REД.

: 1
DATA:
CATEDRA DE ODONTOLOGIE, PARODONTOLOGIE ȘI
PATOLOGIE ORALĂ
Pag. 1/3

SUBIECTE
PENTRU EXAMENUL DE PROMOVARE
ANUL UNIVERSITAR 2020-2021

ANUL IV ENDODONȚIE
.-pe cale generala se prescriu :
a.)-antibiotice precum:
-penicilina in doze de 400.000 u.i. – i.m. la 6 ore / 2 - 3 zile,
-ampicilina – capsule a 250 mg 6 x 1/zi,
-tetraciclina – dg. a 250 mg 4 x 1/zi.

b.)-antiinflamatoare nespecifice precum:

-acetat de hidrocortizon - fiole 25 mg 1x1 /zi,
-acetat de prednison - tb. a 5 mg 4x1/zi,
-fenilbutazona – dg. a 200 mg 2x1 /zi sau supozitoare a 250 mg 2x1 /zi.

c.)-antialergice precum:
-algocalmin - fiole 1 g 2x1/zi , comprimate a 500 mg 4 x 1 /zi ,
-aminfenazona – comprimate a 300 mg 4-6 x 1 /zi,
-diclofenac – dg. a 250 mg 2x1 /zi .

Avantajele conţinutului a vasoconstrictorilor: 1. Sporirea eficienţei

anesteziei; 2. Extinderea timpului de acţiune; 3. Reducerea dozei (mai mare
retenţie); 4. Asigurarea hemostazei; 5. Reducerea toxicităţii (absorbţia lentă în
sânge).
1. Endodonția.Noțiune.Sarcinile ei. Etapele tratamentului endodontic.
Studiaza sctuctura si functiile endodontiului si metodele/tehnicile de manipulare
Sarcini:
- Elab metod diagnost/tratament a canal rad
- Elab met/mijloc de sterilizare +noi
- Studiere acctiunii factori cronic/odontogen/infect asupra organism
Scop: pastrare dinte, prevenire actiuni generale, durere, eliminare proces, lipsa reactiei
si complicatii la introducere medicamente

 Acces (anestezie, izolare, trepanare, preparare, reperare orificii)

 Tratament (permeabilizare, preparare mecanica/medicam, uscare)
 Obturare

2. Topografia dinţilor incisivi și canini. Crearea accesului endodontic.

Incisiv Central inf - 1 rădăcină - 1 canal 60%, 2 canale 40%. Ovala
Incisiv Lateral Inf – 1 rad, 1 canal, (40% - 2 canale)

3. Topografia premolarilor în aspect endodontic. Crearea accesului endodontic.

1 Premolar Sup – 2 radacini 2 canale, P –drept gtos, V ingust, sinuos
2 Premolar Sup - 1 rad 1 canal
1,2 Prem Infer – 1 rad 1 canal
4. Topografia molarilor în aspect endodontic. Crearea accesului endodontic.

1Molar Suop - 3 rad Plunga, 4 canale (1triunghiulară 1/2M baza catre v. si virful p)
2Molar Sup – 3 rad 3 canale
1Molar Inf – 2 rad, 3 canale M-2, D 1
2Molar Inf – 2 rad 3 canale
 5. Spaţiul endodontic. Caracteristica conului dentinar şi cimentar.???
6. Noţiuni de apex anatomic, fiziologic şi radiologic. Importanţa practică a lor.
Anatomic – se afla la nivelul zonei de trecere a dentinei canalului radicular in
cimentul radicular unde se termina canalul. Poate fi nu la apex dar lateral , mezial,
vestibular, lingual.
Radiologic – cel mai indepartat punct
Fiziologic – (constricție apicală):localizat în regiunea îngustării (constricției) apicale
interioare la o distanta de 1-1,5 mm de la cel radiologic
Constrictie - trapezoida, con, multipla, ingustare paralela

7. Noţiune de rădăcină cu apexul neformat. ????

8. Caracterele zonei de creştere a rădăcinii dintelui.???

9. Structura histologică şi fiziologică a pulpei dentare.

Din papila mezenchimala.
Periferica: odontoblaste, stratul Wheil, cel Hohl, retele capilare, fibre nerv
Centrala: tes conj lax, vase sang, nervi

Subst fund: coloid+ proteoglicani(schelet), mucopolizaharide, AgAg(retin apa),

glicoproteine, colagen, proteine necolagene(fibronectine), prot plasmatice, fibro-protein.
Celule:
1)baza.Fibroblasti – (creaza colagen)diferiti, fusiforma, prelungiri plasmatice
2) Odondoblaste – specializate,periferia pulpeiin palisada, elaboreaza matricea dentinara
SUBodonto – rotunde Wheil(capilare, nervi, plexul Reter<-f Korf)ovale Hohl, , !se
activeaza in patologii! dentina secundara
3)Aparare – histocite, macrofage, plasmocite, mastocite
FIBRE – Colagen, Reticulina(asociata vaselor), Korf(grupuri reticulina, treci prin
ODONTOblaste pana la dentina) oxitalanice
 10. Modificări în pulpă în sinescenţă şi în stările patologice.
Creste nr Glicoproteine, fibroblasti -> fibrocite, scade nr, slab dezvoltate. Se amresc
Colagen, dense pulpa deshidratata, fibroasa
Sinescenta – scade V odontoblasti, involutie tesut pulpar, +vacuole cu lichid, creste
nr/grosime fibre, fascicule mai desse imprejur vaselor(fibrozare), ingustare lumen,
scadere nr nervi, apar osteoblasti/cementoblasti, saruri, calcifiere, scade metabolismul,
nu are loc reactia de aparare
Patologii – inflamatia -> dentina reactionara -> proces cronic-> rezorbtii dentinare tip
osteoclazic, enzime proteolitice distrug straturile periferice, creste PA, spasm nervos,
dilatare capilara, necroza, hipoxie

11. Termenii de erupţie și de formare a rădăcinilor dinţilor permanenți.

12. Particularităţile anatomo-fiziologice ale periodonţiului.

Periodonțiul este un țesut localizat în spațiul dintre lama compactă a alveolei și
cementul radicular, sau fanta periodontală.
Spațiul dento-alveolar are o formă de clepsidră, fiind mai îngusta in zona de rotație-
hypomochlion, și mai larg in zona cervicala. Punctul hypomochlion se afla mai aproape de
apex, aproximativ la unirea a 2/3 coronare ale rădăcinii cu 1/3 apicală.
Fanta periodontala are dimensiuni de 0,20-0,25 mm, iar in regiunea cervicala-pina la
0,38 mm. Deci grosimea periodontiului este in aceleași limite.
Substanța fundamentala
Celule(mezenchimale nediferențiate, fibroblaști, cementoblaști, osteoblaști, osteoclaste,
celule epiteliale Malassez)
Celule de aparare(macrofage, mastocite, polimorfonucleare)
Fibre desmodentale(de colagen 53-74%, putine fibre de oxytalan și rare fibre elastice)
-fibre colagene si straturi de tesut conjunctiv
-vase sangvine si limfatice, nervi
-putine fibre argentafine
-fibre elastic ,se afla intre fascicule de fibre colagene.
-fibre oxitalanice,sunt rezistente la acid. Se observa mai ales in fibrele de la colet si in
regiunea periapicala. Cantitatea si grosimea fibrelor creste odata cu solicitarea functionala.
Ele se unesc cu vasele sangvine a periodotniului pentru a realiza controlul vascular.
-mucopolizaharide acide-participa la formarea si diferentierea structurilor colagene ale
periodontiului.
Mucopolizaharidele neuter-sunt in celule,sbs amorfa,structure fibroase,in pretii vaselor.
În periodontiu se mai afla insulițe sau relicte epiteliale. Aceste relicte eliteliale sunt niște
resturi rămase din perioada de dezvoltare a dinților in urma dezagregarii tecii epiteliale
Hertwig. Ele sunt depistate mai des in regiunea coletului și apexului dentar.
Unii autori considera ca epiteliul acestor insulițe pot provoca in anumite condiții chisturi,
chistogranuloame, Ba chiar și neoformatiuni maligne.
fibroblaste
-mastocite si histocite-se afla mai ales in apropierea vaselor si capilarelor.
mastocitele-contin heparina,histamina ce regleaza permeabilitatea sbs fundamentale a
periodontiului.
-cementocitele-se afla in regiuni periodontiului ce adera la cementul radacinii.Ele formeaza
cementul secundar celular.
-osteoblaste-se afla in zone de linga alveola ce formeaza tesut osos a alveolei
-celule tinere si slab differentiate-sunt in zona periapicala si pericervicala a periodontiului.
-relicte epiteliale-reminescente a epiteliului dentinogeentic ce persisita in periodontiu.
Relicte insulare,agglomerate-sunt in partea periapicala a radacinii,de la teaca epitelaiala
periradiculara

Fibre dento gingivale -pornesc de la cementul radicular ascendent si lateral in corionul

gingival
Fibre dento dentare/transseptale - se afla intre dintii adiacenti ,cu traiect orizontal
Fibre dento periostale - pornesc de la dinte, trec peste marginea alveolara si se fixeaza la
periost
Fibre dento alveolare - pornesc de la dinte si ajung pina la marginea alveolara, cu traiect
orizontal aproape
Fibre alveolo gingivale - au un capat atsat de creasta alveolara si altul in corionul gingival.
Fibre transgingivale - pornesc de pe cemntul radicular al suprafetelo rproximale si se
indreapta spre suprfata vestibulara sau orala a dintelui vecin. Se interpatrund cu fibre
similare in directia opusa.
Fibre intergingivale - traverseaza corionul gingival paralel cu suprfatele vestibulare si orale
ale radacinilor.
Fibre semicerculare - poernesc de la suparafata proximala (meziala sau distala) a radacinii
unui dinte, ocolesc fata vestibulara sau oarala si se fixeaza pe suprfata proximala opusa a
aceluiasi dinte.
Fibre circulare - inconjoara in intregime radacina dintelui

