GONF. UNIV. DR.

LUIZA UNGUREANU

ilOTlutrll DE ODOI{TOLOGIE
,

GURS PENTRU COLEGII

OVIDIUS UNIVERSITY PRESS

coNSTANTA
2003
UNIVERSITATEA OVI Dl US GONSTANTA
FACULTATEA DE STOMATOLOGIE

GONF. UNIV. DR. LUIZA UNGUREANU

]{OTrUr{rDE ODOI{TOLOGIE
,

CURS PENTRU GOLEGTI

OVIDIUS UNIVERSITYPRESS
GONSTANTA
2003
 GUPRINS

r.oDoNToNUL ......5
ft. cARrADENTARA .........12

PULPEI
flf. TNFLAMATIA DENTARE..... .........2s

PULPARA
GANGRENA
fV.NECROiZAgl SIMPLA .....37

V. PARODONTITE ACUTE........
APICALE ....39

APICALE
VI.PARODONTITE CRONICE .....42
 ODOI{TONUL

l ReprezintdcomplexulmorfologicAifrurcfionalfonnat din:
- dinte
- spatiulperiodontalcu con{inutulsiu;
- osulalveolarceinconjoari ridicina dintelui;

DINTELE

I Din purct de vedereanatomo-topografic esteformatdin:

- coroana dentari : partea vizibild in cavitateabucalS,care participa la
procesulde masticafie;
- ridicina sau ridicinile dentare : addpostitein alveoleledentare,care
ftxeazddintele;
- coletul dentar = zona intermediardplasatl la limita dintre coroand gi
rddacind.

t Jesuturlecareil alcdtuiescsturt:
- o partedurdreprezentatd de: smal{,dentini, cementI
- o partemoale: pulpa dentari
In interionrlsdu, dinteleinchide o cavitate,denumitaspa{iu endodontic,
alcltuita din camera pulpari, la nivelul coroanei gi canalul sau canalele
radiculare,la nivelulrdddcinii.
Spaliulendodonticesteocupatde pulpadentard,carese continuS,la nivelul
vffirlui rSdicinii, ctt lesuftrile parodonliului apical, prin intermediul unui
orificiu de comunicare, foramenul apical.
Spafiul endodonticesteinconjuratde dentind,neintrerupt,de la coroanl gi
pina la forarnenulapical.
Dentina,esteacoperit6la nivelul coroaneide smallgi la nivelulrddaciniide
cement.
Zona de intilnire dintresmall gi cementestela nivelul coletuluidentar.

3
 SMALTUL DENTAR

Caracteretopografice

t Smal{ul acoperdintreagacoroanl anatomicda dintelui, formdndun invelig

protector pentru dentina subiacentd,datorita rezistenfei sale deosebitela
masticafieqi abraziure.
t Grosimea smalguluivaiazd,, atingdnd valorile cele mai mari la nivelul
cuspizilor(2,6 mm.),descrescdnd treptatspre colet (0,2 mm.) sau la nivelul
ganlurilorgi fosetelor.
I La nivelul coletului:
- cementulacoperl smalfulpe o tntinderede 2-3 mm.(60% din cazuri);
- smallulgi cemenfulsunt"cap la cap" (203A% din cazuri);
- smalgulgi cemenhrlsunt la distan![ (10% din cazuri) lesAnddentina
descoperitl - situagienefavorabild,cu susceptibilitatepentnr caria de
colet.
I Lainspecfle,smalgulareurmltoareleaspecte.
- suprafeleleocluzale ale premolarilor qi molarilor sunt brazdate de
ganluri, iar la intretdiereaacestorase gdsesco serie de gropile oarbe,
ca.remarcheazd locurlle de coaptarea cuspizllor.
- pe suprafelelevestibulareale molarilor apa.recite o gropila situatdin
treimea superioarS, in apropierea suprafefei ocluzale, marc6nd
terminareaganfului oro-vestibular,care se continua de pe suprafafa
ocluzaldpe ceavestibulard.
- pe suprafefeleorale ale dinfilor frontali apare cdte o gropil[ denumita
"foramen caecum" situatd la intAlnirea dintre cingulum cu resful
coroanei.
- celelalte suprafele ale smallului (meziald, distalA) sunt, in general,
netedegi lucioase.

Caracterefizice

t Duritatea:
- vaiazd intre 5-8 dupascaraMOHS
- comparativcu duritateacuar,tuluiapreciatdla 1000de grade,smalgulare
o duritatede 600 de grade;
- duritateaceamai marese gisegtepe suprafeleleocluzaleale molarilor qi
premolarilor;
' - duritateacea mai micd se glsegtein straturileprofrrndeale smalEuluigi
pe suprafefelelateralbale coroaneidentare.
- duritateamare,,puneproblemedeosebitein acful terapeutic;intervenfia
operatoriein smalfulindemnnecesitdinstrumentarspecial,cu o duritate
 asem5ndtoare smalgului,gi care,prin structtu5,conturexteriorsau iteza
de furafiece i seimpune,areo marecapacitatede abraziune.
t Culoarea:
- smallulnormalareaspectneted,translucid;
- culoareaestevariabild?ntrealb-galbui,alb-cenugiuqi alb-albdstrui;
- aspectulestevariabil, in funcfie de mineral2aregi de zonatopograficaa
dintelui;
- variabilitatea de nuanle de culori face parte din personalitatea
fizionomicl a fiecdruiindivid;
- culoarea se poate schimba sub influenfa diverqilor factori (procese
carioase,afectiuniale pulpei,s.a.).
o Smalguldentaresteun bun izolantfap de excitanlii fizici, chimici gi electrici.

Compozifiachimici

t Structura anorganicl (minerald):

- in proporliede 95o/o;
- aproximativ 9A% din substanleleminerale sunt formate din fosfali de
calciu, constihrfi sub forma de hidroxiapatitaCar0(po4)6(oH),o mica
parte (3%) din fluorapatita Cals(PO4)6FOHiar restul din carbonafi,
qilicafi,siliciu.
I Structura organici in proporfie de loh, alc5tuitddin : keratine,colagen,
proteinesolubile,glucide,acid citric, acidlactic,lipide,colesterol.
o Apa smal{ului in proporfiede 4o/o,estein mare parte legatdde moleculele
proteicegi numaio partefoartemici esteliberi in spaliileinterprismatice.

Structurasmalfului

l Unitateamorfologicda smalfuluiesteprisma de smal{.

t Fiecareprismdesteinconjuratdde o teaci a prismei careareun conflnutmai
bogat?nmaterialorganic.
i Prismele nu vin in contact direct unele cu altele, ci apar separate de
substan{a interprismatica, cu o mineralizareredusd9i rezistenlascdzutdla
carie.
- Numarulde prismediferd de la un dintela altul (intre 2 Si 12 milioane)
- Prismele de small au traiect oblic fa[d de suprafala dintelui, lungime
variabilagi diametrude 4 microni,in medie.
- Pe suprafeleleocluzale prismele se intrep[trund gi poarta denumireade
smallnoduros.Aceastidispoziliemdregterezistenlasmalfului.
 DENTINA

Caracteretopografice

Dentinaesteun lesut dur, minenlizat, carereproduceforma dintelui atdt la

nivelul coroanei cdt gi al rdddcinii, inconjurdnd camera pulpara gi canalul
radicular cu exceplia turei mici zone din jurul foramenuluiapical. La nivelul
coroanei dentare este acoperiti de smal1,iar la nivelul rddacinii de cdtre
cementuldentar.

Caracterefizice

t Duritatea estede gradul 5 pe scaraMOHS, mai maredecdta osului dar mai

mici decdt a smalgului.Comparativcu duritatea cuar,hrluieste 350 grade
(1000gradela cuar,t).
Culoarea este galben intens pin6 la gri-galbui cu un grad scizut de
transparenfd.Aspectul dentinei normale se modifica la dinlii cu procese
carioasegi la dinlii devitali spremaronbrun.
Grosimea estemai marepe suprafeleleocluzalegi incizale(3-7mm.)gi mai
sublirein apropierea apexului(l-3mm.)
Conductibilitatea termicd a dentinei este mai mare decdt a smalgului,fbr5
deosebireintre dinlii vitali gi devitali.
Radiotransparen{adentineiestemai mire decAta smalgului.

Compozifiachimici

Structura anorganici - 67% , este alcatuitain cea mai mare parte din
hidroxiapatitd, urmatd propor,tionalde carbonafi de calciu, carbonafi de
magneziu,fluoruri,fosfali de calciu.
Structura organicl - 20% alcatuitd din proteine, care intre,in structura
fibrelor de colagen dentinar gi in componenfasubstanfeifrrndamentale.
Colagenuldentinarreprezintdaproximativ9Ao/odin matriceaorganicd.
Apa din dentinareprezintdl3%.

Strucfura dentinei

Dentinapr ezrntdnumeroasecanaliculedentinare.
Densitatealor este variabila, dupa zona de dentina examinatdeste mai
hproape de pulpa dentari (prezintf, mai multe canalicule)- in medie in
dentindseg6sescaproximativ50.000de canaliculedentinare / mm2.
In interioml fiecdmi canalicul dentar se afl5 o prelungirepr,otoplasmaticd a
odontoblastului(celula situatd in pulpa dentard) care se numegte fibra
TOMES.
intre canaliculele dentinare este rdspdnditl substanla fundamentald a
dentinei,compusddin fibre de colagengi cristalede apatitd.
Pe o secliune,canaliculeleprezintdun aspectde tirbugon,care se datoregte
numeroaselor ondulafiigi curburide-alungultraiectuluilor.
Joncfluneasmall dentinase realizeazdpnn intrepitrundereacristalelormari
de small cu cristalilii mici din dentinS,dispozifie gralie cdreia se obtine o
urire puternicdintre celedoudtesuturi.
Joncliuneacemento-dentinarf, se face prin relalia directi a fibrelor de colagen
din dentind cu cele din cement, ceea ce asigura de asemenio rezisten!5
puternicS.
Dentina formatd dupd erupfia dentari se numegtedentindsecundardsau de
reac[ie.

9
 CEMENTULDENTAR

Caracteretopografice

- Este un lesut dur, mineralizat,care acoperf,infeaga suprafa!5a radacinii

inveldnddentinaradiculardcu ca.rese gdseqte in raportintim.
- Cementul radicular aparlrne in acelagi timp gi lesuturilor parodonfiului
marginal datoritd suportului pe care il oferd pentru inserareafibrelor de
colagen ale ligamenteloralveolo-dentare,care frxeazd dintele in alveolS.
Astfel, cementulradicular contribuiealaturi de osul alveolargi desmodonliu
(periodonfiu)la constituireaparodongiului
de susfinere.

