UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ,,NICOLAE

TESTEMIȚANU”
CATEDRA DE ORTODONȚIE

Amprenta în ortodonție, materiale de

amprentare, metode de realizare a modelelor
în gips.
Realizat de rezindeta anul I
Crigan -Vlas Ana
 Pentru obținerea unor modele ortodontice corecte, trebuie ca amprenta să redea câteva elemente
subordonate scopului pentru care este efectuată, și anume:
1. arcadele dentare;
2. Arcadele alveolare, în întregime;
3. Formațiunile moi, care interferează cu arcadele dentare sau alveolo-dentare ( frenuri, bride, cicatrice).

 Este prima fază clinică a tratametului ortodontic, fiind uneori prima intervenție terapeutică în viața
copilului, necesitând abilitate, efort, timp și simț psihologic din partea specialistului.

Stanciu Dragoș, Dorobăț Valentina ,,Ortodonție și ortopedie dento-facială”, 2018

 Materiale amprentare
Clasificarea
1. Rigide și semirigide ireversibile
    Gips
    Polimeri acrilici și poliuretano-dimetacrilati și materialele de amprentă
    Paste ZOE (zinc-oxid-eugenol)

 2. Rigide reversibile (termoplastice)

    Amestecul Stents
    Gutaperca
    Cerurile

 3. Elastice reversibile

    Hidrocoloizii agar-agar

 4. Elastice ireversibile (cele mai folosite)

    Hidrocoloizi ireversibili (alginat)
    Elastomeri de sinteză : - polisulfuri

                                         - siliconi (de adiție, de condensare)

                                         - polieteri Токаревич И. В. и др., yчеб.-метод. пособие , Минск: БГМУ, 2010
 În ortodonție cel mai frecvent se utilizează
hidrocoloizii ireversibili
Avantaje majore: - timpul de priză este foarte scurt (aproximativ 1 minut) și este foarte util, mai ales la pacienți
necooperanți/copii
 materialele noi prezintă o fidelitate crescută
 malaxarea este ușoară
 există diverse sortimente/arome

(mentă, fructe tropicale etc.)

este ieftin

Denumiri comerciale:
Ypeen (Spofa), Orthoprint(Zhermack), Alginoplast,

Xantalgin(Bayer), Tropicalgin (Zhermack);

Mod de prezentare: pulbere în cutii sau în pungi
de diferite culori
Compozitie: acidul alginic se prepară dintr-o planta marină, sărurile de sodiu și potasiu   ale acestui acid sunt
folosite ca materiale de amprenta. Trecerea de la pulbere la gel se face  dupa contactul cu apa.

Токаревич И. В. и др., yчеб.-метод. пособие , Минск: БГМУ, 2010

Dezavantaje:

Menținerea amprentelor la aer provoacă pierderea apei și micșorarea în volum a

amprentei, iar menținerea în apă provoacă îmbibarea cu apă și marirea în volum
a amprentei.
De aceea , se recomandă realizarea modelului in timp de 10-15 minute după
îndepărtarea amprentei de pe cîmpul protetic.
Cerințe medico-tehnice ale materialelor amprentare
1. Să redea fidel, pronunțat și detaliat contururile părților dure și moi;
2. Sa nu-și modifice volumul pînă la realizarea modelului;
3. Să nu se deformeze la îndepărtarea lui din cavitatea bucală;
4. Procesul de priză să decurgă rapid în condițiile umidității și temperaturii
din cavitatea bucală;
5. Biocompatibil;
6. Să nu producă senzații gustative și olfactive neplăcute;
7. Să nu includă agenți alergici etc.

Токаревич И. В. и др., yчеб.-метод. пособие , Минск: БГМУ, 2010

 Etapele amprentării
1.Pregătirea pacientului
Medicul explică pacientului conținutul și tehnica operațiunilor la care va fi supus (limbaj
adecvat vîrstei)
2.Alegerea și proba portamprentei
Se face după examenul clinic al arcadelor pentru a putea alege portamprentele de diminesiune
corespunzătoare; se face proba în cavitatea bucală, de preferat întîi cea inferioară pentru că e
mai ușor de suportat.

