Factorii morfologici:Canalul Warthon dei este aprope la fel de

lung ca i canalul Stenon, are pe traiectul su dou curburi (una la nivelul marginii posterioare a muchiului milohioidian i alta cnd devine adiacent nervului lingual cruia i d braul). Factorii funcionali: saliva glandei submaxilare fiind mai bogat n mucus i sruri de calciu factorii de mediu: frecventa mai mare fiind citata in tarile nordice cu climat rece si umed; factorii alimentari: supraalimentatia azotata (cu proteinE) abuzul de alimente conservate, picante, alcoolismul. deasemenea :intoxicatiile exo- si endogene, fumatul , septicitatea mediului bucal, traumatismele, patrunderea accidentala de corpi straini in canalele excretoare ale glandelor (fire din periuta de dinti, spice de graminee, fragmente de tartru, praf de dentina rezultat dupa slefuiri dentare

Sub influenta diversilor factori endogeni si exogeni se produc tulburari functionale neuroglandulare, care determina modificarea chimismului salivei si atrage modificarea echilibrului coloidomineral . Au loc de asemenea modificari morfologice ale tesutului glandei (acini, canaliculE), precum si tulburari de evacuare a salivei cu incetinirea dinamicii salivare (staza salivara) Se creeaza conditii prielnice depunerii sarurilor. Intr-o prima etapa se produce asa zisul "catar litogen" format din descuamari ale epiteliului glandular si canalicular: coloizii din saliva se precipita, dand nastere unui nucleu organic central pe care apoi se depun sarurile minerale continute in saliva (fosfati, carbonati de calciu, rodanati etC). Microconcentratia initiala se formeaza in acini, migrand apoi in canalele intraglandulare, spre conductele excretoare si cresc progresiv in volum.

Calculii sunt de obicei unici, dar se pot gasi si calculi multiplii.

Marimea variaza de la dimensiunile unui graunte de nisip pana la cea a

unei nuci verzi. De obicei calculii parotidieni sunt mici. Forma calculilor din canale este alungita iar cea a calculilor intraglandulari este rotunjita. Suprafata calculilor este rareori neteda, de obicei ea este rugoasa, neregulata. Adesea sunt brazdati de santurile longitudinale, prin care se scurge saliva Consistenta poate fi dura, alteori sunt sfaramiciosi sau moi. Calculii intraparotidieni sunt mici cu tepi ca un arici si adeseori coraliformi Au o culoare alba-cenusie; cand sunt amestecati cu sange devin bruni, alteori sunt galbui (contin rodanat de potasiU) sau rosietici (calculi uricI). Pe sectiune, calculii se pot prezenta ca o masa omogena sau granulata In ordinea frecventei ei se gasesc mai des in canalul Warthon si glanda submandibulara, mai rar in canalul Stenon si glanda parotida si cu totul exceptional in glanda sublinguala si glandele salivare mici.

Clinica LITIAZA SUBMANDIBULARA

perioada de latenta - bolnavii nu au nici o tulburare chiar daca uneori elimina mici calculi. Ulterior bolnavii prezinta in timpul meselor o usoara durere sub limba si in regiunea submandibulara, iar daca se palpeaza singuri, simt o tumefactie, care dispare repede dupa masa, fara alta tulburare
perioada de stare - bolnavii prezinta dureri, fenomene inflamatorii sau hipertrofie pseudotumorala a glandei bolnave.

COLICA SALIVARA se produce n litiaza canalicular datorndu-se migrrii calculului i spasmului peretelui canalului, care produce blocajul momentan. Bolnavii simnt o durere vie n limb i planeul bucal, care iradiaz spre ureche (au senzaia c li se smulgelimba). Regiunea submandibular se tumefiaz repede prin oprirea scurgerii salivei. Durerea dispare imediat dup evacuarea unui val de saliv de staz. Criza dureaz cteva minute, alteori mai mult La palpare bimanuala se simte glanda marita de volum si, uneori, calculul ca un corp dur, fie in grosimea glandei (litiaza glandulara), fie in regiunea sublinguala (in litiaza canalului WarthoN). Prin presiunea exercitata asupra glandei se scurge saliva de aspect normal sau usor tulbure, opalescenta . Migrarea periodica a calculului in timpul colicilor salivare il apropie din ce in ce mai mult de orificiul canalului si astfel poate fi eliminat uneori spontan

