Proteza partiala acrilica:

sablonul de ocluzie,
determinarea relatiilor intermaxilare, macheta preliminara (de proba), macheta finala,
tiparul,
realizarea bazei protezei acrilice.
Confectionarea sabloanelor de ocluzie
sabloanele de ocluzie reproduc cu aproximatie baza si arcadele dentare artificiale ale viitoarei
proteze. Cu ajutorul lor medicul determina raporturile intermaxilare si stabileste date referitoare
la aleger 151j91b ea si pozitionarea dintilor artificiali.
Elementele componente: baza sablonului si bordurile de ocluzie.
Placa de baza se adapteaza pe modelul functional umezit avnd grija la urmatoarele aspecte:
baza sa acopere n ntregime cmpul protetic,
sa aiba o grosime uniforma,
sa fie stabila pe cmpul protetic (sa nu basculeze la presiuni alternative exercitate cu
degetele pe creste),

sa se poata ndeparta si repune cu usurinta pe cmpul protetic.

Marginile bazei se rotunjesc si se netezesc cu o pila sau o freza de acrilat.

Baza sablonului ocoleste dintii restanti.
Pentru baza sablonului la mandibula se aplica o ntaritura de srma de 1,5 mm.
Bordurile de ocluzie
Au forma si dimensiunile viitoarelor arcade dentare artificiale si sunt plasate pe locul acestora.
Sunt confectionate din ceara, avnd urmatoarele dimensiuni:
n regiunea frontala 10 mm naltime si 4 mm latime;
n regiunea laterala 5 mm naltime si 6-8 mm latime la nivelul molarului de 12 ani;
(latimea bordurii n zona laterala trebuie sa fie egala cu latimea crestei).
Determinarea relatiilor intermaxilare
Se face respectnd etapele din cadrul terapiei edentatiei totale:
Stabilirea curburii vestibulare;
Stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie n zona frontala;
Stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie n zona laterala;

 Determinarea DVR
Determinarea DVO
Determinarea relatiei centrice (metoda unimanuala)
La revenirea din cabinet, sabloanele de ocluzie se prezinta astfel:
pozitia modelelor prin intermediul sabloanelor de ocluzie corespunde pozitiei de relatie
centrica;
bordurile de ocluzie se ntlnesc prin suprafetele lor libere prelucrate pentru a reprezenta
planul de orientare ocluzala.
Distanta verticala ntre modele mentinuta de sabloane este distanta dintre mandibula si
maxilar si reprezinta dimensiunea verticala de ocluzie;
Curbura vestibulara a bordurii superioare reprezinta locul unde se vor plasa fetele
vestibulare ale dintilor frontali superiori.
Reperele trasate pe sabloane
linia mediana, de o parte si de alta a ei se vor monta fetele meziale ale incisivilor centrali
superiori;
linia caninilor, locul unde se va afla cuspidul caninilor;
linia sursului, aici se va plasa coletul dintilor frontali superiori;
Latimea dintilor frontali va fi cuprinsa ntre liniile caninilor, iar naltimea ntre planul de
orientare ocluzala si linia sursului.
Macheta protezei partiale
Pentru realizarea machetei protezei partiale acrilice se parcurg 2 etape:
macheta etapei pentru proba;
macheta din etapa de definitivare.
Macheta pentru proba se realizeaza pe modelul de lucru, pregatindu-l prin trasarea cu creionul
chimic a limitelor cmpului protetic. Traseul urmareste periferia cmpului protetic, limita dintre
mucoasa fixa si mobila. Pe fetele palatinale ale dintilor se traseaza conturul marginii protezei n
functie de caz.
La nevoie modelul se foliaza. Se foliaza parodontiul marginal cu ciment special care se aplica
de-a-lungul festonului gingival acoperind aproximativ 2 mm din fata orala a dintilor existenti si 2
mm din mucoasa nvecinata.
Alegerea dintilor artificiali se bazeaza pe indicatiile primite din cabinet ce se refera la culoare,
forma, dimensiuni, artificii de montare.

Pentru montarea dintilor artificiali se adapteaza o placa de ceara roz, care acopera tot cmpul
protetic delimitat si fetele orale ale dintilor restanti.
Montarea se executa n functie de dintii vecini si antagonisti respectnd nivelul planului de
ocluzie, linia mediana, curbura frontala.
La proba machetei pe model se urmareste raportul dintre dintii antagonisti si artificiali,
rezolvarea spatiilor edentate.
Macheta este trimisa n cabinet, unde, medicul stomatolog realizeaza proba machetei.
Macheta definitiva
Macheta definitiva se obtine prin finisare, repunerea crosetelor din srma.
Pregatirea modelului de lucru n vederea definitivarii machetei presupune gravarea la
nivelul zonei Ah pentru realizarea succiunii totale a protezei maxilare, sau, gravarea
partiala n cazul cmpurilor deficitare cnd se realizeaza camere de vid prin gravarea la
baza crestelor alveolare la nivel palatinal a unui sant. Folierea modelului se realizeaza tot
n aceasta etapa si presupune despovararea unor zone ale mucoasei cmpului protetic.
Modelarea finala a machetei urmareste principiul fizionomic, principiul igienic,
principiul fonetic, al rezistentei si al stabilitatii.
Dupa modelarea machetei, dintii artificiali se curata bine de urmele de ceara, iar suprafata
machetei se netezeste cu minutiozitate, astfel nct dupa dezambalare proteza sa necesite o
prelucrare minima.
Confectionarea tiparului
Tiparul se obtine prin ambalarea machetei mpreuna cu modelul ntr-o cuveta n pasta de ghips.
Materiale necesare: conformator (cuveta), masa de ambalat (ghips de buna calitate), presa si
masuta vibratorie.
nainte de ambalare se fac urmatoarele operatiuni:
dintii artificiali se curata de ceara cu multa atentie;
macheta netezita si lustruita se degreseaza cu solventi organici;
modelul mpreuna cu macheta se desprind din ocluzor, fara a ciocani modelul pentru a nu
fractura modelul sau desprinde dintii din macheta;
soclul modelului se prelucreaza pentru a ncapea n chiuveta.
n conformator se afla incluse n ghips modelul functional si macheta cu dintii artificiali. Dupa
priza ghipsului din a doua jumatate a cuvetei, se scoate din presa si se introduce cu un
scufundator n apa fiarta pentru 5-10 minute. Se desfac cele doua jumatati ale cuvetei, iar ceara
este spalata cu un jet de apa la temperatura de 100 de grade. Urmeaza degresarea cu alcool 750 si
izolarea cu Izodent n vederea polimerizarii.

Realizarea bazei protezei acrilice

Dupa ndepartarea machetei, ambalajul devine tipar, caracterizat printr-o cavitate ce
devine negativul machetei.
Se prepara pasta de Superacryl plus iar cnd ajunge n starea de coca plastica se
introduce n tipar. Din aproape n aproape se nchid cele doua jumatati ale tiparului prin
presare lenta si uniforma. n baza regimului termic s-a efectuat polimerizarea.
Tiparul se lasa la racire lenta, se dezambaleaza si se prelucreaza proteza.
Prelucrarea cuprinde operatiuni de planare si netezire. Se realizeaza cu instrumentar
abraziv pentru prelucrarea rasinilor acrilice compus din freze de diferite dimensiuni,
discuri si benzi de smirghel sau hrtie sticlata.
Lustruirea face ca fetele externe ale protezei sa fie prelucrate pna la obtinerea unui luciu
caracteristic.