Caracterefizice

t Duritatea cementuluiestede 1,4 ori mai redusddecdta dentineigi de 2,4 ori

decAta smalgului.
I Culoareaesteg6lbuie,mai deschisS decdta dentinei,dar mai inchisi decdta
smalfului.Aspechrlcementuluiestemat,fi.ard
transluciditate.
I Permeabilitatea cemenfului este superioard celorlalte fesuhri dentare
mineralizate.

Compozi{iachimicl

a Structura anorganici estein propo4iede 45 o/o- 50 Yoformatain special

din hidroxiapatita.Fluorul se depune cu predilecfie la nivelul cemenhrlui
entar,fesutdur dentarin care atingeceamai inaltd concentrafiefala de reshrl
lesuturilormineralizatedin organism.
I Structura organici este ?n propo4ie de 50 - 55 % qi este alcdtuitain
principaldin colagengi glicoproteine.

Strucfura cemenfuluidentar

I Cementul acelular (fibrilar) care acoperd dentina radiculari pe toatd

intinderea.
t Cementulcelular estesituatla periferiacementuluiacelularqi se gdsegtecu
predilecfie in zona apexului gi in zonele de bifrrcalie interradiculare.
Cemenhrlcelular are in structura sa spagii lacunare orientate paralel cu
suprafafa,in care se glsesc celulele care formeazd matricea organicd -
cementocili.
Principala funcfie a cementuluieste apozifia continua de noi straturi de
cement,necesarpentruinserareafibrelor periodontale.
 PULPADENTARA

Pulpa dentari este wt lesut conjunctivlax, siftiatdin camerapulpard gi in

canaleleradiculare.
t Pulpadentari preztntddoudsegmenteprincipale:
- pulpa coronari - siftiatdin camerapulpara
- pulpa radicularl - situati tn canaleleradiculare.
t Topograficpulpei i se descriu3 zone :
- zona perifericd situati in apropierea dentinei conline: odontoblagti
(celule specializate?n producereade dentinl), plex neryos qi rare
capilaresangrrine.
- zona sa.raccelulardsau zonaWEILL situatdsub zona odontoblasticagi
confine: numeroase fibre conjuctive, fibroblagti, rare celule
mezenchimale, vasesanguinegi fibre nervoase.
- zona bogat celular6 situatd central cu un numdr mare de celule
conjtrnctive,vasculaiza[iebogatd,fibre de colagengi nervoase.
t Din punct de vederebiochimic pulpa este alcdtuita din elementeobiqnuite
oriclrui fesutviu. proteine,glucide,lipide, slnri mineralegi vitarnine.
o Celulele pulpei dentarestmt reprezentatede. odontoblaste,fibroblaste,gi
celulemezenchimale tinere.
i Fibrele pulpei dentaresturtfibre de colagen,fibre de reticulinagi foarte rare
fibre elastice.
i Substanfafundamental5este un adevdratmediu intern al pulpei in care se
desfbgoard totalitateamecanismelor funcfionale,normalegi patologice.
t Vasculariza[iapulpei este realizatd de cdtre o arteriolS care pltnurde in
fiecare rdddcind, care dupa ce strabatepulpa radiculard unde dd cdteva
ramrui, ajungein pulpa coronari tmde se ramificd abundent,formfindo refea
capilarS.Din capilareiau nagterevenulelecarepdrdsescrdddcinape la nivelul
apexului.
t Fibrele nervoasede origine centrali, reprezentatede prelungiri ale primului
neuron trigeminal,au rol de informarea centrilor superioridesprestareade
echilibrugi dezechilibmdin pulpadentardgi din lesuturileduredentare.
i Fibrelenervoasevegetative,regleaz5prin actereflexetonicitateavasculard.

ll
 CARIA DENTARA

Defini{ie - cariadentardesteun ,,procesdistructivcronical lesuturilordure

dentarecare evoheazdftrd fenomeneinflamatorii tipice, provoc6ndnecrozagi
distmcfia acestorlesuturi, urmatd de cavitagiecoronara gi in final, infectarea
pulpeidentare".

Etiopatogenia cariei dentare

in prerettt existd o concepgieelaboratdde KEYES care consideracd in

apariliacarieidentareigi dauconcursultrei factori principali:
1. Terenul:
a. Calitateasmallului
b. Calitatealichiduluibucal
2. Microrganismele
3. Alimentalia

1. Terenul

Dobdndirearezistenleila carie a smalluluidentar,depindede structurasa,

care este determinatd de desftgurarea normald a tuhror metabolismelor
intermediarein timpul dezvoltdriidingilor.
a. Calitatea smalfului poatefi afectatdin urmitoareleperioade:
- in formarea matricei smalfului,astfel:
. carela vitaminei A duce la oprirea formarii de smalt gi
mineralizareadefectuoasd a dentinei;
t carenla vitaminei C (scorbutulinfantil) duce la microchishri gi
microhemoragiiin organulsmal;ului;
t aportul microelementelor: seleniul este cario-favonzant iar
fluorul, borul,molibdenulsuntcario-protectoare.
- perturbarea mineralizlrii matricei smalfului, seproducein:
. carenlade calciu Sifosfor, dacdscadesub0,4%,
t raportul calciu /fosfor din alimentalieffebuiesafie ll2-ll3;
- I pirafosfalii scdrupsauabsenlimdrescsusceptibilitatea la carie;
. prezenlaJluorului cregterezisten{ala carie;
' carenla vitaminei D influenfeazd mineralizarea normald a
smalgului;
. ' deregldrile hormonale: insuficienla paratiroidiand, tiroidian5,
hipertiroidiainfluen[eazdapariliacariilor.
- perturbarea maturlrii preeruptive:
' captareafluorului estemaximain aceastdperioada;
 ' deregldrile hormonale:fetelefac mai multe carii datoritderupliei
mai precoce;la bAiefiperioadade maturarefiind mai lturgS,cregte
confinutulde fluor gi decirezistenlala carie.
b. Calitatealichidului bucal
- Compozifie:
. salivdin ceamai mareparte;
' lichidelesecretatede $anfulgingivalsaupungileparodontale;
' produse rezultate din degradarearesturilor alimentare gi din
activitateaenzimaticda florei microbiene;
' elementecare se elimini la nivelul cavitafii bucale (metabolifi,
vinrsuri);
- proprietatile(frrncfiile)lichidului bucal:
' de spdlare - fluxul salivar abundentscade incidenla cariei; o
salivdfoarteviscoasdfavoizeazd aparr[iacariilor;
I activitateaenzimatica- intervinein metabolizarea glucidelor
' sistemeletampon - asigurd un pH neutru care oferd protecfie
impotriva cariilor. Orice scldere a pH-ului gi prelunglreatimpului
de acliunea acesftriafavoizeazdapaitia cariilor.
' remineralizareasmalguluicariat: ionii de calciu gi fosfat din
lichidul bucal precipitl sub forma de fosfatr de calciu, dar mucina
din lichidul bucal are afinitatepentruhidroxiapatitagi formeazdo
pelicula la suprafafa smalfului cu rol de bariera in calea
transportuluiionic remineralizant;ionii de fluor insd, faciliteazd
pdtnrndereaionilor remineralizanf;, cAt mai profund in defectele
smalgului.
- proprietili antimicrobieneprin lizozim, peroxidazd, imunoglobuline,
bactericine,leucotaxinasalivar5,opsonine.

2. Factorulmicrobian

Microflora bucald are un caracter mixt, saprofit gi este formatd din

numerogigermeni:streptococi(viridans),stafilococi,diplococi, bacili Gram-
pozitivi, bacili fuziformi, levuri, spirochete,spirili, vibrioni, microorganisme
filamentoase.
Aceastdflor5 mixtd igi exercitdrolul cariogenin momenhrl?ntruniriiunor
condifii favorabile care gin de deficienlede structur[ ale lesuturilor dwe gi de
alimentalie.
Caria dentard apare in urna unui binom patogenic alimentalie I florlr
microbiandacidogen5,carbia nagterela nivelul pllcii bacteriene.Acest sistem
reprezintd un element patogenic atdt pentru small cdt gi pentru parodonfiul
marginal.

Definifie: Placa b,acteriand,prezentdpe toate suprafelelecavitdlii orale

(dinli, tartnt, lucrdri protetice) sub forma unor depiziti moi, neunifurmeSi
qderente,esteo aglomerarepolimicrobiand,avdndcaracterde ecosistem.
l3
 Compozifia:
- 80% apdQA% fracfiturecelulari + 30o/ofracgiuneacelulard);
- 20%masduscatd(proteine,aminoacizi,lipide, hidrocarbonate).
Structura:
- primul strat format din glico-proteinesalivarecu aspectamod acelular,
din carepornescprelurgiri sub formd de relea, ce pdtnurdintre lamelele
smalfului.
- al doilea strat - placa bacteriandmaturd alcatuitddin substanlaamorfh
gi colonii microbienecareapardupd24 de ore.
- stratul superficial - conline pe lingi glicoproteinelecare se deptrnin
continuare gi celule descuamatedin mucoasa bucal6, leucocite,
hidrocarbonate, sdruriminerale,lipide $i un numir marede bacterii.
Capacitateapatogenicidepindede :
a) Concentrareaunui numdr imens de microorganismepe o suprafald
micd,majoritateaacidogene.
b) Transforrnarea rapidd a hidrocarbonatelorde cdtremicroorganismele
acidogene.
c) Posibilitateaunor microorganismede a-gi pdstrametabolismulqi in
lipsa hidrocarbonatelor, producindin continvareacizi care scadpH-
ul.
d) Scddereaconstantdgi indelungatda pH-ului placii bacterienesub
nivelulcritic (maimic de 5,2).
" principalli acizi:- lactic 50o , acetic,propionic.
. agregivitatea placii bacterienedepindede aciditateaei:
- Pldcile bacterienesubyiri, tinere. au o ratd mare de formare a
acizllor datorita accesului rapid al microorganismelorla
suporftrlalimentar,dar, in acelagitimp, pot fi strabStuteugor de
salivacareprin sistemeletamponneutralizeazd, aciditatea.
- Pldcile bacteriene ingroSate Ei tmbdtrdnite, sunt greu
permeabile,la nivelul lor, producereade acid gi scddereapH-
ului se menfinetimp indelungat,la nivele critice (sub 5,2) gi se
producproceselede demineralizare.