13. Modificările de vârstă şi funcţiile periodonţiului

MODIFICARI
suprasolicitarea dintelui- apare hipertrofia periodontiului si modificarea structurii sooase
a alveolei cee ace poate duce la dilatarea fisurii periodontale.
-hipertrofia cementului-se modifica contururile si dimensiunile fisurii periodontale.
-procesul inflamator-poate produce resorbtia peretilor alveolari,cementului radicular.
-fisura periodontala odată cu virsta devine mai lata ca urmare a îngroșării periodonțiului.
-dezintegrarea fasciculelor de fibre colagene
-îngroșarea fibrelor Sharpey
-reducerea formelor celulare tinere
FUNCTII
1)de suport-functia principala,de-ce dintele e fixat in alveola cu ajutorul fibrelor
2)de repartitie a presiunii- in momentul angrenarii arcadelor si masticatiei.Fucntia data e
favorizata de:
-amplasare mai putin compacta a fasciculelor fibroase
-prezenta anastomozelor laterale
-cantitatea mare de etsut conjunctiv lax in portiunea apicala a epriodontiului
3)plastica- consta in activitatea elementelor celulare din peridont.
Cementocitele-participa la structurarea cementului secundar, osteoblastele-la formarea
osului.
4)trofica- se relizeaza prin vase si nervi.
5)senzoriala
6)de protectie- periodontiul e o bariera ce apara organismal de patrunderea diferitor
noxe:mi/o,toxine,sbs medicamentoase.

14. Ele

15. Metodele de examinare clinică a pacientului cu afecțiuni pulpare.

Inspectie – culoare, aspect
Palparea – mobilitate, mucoasa
Percutia – axiala,transversala
Sondarea, firul de ata,

16. Metode paraclinice de examinare a pacientului cu afecțiuni pulpare.

Radiografia, EOD, Proba termica/chimica.
17. Electroodont
18. Etiologia şi patogenia pulpitelor.
DETERMINANT
Fizici –
Mecanic (hiperemie, trauma =necroza,
termic(diatermia, teste rece, obturatii metal fara baza, la masa+-)
Agenţii termici ce acţionează brutal produc o hiperemie activă cu exsudat seros în
prima faza precipitarea proteinelor din citoplasma celulară şi substanţa fundamentală.
Agenţii termici cu intensităţi mici şi repetate, produc dereglări ale metabolismului
celular. Ca urmare alterarea funcţiilor celulare, procesele de catabolism predomină
asupra anabolism, se acumulează produşi toxici. Degradarea metabolismelor.
Degradarea proteică realizează condiţii de retenţie hidrică, creşterea în volum a
celulelor, intumescenţă tulbure (degenerescenţă celulară) – vacuolizări citoplasmatice,
lipidice incluziuni ale citoplasmei şi în final liza celulei.
Chimici – acizi, baze, oxidanti metale grele
Spoliază pulpa de ionii minerali necesari funcţiilor sale. Acţionează asupra fibrelor
nervoasă (provoacă hiperexcitabilitate). Provoacă tulburări ale hemodinamicii –
acţionând asupra vaselor sangvine.
Depolimerizarea fibrelor de colagen, până la liza lor totală. 2. Fibrile nervoase - suferă
modificări de conductibilitate, devenind hiperexcitabile (detaşarea tecii de mielină). 3.
Substanţa fundamentală se depolimerizează (se transformă din stare de gel în solubilă).
4. Precipitarea citoplasmei celulare cu oprirea funcţiilor – în final dispariţia celulei.
Dacă durată de acţiune este redusa, leziunile sunt limitate şi pot fi reversibile, după
îndepărtarea agentului agresor. Dacă timpul de acţiune este mare, se produc leziuni
ireversibile (necroza ţesutului pulpare).
 Biologici – bacterii, ciuperci, virusi
Indirect, prin exotoxinele eliberate de germenii microbieni aflaţi în canaliculule
dentinare. Direct, prin pătrunderea agentului microbian în pulpa dentară.
FAVORIZANTI
Dismetabolii, avitaminoze, incoxicatii endogene, boli de sistem

--Reactie biochimica 2-15 ore(Excitarea odontoblastelor; Dilataţia vasculară;

Creşterea permeabilităţii vasculare.)
--modificari vasculare spasm apoi vasodilatatei, hiperemie
--hipoxie, reactie metabolica celulare
Creste Ph(5), Up Presiune intratislara,

19. Clasificarea pulpitelor.

Constantin Andreescu (Bucureşti, 1996):
I. Faza incipientă a inflamaţiei pulpare – hiperemia preinflamatoare.
II. Pulpite acute:
a) seroase: parţiale (coronare); totale (corono-radiculare);
b) purulente: parţiale (coronare); totale (corono-radiculare);
III. Pulpite Cronice:
a) Deschise: ulceroase; polipoase (granulomatoase);
b) Închise: pulpita cronică închisă propriu zisă; pulpită cronică hiperplazică (granulomul
intern).

Memet Gafar, Andrei Iliescu (Bucureşti, 1998). Formele anatomio-clinice ale pulpitelor.
A. Pulpite acute:
a) Seroase:
Cu leziuni limitate: pulpite acute seroase parţiale sau coronare;
Cu leziuni întinse: pulpite acute seroase totale sau corono-radiculare.
b) Purulente:
Cu focare limitate: pulpite acute purulente parţiale sau coronare;
Cu focare întinse: pulpite acute purulente totale sau coronoradiculare.
B. Pulpite cronice:
a) Închise (fără comunicare cu exteriorul):
Pulpita cronică închisă propriu zisă;
Pulpita cronică hiperplazică sau granulomul intern Palazzi.
b) Deschise (comunicare cu exteriorul):
Ulceroase;
Granulomatoase (polipoase).

20. Tabloul clinic,diagnosticul diferenţial şi tratamentul Pulpitelor ACUTEde FOCAR.

TABLOU - durere vie, intensă, localizată. Provocata de excitanţi termici, mai ales la
rece şi nu trece după suspendarea excitantului. Dureri spontane. Crize 10-30 min
calm 1-2 ore. Spontan sau analgezice
EXAM – carie profunda, un strat subţire de dentină pigmentată, S+ la corn, P-
EOD – 20-30mA
Diagnostic pozitiv:
Durere vie, spontană sau provocată, de la 20-30 minute până câteva ore. Caracterul
localizat al durerii.
Teste de vitalitate pozitive (la rece şi curent electric).
Existenţa unui proces caries profund, fără deschiderea camerei pulpare
(hipersensibilizaţii la atingerea fundului cavitaţii).
 Diagnosticul diferenţial:
Carie profundă; (la inlaturare trece)
De pulpite acute difuze;
Pulpita cronică fibroasă.

21. Tabloul clinic, diagnosticul diferenţial şi tratamentul Pulpita ACUTA DIFUZA.

TABLOU – durere lunga, calm 20-30 min (turbare). Acutizarea seara Iradiaza pe
trigemen. Sup – spre zigomatic, temporar, occipital, infraorbital, dinti sanatosi. Inf –
opccipital, ureche, incisivi=partea opusa.
EXAM – carie profunda, S+, P+ax
EOD – 30-40, 50-60mA
Diagnostic pozitiv:
Durere de mare intensitate; Sensibilă percuţia în ax;
Testul de vitalitate termică – hiper sensibilitate.
Diagnostic diferenţiară:
1. De pulpita acuta de focar;
2. Pulpita cronică acutizată;
3. De periodontita acută apicală; (durere localizata/neintrarupta, !!indolora la termic,)
4. De periodontită cronică acutizată; EOD>100mA
5. De nevralgiile nervului trigemen; (excitanti obisnuiti)
6. De sinuzita;(durere permanenta maxila, Termic-, Mastecatie+antagonist, general+)
7. Alveolita (durere permanenta, a fost extractie, general+)

PULPITA PURULENTA
Durere spontana, iradiaza,dupa deschiderea camerei starea se amelioreaza
Cald+, Rece- EOD-50mA

22. Tabloul clinic, diagnosticul diferenţial Pulpita CRONic GANGREN.

Apare din cronica fibroasa+microorganisme sau acuta de focar. Miros fetid. Durere
+inchis/fierbinte/ inspir/aer t0, la mastecatie. TRECE la rece Durere-deschis. Radiologic
fanta perodontala largita, Ss-, Sp+ sange. P+sensibila
EOD -50-80mA
Diagnosticul pozitiv: Dureri de la fierbinte; Miros fetid din dinte;
Sondarea superficială indoloră; Sondarea profundă dureroasă;
Comunicare largă cu cavitatea dintelui.
Diagnostic diferenţial:
1. De Pulpită fibroasă cronică.
2. Periodontite apicale cronice (fibroasă, granulantă şi granulomatoasă).
(lipsesc senzatii la mastecatie, S-, Termic -, EOD 100-120,
Patomorfologic: În pulpă să constată zone de necroze cu microorganisme, mase a
histologice, acizi graşi, cristale, pigmenţi sangvini, ce este caracteristic pentru inflamaţie
gangrenoasă, radiologic deformari periodontale

