Paraformaldehida, utilizarea ei in stomatologie si actiunea asupra organismului uman

Paraformaldehida este numele informal al polioximetilenei, un polimer al formaldehidei. Se

formează lent sub formă de precipitat alb prin condensarea din specia predominantă metandiol
(formaldehidă hidrat) în soluții de formaldehidă (care mai poate fi numită „formalină”, sau „formaloză”).
In stare de echilibru soluția este formata predominant din oligomeri, dar când “n” devine suficient de
mare, materialul devine suficient de insolubil încât să precipite, când condensarea poate continua
solidul rezultat poate avea “n” interval de la 8 la 100 sau mai mult. Reacția este condusă spre a elibera
formaldehidă, de o concentrație scăzută, și accelerată de condiții acide sau alcaline. Paraformaldehida
solidă miroase clar a monomer deci este în esență un mijloc convenabil de a furniza formaldehida lent.
Formaldehida reacționează (sub formă de hidrat) cu proteinele, legăndu-le încrucișându-le cu amine
secundare și cu aminele primare pentru a crea punți de metilen ireversibile,reacții similare apar și cu
grupul -SH de resturi de cisteină și aminele ADN și ARN. Deși astfel de reacții sunt utile atunci când
țesutul trebuie fixat pentru lucrări histologice sau pur și simplu specimene de muzeu (sau cadavre
pentru disecție), în mod clar ele sunt problematice în sistemele vii. Într-adevăr, formaldehida este acum
cunoscută ca fiind alergenă, în general toxică, extrem de citotoxică, mutagenă și cancerigenă și, prin
urmare, este din ce în ce mai sub control strict în multe contexte. Trebuie evitată inhalarea vaporilor,
este implicat ca inductor sau exacerbator de astm și este o componentă majoră a fumului de incendiu și
a smogului fotochimic. Prin urmare, utilizarea paraformaldehidei ca ingredient al cimenturilor
endodontice, pentru a realiza așa-numita „mumificare” este acum considerată inadecvată (deși nu
lipsită de controverse). Includerea ingredientelor alcaline servește doar la accelerarea hidrolizei și
depolimerizare. Hidroliza acidă a hexametilentetraminei un ingredient al unui produs endodontic
cunoscut dă, de asemenea, formaldehidă. In trecut formaldehida a fost folosita pe post de agent
desensibilizant dentinar si a fost introdusa chiar in compozitia anumitor paste de dinti desensibilizante,
dar fara success. Deși efectele pe termen scurt ale expunerii la formaldehidă asupra sănătății sunt bine
cunoscute, se cunoaște mai puține despre efectele sale potențiale pe termen lung asupra sănătății. În
1980, studiile de laborator au arătat că expunerea la formaldehidă ar putea provoca cancer nazal la
șobolani. Această descoperire a ridicat întrebarea dacă expunerea la formaldehidă ar putea provoca și
cancer la oameni. În 1987, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a clasificat formaldehida
drept cancerigen pentru om probabil în condiții de expunere neobișnuit de mare sau prelungită. De
atunci, unele studii asupra oamenilor au sugerat că expunerea la formaldehidă este asociată cu anumite
tipuri de cancer. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) clasifică formaldehida drept
cancerigen uman. În 2011, Programul Național de Toxicologie, a numit formaldehida drept cancerigen
uman cunoscut în cel de-al 12-lea raport privind agenții cancerigeni.

Dupa cum reiese din paragraful anterior, paraformaldehida este o substanta intalnita in
compozitia pastelor de devitalizare pulpara pe post de substanta activa a acestora. Pastele de
devitalizare pot avea ca si substanta activa si arsenicul, dar acestea nu mai sunt folosite in practica
actuala. Pastele de devitalizare pulpara nu sunt utilizate in mod current, doar in cazul in care conditiile
clinice nu permit realizarea unei pulpectomii vitale corespunzatoare. Protocolul clinic este unul riguros
deoarece este contraindicat ca aceste paste sa ramana in cavitatea orala a pacientului o perioada
extinsa de timp.

1
 Un exemplu de astfel de substanta este “Pulp-X” care pentru a actiona trebuie sa fie plasat in
imediata vecinatate a pulpei dentare si mentinuta intre cinci si sapte zile, dupa care poate fi realizata
obturatia radiculara. Compozitia acestei paste este urmatoarea: formaldehida lichida 30%, lidocaina
20%, camphor 10%, eugenol 25%, polioximetilen glicol 10%, paraclorofenol 5%, fumed silica 5%.datorita
acestei compozitii are un effect calmant al dureri si devitalizant puternic. Dupa aplicarea pastei de
devitalizare trebuie realizata o restaurare provizorie etansa datorita toxicitatii pe care o poate avea
paraformaldehida daca este ingerata. Conform fisei de Securitate a produsului acesta este nociv daca
este ingerat, cauzeaza iritatii ale pielii dupa contactul direct, poate cauza alergii, in caz de contact direct
cu ochii cauzeaza afectarea serioasa a acestora, iritatii respiratoria daca este inhalat, suspiciunea de
cauzare a cancerului. Printer masurile de siguranta cand se lucreaza cu un astfel de produs se regasesc:
purtarea de manusi de protective, masca faciala, ochelari de protective. In caz de contact accidental cu
pielea aceasta se spala bine cu apa si sapun, in caz de contact cu ochii se indeparteaza lentilele de
contact daca exista si se clateste cu apa din abundenta.