3. Alimentafia

Dintre alimente, efectele cariogene cele mal pregnante le atl

hidrocarbonatele.
Rolul cariogenal hidrocarbonatelor:
numeroasestudii statisticearatd cd un regim alimentar prea
bogatin hidrocarbonate arerol cariogen.
alimentafia rafinatl fald de cea naturald €lre un mai mare
potenfial cariogen (hidrocarbonateledin prdjituri,' caramele,
jeleuri, sunt in proporfiede 60-100%,pe cdnd in alimentele
naturaleabiaating 20%).

l4
 efechrlcariogenmai depindeqi de contactulcu dintelegi durata
acestuicontact- astfel alimentelelipicioase,aderentestnt mai
ddundtoare.
consumulde glucide estepermis doar in timpul meselor,ftrd a
depdqi60%din valoareacaloricaa raliei alimentare.
e preferabil sa se consumeglucide cu vascozitateredusd,iar
dacd se consumdforme lipicioase si se efectuezeobligatoriu
periaj saucldtireabundentlcu apd.
consumulde dulciuri intre mese,mai alesin formelelipicioase,
este foarte diunator, prin fermentarealor crednd condilii de
producerea cariei.
. Hidrocarbonatelecu potenfial cariogen maxim sturt zaharoza(cea
mai utilizatdde microorganisme gi uqorfermentabilA)qi fructoza.
Degi etiopatogenia cariei nu este completelucidatd,se poate spule cd ?n
producereafenomenuluilezional intervin simultan cei trei factori: structural,
bacterian gi alimentar, dar trebuie subliniat ca intervin gi factori care fin de
comportamentgi obiceiuri: consumul de alcool, ftimahll, periajul dentar qi
statusulpsihologic.

t In raport cu zonelein care sunt localizate:

a) carii. fn sanluri si gropile - au o evolufierapidd in proftinzime,progresAnd
pind in apropiereacamereipulpare;ele intereseazi:
- $anfunlegi gropitelefelelor ocluzale
- $anfllnlegi fosetelevestibularegi oralealemolarilor
- foseteleoraleale frontalilor superiori
b) carii pe fete aproximale,ale dinfilor laterali (prernolari,molari) gi ale dinJilor
frontali (canini,incisivi).
o In raport cu puncful de contactpot fi:
subpunctulde contact
la nivelul purctului de contact
deasuprapunctuluide contact
o In raport cu creastamarginali pot fi:
carii cu creastamarginalaintegra
carii cu creastamarglnalasubminatd
carii cu creastamarginalSintreruptd
c) carii cervicale:
' ' - deasupra joncgiuniismalt- cement
- la niveluljoncliturii small- cement
- carii radiculae careevolueazdgi in cementulradicular
t Din punct de vedereal evolufieipot fi:
a. carii cu evolulie rapidd (cani umede) care se caractenzeazlp,rin
depozitemasivede dentindramolitd, cu umiditatecrescutS.Sunt mai
frecventela vdrsteletinere.
b. carii cu evolulie lungd (carii uscate), cu progresiunein suprafa!5,
prezent6ndo dentind alterati de consistenldcrescutagi de culoare
brund.
c. carii stalionare - localizatepe suprafe,tele libere ale dingilor,expuse
autoctudfiriiqi curafirii artificiale. Sunt extinsein suprafalasmallului,
aparentdentindnefiindinteresatf,.

cariei dCnatf;
I).iu,gr,.gldcul

Diagnosticulpozitiv al carieidentaresepule pe.

- sefirnesubiective- obfinuteprin analnneza
- semneobiective- obfinuteprin:
. inspecfie
. palpare
. percugie
o €Xitrlrene
complementare.

Semnelesubiectivesunt:
- pacientulsemnaleazd,o lipsa de substan!5,o cavitate
- modificarede culoate,o patd
- sensibilitatedureroasd,in specialla rece gi dulce care dispareodati cu
indepartareaagentuluicauzal
- sdngerareagingiilor in cariile. localizate in apropiereaparodonf,ului
marginal
- halendfetidd mai alesin cariile situatein zonelegreu accesibilecur5{irii
nahnalesauartificiale

Semneqbiective- obfinutela:
Inspecfie:
lipsa de substanfaduradentard
- petecretoasesaude alte culori ale smalgului
- mannoragiiin $anfungi gropile
- inflamafiiale parodonliuluimarginal
- depozitede resturialimentareinterdentare
. Palpare:
- zonerugoasein dreptulpetelor
- zonecu duritate.podificatd,mai micadecdtceanormald
- zonecu sensibilitatela palpare
- se apreciazL:
t6
 . formaprocesuluicarios,
. addncimea,
. intinderea,
. confinuful,
. gradulde sensibilitate
Percufia dinteluiin ax qi orizontalaestenegativa

Bxamenecomplementare :
- te.stede vitalitare (termicesauelectrice)dau rdspunsuriasemdnitoarecu
dinlii normali
- examenradiologic - va ardtaintrerupereacontinuitaliicontumlui dentar
gi o zondde radiotransparenfdcrescutf,fafl de restulsuprafeJei
- diafanoscopia(iluminarea)- evidenfiazi la dinlii frontali o micd patd
(carieincipienti)
- firul de mdtase - la dinlii laterali - poate fi un semn relativ prin
scdmogarea firului de mitasede marginilecarieiaproximale.

Diagnosticuldiferenfial al cariei simple:

- cu displaziilegi distrofiiledentareundenu segdsegte dentindalteratd
- cu hiperemia preinflamatorie pulpard unde sensibilitateaprovocatd
persistdmai mult (10 minute)
- cu gangrenapulpar5,unde semneleclinice gi testelede vitalitate indica
ur dintecu organulpulparmort
- cu pulpitelecroniceinchise- apar semnede vitalitatedoar la intensitali
foartemari ale excitanliilor
- coloraliiale smalgului produsede agenJi:
. externi- nicotind,tartru,germenimicrobieni
. interni- intoxicagiicu cadmiu,tetraciclind,fluor.

Evolu{iacariei simple:
Caia dentardesteun procesprogesiv,carenu se vindecdspontan.Ea poate
sa aiba o evolugierapidd sau lentd, progresiv5,cu procese intermitente de
acceleraresau poate sd stagneze.Procesul carios tratat corect este oprit in
evolufie.

Complicafiilecariei simple:
I) Imediate:
- inflamaflaorganuluipulpar- pulpite
- mortificareaorganuluipulpar- neeroz4gangrena
- inflamafiiale parodongiuluiapical- parodontiteapicale
o - supuraliiintra gi extramaxilare
2) Tardiveloco-regionale:
- tulburariale frnrcaieiaparatuluidento-maxilar
- resturiradiculare
- migari dentarecu denivelareaplanuluide ocluzie
 - disfuncfiiocluzale
3) Contplicatiila distantd
- boalade focar
- tulburarifunclionaleale aparatuluidento- maxilar cu implicalii asupra
starii de sdnitatea organismului

Etapeletratamentului:
I. Timpul chirurgical care constdin indepdrtarealesuturilor dure alterate
pan6in lesut slndtosgi preparareaunei cavitafiaptdsdrefin[ materialulde
obturagie.
II. Timpul medicamentosconstdin tratareapldgii dentinarereniltate
ilI. Timpul ortopedic consti in refacereamorfologiei frurcfionalea dintelui
prin inserareain cavitateapreparati a unui materialcu duritateaegal5cu a
dinteluistabildin punctde vederechimicAicu aspectfizionomic.

I. Timpul chirurgical

Clasificarea cavitdfilor:
in frrncgiede localizareacariei pe suprafefeledentare,BLACK a ftcut
urmitoareaclasificare:
- cavitifi de clasa | - rezulta din tratamentulcariilor localizate in
ganhrile gi foseteleocluzaleale molarilor gi premolarilor,in fosetele
vestibularegi in gangurileorale ale molarilor, precum $i ?n fosetele
oralesupracingulare ale frontalilor superiori.
- cavititr de clasa a II-a - reztiltatedin tratamentulcariilor localizate
pe felele aproximaleale rnolarilorgi premolarilor.
- cavitifi de clasa a III-a - rezultatedin tratamentulcariilor localizate
pe felele aproximaleale frontalilorla caretrnghiulrncizalestepdstrat.
- cavititr de clasa a IV-a - reniltate din tratamentulcariilor situatepe
fefeleaproximaleale dinlilor frontali cu unghiulncizal distrus.
- cavitifi de clasa a V-a - reniltate din fratamentulcariilor situatein
treimeacervicalaa felelor vestibulareqi oraleale tuftuor dinfllor.
't( ?nurma preparirii unui procescarios situatpe suprafefelenetede,vdrfurile
ctrspizilor,marginileincizale- va renilta o cavitatede clasaa VI-a , care
nu a fost inclusain clasificarea de mai sus.
't< in urma prepardriiproceselorcarioaseextinsepe mai multe suprafeleale
. aceluiagi dinte, vor rezulta cavitafi atipice , complexe, denumite dupa
numele suprafelelor afectate (ocluzo-vestibulari, mezio-ocluzo-distald,
s.a.)
Reguliin preparareacavitlfilor:

l8
 1. Deschiderea cavit5{ii carioase constituie calea de abordare a
procesului carios gi permite evidenfiereaintinderii in suprafafd a cariei.
Cavitateacarioasdpoate sd ofere prin evolufie un orificiu mare de deschidere
sau orificii mai mici care trebuiesc ldrgite. Pentru cariile situate pe felele
aproximaleale dinlilor, deschiderease realizeazdindirect, de pe o altd suprafald
dentar6.Serealizeazdcu instrumentedure(frezediamantate).
2. Exereza {esuturilor alterate - se realizeazapina in lesut sdndtos,
evidenfiindgi intindereain profunzimea procesuluicarios. Pot rezulta cavitili:
superficiale,de adincimemediesauprofunde.
Exercza dentinei alterate se realizeazdcu instrumenterotative (freze
sferice)sau de mlna (escavatoare, linguri Black). TrebuieevitatAsupraincdlzkea
sau deschidereaaccidentalf,a camereipulpare.Menf;nereadentineialteratesub
viitoarea obturagieconstituieuna din cauzeleaparifiei recidivei de carie gi a
cariei secundare.
3. Extensia preventivi - esteopera{iunea prin caremarginilecavitagiisurt
amplasatein lesut dentar sdndtosin zone autocurSlibilesau accesibilecurefrii
artificialepentrua evita aparif,acariei secundare.
4. Retenfia cavitifii - cavitateapreparatatrebuie sd aibd o forml care sd
asigurestabilitateaqi menlinereamaterialuluide obtura$e.Se poate apela gi la
retenfii cu mijloace speciale:gtiftri cimentatesauinfiletatein dentind,materiale
de obturafiecu propriet5lispeciale(adezive).
5. Rezisten{aperefilor cavit5{ii - acestprincipiu trebuieavutin vederepe
tot parcursulpreparariicavit5fii gi sa imbinam armoniosextensiapreventivdcn
rezistenla perefilor. Orientareaperefilor trebuie facutd astfel incdt ei sd fie
perpendicularipe direcfiade transmiterea forlei (cele mai multe gi importantese
transmit in axul lung al dintelui), iar perelii prea subliri sI fie scurta{i din
inalfime.
6. Finisareamarginilor de smal{- sefacecu scopulde a realiza:
- margini de cavitate gi obturagierezistente la acfiunea fo4elor de
masticafie
- o adaptare cdt mai bund a materialului la marginile cavitAlii, cu
imbunata,Lreainchideriimarginale.
Acest lucru serealizeaza prin
- indepartarea anfractuozitdlilorsmalluluide la margineacavitagii
- roturjirea turghiurilorconhrului exterioral cavitagii.
7. Pregitirea finali il cavitifii in vederea obturlrii ei - consta in
indepartareapulberilor de dentina rezultatein preparare,a urmelor de salivd,
frcdndu-seo toaletdriguroasiprin spdlareacavitalii,uscareaei cujet de aer.