23. Diagnosticul diferenţial între pulpitele acute şi cronice.++++++

 24. Tabloul clinic, diagnosticul diferenţial al PULPita CRONICa FIBROASA.
Apare din acuta la un organism imunologic rezistent. Desinestatator la orgasim scazut
Durere + termic(mai ales RECE), chimic, mecanic nu trece(persista ceva timp) la
indepartare. Pulpa cenusie.
Inchis - durere ssiciitoare, trenante P-
Deschis - dureri in trecut, la sugere, la aer, EOD – 35-40mA

25. Tabloul clinic, diagnosticul diferenţial şi PULPita CRONICA HIPERTROFA.

-Dureri sâcâitoare in timpul alimentării de la masticaţie a alimentelor dure (carne,
posmag, nucă etc).
- Eliminarea sângelui în timpul alimentării din dinte (trauma).
-Dureri în timpul „aspirării” din dinte.
-Pacientul spune că în dinte a crescut carne „sălbatică”.
Formatiune polipoasa:
 Muriformă, culoare roşie – violacee, acoperit cu depozite de fibrină parţial.
 Aspect muriform - culoare roşie – violacee, acoperit cu insule de epiteliu,
suprafaţa netedă lucioasă, de culoare roz.
 Suprafaţa polipului acoperită în întregime de epiteliu, polipul este neted, lucios şi
are coloraţie roz.
 Polipul prezintă în partea superioară o mobilitate, şi poate fi deplasat. Inferior el
face corp comun cu pulpa.
 Polipul pulpar se implantează în cavitatea carioasă din cavitatea dintelui şi canalul
radicular.
S-+, P-,
Diagnostic pozitiv:
Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare.
Formaţiunea polipoasă în continuarea pulpei dentare, cu sângerare la sondare
Diagnostic diferenţial:
-Polipul gingival (apreciem cu sonda trecând-o pe marginea exterioară a cavităţii
carioase).
-Tesut granular din periodontium (sudarea nu produce durere).
-Perforaţia zonei bifurcaţiei şi trifurcaţii rădăcinilor (pe datele radiografice).

26. Diagnosticul diferenţial al pulpitei hipertrofice, papilitei şi perforaţiei

interradiculare.
Proliferarea papilei gingivale se produce de pe urma unui traumatism cu o margine
transanta a cavitatii carioase. Pentru precizarea diagnosticului se foloseste o sonda cu care
se preseaza gingia proliferata trecind-o pe marginea exterioara a cavitatii carioase.
 Daca sursa de excrescenta a tesutului de granulatie o constituie periodontiul, atunci
introducerea adinca a sondei nu produce dureri. Poate sa se observe o singerare puternica si
sa se formeze o perforatie a fundului cavitatii coronare. Se observa pe radiografie o rarifiere
a tesutului osos in regiunea bifurcatiei sau trifurcatiei.

27. Diagnosticul diferenţial al pulpitelor. Zonele de iradiere a durerilor în pulpită.

28. Tabloul clinic, diagnosticul diferenţial şi tratamentul pulpitei cronice exacerbate.

Durere paroxistică în dinte, cu caracter spontan.
 Durere vie îndelungată pe ramurile nervului trigemen.
 Sau durere sâcâitoare în timpul muşcării pe dinte
 Cavitatea dintelui în majoritate este deschisă.
 Sondarea pulpei este dureroasă.
 Percuţia – dureri uşoare.
 Electroexcitabilitatea pulpei este scăzută.
 Radiografic – se vizualizează o fisura periodontală dilatată sau ostioliză.
Diagnostic diferenţial:
1. Cu formele acute ale pulpitei.
2. Cu periodontita acută apicală.
3. Cu periodontita acutizată.

29. Metodele de diagnosticare ale pulpitelor.

EOD, inspectie, anamneza, sondare, proba termica
 TESTE LA CALD- Testul cu gutaperca incalzita
- Testul cu fuloarul incalzit
- Testul caldurii frictionale
 TESTE LA RECE – Testul cu gheata
- Testul cu freon sau cu clorura de etil
 Testele de vitalitate la cald: Temperatura recomandata este de 65,5°C
 30. Periodontita apicală. Etiologie. Patogenie. Clasificare.
K.04. Periodontita apicală - prezintă inflamaţia ţesuturilor ce înconjoară apexul
rădăcinii dintelui ca reacţie de răspuns la acţiunea agenţilor microbieni(Stafilococul
auriu și alb , streptococul non- hemolitic, streptococul hemolitic, fusobacterii ,
spirochete , fungi ) , toxinelor lor , produselor de degradare a pulpei și dentinei din
canalul radicular sau din pungile parodontale de asemenea agenților traumatici sau
chimico-toxici, ce depăşesc bariera biologică a apexului radicular
Acuta – intoxicatie, exudatie(seros, purulent)
Cronica – fibroasa, granulalta, granulomatoasa

Etiologie
Traumatic – aparate ortodontice, lucrari protetice
Chimic – endodontic, prin pungi parodontale
Microbian – endodontic, prin pungi

Microorganism(endotoxine)-> produse biologice->creste permeabilitate vase

Cresc limfocite/macrophage, se activeaza osteoclaste, distrugere periodontiu si os
FAZA 1
1. Se tulbură metabolismul celular, producându-se acumulare de acid lactic în țesuturi,
astfel instalându-se acidoza
2. Apare edemul și sporește permiabilitatea peretelui vascular
3. Țesuturile perivasculare sunt imbibate cu lichid seros, cu apariția de inflamație
perivasculară de edem.
4. Infiltratul perivascular este predominant limfo și histiocitar cu amestec de
polinucleare solitare.
FAZA 2
1. Se accentuează infiltrația leucocitară, ceea de duce la creșterea diapedezei acestora
și respectiv liza țesuturilor și formarea de puroi.
2. Toate țesuturile adiacente: oasele maxilarului, gingia, țes moi jugal sunt
hiperemiate și edemate.
3. Periostul este îngroșat, uneori poate fi detașat de către puroi.
4. La fel, se pot constata fenomene de resorbție a osului alveolar, cu substituirea
acestuia în anumite regiuni cu șesut celulofibros.
CRONICE
1. Se produce sporirea țesutului fibros (periodontită fibroasă), țesutului granular
(periodontită granulantă).
2. Țesutul fibros care se formează, se dispune dezordonat a fibrelor groase, ce îi
conferă un caracter de țesut cicatricial și se însoțește de îngroșarea difuză a
porțiunii periapicale a periodonțiului.
3. Substituția porțiunii apicale a periodonțiului cu țesut de granulație este însoțită de
distrugerea țesuturilor periapicale, cu resorbția osteoblastelor nu numai din lamela
compactă a alveolei, ci și din cement.

31. PERIODONTITA ACUTA APICALA. Diagnosticul diferenţial. Tratamentul.

Faza intoxicatie o ora 2-3 zile
TABLOU – durere la atingere dinte care scade la presiune pe dinte, sacaetoare, la muscare,
la aflux sanguin spre cap, slab cedeaza la anlgezice
Examen –, carie, S---, P+, mobilitate. Radiologic-(ace obturare peste apex)
D.Pozitiv – durere la atingere, P+, dureri dupa endo, semne gangrena pulpara
D.Diferential:
-Pulpita acuta difuza – P-, EOD mic.
-Pdt acuta exudativ seroasa – iradiaza, nu cedeaza la analgezice, creste la atingere, apar
semne loco-regionale, edem tumefactie (+febra)
-Pdt cronica exacerbat – durere numai la atingere, nu scade la presiune pe dinte, radio+

FAZA SEROASA
Tablou – durere violenta permanent, nu cedeaza la analgezice, creste la aflux sange cap,
iradiaza, dinte crescut.
Examen – dinte colorat, caarie, pulpa deschisa, EOD -100mA, S+secretii seroase, P+.
mobilitate, mucoasa edematiata, ganglioni mariti(adenopatie), febra
Vase multe dilatate, ligamente ingrosate, plasmodexia, dilatarea spatiilor intratabeculare,
corticala interna demineralizata
Tratament: drenajul exudatului, 1Aestezie loco-regionala !!!NU plexara, 2imobilizarea
dintelui, 3creare acces, ..... drenaj

FAZA PURULENTA
Endoosos – senzatie de dinte crescut, iradiaza la dintii vecini, pulsatil, creste la atingere
-S-, mobilitate, puroi din canal, mucoasa violacee/dureroasa, mob2-3
TRAT – derenj endo(apoi transosos), extractie!!