Cunostintele specialistilor in domeniul sanatatii orale despredespre agentii de devitalizare

pulpara

Un studiu realizat in 2015 intr-o zona a Indiei a fost menit sa analizeze atitudinea medicilor
stomatologi in legatura cu agentii devitalizanti ai pulpei dentare in practica lor zilnica. La studiu au
participat 100 de medici stomatologi. Dintre acestia 36% au declarant ca folosesc formocrezolul ca si
agent devitalizant pulpar, 56% utilizand paraformaldehida, 3% arsenicul iar 5%hipocloritul de sodiu,
fenol si monoclor fenol. 47% dintre medici au lasat agentul devitalizant sa actionize intre trei si cinci zile
dar au fost raportate si perioade de sapte pana la cincisprezece zile in care agentul devitalizant a fost
mentinut in contact cu pulpa dentara. In 61% din cazuri nu au fost observate niciun fel de reactii adverse
post interventie, in 24% din cazuri insa au fost raportate dureri post operatorii severe, in 5% dintre
cazuri complicatiile au fost de natura tumefactiilor in zona interesata iar in 7% de tipul necrozei
gingivale. 33% din medicii participant la studio nu erau constienti ca acesti agenti de devitalizare pulpara
pot avea efecte adverse asupra pacientilor. Studiul concluzioneaza ca in ciuda accesului la informatie
exista in ontinuare medici care utilizeaza materiale fara sa fie constienti de posibilele efecte adverse ale
acestora, este totusi necesara efectuarea unui studio cu esantioane mai extinse pentru a putea
extrapola aceste date la nivel national sau international.

Necroza gingivala si a osului alveolar

In unele cazuri de pulpita a molarilor inferiori este greu sa se obtina o anestezie eficienta in
vederea realizarii tratamentului endodontic, chiar si cu tehnicile si solutiile anestezice actuale inca sunt
medici care aleg sa foloseasca pastele devitalizante pe baza de paraformaldehida, cu toate ca riscurile
folosirii acestora sunt bine cunoscute. In continuare este prezentat un caz de necroza gingivala si osoasa
indusa chimic, in urma folosirii unei paste pe baza de paraformaldehida. Pacienta s-a prezentat cu dureri
in cadranul 4 iar la examenul clinic a fost decelata o necroza marcata a papilei interdentare si gingiei
marginale din zona dintelui 4.6. la sondarea parodontala a fost detectat un crater osos de 8 mm cu
extindere de la dintele 4.5 pana la radacina distala a dintelu 4.6.

Istoricul pacientei: in urma cu o luna pacienta fusese diagnosticata cu o pulpita acuta a dintelui
in cauza, in timpul tratamentului anestezia a fost ineficienta si a fost luata decizia de a devitalize dintele
folosind un preparate pe baza de paraformaldehida care a fost aplicat in cavitate urmand sa fie acoperit
de un material de obturatie provizoriu. Dupa 2 Saptami pacienta s-a prezentat cu acelasi discomfort iar

2
atitudinea terapeutica a fost sa se reaplice pasta devitalizanta, dupa 7 zile realizandu-se obturatia
radiculara definitiva.

Datorita pierderii osoase semnificative ddintele a fost extras impreuna cu un fragment de os

alveolar, osul restant a fost atent chiuretat iar pacienta a urmat 7 zile de tratament antibiotic. Plaga post
operatorie s-a vindecat corespunzator in urma tratamentului. Fragmentul de os extras impreuna cu
dintele a fost analizat la microsscop si s-a constatat prezenta necrozei osoase, a celulelor inflamatorii si a
coloniilor de coci gram negative, toate acestea fiind caracteristicile histologice ale unui sechestru osos.
Toate aceste evenimente au fost cauzate de folosirea incorecta a pastei devitalizante care nu trebuie sa
ramana in cavitatea orala maim ult de 14 zile si care trebuie sa fie acoperita de o buleta de vata si de o
restaurare etansa, pentru a nu risca infiltrarea acesteia in spatial parodontal.

Bibliografie:

https://www.prevestdenpro.com/wp-content/uploads/2021/08/Pulp-X-msds.pdf

https://www.prevestdenpro.com/wp-content/uploads/2021/09/0030-42207790166-9.pdf

https://www.prevestdenpro.com/wp-content/uploads/2021/08/Pulp-X.pdf

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4385718/#ref5

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9796485/

https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1017/S1551929500057060?
fbclid=IwAR3grFnnd7yq4qV_XAH5VZluuP6puA9tl4ommW_1GtPVLt6wUz2Nsakatug

https://sci-hub.hkvisa.net/10.1111/j.1600-9657.1998.tb00837.x#

https://sci-hub.hkvisa.net/10.5395/rde.2016.41.4.332

https://www.nwmissouri.edu/naturalsciences/sds/p/Paraformaldehyde.pdf

https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-
prevention/risk/substances/formaldehyde/formaldehyde-fact-sheet

https://www.sciencedirect.com/topics/nursing-and-health-professions/paraformaldehyde