II. Timpul medicamentos

. Tratamentul pl5gii dentinare
Plaga dentinara rezultd-in urmd actului chirurgical de pregitire a unei
cavitdgiisaua unuibontdentarce urmeazd.afiprotezat.
Particularititileplagii dentaresunt:
- nesdngerandd
 - expusddirectfactorilorexcitanlidin mediulbucal
- esteinfectatd(din flora cavitdlii bucale)
- prezintdpe suprafalaei un lichid limpedenumit "limfa dentinarf,"
Tratamentulplagii dentinare,necesarpentm imbolndvireapulpei dentare,
difera in raport cu adincimeacavit5tii qi cu aspectul dentinei de pe frurdul
cavitagii.Din acestpunctde vederesitualiileclinice pot fi:
l) Cavitefisuperficialecu dentini de aspectnormal
2) Cawtdfide addncimemediecu:
- dentinddurdde aspectnormal
- dentinadurl pigmentatd
3) Cavitaliprofunde:
- cu dentini de aspectnormal
- cu dentini durapigmentatd
- cu dentin5durd cu mici zonede dentinaalteratain dreptulcoarnelor
pulpare

1. Tratamentul pllgii dentinarein cavitd{ilesuperficiale:

o S€spal6cavitatea
. se izoleazd,dintele
. sefacetoaletacawtl4licu ap5oxigenatd,alcool,neofalind
r Se USttCd

' so
T"l'ffir#{,'{#*,T",'.l ry.ff,
hidroxid
de
ca,ciu,
sa)
dacdestematerialfizionomic.

2. Tratamentul pllgii dentinarepentru cavitifile medii:

a) cufundul cavitdfii cu dentindnormald:
- dupi spdlare,izolare,toalet6,uscare,se aplicdun materialprotector
pentrupulpa dentari numit "obturafiede bazd", carepoatefi ciment
fosfatde zinc,eugenatde zinc, cimentcu ionomeride sticla.
- seaplicaobturaliadefinitivd
b) cu dentinddurdpigmentatd:
- pignentareareflectdun anumit grad de alterarepulpar[ gi infectare
bacteriand ce impune luarea unor misuri suplimentare de
dezinfectare, obliterare a canaliculelor dentinare gi protecfie
pulpara.Se realizeazacu un strat de l-2 mm. grosime,din hidroxid
de calciu.Apoi se aplicdobturaliadebazdgi obturagia
definitivd.

3.TratamentulplIgii dentinarein cavitl{ile profunde:

. a) cu dentin[ normald:
- spdlare
- izolare
- toaletacavitalii
- uscare
 - proteclieqi dezinfectare cu hidroxidde calciu
- protecfieimpotrivaagenlilorfizici prin obturafiede bazit
- obturafiadefinitivd
b) dentindpigmentatd-aceeagi tehnici
c) dentinaramolita
- se lasa in dreptul coarnelorpulpare,ntrmai la pacienlii tineri, cu o
btrndreactivitatea pulpei dentare.
- necesitdo dezinfectaremai eficientdcu ajutorul unui pansamentcu
antibioticeaplicatin cavitatepentru48 ore
- ceilalli timpi operatorisuntla fel ca in situaliileanterioare.
d< Tratamentul plagii dentinare in cavitafile profunde se numeqte coafaj
indirect -- oct terapeuticcomplexprin care se asigurddezinfectarea pldgii
dentinare Si obliterareo canaliculelor dentinare,proteclia pulpei fapd de
agen[ii fizici Ei chimici precum qi stimularea mecanismelor de
neodentinogenezd.

III. Timpul ortopedic:

Refacereamorfologieicoronare:
Ultimul act in tratamentul cariei dentare este inserarea in cavitatea
preparatda turui material care sd refacd,pierdereade substan!5,red6nd forma
anatomic5gi funcfionalSa dintelui.
Existi doul posibilitifi:
1. Folosindun materialcare se introducein stareplasticain cavitate,se
modeleaz6,operalia cdpdtind denumireade obtura{ie coronari iar materialul
folositde material de obturafie.
2. Cimentarea in cavitatea tmei microprotezerealizatdinlaboratorpe baza
uneiamprente;piesasenume$teincrustafie.

Obttrafia are un caracterde duratdc6nd finalizeazl un act terapeutic,dar

alteori ea reprezintdnumai o etapdintermediard,fiind un mijloc de protejare a
pansamentelormedicamentoase sau spaf;ului endodonticgi a plAgii dentinare
intre doud gedinlede tratament.in acestcaz estedenumiteobfuralie provizorie
gi pentru realizareaei se folosescmaterialede obfurafie provizore ca: eugenat
de zinc,cimentfosfatde zinc,gutaperca,indiana,cimpat,cavidur,fermin g.a.

Materialulde obturagiede duratdtrebuiesaindeplineascd anumitecondifii:

1. Din punct de vederefizic:
- s5prezinteo duritate caresd egalezepe ceaa dintelui
- sd aibdur coeficientde dilatare aproapenul, astfelca variafiilede
' temperaturdintre-0 - 50" sd nu - I influenlezeforma
- sd fie o substanfdplastici ce poate fi introdusi in cavitatea
preparatl subformdmoale,urmdnda seintiri ulterior.
 - sA adere la perefii cavit5giifac6nd corp comun cu lesuturile dure
dentare,oblinAndu- se astfelo bunl adaptarela perefii cavitalii fira
solufii de continuitate.
2. Din punct de vederechimic:
- sd fie o substanfastabili , a cdretcompozifiesd nu se alterezein
contactcu mediulbucal,medicamente, alimente,etc.
3. Din punct de vederefizionomic:
- sd aibe o culoare cdt mai apropiatd,dacdnu chiar identicacu cea a
dinteluiobturat.
- sI prezinteo transluciditate asemdnitoarecu a smallului.
4. AIte calitifi:
- sd fie nevitimitoare pentru organism, lesuturile dentare gi
parodontale
- sdfie impermeabili
- sdaibdaclitrneprofilactici impotrivarecidivelorde carie.

22
 :::: .- '
..:: ...:a ::t:a .t r ;.
I
:..a :.j

Clasificareamaterialelor de obifuratie: I

1. Materiale de obnra;ie plaitice! ;

:rialede obturagieprovizorie " '
b. materialede obturatiede duratd
:: . dupd tt'

- aderente
, , - neaderente
. &rpd aspect:
,,,,,',
,,,,:,,
',,,,=,r:,",.;,', 1,i - ,fiZiOnOmiCe
" . ' , . , , , , se m ifizio n o m ice
- . . . -' . . tJ

2. MilAiiale "ahduiipie
neplustice-'incmstatii(inlav)

: :..::i:, i , . j t i rl rt : i

Amalgamele

Suntmaterialeplastice,neftzionomicepentruobturalii coronarede durata.

r Compozitie:
. rezultddin amesteculmercuruluicu unul saumai multemetale;
. pot fi:
- amalgamebinare:Hg * un metal(cupnqpaladium,cadmiu);
- amalgameternare:Hg + doudmetale(argint,cositor),
- amalgamecuaternare:Hg + trei metale( argint,cositor,cupru);
- amalgamenobile:conlin gi mici cantitdfide aur,platina.
r Amalgamul de argint - reniltd,din amesteculmercuruluicu o pilitura
compusdin ceamai mareparte din argint gi staniu.Amalgamulde argint
romdnescconline:arglnt670/0, staniu29,5- 30% gi cupru1,5- 2,5yo.
. B@t4{:
o llu aderdla structuriledentare,de aceeanecesitacavitali cu retenlie
geometncd.
. in prezentse pot folosi adezivipentru amalgamsauchiar adezivii de
la materialelecompozite.
. in timp suferdfenomenulde coroziune.
o rruesteiritant.
. . areproprietafiantiseptice
. amalgamele moderneau calitali imburatdfitegi toxicitateredus5.
r Indicatii:
. obturareacavita;ilorde clasaI, II, V, pe dinfii laterali
. obturareacavit5lilorcompuse, atipicepe dinfii laterali
23
 . reconstituiricoronarein zonalaterala
r Tehnicide prepararesi inserare:
o S€pot preparamanualprin mojararesaumecaniccu aparatespeciale
(avantajuldozdriicomponentelor)
. se aplica gi se taseazd,
in cavitatecu ajutorul unui instrumentspecial
- fuloaml de amalgam
. pentru cavitalile de clasa a II-a necesitd un conformatorpentnr
peretelecarelipsegte- matriceaIvory.
o so poatecondensain cavitali gi cu instrumenteacfionatemecanicsau
cu ultrasunete
. timpul de pizd (?ntarire)vaiazd,de la 14 minutela 3 - 4 ore
. finisareagi lustruireaobtura;iilor de amalgameste obligatorie gi se
realizeazddup[ 24-48 ore.