Subperiostal – mai pronuntate +trismus

Trat – dranaj endo, incizie mucoperiostala, lama de drenaj 24h+analgezice
Submucos – usurare a durerii, tumefactie,fluctuenta, fistula, puroi, mobilitate1,EOD 100
P+, R-
DDiferential: pulpit acuta difuza, abces paradontal marginal, osteomielita maxilara,
foliculita dinti inclusi
TRATAMENT:
1 sedinta – deschidere apexlului
2 sedinta – anamneza, inspectie etc
-Stadiu de intoxicatie – antiseptic1-2 zile
-Stadiu exudativ – deschid pentru cateva zile,
Tratament general:
Adm. De antihistaminice peroral(clemastina, difenhidramina)
Fizioterapie : microunde, RUS, câmp electromagnetic
AB – benzilpenicilina 1.000.000-2.000.000 u.i. de 3 ori/zi, i/m (in faza de intoxicatie cu
febra, cefalee, modificarea formulei sangvine, limfadenopatie, pacienti imunocompromisi)
La pluriradiculari eloctroforeza cu iod

32. PERIODONTITA apicală CRONICA FIBRoasa. Morfopatologia. Clinica.

Leziune osteica, character necrotic/distructiv ralultat al resorbtiei apexului si periodontiu
Etiologie: paste As, chimic la mecanic, traume cronice(suprasolicitare), obturatii
incomplete, gangrena
Tablou – ASIMPTOM!(egresiune dimineata, caracter nevralgiform) EOD>100mA
Fibrocite+histocite, infiltrat celular, (if celule > atunci graulomatos) ligamente
subtiri, fibre nervoase rupte
Radiologic – largire
Ddiferential:
-Gangrena pulpara – Radio-
-Pdt cron Granulomatoasa – Radio zona de resorbtie osoasa
-Pulpite cronice – S+ sange, EOD 50-60mA

TRATAMENT: preparare canal, aplicare CaOH

!!!Nu beneficiază de tratament (contraindicaţii). Dinţii cu malformaţii radiculare (în
baionetă, clopot sau curburi exagerate), dinţii care au în canale corpi srtaini care nu pot fi
îndepărtaţi (ace rupte, pivoturi, resturi de obturaţie de canal), dinţii cu cai false
interradiculare şi radiculare, dinţii cu implantare deficitară şi dinţi cu osteite apicale cronice
difuze întinse.

33. Periodontita apicală CRONICA GRANULANTA. Morfopatologia. Tabloul clinic.

Are tendinta catre extindere, zone noi transformand in tesut de granulatie, apoio resorbite si
fagocitate.
TABLOU – tensionare, durere la apasare, fistula(cicatrice), puroi, S-, Termic-, P--+
VASOPAREZA+, EOD-120mA, adenopatie
Inlocuire conjunctiv cu granular(reversibil), lezare os si cement,
fistula(excrescenta), intoxicatie generala
Radiologic – lacune cu conturi neclare, limbi de foc
Ddiferentiat :
-Pdt cronic granulomatoasa – tablou sarac, radiologic contur clar
-Pdt cronica fibroasa
-Granulom chistic – R zona clara, crepitatii la palpare(Runghe –Diupuntrena) minge de
celuloid” sau „coajă de ou spart”
Simplu, chistogranulom. Chistul prezintă o membrană formată din epiteliu pavimentos
stratificat, cu exocitoză sau hiperplazie. In peretele sau/şi în conţinutul chistului se pot
identifica uneori focare de calcificare distrofică, granule de colesterol, celule gigante
multinucleate, hematii sau depozite de hemosiderină.

TRATAMENT: Se lasă o meșă în canal cu antiseptic sau sol.de 0,1%lizozim și izolarea

camerei dentare. Obturare cu fosfat cement refluat periapical

34. PERIODONTITA apicală CRONICA GLANULOMATOASA. Tabloul clinic.

Este o osteită ce prezintă o distrucţie osoasă periapicală cu contur delimitat şi regulat,
dispus în jurul foramenelor apicale.
TABLOU – simptome sterse, rar senzatie de alungire, usoara durere, P-, S-,EOD >100mA
Mucoasa sensibila, fistula sau cicatrice
Radiologic – zona radiotransparenta cu contur clar
DDIferential:
-Pdt cronica fibroasa
-Granulom chistic

35. Periodontita apicală cronică în stadiul de acutizare. Tabloul clinic. Diagnosticul

diferenţial.
TABLOU–durere permanenta,edem collateral, mobilitate, fistula, P+, adenopatie, general+
DDiferential :
-Pdt apicala acuta exudative purulenta (sueperiostal, submucosa)
 36. Metode de examinare a pacientului în periodontita apicală acută şi cronică
Anamneza, insp[ectie, P, S, palpare, EOD, Radiografic, termic???

37. Clasificarea metodelor de tratare a pulpitelor.

1.Metode de conservare în totalitate a pulpei dentare:
coafajul indirect;
coafajul direct;
2. Metode de conservare parţială a pulpei dentare:
amputaţia vitală (pulpotomia vitală);
amputaţia devitală (pulpotomia devitală);
3. Metode de îndepărtare în totalitate a pulpei dentare:
extirparea vitală (pulpectomia vitală);
extirparea devitală (pulpectomia devitală).

38. Metoda biologică de tratare a pulpei. Indicaţii

Indicaţii:
 Calea de pătrundere a infecţiei (numai prin coroana dintelui – carie);
 Vârsta – la copii şi tineri (până la 30 ani);
 Starea generală – pacient clinic sănătos;
 Starea pulpei – deschiderea accidentală a camerei pulpare;
 Pulpita acută focală, pulpita traumatică;
 La primul pusei inflamator acut-nu mai mult de 24 ore de la momentul apariţiei durerii; 
În caz de localizare a cavitaţii carioase – de clasa I-IV. Cel mai bine clasa I.
 În inflamaţiile pulpare incipiente – la pulpita acuta focală cu condiţia că după îndepărtarea
dentinei alterate camera pulpara rămâne închisă;
 Electroexcitabilitatea pulpei până la 20-25 mA;
 Starea dentinei supra pulpare – are o consistenţe şi culoare asemănătoare cu cea normală;
 Sensibilitatea pulpei la sondare – sensibilă la cea mai uşoară atingere cu sonda);
 Radiologic lipsa focarelor distructive în regiunea apicală a dintelui;
 Absenţa reacţiilor alergice la preparatele aplicate.

Contraindicatii
La vârsta peste 40 de ani;
 Starea generală – boli generale care modifică imunitatea pulpei (diabet, dismetabolisme,
boli de colagen, disendocrinii, ateroscleroză, avitaminoză, în caz de parodontită sau
parodontoză, etc.);
 În caz de localizare a unei cavităţii carioase la coletul dintelui (clasa V);
 În caz de reducere a electroexcitabilităţii pulpei (curent de peste 25 mkA);
 În caz de modificări radiologice în ţesuturile periapicale ale dintelui;
 În caz de folosire a dintelui sub lucrări protetice (îl folosim pentru fixarea unei proteze).
39. Preparatele medicamentoase folosite pentru tratamentul pulpitelor prin metoda
biologică.
4.Substanţe de bază de antibiotice, corticosteroizi, enzime proteolitice, sulfamide, vitamine.
(în componenţa lor se adaugă anestezici, hidroxidul de calciu etc.)
5. Remedii pe baza hidroxidului de calciu: calxid, dycal, reogan, regeneran, pulpovital,
hidrex, calcipulpe, pulpadent, biocalc, serocalcium, isopulp, calmecină, calcină,
calcimol, calcicur, biocalex, caldec, pulpatect, vitapulp, vitocalc etc. Adausuri la aceste
preparate sunt cazeinatul de calciu şi magneziu, oxidul de magneziu, fosfatul de calciu,
metilceluloza, praful de dentină, făina de oase, antibioticele etc. Dintre substanţele lichide
fac parte tectorul, axedronul. Ele, fiind aplicate în cavitate sau pe dinţii şlefuiţi, se usucă
imediat,formând un strat protector.
6. Preparate de bază de eugenat de zinc: cavitec, pulpal, biopulpan, Kalsogen, eugenatul
de zinc.
7. Substanţele care produc remineralizarea dentinei: tresiolanul, fluorura de staniu 10%,
cimentul fosfatic cu 2% fluor, cimentul fosfat cu potasiu, vinoxolul.
Pastele cu conţinut de hormoni se aplică pe un termen de 2—7 zile, apoi se substituie cu
cele plastico stimulatoare. Pastele cu hormoni au capacităţi pronunţate antiinflamatorii,
analgetice, desensibilizante, însă ele inhibează funcţia sisternului reticuloendotelial şi
dentinogeneza. Se recomandă pastele cu conţinut de caiciu şi eugenat de zinc. Ele au un
pH - 12,0 capacităţi bactericide şi lezează microorganismele care provoacă pulpita.

40. Deschi41

41. Noţiune de coafaj direct şi indirect. Preparate medicamentoase. Clasificarea

preparatelor medicamentose în coafajul direct și indirect. Indicații și contraindicații.
TEHNICA COAFAJULUI INDIRECT ÎN DUBLU TIMP
Şedinţa I-a:  se spală cavitatea cu un jet de apă călduţă;  se face izolarea dintelui; 
toaleta plăgii dentinare cu bulete de vată sterile cu care se îndepărtează apa din cavitate şi
apoi badijonarea cavităţii cu bulete sterile îmbibate în neofalină (soluţii antiseptice); 
uscarea cavităţii cu un jet de aer;  pe plaga dentinară se aplică pastă cu antibiotice;
Se aplica 1-2mm pasta pentru 48 ore + obturare provizorie.
Şedinţa a II-a:  Se izolează dintele;  Se antiseptizează câmpul operator prin badijonarea
dintelui cu alcool iodat;  Cu un escavator bucal se îndepărtează materialul de obturaţie
provizorie si apoi buleta de vată;  Reslurile de pastă cu antibiotice se îndepărtează prin
ştergerea pereţilor cavităţii cu bulete de vată îmbibată în neofalină;  Se usucă cavitatea cu
un jet de aer călduţ;  Pe plaga dentinară se aplică o pastă pe bază de hidroxid de calciu, din
cele utilizate pentru coafajul direct (Calxid, Reogan, Regeneran)
Pasta caOH, Zneugenol pe 14 zile,
Sedinta 3 se curata ZNeugenol, se pune obtur definitiva

Tehnica coafajului DIRECT în deschiderea accidentală a camerei pulpare (pulpită

traumatică) (coafaj într-un singur timp):
izolarea dintelui; îndepărtarea salivei din cavitate cu bulete sterile; hemostaza plăgii
pulpare prin tamponament cu bulete sterile sau bulete uşor carbonizate (trecute prin flacără);
degresarea pereţilor cavităţii cu o buletă îmbibată în neofalină; uscarea cavităţii cu aer
călduţ; aplicarea pastei de hidroxid de calciu care se realizează după următoarea tehnică:
Pasta 1mm, +znEUgenol pe 10-20 zile.