Proba lingurii este obligatorie și necesară pentru a obține în final o amprentă cît mai fidelă,dar
și pentru a familiariza copilul cu manevrele amprentării și capacitatea de reacție a acestuia.

Stanciu Dragoș, Dorobăț Valentina ,,Ortodonție și ortopedie dento-facială”, 2018

Amprenta superioară trebuie să cuprindă:

 Arcada dento-alveolară până în fundul de sac

vestibular;
 Palatul dur cu rugile palatine;
 Rafeul median;
 Linia Ah;
 Tuberozităţile maxilare;
 Frenurile superioare.
 Amprenta inferioară trebuie să cuprindă:

 Arcada dento-alveolară inferioară până în

fundul de sac vestibular;
 Versantul lingual al mandibulei până la planşeu;
 Frenul lingual şi frenul buzei inferioare fără a le
devia.
3. Prepararea materialului amprentar
Materialul se prepară de către asistenta medicală, de preferință de consistență
chitoasă, după care se repartizează uniform în lingură. Pot fi folosite pentru
situații speciale și materiale de tip siliconic.
4.Amprenta propriu-zisă
Lingura inferioară se introduce cu porțiunea ei distală peste spațiul retromolar și pe
măsura așezării peste arcadă alunecă spre mezial astfel încît să permită așezarea pînă la
capăt, în acest moment cerîndui-se pacientului să ridice limba spre palat. Portamprenta
este menținută cu 2 mîini pînă în momentul prizei finale, apoi este înlăturată.
Amprentarea superioară este asemănătoare, după aplicarea în zona distală la nivelul
tuberozităților lingura alunecă mezial si se aplică pînă la nivelul incisivilor centrali. În
acest moment se ridică buza superioară cu degetele mîinii stîngi iar cu dreapta se
împinge în vestibulul superior materialul refulat, după aplicarea completă pe arcadă se
eliberează buza superioară, amprentîndu-se fundul de sac vestibular.
Operatorul trece în spatele subiectului, menținînd lingura superioară cu degetele
arătătoare din zonele laterale, îmbrățișînd capul pacientului,îl apleacă ușor anterior.

Stanciu Dragoș, Dorobăț Valentina ,,Ortodonție și ortopedie dento-facială”, 2018

 Reține !
În cazul unei proalveolodonții, amprenta va trebui desprinsă mai întâi distal și
abia după aceea în zona frontală, spre a evita deteriorarea sa în zona
anterioară. Situația se schimbă într-o retroalveolodonție, când desprinderea
amprentei tebuie făcută întâi în zona frontală.

Crearea retențiilor suplimentare pe portamprente are ca scop retenționarea

optimă a materialului de amprentă, deoarece câmpurile ortodontice prezintă,
de regulă, o retentivitate excesivă(legată de numeroasele malpoziții și
incongruențe).
5. Verificarea amprentei urmărește:
 amprentarea corectă a tuturor elementelor cîmpului alveolo-dentar

Milicescu Viorica ,,Ortodonție și Ortopedie dento-faciala”, editura CERMA, 2001

Particularitățile de amprentare la copii.
 Lingurile amprentare sunt de dimensiuni mici
 Linguri individuale
 Materiale amprentare cu diferite gusturi
 Materiale termoplastice in anomalii maxilo-faciale
 La copii sugari se recurge uneori la manevre speciale
 Pacienții cu despicături maxilo-faciale
 Materialele de elecție sînt cele termoplastice
Sunt materiale rigide reversibile, sub formă de plăcuțe sau batoane care la 40-70°C suferă
fenomenul de plastifiere fără a-şi modifica structura chimică, temperatura optimă pentru
introducerea în cavitatea bucală este 50°C.
 Denumiri comerciale: Stens, Guttapercha, Stomaplast, Ceroform, Xantigen

 1. existența unei comunicări buco-nazale;

 2. vestibul superior în zona anterioară absent/scurt
3.buza superioră scurtă,dură,cicatrici retractile
4.existența unui bont alveolo-dentar median
5.dinți cu malpoziții accentuate
6.arcada superioară cu îngustare accentuată în zona anterioara
7.microstomie moderată-accentuată

Stanciu Dragoș, Dorobăț Valentina ,,Ortodonție și ortopedie dento-facială”, 2018

 Orificiile de comunicare buco-nazale pot fi reduse, circulare sau în fisuri, dar pot merge și
până la breșe largi ovale, cu vizibilitatea septului și a cornetelelor nazale inferioare.