:r

aterialecompozite

Raginile compoziteau fost introdusein practica stomatologicdacum trei

decenii. Ele swtt materiale reniltate din combinafia mai multor substanfe,
obgindndu-seun produs cu proprietSli noi, diferit de materialele care il
alcituiesc.
. Compozitie:
I. Mqtricea organicl compusddin:
I. monomeri de bazd care asigurd o valoare mici a contracfiei la
polimerizare,vdscozitatemicd,aderenldla lesufuriledentare,toxicitateminimi.
2. monomeri fluizi sau diluanfi care asigurd dispersia umpluhrii
anorganice.
3. sistemulde iniliere al reacliei de priza prin radialii ultraviolete,radiafii
vizibile, laser (pentm compozitelefotopolimerizabile)sau inifiere chimicl
(pentrucompoziteleautopolimerizabile)
4. aditivi careinhibareacfiade polimeizare,sauconlincoloranti,pigmenfi.
II. Umnlutura anoreanici variafia dimensiunilor particulelor
anorganice(cuar!,stronfiu,siliciu) au dusla clasificarealor in:
- compoziteconvenlionalecu particulemari (macroumplutura) l5 - 35.
- compoziteintermediare - particulede I - 5.
- compozitecu microumpluturd(+l- 0,04) create pentru a imbunatdfii
luciul prin lustruire
- compozitehibride - spaliile ldsatede macroumpluftrdsunt completate
cu microumpluturdrezultdndproprietSflfizice imburStdlite.Sunt cele
mai performante.
'fr Proprietdgile compozitelordepindin foartemaremisuri de fazaanorganicd
(natura lor chimic6, caracteristicile fizico chimice, dimensiuneagi
distribufiaparticolelor).
III. Aeenful de cuplare sau interfafa care asigurdlegitura puternicd gi
stabilainfre faza organtcdgi ceaanorganica(acegticompugisenumescsilani).
24
 ' Modu-"
T;#lil'uutopotimerizabitesubformdde:
o pasta-pasta(concise)
. pulbereJichid(evicrol)
o pasta-lichids.a.
compozite fotopolimerizabileliwate in seringi speciale sau

. tmbin"#oil3ivi - majoritatea
materialelor
compozite
folosescacid
fosforic 35-37%. Acesta se aplica pe smal! gi prin demineralizare
realizeazlo seriede microretentivit5licarevor fi umpluteapoi cu ragin5
lichidd (adezivul)cu care apoi raginacompozitaaplicatain cavitateva
face corp comun.
't< Adeziunease poate rcaliza simultanla small gi dentindfolosind
adeziviamelodentinari.

r Protocolulunei restauriri presupune:

l. Pregdtireageneralda dintelui:
se curdlddintelecu o perie$i un praf abraziv.
se prepardcavitateacu iridepdrtareaminima de lestrt sindtos gi se
bizoteazdmarginilede smal1.
- se alege culoareainainte de izolarea gi uscareadintelui, la lumina
natural5cu ajutorulcheii de culori.
2. Obturareacavitdtii:
toaleta cavit[fi, uscarea, aplicarea obhuagiei de bazd pentru
protecfia organuluipulpar (ciment pe bazd de hidroxid de calciu,
cimentcu ionomeride sticlS,cimentpolicarboxilat)
se aplicd acidul demineralizantpe marginile de small ale cavitdgii
timp de 15 - 30 secunde(este permisdaplicareaacidului ii pe
dentindl5 secunde)
se spalddinteletimp de 15 secundeqi seusucd
se aplica adezivul amelo dentinar in intreaga cavitate gi se
polimerizeazdtimp de 2A de secunde
cdnd estenevoie se aplica o matrice transparentd,un conformator,
apoi se introduce materialul compozit cu o spahrldde plastic in
strahni de 2mm. care se fotopolimeizeazdtimp de 40 secunde.Se
reconstituiepierdereade substanfaaplicdnd gi model6ndstrat cu
strat,polimeriz6ndu- l.
finisarea- se tndepdrteazdmaterialulin excescu freze diamantate
fine de diferite forme (flacdrd,sferice),se finiseazdgi se lustruiegte
obftrraliacu discuri abrazive(medii, fine), gume rotative cu paste
specialede lustruit.

r Indicafii de folosirea materialelorcompozite:

- toatetipuriie de cavitdspe dinpi frontali gi laterali

25
 - restaurdricoronarein distrofii de formd gi volum (dinli cu defecte
structurale,formdmodificati)
- restaurdriale eroziunilor,abrazillordin zonacervicalda dinlilor
- faletaridirecteale dinlilor cu modificaride culoare
- inchidereadiastemelor(spagii?ntreincisivii centrali)
- fracturi corona.reffu5 deschidereacamerei pulpare. Se folosesc
pentruancorareaobturalieigtifturi prefabricatecarese ?nfileteazd,in
dentini.
- in absenla leziunilor carioase, sunt indicate in scop profilactic
pentrusigilareagangurilorgi fosetelorla dingiirecenterupfi (in acest
scop se folosefteun material compozit specialpentru sigilari care
are o vdscozitate redusd gi se aplicd dupa o prealabila
demineralizare a smalluluigi aplicareaadeziwlui.
. restaurlrile efectuate cu materiale compozite se numesc
restaurariadezive.

..t
;_ I t
t: -_._r=ff.+.iFl3+, .
,r_F_i:;

Ji.*-.9.f{urile cu ionomeri de sticli (CIS) sau glasionomefi

Suntfonnateprin reacfiadintre un acid organic(acid policarboxilic,tartric)

qi particuledin sticld alumino- silicat. Seprezintdsubformi de pulberegi lichid
in variantaautogi fotopolimerizabila.
r Proprietifi:
- adeziunefizico-chimicadirectala smallgi dentina
- au o bunl stabilitatedimensionald
biocompatibilitate- nu necesitdprotejareapulpei
- puterecariostaticaprin eliberarede fluor
- radiopacitate
- rezistenldrelativdin mediuacid
- rezistenlabunala presiune
- dificultatein dozareapulberii gi a lichidului pentru preparareaunui
materialoptim
- rezistenli mecanicdslabd
- secomportdmediocrula polisaj
- insuficientfizionomic,cu un gradmarede opacitate
r Indicafii:
- obftrafii cervicalein carii, eroziuni,abraziwri
- tratamentulcariilorradiculare
- obturareacavitalilorin scopprofilacticpina la o solugiedefinitiv[
- obhrareadingilortemporari
' - reconstifuiride bonturi
- indicafia de eleilie rdmdne ca obturafie de bazd (inlocuitor al
dentinei)in obturaliiletip "sandwich"
't' Obfurafia tip "sandwich" este o obturaf;e mixtd in care dentina este
inlocuitd cu CIS iar smallul cu ragini compontl reniltdrid o restaurare
26
 directl coronarala care calitalile estetice,mecanice,adeziveqi cario -
profilactice sunt intrunite prin asociereacelor doud tipuri de materiale
returitein cadnrlaceeagirefacericorona.re.

,,, Compo-.rii
Compomerii au reniltat din compozit gi glass ionomer, deci combina
calitalilecelor doudtipuri de materiale.
r Proprietlfi:
- suntmaterialefotopolimerizabilecu o u$oardmanewabilitate
- elibereazf,fluor
- au o rezistenf[la uzuri mai bunddecAtCIS
- coeficienhrlde expansituretermicd este similar cu cel al fesuftrilor
dentare]
- aderdla small qi dentinafrrd demineralizare prealabildcu acid
- suntfizionomice
- suntmai pulin rezistentedec6tmaterialelecompozite
r Indicafii:
- cavitagide clasaa III - a
- cavitdflde clasaa V - a, eroziuni,abraziunicervicale
- obhratri pe dinfi de lapte
- leziuni carioasela nivelul rdddcinii
- refaceride bont
- ca obtura;iedebazd,inrestauraritip "sandwich"
:t< Materialul optim pentru restaurareadirectd a leziunilor coronare,se
alege pe baza cunoagterii calit6fi1or, defectelor, indicafiilor $i
contraindicaliilortuturormaterialelorprezentate.

Deschiderea
accidentalia camereipulpare

Reprezintdun accident acut care poate si apard in timpul tratamentului

cariei dentaresimple.
DacI se produce acest accident, dintele beneficiazd de tratament prin
coafaj direct careareca obiectivmenfinereaintegritafiiorganuluipulparviu.
Diagnosticulsepunepe:
- prezentaorificiului de comunicare
- hemoragie
- durerela palparecu sonda
Coafajul direct constd?nacoperireapulpei dentarecu o substanlaizolantd,
neiritantd,cu aclinneantisepticd,remineralizanta
gi antiinflamatorie.
Pentrureugitaunui coafqjdirectestenecesar:
- deschiderea si nu fie mai marede 1,5mm.
- pacienhrl si fie tenAr, sdndtoscu o bund reactivitate a organului
pulpar
27
- dintelesdnu fie folosit in scopprotetic
- igiendbucall foartebun6
: ffiaT.h:alulaplicat pe orificiur
de deschiderear camereipulpare este
un produspe baz6de hidroxid de calciu
- dup[ o temporizarede 20 - 30 de zile sub obturafie
provizorie,se va
efectuaobturagiadefinitivda cavitagiidacanu apar
complicafii.

28
 Inflamafia pulpei dentare reprezintd totalitatea reacfiilor gi proceselor
biochimicestructuralegi firnclionalecu caracterde adaptare, de compensaregi
restabilire,ca.rese desftqoardintr - o succesiunede faze ca urmare a acliunii
unui agentpatogen.
Ca agent patogen poate sd acfionezeorice factor al mediului ambiantce
aclioneazdcu intensitatecrescutl asupradintelui sau care intrAin contactdirect
cu pulpadentard.

II. INTERNI: I. EXTERNI:

- dismetabolisme - fizici:
- avitaminoze o termici
- boli de sistem r rece
- intoxicafiiendogene . cald
o traumatici
- chimici:
o acizi
o baze
o subsfanle
oxidante
o metalegrele
- biologici:
o bacterii
o virusuri
o ciuperci

29
 inflamafiei pulpare
Secven{ele

reaclia biochimicd formarea mediatorilor chimici (histamina,

leucotaxina,exudina,etc)
reaclia vasculard locald (hiperemie,stazd,creqtereapermeabilitalii
perelilorvasculari)
reaclia metobolicdcelulard (la inceput intensificareafuncfiilor, apol
diminuarealor treptatagi chiar oprireaactivitifii celulare)
formarea iffiltratului seros (plasmexodie,eliberareade apa prin
depolimeizarca substanf ei fi.rndamentale)
' formarea infiltratultti supurat (constituit din celule sangrrine
exfravazate,bacteriiqi celulepulpare)
- aparilia fenomenelor degenerotive,a proceselorde necrobiozdgi
mortificarea pulpei
- Inflamaliilepulpei dentaresunt cunoscutesub denumireade pulpite.