Tehnica coafajului direct în inflamaţia incipientă a pulpei dentare (coafajul în dublu timp) –
pulpită acută focară.
Şedinţa 1: antibiotice 48 ore
2 – caoh + zneugenol 20 zile
3 obtur finala

Calcimol – Sistem “pasta-pasta” pe baza de sol de 26% Ca(OH)2 . Volume egale de pasta si
catalizator; se malaxeaza 10 secunde si se folosesc pentru coafajul indirect. Timp de priza
45 secunde. Calcium Hydroxide – Pasta pe baza si catalizatoare pe baza de hidroxid de
calciu in cartus. Volume egale de pasta si catalizator, se malaxeaza pe bloc de hirtie 10-15
secunde. Pentru coafajul direct si indirect a pulpei. Timp de priza 40 secunde.
Dycal – 2 tuburi pe baza de hidroxid de calciu si butilenglicol. Volume egale, malaxare 10
secunde, pina la culoare omogena, priza 45 secunde. Coafajul indirect

42. Indic38

43. Indicaţii şi contraindicaţii în aplicarea metodei de AMPUTATIE VITALA a pulpei.

AMPUTAŢIA VITALĂ (PULPOTOMIA VITALĂ)
Este metoda chirurgicală de conservare a pulpei radiculare vii sub protecţia unui
pansamenl histofil, după îndepărtarea pulpei coronare.
Indicaţii:  Vârstă - la copii şi tineri;  Starea generală - pacient clinic sănătos;  Starea
pulpei - deschiderea accidentală a camerei pulpare (pulpită traumatică);  Pulpită acuta
focală; Eşecuri ale coafajului indirect şi direct;  Se realizează numai la dinţii pluriradiculari
unde există o separaţie netă între pulpa coronară şi radiculară.
Contraindicaţii:  La persoanele în vârstă deoarece pulpa suferind procese de atrofie nu
mai poate reacţiona favorabil la substanţele biostimulatoare;  La pacienţi cu boii generale
care modifică reactivitatea pulpei dentare ca: diabet, dismetabolisme, boli de colagen,
disendocrinii;  În formele avansate de inflamaţie pulpară (pulpita acuta difuză, pulpitele
cronice);  La dinţii monoradiculari, deoarece neexistând o separaţie netă între pulpa
coronară şi cea radiculară.
Avantaje:  Are caracter biologic, favorizând cicatrizarea plăgii pulpare şi conservarea vie
a pulpei radiculare;  Permite dezvoltarea în continuare a rădăcinii şi terminarea erupţiei
dinţilor;  Permite, în caz de eşec, folosirea ulterioară a unei metode de extirpare totală a
pulpei.
Dezavantaje:  Tehnica de realizare a metodei este pretenţioasă şi susceptibilă în fiecare
fază de lucru de erori care pot compromite vitalitatea pulpei conservate;  Necesită condiţii
de asepsie riguroasă în timpul intervenţiei (diga);  Impune dispensarizarea pacientului timp
îndelungat, pentru a urmări evoluţia (1-2 ani);  Procentul de reuşită al intervenţiei este
redus.
Tehnica: Anestezie, izolare, deschidere camera - tavan, excizia pulpei coronare, hemostaza,
reperare ostium, lacash cu freza 1-1,5mm, hemostaza, aplicare pasta caoh 1mm +Zneug

44. Indicaţii şi contraindicaţii în aplicarea metodei de EXTIRPARE VITALA pulpei.

Avantaje:
1. tratamentului complet într-o singură şedinţă, ceea ce previne posibilitatea infectării
canalului şi a parodonţiului apical.
2. Creează condiţiile favorabile cicatrizării bontului pulpar apical.
3. Nu se folosesc substanţe chimice caustice cu acţiune necontrolabilă asupra
ţesuturilor vii periapicale.
4. Nu este dureroasă, ceea ce asigură o linişte operatorie, favorabilă atât pentru pacient
cât şi pentru medic.
5. Nu prezintă dificultăţi tehnice deosebite faţă de celelalte metode terapeutice.
6. Are limite de contraindicaţie restrânse.
7. Scurtează timpul global de lucru pentru efectuarea întregului tratament.
Dezavantaje: 1. Riscul complicaţiilor în timpul anesteziei (intoleranţă la anestezice,
acţiunea vasoconstrictorilor, introducere intravasculară). 2. Hemoragie din canalul
radicular, care poate apărea după extirparea pulpei în timpul separării pachetului
neurovascular de la periodontium. 3. Lipsa unui răspuns de către pacient în timpul
tratamentului endodontic. 4. Apariţia a durerii în timpul masticaţiei pe dinte ca urmare
 a hematomului în regiunea apicală oare introducerea supra apicală materialului de
obturaţie.
Indicaţiile extirpării vitale: 1. Pulpitele acute şi cronice. 2. Pulpită cronică
gangrenoasă (aplicarea pastei arsenicale este contraindicată!). 3. Deschideri
accidentale ale camerei pulpare, unde este contraindicat coafajul direct sau amputaţia
vitală. 4. Eşecuri ale tratamentului de conservare totală sau parţială a pulpei dentare vii
(coafaj indirect, coafaj direct, amputaţie vitală). 5. Hiperestezia si hipersensibilitatea
dinţilor care nu cedează la tratamentele uzuale. 6. Abraziunea dentară patologică
(gradul III, IV). 7. Pierderi mari de substanţă dură dentară, prin proces carios, şi unde
nu se poate asigura retenţia materialului de obturaţie decât prin ancoraj în camera
pulpară. 8. Fracturi dentare ce au deschis camera pulpară. 9. Displazii dentare, care
beneficiază de tratament protetic numai prin coroane de substituţie. 10. Excepţional, în
tentativă de extirpare devitală în care nu s-a reuşit insensibilizarea chimică a pulpei
dentare şi unde nu este contraindicată anestezia. 11. Parodontite marginale cronice cu
mobilitate dentară de gradul II pentru îmbunătăţirea circulaţiei sangvine a
parodonţiului. 12. În scopul realizării unor mijloace de imobilizare dentară-conjunctă
ce necesită ancoraj în canalele radiculare. 13. Pulpite retrograde produse prin
infectarea pulpei prin pungi parodontale foarte adânci. 14. În scopul realizării unei
coroane de substituţie. 15. În cazurile când necesitatea asigurării paralelismului
dinţilor stâlpi impune şlefuiri care produc deschiderea camerei pulpare. 16. Erupţii
accelerate active (extruzii), când readucerea dintelui în planul de ocluzie afectează
camera pulpară. 17. Luxaţii dentare. 18. Fracturi radiculare în treimea coronară şi
treimea medie. 19. Dinţi în focarul de fractură şi care nu împiedică imobilizarea. 20.
Dinţi în apropiere cu procesele patologice (chisturi) înainte de intervenţia chirurgicală.
21. Nevralgii trigeminale produse de denticuli pulpari.
Contraindicaţii: 1. Pacienţi cu afecţiuni generale ale organismului unde este
contraindicată folosirea substanţelor anestezice şi vasoconstrictoare (afecţiuni
cardiace, hipertensiune arterială, sensibilitate la novocaină, epilepsie, etc.). 2. Sarcina
în primele 3 luni şi ultimele 2 luni. 3. Perioada menstruală datorită hemoragiei
abundente în timpul intervenţiei sau provocării unei menoragii. 4. Imposibilitatea
efectuării anesteziei datorită unor afecţiuni loco-regionale care împiedică injectarea
anestezicului în zona de elecţiune a dintelui respectiv (procese inflamatoare acute,
tumori, trismus, constricţii de maxilar). 5. Situaţii topografice sau morfologice ale
dintelui care împiedică pătrunderea cu acele pe canale (molari de minte, dinţi cu
malformaţii radiculare) pentru a efectua un tratament corect şi complect pe tot traiectul
canalului. 6. Pacienţi handicapaţi psihic unde nu se poate realiza o cooperare în timpul
intervenţiei.
Timpii operatori: 1 - anestezia; 2 - realizarea câmpului operator; 3 - deschiderea
camerei pulpare; 4 - reperarea orificiilor canalelor radiculare; 5 - extirparea pulpei
radiculare; 6 - măsurarea lungimn canalelor radiculare; 7 - tratamentul mecanic al
canalului radicular; 8 - obturaţia de canal; 9 - obturaţia-definitivă a cavităţii.