 Aceste comunicări trebuie protejate în timpul amprentării, astfel încât materialul de

amprentă să nu pătrundă în cavitatea nazală și să facă priza la acest nivel. În funcție de
mărimea orificiului, se pot folosi meșe de vată sau tifon. Acestea se așează în comunicare,
înaintea amprentării, fără a fi umezite astfel încât să fie îndepărtate odată cu amprenta, iar în
momentul amprentării să nu alunece în faringele pacientului.
 Scaner intraoral digital
 este extrem de ușor de utilizat, odată pornit, ortodontul plimbă “bagheta” în cavitatea bucală
obținînd astfel o imagine completă și precisă a dinților, gingiilor și parțial a boltei palatine.
 Avantaje: - comfort pacientului și medicului

-comunicare medic-tehnician dentar

-eficacitate economică și utilizare simplă
-economia timpului de lucru al medicului
-ajutor în diagnosticarea și planificarea tratamentului
-precizie înaltă
 Modelul
 reprezintă un document obligatoriu al dosarului ortodontic, analiza căruia
permite să se confirme și să se precizeze constatările clinice intraorale și
aduce elemente suplimentare pentru studiul arcadelor dento-alveolare prin
măsurători și prin analiza rapoartelor de ocluzie din vedere linguală, în
conceperea planului de tratament și realizarea aparatului ortodontic( pe
modelul de lucru)

Milicescu Viorica ,,Ortodonție și Ortopedie dento-faciala”, editura CERMA, 2001

 Turnarea și soclarea modelului
 Turnarea
Este similară celei din protetică, amprenta este umplută treptat cu pastă de
gips, pe măsuța vibratoare, pentru a evita formarea de bule de aer.
 Soclarea

Soclul este baza modelelor necesară manevrării, depozitării mai ușoare a

modelelor și apreciereii corecte a poziției dinților.
 Finisarea modelelor (de notat NP, data amprentării, vîrsta)

Milicescu Viorica ,,Ortodonție și Ortopedie dento-faciala”, editura CERMA, 2001

1 2 3

4 5 6
 Tipuri de modele
 Modelul de lucru- este primul model turnat pe care se confecționeză
ulteriorul aparat ortodontic;
 Model de studiu- de obicei al doilea model turnat pentru stabilirea
corectă a diagnosticului și a planului de tratament, a evaluării comparative
a rezultatelor și care reprezintă un document medico-judiciar;
 Modelul de reconstituire plastica- un sector al arcadei poate fi detașat de
restul modelului, folosit pentru a aprecia deplasările fiecărui dinte și
evoluția relațiilor intermaxilare după eventualele extracții făcute cu scop
ortodontic;
 Modelul set-up- model de reconstruire plastică la care toți dinții sunt
separați de restul modelului- folosit pentru aparatele de contenție.

Cura Eugenia ,,Ortodonție”, editura Terra Nostra,Iași 2008

Bibliografie
 Cura Eugenia ,,Ortodonție”,Iași,2008
 Fratu Aurel V. “Ortodonție Diagnostic Clinică Tratament”, Iași,

2005
 Milicescu Viorica “Ortodonție și Ortopedie dento-faciala”,2001
 Stanciu Dragoș, Dorobăț Valentina ,,Ortodonție și ortopedie

dento-facială”,București, 2018.
 Нётцель Ф., Шультц К. Практическое руководство по

ортодонтической диагностике
 Персин Ортодонтия. Диагностика и лечение зубочелюстных

аномалий: Руководство для врачей

 Токаревич И. В. и др., yчеб.-метод. пособие , Минск: БГМУ,

2010
Mulțumesc pentru atenție!