ACUTE: CRONICE:
Seroase: tnchise:
o Parliale (coronare) - Pulpitd cronicd tnchisd
o Totale (corono propriu - zisd
radiculare) - Pulpitd cronicd
Purulente : hiperplazicd (granulomul
o Parliale intern Palazzi)
o Totale Deschise:
- ulceroase
- granulomatoase
(polipoase)

Fazaincipientaa inflamafieiestenumite- hiperemie preinflamatorie - ;

ea are o simptomatologie proprie gi metodeparticularede tratamentfala de
celelalte pulpite. In hiperemia preinflamatorieleziunile sunt minime gi
reversibile.

30
 Hiperemia preinflamatorie

Diagnosticpozitiv:
- dinte cu proces carios profirnd fera deschidereacamerei pulpare;
pr ezen[asensibilit5liidureroase.
- drnere provocatd de excitanti termici (rece) gi chimici (dulce) care
dtreazd,8- 10 minutedupdindepdrtareaexcitantului.
- durerea survine de cele mai multe ori dupd tratamentulurei carii
simple c6nd nu s - a aplicat corect tratamentul plegii dentinare
(obturalie de amalgam de argmt ffuA protecfia pulpei dentare cu
obhrafie de bazd).
Diagnostical diferengiulse face cu pulpitele coronareacuteturde drnerile
suntmai intensegi pot aparespontan.

Pulpiteleseroase

Pulpita acuti seroasl par.tiali

Diagnosticpozitiv:
- durere cu caracterlancinant,spontanl sau provocatd,localizatiila un
dinte cu procescariosprofundcu bogatedepozitede dentindalterataqi
camerapulparainchisd.
- durereprovocatdla inceputla rece,poatesd apardgi spontanqi este
calmatdla antialgice
- testelede vitalitatesuntpozitive cu hiperexcitabilitate
Diagnosticul diferengial trebuie ftcut cu pulpitele totale la care durerea
spontandeste mult mai intensS, nu cedeazdla antialgice, dintele doare la
perculiain ax.

Pulpita acuti seroasi totall

Diagnosticpozitiv:
- durereaeste spontand,foarte puternic5,violentd, continud,exacerbati
la rece,dulce,acru,traumatismrespirator.
- durerea kadiazd la dinfi vecini gi antagonigtigi chiar spre orbitl,
regiuneatemporald,mandibular5,occipitala,f.arda depdgiins6 linia
mediand.
- analgeticeleau o eficienfa redusd determindndcel mult o reducere
temporarda intensitaliidureroasegi nu disparifiadurerii.
r - dintele cauzalprezintd un proces carios profi"urd,cu multd dentina
alterat5;palpareacu sonda, chiar ftrd presiuneduce la deschiderea
camereipulpar.e.
- testelede vitalitateindicI o marehipersensibilitate
a pulpei.

31
 - percutiain ax este dureroasd,deoatecea fost cuprins in procesul
inflamatorgi parodongiulapical
Diugnosticul diferengialse face cu pulpitelepurulentecaractenzate printr-
o durerecu caracterpulsatil, calmatl la rece gi cu parodontiteleapicaleacutela
care dintele este devital, foarte durerosla presiunegi mucoasavestibulari din
dreptulapexuluiestecongestionatd.

Pulpitele purulente

Pulpita acutl purulentl parfiali

Diagnosticpozitiv:
- durerea apare in cize, spontan, mai ales noaptea, este pulsatild,
localizatd,exacerbatdde cregtereaafluxului sanguinspre extremitatea
cefalicd (caldura pernei, pozilia orizontald). Temperaturascdzuta
reducedurerea.
- dintele cavzal prezinti o carie profrurda; la indepirtarea clentinei
alteratesepoatedeschidecamerapulpardcdndse elimindo picdhra de
puroi,insolitade o durerevie (decompresiune brusca)dupl carescade
in intensitate.
- probele de vitalitate dau rlspunsuri pozitive la intensitdli man'
(hipoexcitabilitate)
Diagnosticuldiferengialseface cu celelalteforme de pulpite.

Pulpita acuti purulenti tofali

Diagnosticpozitiv:
- durereaeste spontand, foarte puternicS,aproapecontinud,iradiata gi
cu caracterpulsatil;durereaexacerbata la cald nu cedeazanici la rece,
nici la antialgice.
- din procesul carios profund, dentina alteratd,se indepdrteazdfi.afii
durere;la palparecu sonda?nprofrmzimeaparedtrere gi sAngerare.
- testelede vitalitateindica o hiperexcitabilitate;
- percufiain ax estedureroasd
Diagnostical diferenlial se face cu celelalte forme de pulpita qi cu
parodontitele
apicale.

32
 Pulpitelecronicedeschise

Pulpita cronicl deschisl ulceroasi

Diagnosticpozitiv:
- existenlaunui dinte cu o carie profundd,la care pacienflilsimte o jena
dureroasdin timpul actului masticatordatoriti presiunii exercitatede
bolul alimentar.
- la palpare cu sonda a cavitalii carioase nu apare durere gi dupd
indeplrtarearesturilor alimentarese observdorificiul de deschidereal
camereipulpare,cu pulpadentardde culoareroguinchiscdtrebrun.
- palpareain profunzime a camerei pulpare gi in canaleleradiculare
producesdngerare qi durere.
- perculia in ux este negativd, testele de vitalitate indicd
hipoexcitabilitatemarcatd; explicafia constf, in faptul cd structura
pulpei estemodificatdcu distmgereaa numeroasefibre nervoase.

Pulpita cronic[ deschisi granulomatoasl(polipoasi)

Diagnosticpozitiv:
- semnele clinice sunt asemdndtoarecu cele din pulpita cronicd
ulceroasd.
- in cavitateacarioasdse gdsegteo formafiunepolipoasS,cu baza de
irnplantarein camerapulparl.
- polipul sdngereazdabwrdentla infepare cu sonda, dar sensibilitatea
dureroasd apare doar in profrrnzime, uneori chiar in canalele
radiculare.
:t< trebuie diferenfiatde polipul gingival la care baza de inserlie pleacd
din epiteliulgingival.

Pulpitelecroniceinchise

Sunt pulpopatiirare sau mai exact sunt greu de diagnosticatgi de surprins

clinic deoareceevolueazdasimptomaticAilent.

Pulpita cronici inchisi propriu-zisi

Diagnosticpozitiv:
- afecfiuneaeste descoperitdde medicul stomatologcu ocazia altor
tratamente.
. - examenul obiectiv descoperdun dinte cu un proces carios sau o
obturaliedefectuoasa (cariesecundardsaurecidivi).
- la testelede vitalitate de intensitatemare nu aparesensibilitategi nici
la deschidereacamereipulpare.

33
 ' la palparecu sondain camerapulparains5, aparesdngerareabundentd
gi sensibilitatedoarin profunzime.

Pulpita cronicdinchisl granulomatoasi

(granulomulintern P alazzi)

Este o afecliunerard, nedureroas5,de etiologie neclardgi cunoscutdsub

denumireade boala "pink spot" (pata roz). Se intdlnegtemai ales la incisivii
superiori,extrem de rar la molari gi premolari li numai la tineri. De cele mai
multe ori diagnosticulse puneintdmplator,cu ocaziaunui examenradiologicla
un dinteinvecinat.
Cend locaLizareagranulomului intern este la nivelul camerei pulpare,
radiografia aratd o imagine de resorbfe a dentinei sub forma urei pete de
culoareinchisd,neregulatdca formi, in prelunglreapulpeicoronare.
Cendlocalizareaesteradiculardse constatl o dilatareneregulatda canalului
pe o zondlimitatasubformauneipetede culoareinchisa.

Tratamentul pulpitelor

Clasificareametodelorde tratament

Metode biologice de conservaretn totalitqte a pulpei inflamate:

1. Coafajulindirect
2. Coafajuldirect

II. Metode de conservurepnrgiald a pulpei vii sau mortilicute:

1. Amputaf,avitalA
2. AmputafiadevitalA

ill. IVletodede tndepdrtare tn totalitate a pulpei dentare:

l. Extirpareavitald
2. Extirpareadevitald

Pentm fiecare forma de inflamafieexistd mai multe metodede tratament;

alegereaei se face in raport cu faza de inflamafie, teritoriul pulpar cuprins,
caracterul mai biologic al metodei, posibilitatea tehnicd de obfinere a
insensibilizini pulparegi cu particularitdfileanatomo- morfologiceale dintelui
la carese intervine.

34
 Posibilififile de tratament in inflamafia pulpei dentare

Stadiul Coafaj Coafaj Amputa!ia Amputafia Extripare Extirpare

inflamatiei indirect direct vitall devitald vitall devital6
Hiperemie
pulpard + + + + + +
Palpitd
seroasd + + + + + +
naniald
Pulpitd
seroasd + +
totuld
Pulpitd
purulentd +
oartiald
Pulpitd
purulentii +
totald
Pulpite
cronice +