45. Tratamentul pulpitelor prin metoda DEVITALA.

Prima vizita - se efectueaza devitalizarea pulpei cu un remediu corespunzator. 1.
Prelucrarea partiala a cavitatii carioase. 2. Deschiderea cavitatii dintelui 3. Spalarea
(irigarea) si uscarea cavitatii carioase. Se utilizeaza solutie antiseptica slaba, calda. 4.
Aplicarea pastei devitalizante - se aplica cu ajutorul virfului sondei pe cornul pulpar
denudat. Se aplica pentru 24 ore dintii monoradiculari si 48 ore pentru dintii
multiradiculari. Pasta paraformaldehida se aplica pentru 7-10 zile. 5. Acoperirea pastei
cu un tampon cu substanta anestezica 6. Inchiderea cavitatii cu obturatie temporara,
este inchisa ermetic cu dentina artificiala.
 A doua vizita: 1. Extirpatia pulpei radiculare cu ajutorul pulpextractorului 2.
Prelucrarea medicamentoasa a canalelor radiculare: solutie de iod sau unitol pentru
inactivarea resturilor de arsenic 3. Prelucrara mecanica a canalelor radiculare - endogel
asigura glisarea instrumentelor endodontice si faciliteaza indepartarea rumegusului.
Etapa se finalizeaza cu prelucrarea antiseptica 4. Obturarea canalelor radiculare 5.
Obturarea cavitatii carioase cu restabilirea formei anatomice a dintelui
- sensibilizarea (alergizarea) organismului fata de anestetice
- fobia pacientului fata de diferite injectii
- ineficienta metodelor neinjectante de anestezice
- esecul metodei vitale
- la persoanele cu starea agravata de maladii generale grave

46. Tehnica de aplicare a pastei arsenicale. Mecanismul de acţiune. Complicaţiile.

Componenţa pastelor arsenicale.
Cu o freza mica sferica sau fisurata se deschide maximal larg cavitatea carioasa,care
apoi cu ajutorul unui excavator se elibereaza de dentina ramolita si de strujituri. In
caz de reactie dolora acuta la prima vizita se face doar o preparare partiala a cavitatii
carioase. Dintele se izoleaza de saliva cu rulouri de vata , cavitatea carioasa se usuca si
in caz de dureri, pe fundul cavitatii se pune pentru 3-5min un tampon cu lichid
analgezic. Deschiderea camerei pulpare inainte de a aplica pasta arsenicala este
obligatoriu, de a crea conditii optime pentru patrundere anhidridei arsenicale in pulpa,
pe de alta parte, pentru a obtine refularea exudatului din tesutul inflamat, ceea ce
constituie chiar prin sine o actiune curativa. Pasta arsenicala se aplica cu virful unei
sonde in doza indicata , apoi peste ea se pune un tampon de vata fara a fi tasat, imbibat
cu materie analgezica. Cavitatea carioasa se obtureaza etans fara tasare cu dentina
artificiala malaxata pe apa. O eventuala presiune a dentinei asupra pulpei denudate
poate fi cauza intensificarii reactiei de durere. Pasta arsenicala contine: anhidrida
arsenioasa, anestezice locale (cocaina), substante antiseptice ( timol, iodoform,
ulei de camfor), substante medicamentoase ce inhiba difuziunea arsenicului in
tesutul pulpar, substante pentru prelungirea actiunii arsenicului(tanin).

I - Preparate pe baza de acid arsenios :

- pulbere de tirioxid de arsenic ( culoare alba , o pulbere putin solubila cu in apa cu
reactie slab acida, se dizolva usor in acid clorhidric , actiune rapida, dureri puternice
provoaca daca nu este luat in cmbinatie cu un anestezic sol xilina )24 ore d
nomoradiculari 48 pluriradiculari
- paste arsenicale ( contine: anhidrida arsenioasa, sub med cu prop anestezice plus
sol antiseptice ) comercializata sub forma de granule de diferite culori , verde albastra
24 ore
- fibre ( continut: fibre de celuloza, clorhidrat de cocaina, trioxid de arsenic, clorfenol,
oxizi de metale ) provoaca necroza in decurs de 24 de ore
- granule (in dependenta de culoare este si doza de necroza de la 24-72 ore ) ex.
Pulparsen , Caustica, Devitars
II - Preparate pe baza de arsenicul cobaltic :
actioneaza mai genitl , nu provoaca complicatii, devitalizarea instalata la 6-10 zile
III - Preparate pe baza de pasta paraformaldehida ( caracteristici mai putin toxice
bazat pe coagularea proteinelor)
Prepararea pastei se efectuiaza: pulberea de paraformaldehida si cocaina ( anestezina)
2:1, amestecata cu eugenol sau fenol :mai intra in componetna: clorfen.
 Devitalizarea se instaleaza in 6-8 zile mono , 10-14 pluri radiculari. Exemple:
Parapasta Chema, Depulpin VOCO, Devipulp, Toxovit, Necronerv.

Acidul arsenical - o pulbere putin solubila cu reactie slab acida , la aplicarea locala
provoaca necroza tesuturilor, la monoradiculari 24 h , pluri 48h.
Mecanismul de actiune:
- denaturarea proteinelor, tesutului pulpar se necrotizeaza actionind citotoxic direct
- vasele sangvine se dilata , se mareste tenstiunea intratisulara , se produce
hemoragia in tesutul pulpar inconjurator
- Blocheaza sinapsele neurofibrelor simpatice , dereglarea tonicitatii si dilatarea
vaselor sangvine si capilare . Se dezvolta staza sangvina cu tromboza si se stopeaza
circuitul sangvin in pulpa
- necroza / liza neurofibrelor
- la locul aplicarii ac arsenical ( hipoxie celulara, carioliza, moartea tuturor
elementelor pulpei coronare in spatiul odontoblastilor)
- are loc tumefierea marirea in dimensiunea 3/4 ori , celulele conjunctive mai ales
histocitele
- actiunea indelungata a acidului arsenios poate provoca schimbari toxice in
periodontiu si necroza tesutului inconjurator

Pasta de formaldehida- destinata pentru deshidratarea si mumifierea pulpei , poseda

caracteristici mai putin toxice , necroza monoradiculari 6-8 zile plurirad 10-14 zile
Componenta: paraformaldehida (agentul activ), trioximetilen, anestetice
( trimecaina, dicaina), clorfenol, efedrina, oxizi de metal pentru culoare, aditive
( ulei de cuisoare, eugenol)
Mecanismul de actiune:
-efect mumefiant asupra tes pulpar, ce se transforma treptat intr-un cordon uscat
cenusiu
-dilatarea vaselor sanguine
-staza sangvina in vase
-mai putin toxica, mai blinda fata de prep cu arsenical ( nu irita periodontiul)

47. Tratam
Extirpare!

48. Tra

49. Etio
50. Princ

51. PERIODONTITA apicală MEDICAMENTOASA. Tabloul clinic. Diagnosticul

diferenţial. Tratamentul.
Periodontita medicamentoasă este o inflamaţie a ţesuturilor ce înconjoară apexul rădăcinii
dintelui, care apare mai frecvent de pe urma tratării incorecte a pulpitei, pătrunderii în
periodonţiu a unor materii chimice Arse, eugenol, fenol, formalina
Tablou – gingie inflamata, adenopatei, P+, termic-, edem colateral

Tratament:
I ședință:
• Anestezia loco-regionala (ultracaina 2-4%, ubestizina 4%, septonest 2%)
• Trepanarea si dezobturarea dintelui cu instr. manuale/rotative, utilizand solventii ca
xilina, cloroform, ulei de eucalipt, acid citric.
• Determinarea lungimii de lucru.
• Retratamentul mecanic.
• Lavajul canalelor cu sol. antiseptice (Cloramină 1-2%, H2O2 3%, Furacilină
1:3000)
• Sigilarea tridimensionala a microcanalelor cu fermenti proteolotici (tripsină,
chimotripsină) sau preparate MTA(ProRoot, Fillapex).
• Aplicarea pentru 1-2 zile a unei meșe cu antidot contra arseniu(unitiol 5%, iodinol
1%). Sol. cu efect antiexudativ(Furagină 1:3000, Furazolidon 1:25000,
Hidrocortizon).
II ședință:
(dacă tratamentul întreprins nu a înlaturat totalmente agentul iritant, se recomandă 1-2
proceduri de electroforeza cu cu sol. Iod -5%, KI)
• Lavajul antiseptic
• Uscarea canalelor
• Obturarea canalelor pana la orificiul apical
• Obturarea coronara

52. Diag
53. Tratam
54. Princ.

55. Sisteme de izolare a câmpului de lucru (diga).

1Crampoane – cu/fara aripi, impiedica
2 Cadrul U, sau P sau circular
3 pensa de perforat
4 pensa port-crampon
5 Folia de caucuiu + accesorii(ata, conuri cauciuc, vaselina)

Tehnici: peste crampon, concomitent, dupa cauciuc.

56. Met
57. Trata
58. Met
59. Indicaț.
60. ANESTEZII utilizate în metoda extirpării vitale.
Toate anestezicele locale sunt împărţite în amide (lidocaină, trimekaină, mepivokaină,
articaină) și eterice (procaină, dicaină, benzocaină).

1.Anestezia infiltrativă: Directă; Indirectă.

2. Anestezie plexală: tuberală; incizală; palatinală: infraorbitală; mandibulară;
 torusală; mentală.
3. Anestezie spongioasă: intraosoasă; intraseptală; intraligamentară.
4. Anestezie intrapulpară.
Premedicaţia - administrarea tranchilizantelor (seduksen sau relanium 0005 - 0,01 g,
Elenium - 0,01 g, etc) înainte de tratament cu 30-50 minute.