Abcesul salivar:
complicatie a litiazei ce poate difuza in tesuturile vecine. Apar semne de inflamatie: Dureri vii Febra Tulburari de masticatie si deglutitie Tumefactie endobucala ce se bombeaza sub mucoasa hemiplanseului bucal care devine rosie, violacee, plica sublinguala are aspect de creasta de cucos. Trismus La palpare se simte o usoara impastare a planseului bucal si uneori fluctuenta submucoasa

Tumora salivara:
Apare in urma infectiei repetate, duce la transformarea scleroasa a glandei. Glanda marita in volum; Suprafata neregulata; Consistenta dura, aderenta de tesuturile vecine; Senzatii de greutate, rar dureri

Litiaza parotidiana: Tablou clinic

Colici salivare de mica intensitate, Tumefiere moderata a glandei in legatura cu mesele Durere in obraz, regiunea maseterina si iradiaza in ureche; Prin palpare bidigitala endo- si exobucala se poate simti calcul in

grosimea obrazului sau cordon gros care merge in obraz de la molarul 2 superior pin pe partea anterioara a glandei; Colici nu se produc sau au un caracter mult mai atenuat ca in litiaza submaxilara Papila canalului de excretie la examen endobucal apare tumefiata,congestionata La presiune pe glanda prin orificiu canalului se scurge saliva tulbure si puroi

Diagnostic :
Cateterismul canalelor salivare Radiografia simpla Sialografia Examen bacteriologic Diagnostic diferential

Tratament
Se stabileste in raport cu forma clinica a afectiunii si cu localizarea calculului

In stadii clinice incipiente fara modificari ale aparatului salivar sau modificari glandulare usoare realizam extirparea calculului - stimulante ale secretiei salivare, injectii endocanaliculare sub presiune cu ser fiziologic sau cu sulfat de magneziu 30%, cateterismul dilatator, zdrobirea endocanaliculara a calculului cu pensa Hartmann, litotritia cu ultrasunete, masaje nu dau rezultate scontate, ele putand uneori sa agraveze evolutia afectiunii

Extirparea chirurgicala a calculilor din canalul Warthon

Dupa reperarea canalului se face incizie paralela cu plica sublinguala la nivelul la care se percepe calculul

Se descopera prin desectie canalul Warthon

Se sectioneaza canalul longitudinal la zone de bombare maxima, calcul eliminindu-se odata cu saliva purulenta

Canalul se lasa deschis, nu se sutureaza ci dimpotriva se aplica o mesa iodoformata care mentine boante marginile plagii pentru a permite eliminarea in continuare a unor eventuali calculi mai mici si a salivei de staza. Daca supuratia se cronicizeaza, prin canal evacuandu-se secretie tulbure, iar tumefactia glandei nu cedeaza, parenchimul sau percepandu-se infiltrat, indurat, este indicata submaxilectomia.

Se practic ablaia calculului pe cale endobucal. Intervenia se practic preferabil. Anestezia: loco-regional prin infiltraie jugal cu xilin 1% Canalul este cateterizat cu un ac bont. Se incizeaz mucoasa jugal de la nivelul papilei canalului Stenon mergnd napoi i n sus pn la nivelul calculului. Plaga se dreneaza cu un tub de polietilen care se lasa pe loc 7-8 zile pentru a preveni aparitia de cicatrici stranse fibroase care sa favorizeze retentia de saliva. Extirparea pe cale cutanata a calculilor parotidieni prezinta riscul instalarii unei fistule salivare; din aceasta cauza aceasta cale de abordare este mai rara, necesitand sutura plagii in 2-3 planuri.

Parotidectomia n litiaze este o intervenie ce se practic mai rar avnd un grad mare de dificultate.