I. Metodele biologicede conservarein totalitate a pulpei dentare,aflatd

intr-un stadiu incipient de inflama;ie (hiperemiesau pulpitd seroasapar,tiala),
urmiresc oblinerea vindecirii ptitt aplicare direct pe pulpa dintelui (coafaj
direct) sau pe tln strat foarte sublire de dentind (coafaj indirect) a urei
substanlecu actiuneantiinflamatoriegi neodentinogeneticd (hidroxidde calciu).
II. Metodele de conservare par,tiali a pulpei vii saumortiftcatd,suntrar
folosite ?n practica stomatologicide zi cn zi datorita indicafiilor restrdnsegi a
dificultalilortehnice.
Ele sunt metode chirurgicaleprin care se indepSrteazdpulpa coronarda
dintelui dupa insensibilizareaei prin anestezie(amputafievitala) sau chimici
(amputafie devitald-cu arsenic) gi menfinerea pulpei radiculare sub rur
pansament:(hidroxid de calciu peste pulpa radicularf,vie) sau (triopastaGysy
pestepulparadicularf,mumifiatd).
III. Metodelede indepirtare in totalitate a pulpei sunt:extirpareavitali
gi extirpareadevitald.
Extirparea vitali - este metodachirurgical5prin care se indeparteazd?n
totalitatepulpacoronardgi radicularadupl insensibilizarea ei prin anestezie.
Tehnica parcurgeo seriede timpi operatori:
- anestezie
- realizareacdmpuluioperator
- deschiderea
4. . . - .
camereipulpare
- excizragi exerezapulpei coronare
- reperareaorificiilor canalelorradiculare
- extrpareapulilei radiculare
- mdsurarealungimii canalelorradiculare
 - tratamentulmecanical canalelorradiculare
- toaletacanalelorqi tratamentulmedicamentos
- obturafiade canal
- obturagiadefinitivi a cavitSlii.
Pentm extirparea pulpei dentare gi tratamenhll mecanic al canalelor
radiculare,ca.reurmf,regtepregdtireaacestorapentru aplicareaunei obturafii de
canal, sunt necesareo serie de instrumenteendodonticeactivate manual,
mecanic,sonic,ultrasonic,cu laser.
Exemple:
- ace extractoarede nerv (tire nerfs) carefolosescla smulgereafiletului
neryosdin canaleleradiculare.
- ace Kerr burghi si pild, care au aspectululor piliqoarecu care SE
rSzuiescperegiicanalelorradicularepentru a se obginetm canal de
formd conicS, cu pereli netezi, apt sd primeascdun material de
obttualieradicular5.
- oce Hedstrdem- acede raclare,eficientedatoritdformei lor de conuri
suprapuse din ce in ce mai mici cdtrevdrful acului.
- acemoderne,flexibile,acJionate mecanic,sonopile
- ace Miller pe carese ffileteazd mici fragmentede vatd obfinAndmege
cu care se realizeazdtoaleta canalelorradiculare cu api oxigenatd,
alcool,neofalind.
' dce Lentullo- ace sub formd de spiraldcu carese introducein canalele
radicularepastade obturafieradiculard.
Extirparea devitali se realizeazddupd aceeagitehnicdde la extirparea
vitala, dar insensibilizareapulpei se obflne prin aplicarea unui pansament
devitalizant (arsenic, paraformaldehidd)atunci c6nd din motive locale sau
generalenu sepoateinstitui anestezia.

36
 NECROZAPIJLPARA

Necroza pulpar[ reprezintd mortificarea lesutului pulpar in condigii de

asepsiedatoritaacliunii agresivea unor agenfimecanicigi fizico - chimici:
- traumatismecare intrerup brusc sau lent alimentareasanguinda pulpei
dentare(accidente,trumatismeocluzale).
- cregtereasau scdderearepetati a temperaturiiexercitateasupradintelui
(acteterapeutice, testede vitalitateaplicateincorect).
gi
- medicamentele strbstanlelefolosite in terapia cariei simple pot avea
acfiune nocivd asupra pulpei dacd nu sunt utilizate corespunzdtor
(alcooli, acizi).

Diagnosticulpozitiv:
- semneleclinice stutt sirace, aproape absente(pot exista episoade
dureroasein antecedente).
- pacientul poate observa o modificare de culoare gi pierderea
transluciditaliidintelui.
- testelede vitalitatesturtnegative
- examenulbacteriologicefectuatdin confinutulpulpareste,,steril".

GANGRENAPULPARASIMPLA

Este o mortificare septicd a pulpei dentare, caractenzatd prin

descompunerea pulpei sub influenfagermeniloraerobi gi anaerobide putrefaclie
gi careintereseazlstrict teritoriul dintelui,fhra extinderein parodonfiulapical.
Germenii microbieni pdtrund ?n pulpa dentardpe la nivelul unui proces
carios, care prin evolugiasa, deschidecamerapulpar6;prin canaleleradiculare
laterale ce comunicdcu pungile parodontale,pe la nivelul foramenuluiapical
saudin circulaf;ageneral5.

Diagnosticulpozitiv:
- dintele estenedureros,pacientulrelatdndcel mult dueri in antecedente,
un traumatism,un tratamentanterior.
- dintelemodificatde culoare,prezintdo carie profundd,cu depozitbogat
de dentindalterat5,camerapulpar[ deschisd,halendfetidd.
. - la palpareain camerapulpard $i in canaleleradicularese constatdo
totaldinsensibilitategi absenfasdngerdrii.
- percutia?nax estenegativd
- testelede vitalitatenegative
- examenbacteriologicpozitiv
37
 Tratamentul necrozeigi gangreneipulpare

Tratamentulnecrozeigi gangreneipulparese realizeazaidentic, deoarece-

examenulbacteriologic- estegreude realizatin practicacurentd.
Realizareatratamentuluicomportdtrei etapeprincipalecare se succedintr-
o ordineobligatorie:
l. tratamentulmecanic
2. tratamenhrlmedicamentos
3. obturaliade canal

1. Tratamenful mecanicesteegalonatpe mai multe faze,a cdrorordineqi

succesiune trebuierespectatd:
' crearea accesuluila camerapulpard care se realizeazd, prin trepanarea
dinteluila locul de elecfle(in axuldintelui).
- evidarea con{inutului camerei pttlpare cu escavatoml sau lingrrile
Black li prin spal[turi abturdentecu solugiiantiseptice(clorarnnd,3yo,
ap5oxigenat5).
' reperarea pi permeabilizarea canalelor radiculare: .re rcpercazd
canalelecu ace Kerr apoi se indeplrteazf,confinutulgangrenoscu ace
tire-nerfs.
- rdzuirea dentineialterate de pe perelii canalelor (cu aceKerr pil5, ace
Hedstroem,cu instrumentarmecanic)pdnain lesutsdndtos.
- mdsurarea lungimii canalelor cu ajdonrl reperelor clinice gi
radiologice.
2. Tratamentul medicamentos Cele mai importante metode de
sterilizarea spaliuluiendodonticsunt:
- solulii antiseptice(Walkhofl Clunschi, Cresophen)care se aplici in
canaleleradicularecu ajutorul'megelorde vatd sterilemontatepe ace
Miller sausubformd de pasteintrodusecu acul Lentullo.
- pastecu antibioticeintroduse?ncanalecu ajutorulacelorLentullo.
- pastepe baz6,de hidroxid de calciu - tratamentulcel mai modernfolosit
?ngangrenldatoritdproprietafiloracestuimaterial- induceformareade
lesut calcificat, ffa acfiune antimicrobian5,elimina secrefiapersistentd
gi descompune materialulnecrotic.
3. Obturafia de canal reprezintdachrl final al tratamentuluiendodontic,
care izeazd, inchiderea ermeticd a canalului radicular pe toatd lalimea gi
lungimea lui p6n[ la apex , cu scopul de a preveni reinfectareaspafiului
endodonticqi a parodonliuluiapical.
Calitdlile obnuaflei depinde de modul de preparare a canalului, de
materialttlfolosit la obturareasa,precumgi de tehnicautilizata.

38
 PARODONTITELE APICALE ACUTE

Sunt inflama{ii ale parodonfluluiapical care apar cel mai frecvent ca o

complicaliea gangreneipulparesimple.
Din punct de vedereal stadiuluide evolulieparodontiteleapicalese impart
in:
- parodontiti apicaldacutdhiperemicd
- parodontitdapical[ acuti seroasd
- parodontitdapicaldacutl purulentd

Parodontifaapicali acuti hiperemici

Poatefi cauzatdde :
- factori traumatici:
. in timpul tratamenhrluiendodontic
' surplusde pastdde obhnafie
. lucrdriprotetice,obturafiiincorectadaptateocluzal
- factori chimico- toxici
. arsenic,paraformaldehidd
. substanfefolositeincorectin terapiaendodonticd
r componenteale materialelorde obturafiede canal
- agenli microbieni- acfioneazdpin exotoxinelepe care le produc. De
aceeaparodontitaaparegi in pulpitatotald.
Diagnosticpozitiv:
r jend dtreroasdla atingereadintelui
. percufiain ax pozitivh
r testede vitalitatenegative
r examenul radiologic nu aratd modificari la nivelul
parodongiuluiapical.

Parodontitaapicall acuti seroasi

Este un stadiude evolutieal procesuluiinflamatoracut carecontinul pe cel

de hiperemie.
Diagnosticpozitiv:
' durerea cu mers ascendent,devine violentd, iradiind in regiunile
. invecinate.Nu se cakneazdgi este exacerbatade cregtereaafluxului
sanguinspreextremitateacefalicdgi de atingereadintelui.
I stareageneraldalteratd:febra,frison, agitalie,insomnie,inapeten{i
r mucoasa din dreptul rddacinii este congestionatd,depresibili gi
dureroasila palpare
 r ganglioniiregionali sunt palpabili, indurafi, marif, de volum qi durerogi
la palpare
edem de vecindtate- tumefacfiamucoaseigi tegumentelor;regiurea
deformatdse prezintl sub forma unei hrmefaclii ftri conhr precis, cu
tegumentele intinse,albicioase
!
dintele catualprezintdsemnede gangrend
I
durerela percufiain ax (chiarla atingereugoard)

Parodontitaapicali acutl purulenti

Este inflama{iasupuratda parodonfiuluiapical, in evolufia sa parcurgdnd

trei stadii:
. endoosos
. subperiostal
. submucos

Diagnosticpozitiv:
Stadiulendoosos:
- durereaeste spontan5,continud,foarte intens6,pulsatila,exacerbatdde
orice trepidafie sau activitate care mf,regte afluxul sanguin cdtre
extremitateacefalic[. De aceeabolnavul fine gura intredeschisi,fafa
este rigidd, durerearadiazd,in tot hemimaxilarulrespectivgi in zonele
invecinate
- mucoasavestibularddin dreptul rdddcinii dintelui respectiveste rogie,
tumefiatd,dureroasdla palpare.
Sfadiulsubperiostal:
- durerea devine mai violentd, mai localizatd deoarece senzagiade
egresiune(alungire)a dinteluirespectivestemai manifesti
- stareageneral5alteratd:febra 39 - 40oC,frison, cefalee,puls accelerat,
insomnie,constipafe.
- edemulde vecin[tateprezintdtegumenterogii-violacei,nu lasd godeula
palpare;poateaparetrismusgi hrlburdride deglutifie
- ganglioniisubmandibulari suntpalpabili,durerogi
Stadiulsubmucos:
- durereascadein intensitate
- tumefacliase reducegi tinde sd se localizezein juml abcesuluicare s-a
format
- dinteledevinemobil
- la palpare in dreptul apexului se constatd o zond,de mucoasd cu
. depresibilitategi fluctuenfapufin dureroasd
- dacd abcesul fisfriizeazd spontan, durerea se reduce spectaculos,
tumefacliadisparein2 - 3 nle
,e dintele cau7:alprezrntdgangrend,cu lipsa totald a semnelor de
vitalitate
 Tratamenful parodontitelorapicaleacute

Tratamentul parodontiteiapicaleacutehiperemice

in aceststadiuse cautdsi se evidenliezecalza pentrua aplicatratamentul

adecvat.
- dacdestedatdde pulpiteletotalesefaceindepdrtareapulpeiinflamate
- dacd este datd de traumatizareaapexuluiprin inlepareacu ace, surplus
de substanlemedicamentoase in canal- se indepdrteazdcaLrza, se lasd
un pansament uscat, steril in canal pentru a pune in repausregiunea
apical6
- dupa obturalii de canal cu depaqire (nu se dezobtureuii; se
administreazd,m tratamentpe cale generald(antialgice,tranchilizante,
antiinflamatoare)gi un tratamentlocal prin infiltralii plexale,infrarogii,
ultrastmetesautratamentchirurgical- chiuretajperiapical
- parodontita apicala cauzatd de o gangreni pulpar6: se trepaneazd
dintele, se indepdrteazdconlinutul gangrenos,se fac spdlrturi, se
trepaneazlapexulgi se lasa dintele deschispentru drenaj.Apoi se face
tratamentuletapizatca in gangrenapulpar[ simpla.

