compresie la nivel PM), V (compresie lanivel I-C), U (compresie la nivel M), trapez (la mandibula), M, W; - bolta palatina este adanca- foarte adanca (bolta gotica); - protruzia grupului I superior, retruzia grupului I inferior, protruzia ambelor grupuri si meziopozitia grupului dentar lateral superior si distopozitia grupului lateral inferior; - diferite grade de distalizare mandibulara, inocluzie sagitala, ocluzie adanca sau deschisa uneori ; - in dinamica exista contacte si inteferente ocluzale; - tulburari parodontale incisive: sangerare, tartru, recesiune parodontala; - tulburari ATM; Examen functional: este afectata masticatia (imposibilitatea executarii recurganduse la un act de rupere ,,taiere in foarfece sau plasare a alimentelor in zona laterala in fragmente mici), fizionomia prin faciesul adenoidian cu suras gingival dizgratios, fonatia,autointretinerea prin carii aproximale sau de colet la nivelul I superiori; - explorarea functiei respiratorii cu obstacole in inspir si expir, hipotonia muschiului orbicular al buzeisuperioare, hipotonia sau hipertonia muschilor maseteri, hipertonia buzei inferioare,hipertonia muschiului mentalis; daca exista incompetenta labiala aceasta este un factor major de recidiva; - explorarea functiei de deglutie limba este in pozitie de deglutitie atipica si cu cine se realizeaza contactul indeglutitie (buza inferioara, buza superioara, mucoasa palatina); - pozitia de postura a mandibulei- de tip anterior (o pozitie falsa) pt amasca dezechilibrul fizionomic dizgratios dat de retrognatia mandibulara si protruzia mezio-cefalica Examinari complementare: Studiu de model forma arcade, IP, perimetrie etc. Examen fotostatic; Examen radiologic - evidentiaza dezechilibre de crestere, relatii scheletaleinterelemente, conexiunea cu partile moi. pe OPG se observa aspectul caracteristic al regiunii I-C ,,in evantai japonez care compenseaza insuficienta de baza osoasa; teleradiografia de profil stabileste diagnosticul si urmareste eficienta tratamentului.
3. Endognatia sau sindromul de compresie maxilara cu inghesuire dentara = sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor PM si M prin retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv si inghesuiri. Etiopatogenie Determinismul anomaliei este genetic, marcat printr-o rat de cretere mai mare a suturii incisive. Forme clinice: - forma uoar, cu tulburri morfo-funcionale i estetice n limitele tolerabilitii - forma grav, n care dezechilibrele ocluzale produc tulburri parodontale Tablou clinic: Aspect facial: etaj inferior normal sau frecvent mai mic, sant labio-mentonier accentuat, menton proeminent, buze subtiri, ocluzie labiala ferma cu planul plasat in pozitieinalta pe coroana I superiori, nas proeminent datorita retroinclinarii; Examen endooral: - Modificare a bazei apicale a arcadei dento-alveolare si a celei coronare: bazaapicala>baza coronara; - Arcadele pot avea forma de trapez; - Inghesuirea dentara poate varia de la forme usoare-grave dar cu aspect tipic - IC superiori pot fi verticali, uneori in palatopozitie marcata; - IL vestibuloversati cu rotatie M peste coroana centralilor; - C in vestibulopozitie; - I inferiori in retro sau proinclinare; - Grade de abraziune pe fata palatinala a superiorilor si pe fata vestibulara a Iinferiori; - Tulburari parodontale ca si o consecinta a dezechilibrelor morfofunctionalescheletale (ocludarea I superiori in parodontiul inferiorilor si a celor inferiori in bolta palatina); - Ocluzia afectata in diverse grade de supraacoperirea grupului incisiv: angrenajeinverse PM unilaterale sau bilaterale si distalizarea in zona laterala; Relatia de postura a mandibulei (pt diferentierea de o pseudoocluzie adanca) drum de inchidere normal; miscari de lateralitate imposibil de efectuat in formele grave; - tip masticator tocator cu o activitate puternica a muschilor ridicatori aimandibulei; - daca tulburarea de crestere se complica prin pierderea unor dinti din zona laterala, mandibula este fortata sa se deplaseze si mai distal datorita cresterii supraocluziei -> sindrom algo-disfunctional; - reducerea diametrelor PM sau M, accentuarea curbei Spee; Dezvoltarea bazelor scheletale clasa a II-a sau rar clasa I; formele moderate suntcele mai frecvente, dar poate exista si tipul sever clasa II-a; crestere faciala de tip anterior; baza maxilarului este mare, compensata prin inclinarea dentara, unghi marcat corono-radicular al IC; inaltimea antero-inferioara a fetei (Nsa-Gn) este mai mica, unghiul planurilor maxilare (M-Nsa-Nsp) mai redus decat normal, unghiul goniac este mai mic desi poate fi sinorma.