61. Compl
62. Instrumentarul endodontic. Caracteristica. Clasificarea.
I.instrumente care asigura accesul catre canalul radicular : freze, endofreze ,excavatore
endodontice manual(explorers) de diferite forme.
II. instrumente sau aparate pt examinarea sau diagnosticul canalelor rad. Instrumente:
ace radiculare,reamere si file-uri. Aparate: instalatii roentgen,viziografe, apex locatore
III.intrumente pt inlaturarea tesuturilor moi dentare sau necrotizate: pulpextractorul,
raspa radiculare(rat-tail)
IV.instrumente pt inlaturarea orificiului de intrare a canalului radicular: freze de tip
Gates-Glidden, reamere de tip Peeso(largo), orificer opener, reamere de tipu lBeutelrok
V. intstrumente pt prelucrarea mecanica a canalului radicular: K-reamere; K-file-uri; H-
file-uri si modificatiile acestora (K si H- Kerr, Hedstrom)
VI. piesele folosite la prelucrarea canalelor radiculare: piese endodontice speciale, care
functioneaza in regimuri diferite( cu viteza mica, cu miscari de dute-vino; in sus-jos, in
sensul acelor ceasornicului si impotriva lor) si pt prelucrarea vibratorie(sonica si ultrasonic)
a canalului radicular
VII. instrumente folosite pt obturarea canalelor radiculare:ace de canal, ace
Lentullo,spreader, plugger, guta-compactor,termoplugger ( pentru condensarea la cald a
gutapercii),seringi, fuloare pt obturarea retrograde cu amalgam in caz de rezectie apicala a
radacinii.
VIII. Alte intrumente si accesorii, folosite la prelucarea canalelor radiculare: conuri
standarte de hirtie absorbanta, piese endodontice pt fixarea acelor si conurilor, lantisoare cu
inel si fire desiguranta pt fixarea intrumentelu de degetul medicului, limitatoare( stopper) pt
instrumente
endododntice,dispenser(limitatoare, fixate pe intrumente), rigle pt masurarea sistabilirea
lungimii de lucru a instrumentului, instrumente pt irigarea si aspirarea canalului radicular,
boxe pt pastrarea si sterilizarea instrumentelor
c) materialul din care sunt confectionate
Aliaje de otel antiacid(inox)
Aliaje de otel carbon (suedez)
Aliaje de titan
Aliaje de titan- nichel

d)flexibilitatea instrumentului
Aliaje de otel antiacid(inox)-cele mai flexibile
Aliaje de otel carbon(suedez)-cele mai fragile
Aliaje de titan-cele mai elastic
Aliaje de titan-nichel cele mai plastice

e) lungimea instrumentului
lungimea partii active- 16 mm
lung totala- 19,21,25,28,31 mm
63. Indexarea instrumentelor endodontice după ISO.
Codificarea prin culori:
zmeuriu/roz- 006
sur- 008
violet- 010
alb- 015,045, 090
galben- 020,050,100
rosu- 025,055,110
albastru- 030,060,120
verde- 035,070,130
negru- 040,080,140
Examinare și diagnostic;
Instrumente de debridare sau înlăturarea țesuturilor moi;
Instrumente pentru permeabilizarea și lărgirea canalului radicular ;
Instrumente de obturare.

64. Determinarea lungimii de lucru în tratamentul endodontic.

Clinic – tabelar, senzitiv, con hartie
Radiologic – Yngle(-1mm de pe radiografie). Deck (D= Ad/a),
sonda bimetalica 1mm Kuralt.
Zipper – ace cu cursor.
Electronice – eod

65. Meto
66. Prepararea instrumentală a canalului radicular după tehnicile ,, step-back,, și
,,crown-down,,.
Metoda Step-Back –esenta ei consta in efectuarea prepararii de la virful canalului radicular
catre partea ostiala si corespunzator in succesiunea utilizarii instrumentelor endodontice de
la marimea mica-la una mai mare.
Particularitatea acestei metode este prepararea conica a canalului radicular cu folosirea
miscarilor de dute-vino.
Etapele:
-Determinarea ultimii marimi de instrument (reamer) care trece liber pe toata lungimea
canalului radicular pina la orificiul apical si instalarea pe acesta a unui limitator pe lungimea
de lucru a dintelui.
-Prelucrarea peretilor canalari cu alte tipuri de instrumente endodontice(K-file,H-file) de
aceeasi marime.
-Irigarea canalului radicular.
-Repetarea etapelor de mai sus cu utilizarea instrumentelor cu o marime mai mare de cele
anterioare.
-Revenirea la instrumentul de marimea anterioara.
-Trecerea la prelucrarea canalului radicular cu urmatoarea marime a instrumentelor si cu
lungimea de lucru fiind cu 2-3 mm mai mica decit cea anterioara.
-Irigarea canalului radicular
-Revenirea la intrumentul care ultimul a ajuns pina la orificiul apical,curatirea cu acesta de
rumegusul dentinar prezent in el.

Tehnica ,,Crow-Down’’ de largire a canalelor radiculare.

Aceasta tehnica prevede prelucrarea pe etape a canalului –de la intrare in canal- spre apex
cu o schimbare succesiva a instrumntelor de la o marime mai mare la una mai mica.
La inceput se determina profunzimea patrunderii in canalul radicular a K-file Nr 35.Daca
adincimea e mai mare de 16mm atunci partea coronara trebuie mai intii preparata.In caz ca
adincimea e mai mica de 16mm se solicita o imagine radiologica.Daca cauza e ingustarea
canalului radicular atunci trebuie sa efectuam prepararea pina la 16mm cu ajutorul
instrumentelor intraradiculare de marimi mici pina cind instrumentul Nr 35 nu va putea
ajunge la o adincime de 16 mm.In caz daca prezenta ingustarii canalului radicular se
datoreaza curburii canalului radicular atunci trebuie sa efectuam initial prepararea canalului
pina la punctul de rezistenta.Apoi e necesar de a determina lungimea provizorie de lucru cu
3mm pina la apexul radiologic.Dupa aceasta se introduce un K-file Nr 35 pina la prima
rezistenta se efectueaza 2 miscari de rotatie deplina fara presiune apicala.Aceeasi
manipulatie se repeta cu un instrument de marime mai mica pina la atingerea lungimii
provizorii de lucru a canalului.
Lungimea de lucru definitiva se determina dupa radiografie.Dupa acesta se repeta etapele
descrise mai sus cu K-file Nr 40 apoi cu K-file Nr 50 pina la atingerea lungimii de lucru a
canalului radicular si a diametrului dorit.Peretii canalului in caz de necesitate se planeaza cu
ajutorul unui H-file.
67. Metode fizice în tratamentul pulpitelor.
electroforeza medicamentoasa (ionoforeza)- e o metoda de actiune asupra organului
cu curent continu si introducerea subtantei medicamentoase cu ajutorul lui. In cavitatea
dintelui se introduce un tampon de vata imbibata cu sol de iod si electrodul activ , dupa
20 min preparatul de iod , cu un curent se inlocueste tamponul cu altul imbibat cu sol
apoasa de iod. Se obtureaza cu dentina artificiala. La a 3 zi se efectueaza prelucrarea
canalului si obturarea lor.
depoforeza cu hidroxid de cupru-calciu- este o metoda moderna de tratament a
canalelor cu hidroxid de cupru-calciu sub actiunea unui cimp electric slab. Sub
actiunea curent continuu ionii hidroxil si hidroxicuprat difuzeaza in partea apicala si
ramificatiile deltoide. Disocierea lor si formarea hidroxidului de cupru duce la
crearea "dopuri de cupru"- care obtureaza sigur canal radicular, asigura formarea unei
zone sterile. Hidroxidul de cupru-calciu - stimuleaza osteoblastele care asigura
regenerarea tesut osos periapical.
68. Proble
69. Profila.
70. Materiale pentru obturaţii de canal. Clasificare.
Provizorii
Antibiotice + corticosteroizi(dexametazon): ”Septomixina Forte”
Contra florei anaerobe: ”Grinazol”
Antiseptice – Tempofor
Ca(OH)2 – Endocal

PERMANENTE
Zinc-Fosfat – Adhesor, Unicem (antimicr. Priza 5 min, iritant pd, nu se absoarbe, -dezobtur)
Zinc-Eug– Cariosan Endobtur, Endometazon,
(Priza, absoarbe, antiseptic, toxic, -sigilare/adeziune, coloreaza,perturba)
RasiniMetacrilice – EndoRez, Epypăhany, AH +26
(Hidro/termorezist, priza, inerte, dezobtur. Tasare, - la ud)
Ca(OH) - Sealapex, Apexit
Gassionomere – Endion, Stiodent(Priza, adeziune chimic, biocompat. –dezobtur(gutaperc)
Rezorcin form – Forfenan, Crezodent
(Antiseptic, zone neaccesibile, neutru dupa priza. Toxic, iritant, culoare(roz)
MTA – ProRoot, FillApex
(Biocompatib, ph, elibereaza CaOH, fara tasare, ermetic, HIDROFIL. Coloare(Fe),
priza 2.45ore, NUARE solvent)
CaPO4
 71. Materiale pentru obturația de canal dure. Termofilele.
Mc spadden – asemana tor Hfile, 100 turatii, incalzeste si condenseaza gutaperca
Termaphil – ac dinm otel, titan, plastic+gutaperca.
Obtura – injetabila(160)
Ultrafil – 70 grade
ultrasunet