Tratamentul parodonfiteiapicaleseroase

Tratamentulde urgenfd, urmdregteasigruareaunei cdi de drenaj pentru

exudaftilinflamatorconstituitla nivelul apexului- drenajendodontic.
Dupd deschidereacamerei pulpare la locul de elecfie, se indepdrteazd
confintrtul gangrenos,se repereazdcanalele radiculare, se curald gi ele de
conlinutttl gangrenos; se fac spal5turi abundente cu solufii antiseptice,
antibiotice;setrepaneazdapexulgi serepetaspdlaturile.Selasadinteledeschis.
Pe cale generaldse administreazdantibiotice (ampicilinA,eritromicinl) Si
chimioterapice(metronidazol).
Dacd nu se poate realiza drenajul endodontic se practicd osteotomia
transmaxilardpentnra se asigurao cale de evacuarepentru exudafulinflamator.
Dacd dintele nu are valoarefuncgionala(masticatorie,proteticd,fizionomicd)se
poatefaceextracfiarealizdndu- se astfeldrenajulalveolelor.

4l
 Tratamentul parodontiteiapicalepurulente

- ?n stadiul endoosostratamenhlleste asemdndtorcu cel din parodontita

exudativdseroasd
- ?n stadiul subperiostalpe l6ngd drenajul endodonticse face gi rncizie
mucoperiostali, sub anestezie, asociatd cu lama de dren. Se
administreazdmedicaf;e antialgicl qi tranchilizantd.
- in stadiul submucos(abces)se realizeazddrenajulendodontic,tncizia
abcesuluiqi drenajcu lamade cauciuc.
- extracliadintelui se face c6ndnu a reugitdrenajul;se face sub protecfie
de antibiotice.Este de preferat ca extracfia sa se facf, la rece, dupa
cedareafenomenelorinflamatoriiacute.

Strntleziuni osteitice,cu caracternecroticgi distmctiv, cu intindere vaiata,

teniltate in urmaresorbtieiparodontiuluiapicalsubinfluentadivergilorfactori.

Clasificare:

A. Leziuni ale parodon{iuluiapical cu imagine radiologici conturati:

1. Parodontitaapicali cronicd fibroasl = largireaspafiuluiperiapical

2. Granulomul simplu conjunctiv = radiotransparenld periapicitarelativ
difuzI
3. Granulomul epiteliat = radiotransparenfd
periapicalirelativ conturatd
:
4. Granulomul chistic radiohansparenfa apical6net conturati printr - un
lizereuradioopac
5. Parodontita apicali cronici cu hipercementozi = radiotransparenld
periapicaldrelativ conturatdinsoflfa de ingrogareaporfiunii apical. a tida.ittii
prin depunerede cement.Extremitateaapiiala ia forma turui clopot, a unui bd!
de tambur.
6. Abcesul cronic apical = imagtneradiologicdasemdnitoarecu cea din
granulomulchistic,diferenf;ereasefacemorfologic.
7. Osteita paradentarl (MELCHIOR) = imagine radiologicl de
parodontitd apical5 cronicl net conturatl dar care nu este in continuarea
spafiuluiperiapical.
8. Parodontitele apicale cronice specifice (TBC, SIFLIS). Sunt foarte
rare 9i. insolesc boala de bazl; numai examenul morfopatologic pune
diagnosticulde precizie.

42
 B. Leziuni ale parodonfiului apical cu imagine radiologici
neconturati:

1. Parodontita apicali cronici difuzi progresivi (Partsch) :

radiotransparenld periapicald dlfilr;d
2. Parodontita apical[ cronicl condensatd = radioopacitate bine
delimitatl de osul inconjurdtor cu disparifia spafiului periapical. Apexul
r[dacinii parea facecorp comuncu osulinconjurf,tor.

Simptomatologiagi diagnosticulparodontitelorapicalecronice:

Simptomatologiacltnica este saraca,asemanatoare cu a gangreneigimple.

Din anamnezlvom remarcain istoricul afecliunii prezenlaunui episod dureros
de parodontitaapical6acutdintr- o propor,tiede 49Yo.
La examenulobiectiv al mucoasei gingivale se pot observa modificari
patologicesubfonnade.
- hiperemie(congestieugoard)
- fistule
- nodul
- cicatrice.
Uneori, in parodontiteleapicale cronice cu evolulie extinsdin os putem
percepeo sensibilitatela palparea zoneivestibularegi chiarcrepitagii.
Perculiain ax a dintelui cauzalestede reguldnegativa;apariliatmei ugoare
sensibilitaliavertizeazdtendinfade a se acutiza.
Diagnosticul pozitiv se face ?n special pe imaginea radiologica gi pe
semneleclinice de gangrenipulpard.
Diagnosticuldiferenfialse faceintre diferiteleforme de parodontiteapicale
cronice gi cu forma;iunile anatomice invecinate (gaura mentonier5, fosele
nazale- sinusuriIe maxilare).

;
Tratamentul parodontitelorapicalecronice
Schematicserealizeazdastfel:
- tratament endodonticasemf,nltorgangreneisimple
- tratament chirurgical adjuvant gi in completarea tratamentului
endodonticcdndacestaesteinsuficientqi constl in:
' chiuretajperiaPical
. rezec[ieapicala
r premolanzarc
. replantare
- extracfia dintelui - c6nd celelaltemetodenu au dat rezultatesau c6nd
au apdrut complicagiicare nu mai permit riscul mengineriifocarului de
infecgie.

43
 In principiu, pentm un dinte cu diagnosticul de gangrendsimpla sau
complicatdtrebuiesd se hotdrascdde la inceputconduitaterapeuticd- tratament
conservatorsauextracfie.
Pentruaceasta,trebuieluali in considerafiecAlivafactori de ordin generalgi
local:

r Factori de ordin general:

- boala de focar catrzatdde dintele respectiv impture tratament
conservator numai cdnd simptomatologiabolii de focar este
minor[; dacaestegrav6,alarmant6serecomanddextracfia.
- la b5trdni, infirmi, handicapagitrebuie cdntarita bine capacitatea
pacientuluide a veni la mai multegedinlede tratament
r Factori locali:
- valoareamasticatoriea dintelui
- implantareaparodontalda dinteluitrebuiesdjustifice tratamentul
- integritateacoronardqi radiculard
- calitatearddlcinii apreciatdprin examenradiologic.

44
 BIBLIOGRAFIE

1. ANDREESCU, C. - Bolile pulpei dentare- curs litografiat - Ed. CERMA,

Bucureqti,1996.
ANDREESCU,C; RoDICA IONITA - curs de odontologie- Ed. CERMA,
Bucureqti, 1995.
3. ANDREESCU, C; ILIESCU, A - Compozilia gi struchra lesutlrilor dure
dentare; Ed. CERMA, Bucuregti,1995.
4. ANDRIAN S; LACATUSU ST - Caria dentarl - Protocoalegi tehnici. Ed.
APOLLOMA, Iagi 1999.
J. BRATU, D; BRATU ELISABETA; ZAWADSKI A. - Sigilareaqanturilorqi
fosetelorintre vis gi realitate.Rev. Stomatologica nr. z - tggs, pag. l4l -
150.
6. BRATU D. - Materiale dentarein cabinetulde stomatologie(edifia a doua)
Ed. I{ELICON. Timigoara,1998.
7. CI{ERLEA v - Tratamentulendodontic- Ed. NATIONAL, Bucuregti,2000.
8. GAFAR M. - Odontologievol. I. Caria dentarS.Ed. Medi cald,Bucureqti,
1990.
9. GAFAR M; ILIESCU A. odontologie vol. II. Endodonfie clinicd 9i
practicd.Ed. Medicald,Bucuregti, I 998.
10. ILIESCU A; ANDREESCU C. - Valoareacimenturilorcu ionomeride sticla
in practicastomatologicd - Rev. de Med. Militare, lgg2, ff.2, pag.U 5 -
I 18.
11. ILIESCU A, POPESCUANDREEA,TETELBAUMO.- Co m p o m e r i i -o
noud clasd de materialede obturagiecoronardde duratd,Rev. de Med.
Militard,tr. 1, l995,pag.55- 62.
12. LACATUSU s. - cana dentardexplozivd- Ed. cRoMCA, Iagi 1996.
1,3. LOGIN S. - Radiodiagnosticulafecfunilor odontoparodontale,
Ed. Didacticd
gi pedagogicaS.A.Bucuregti,1998.
14. LUCA RODICA Posibilitali de remineralizarc in cana incipientd a
smallului.Rev.Stomatolo
Ecd,1990rtr.2pag. l0l.
15. }{CA IOANA - Endodonfe.Ed. MIRTON, Timiqoara1996.

4S
 nllEX(l<:t"sutrt€rror

(6-7 ani)

-
Wi_-
>t'n6sea
+{ de ririntc
ti. dneste17 arrii

ds: !
r S.i-
"qL_,F-,s

'l f i
dirrli de lapte
:i..+
t< :

' *+':: *"

,. ,

'l l
msxilrr inferior
; ::
.. ..Li-.,, . ir ! i
' - 8* f' u, i :l .!.-+
'i*. i .4
-.: -b-
-: L +#'
a_: +,

dinqipernrpnerrfi:

46
ir:cfsiv c an i n

rrrglar

47