72. Condensarea laterală în obturarea canalelor radiculare.

-uscare
-spreader care sa nu ajunga 1-2 mm la apex
-alege un con cu o marime mai mare ca altimul instrument
-coafare pereti cu sealler
-coafarea conului si introducerea pana la 0.5-1mm
-introducere spreader si mentinere 30 sec
-un con auxiliar <= cu spreaderul - condensarea ambelor conuri
-condensarea finala la ostium cu plugger
-indepartarea restului de gutaperca prin incalzile la nivelul ostiumului
-indepartarea sealler pana la jonctiune pentru a preveni colorare dinte
-obturatie de baza, raduiografie , obtur finala

73. Conde
74. Tehn
75. Instr
76. COMPLICATII care pot apărea în tratamentul pulpitei.
Anestezie
Durere, accidente vasculare(Hematom, pareze tranzitorii), tulburari oculare, ruperea acului,
edem, nevrite, Generale toxice, urticarie, edem quinke, SOC,
Acces
Perforatiile cavitatii de acces, perforatii iatrogene cervicale
Tratamentul unui alt dinte
Canale nereperate sau inabilitatea de a negocia canale blocate sau calcificate
Deteriorarea unei restaurari existente
Supra/subdimensionarea cavitatii de acces
Cai false, ruperea frezei, canale nereperate
Preparare mecanica
Fracturare, praguri, blocare cu rumegus, perforare apicala/longitudinala, aspiratie,
supralargire, traume adiacente, cale artificiala, impingere periapical
Medicamentos
Intoxicare NaOCl, emfizem de la aer
Obturare
Obturare incompleta/cu depasire, neomogena, coloratia dintelui, fractura radiculara,

77. Et
78. Et.
79. Tratamentul general în periodontitele acute și cronice exacerbate.
.-pe cale generala se prescriu :
a.)-antibiotice precum:
-penicilina in doze de 400.000 u.i. – i.m. la 6 ore / 2 - 3 zile,
-ampicilina – capsule a 250 mg 6 x 1/zi,
 -tetraciclina – dg. a 250 mg 4 x 1/zi.

b.)-antiinflamatoare nespecifice precum:

-acetat de hidrocortizon - fiole 25 mg 1x1 /zi,
-acetat de prednison - tb. a 5 mg 4x1/zi,
-fenilbutazona – dg. a 200 mg 2x1 /zi sau supozitoare a 250 mg 2x1 /zi.

c.)-antialergice precum:
-algocalmin - fiole 1 g 2x1/zi , comprimate a 500 mg 4 x 1 /zi ,
-aminfenazona – comprimate a 300 mg 4-6 x 1 /zi,
-diclofenac – dg. a 250 mg 2x1 /zi .
80. Trata
81. Tra
82. Trat

83. Metode conservativ-chirurgicale de tratament.

chiuretaj apical

Rezecţia apicalâ Este intervenţia chirurgicală de elecţie în parodontitele apicale

cronice. Are ur-mătoarele indicaţii:
1. La dinţii la care după rezecţie rămâne 2/3 din rădăcină implantată în alveolă.
2. Se realizează la dinţii frontali, premolari şi la rădăcinile vestibulare şi rădăcina
palatinală a primului molar superior.
3. în cazuri de imposibilitate a efectuării tratamentului endodontic datorită unor
anomalii radiculare (curburi accentuate, rădăcini în clopot, baionetă, etc).
4. Când există corpi străini pe canal ce nu pot fi îndepărtaţi (ace rupte, materiale de
obturaţie, dispozilive coronoradiculare);
5. Leziuni osteitice apicale ce nu beneficiază de tratament endodontic (granulom
chistic, abces apical cronic, parodontită apicală cronică difuză progresivă Partsch).
6.Persistenţa secreţiei pe canal, cu toată corectitudinea tratamentului endodontic.
7. Căi false în treimea apicală.
8. La pacienţii cu boală de focar.
9. La pacienţii care nu se pot prezenta la mai multe şedinţe de tratament la cabinet,
din cauza profesiei sau domiciliului îndepărtat.

Radiculotomia Este intervenţia prin care se Jndepărtează rădăcina unui dinte

pluriradicular, care nu beneficiază de tratament endodontic, menţinându-se celelalte
rădăcini împreună cu coroana dintelui. Ea se realizează la nivelul primului
molar^superior, atunci când dintele este nece-sar pentru un tratament protetic.

Radiculectomia (premolarizarea) Constă în îndepărtarea hemicoroanei unui molar

inferior împreună cu rădăcina mezială sau cea distală, în cazurile în care nu se poate
face un tratament endodontic şi avem nevoie de dintele respectiv pentm o lucrare
protetică. Se realizează prin separarea coroanei dentare în sens vestibulo-oral şi
extracţia unei jumătăţi de coroană, împreună cu rădăcina respectivă.

Replantarea Procedeul constă m extracţia dintelui respectiv, tratamentul mecanic şi

obturarea canalelor extrabucal, rezecţia apexului, chiuretarea focarului alveolar
periapical, re-plantarea dintelui în alveolă, ligaturarea de dinţii vecini şi scoaterea
din ocluzie
 Indicaţii de hemisecţie: 1. Prezenţa pungilor osoase adânci mai mult de ½ - ¾ din
lungimea rădăcinii, a pungilor intraosoase în zona unei rădăcini.
2. Afectarea şi resorbţia osului în regiunea bifurcaţiei şi dezgolirea unei rădăcini.
3. Fracturi radiculare, fractură verticală a dintelui
4Perforaţie în regiunea bifurcaţiei, pereţilor canalului radicular cu prezenţa
rarefierii osului alveolar.
5. Impermeabilitatea canalelor unei rădăcini la dinţi pluriradiculari cu periodontită
cronică, fracturarea instrumentului, obliterarea canalului.
6. Afectarea semnificativă cu carie a cimentului şi dentinei unei rădăcini.
7. Dintele e utilizat în calitate de sprijin pentru protezare – e prezentă o rarefiere
însemnată a ţesutului osos la una din rădăcini. 8. Prezenţa chistului periradicular
(dacă apexul rădăcinii proemină în cavitatea chistului mai mult de ½ din lungimea
rădăcinii).

84. Date clinico-radio

85. Metode de sterilizare a canalelor radiculare.

 înlăturarea din canal a rumeguşului de dentină;
 prevenirea blocării canalului radicular;
 lubrifierea instrumentelor endodontice;
 înlăturarea conţinutului organic şi neorganic din canalul radicular prin
solubilizare;
 dezinfecţia canalelor radiculare;
chimice - prin medicație endodontică, aplicată topic.
fizico- chimice – prin diatermie, ionoforeză, insuflații de medicamente în stare
gazoasă (ozon), laser, ultrasonic

1) prelucrarea antiseptică cu ajutorul unei meşe de vată, înfăşurate pe ac radicular

sau cu conuri de hârtie, îmbibate cu soluţie de substanţă medicamentoasă;
2) irigarea canalului radicular cu o soluţie de substanţă medicamentoasă dintr-o
seringă de irigaţie printr-un ac endodontic special;
3) pansamente antiseptice;
4) obturarea radiculară provizorie;
5) metode fizice.

86. Metode și tehnici de irigare a spațiului endodontic.Soluții (antiseptici).

1. Preparate ce conţin oxygen
H2o2 – 3%
2. Preparate ce conțin Clor de iodinol de 1 %
digluconat de clorhexidină de 0,2 %;
hipoclorit de sodiu de 3–5 %;
3. Preparate nitrofuranice
Soluţie de furacilină de 0,5 %;
4. Compuşi cuaternari de amoniu
Soluţie de 1% de clorură de benzalconiu (Zephiran);
Soluţie de 1% de clorură de cetilpiridină (Biosept);
Soluţie apoasă de Salvizol de 1%.

5. DMSO (Dimexid, Dimetilsulfooxid)

 6. Enzime proteolitice Chemopsină, tripsină, chemotripsină
7. Enzimă de origine proteică Soluţie de 0,1 % de lizocim
8. Ortofen (Diclofenac-Natrium)
9. Antiseptice de origine vegetală
II. SPECIFICE
1. Remedii antibacteriene
„Grinazole” (Septodont), cu reînnoirea pastei la 1-2-3 zile
2. Antibiotice şi combinaţiile lor cu enzime proteolitice.
„Septomixine forte” (Septodont)
III. Speciale
Complexoane: soluţii, geluri EDTA, acid citric, acid propionic

87. Preparat

88. Met

89. Tratam

90. Erori şi complicaţii în tratamentul periodontitelor apicale

Anestezie
Durere, accidente vasculare(Hematom, pareze tranzitorii), tulburari oculare, ruperea acului,
edem, nevrite, Generale toxice, urticarie, edem quinke, SOC,
Acces
Perforatiile cavitatii de acces, perforatii iatrogene cervicale
Tratamentul unui alt dinte
Canale nereperate sau inabilitatea de a negocia canale blocate sau calcificate
Deteriorarea unei restaurari existente
Supra/subdimensionarea cavitatii de acces
Cai false, ruperea frezei, canale nereperate
Preparare mecanica
Fracturare, praguri, blocare cu rumegus, perforare apicala/longitudinala, aspiratie,
supralargire, traume adiacente, cale artificiala, impingere periapical
Medicamentos
Intoxicare NaOCl, emfizem de la aer
Obturare
Obturare incompleta/cu depasire, neomogena, coloratia dintelui, fractura radiculara,
 91. Dezobturarea canalelor radiculare. Indicaţii. Metode.
Acces, inlaturare coronar, retratament chemomecanic, sigilare 3d, reconstruire coronara
Cloroform, ulei eucalypt, xilen, halotan. Ultrasunen, mecanice (ENdosolv, rezosolv)