Portofoliu Gnatologie

Ciobanu Raluca – Anastasia, MD III, Grupa A

2015 - 2016
 CUPRINS

1. Examenul clinic in gnatologie: examenul extraoral si intraoral (anexa 1)

2. Examinarea principalelor grupe muscular (anexa 1)
3. Examinarea Articulatiei Temporo-Mandibulare (anexa 1)
4. Examinarea relatiei de postura (anexa 1)
5. Examinarea relatiei centrice (anexa 1)
6. Examinare electromiografica
7. Examinare T-scan
8. Examinare la posturograf si podograf.
9. Analiza ocluzala: inregistrarea amprentei cu cheie ocluzala, realizarea modelului de
studiu, analiza clinica ocluzala (anexa 1)
10. Examene paraclinice: model de studiu detasat si montat in articulator,
ortopantomografie, tomografie de ATM. Diagnostic de malrelatie cranio-mandibulara
(anexa 2)
11. Echilibrarea ocluziei; slefuire selectiva. (anexa 2)
12. Corelarea ocluziei cu parametrii geometrici ai sistemului stomatognat. Diagnosticul de
malrelatie cranio-mandibulara (anexa 2)
13. Recunosterea semnelor si simptomelor disfunctionale ale sindromului disfunctional al
sistemului stomatognat. Stabilirea planului de tratament. (anexa 1 si 2)
14. Restaurarea relatiilor fundamentale cranio-mandibulare la bolnavii cu malrelatii
mandibulare prin fiziokinetoterapie. (anexa 2)
15. Restaurarea relatiilor fundamentale cranio-mandibulare la bolnavul cu leziuni odontale
16. Prezentare caz pacient de grupa. (anexa 2)
17. Prezentare caz pacient individual. (anexa 1)
18. Referat: Sindromul Articulatiei Temporo-Mandibulare
19. Referat: Electromiografia

1
 Examenul clinic in gnatologie: examenul extraoral si intraoral

Examenul clinic gnatologic are ca scop culegerea datelor necesare precizarii unui diagnostic
corect si stabilirea indicatiilor de tratament prin alegerea terapiei individualizate in raport cu
forma clinica a disfunctiei.

Examenul clinic extraoral s-a realizat prin metode hipocratice : inspectie, palpare, percutie si
auscultatie. S-a realizat si se demonstreaza prin prezentarile de caz a pacientului de grupa si a
pacientului individual.

Examenul clinic intraoral s-a realizat prin metode hipocratice: inspectie, palpare, percutie,
auscultatie. S-a realizat si se demonstreaza prin prezentarile de caz a pacientului de grupa si a
pacientului individual.

Norma de fata a pus in evidenta: Forma fetei ovalara, Piramida nazala lejer deviata, Pupile
simetrice, Simetrie in sens vertical si transversal a fetei (metoda Leonardo da Vinci
modificat). Norma de profil a pacientei a pus in evidenta : Profil facial usor convex, Unghi
nazo-labial usor marit, Pozitia buzelor normala, Sant labio-mentonier normogenic, Unghi
goniac 125 °, Aspectul ramului buzelor: normal

Examenul Clinic Intraoral al mucoasei labiojugale si a vestibulului bucal maxilar si

mandibular au pus in evidenta:
- mucoasa labio jugala integra, normal colorata
- prezenta interliniei ocluzale
- canale salivare libere, permeabile
- vestibul bucal maxilar si mandibular liber, suplu, fara formatiuni patologice
- frenul buzei superioare inserat la distanta medie fata de festonul gingival
- formatiuni mobile inserate la distanta medie fata de festonul gingival

2
 Examinarea principalelor grupe musculare
Examenul clinic obiectiv al muschilor sistemului stomatognat se efectueaza prin inspectie,
palpare si rareori auscultatie, in pozitie de repaus postural si in timpul contractiei active.
Examinarea muschilor are in vedere aprecierea tonicitatii musculare, aspectul masei
musculare si al insertiilor bilateral si simetric. In pozitia de repaus postural, masele musculare
hipertone, uneori spasmate, alteori hipertrofiate, proemina simetric sau asimetric deformand
regiunea in care se afla. Palparea grupelor musculare poate provoca dureri la nivelul
insertiilor musculare. Datorita situatiei anatomice atat de diferite, muschii sistemului
stomatognat se palpeaza prin manevre diferite.

M. buzelor si obrajilor

Tonicitatea limbii Planseul limbii

M. temporal

Muschiul maseter Muschiul sternocleidomastoidian M. digastric, burta anterioara

3
M. digastric burta post M.pterigoidian intern (insertie inf) M.pterigoidian extern(insertie ant)

Examinarea Articulatiei Temporo-Mandibulare

Examenul clinic obiectiv al articulatiei temporo-mandibulare se practica prin inspectie,
palpare si auscultatie. Se examineaza static si dinamic regiunile pretragiene, ambele articulatii
temporo-mandibulare, mai intai separat, apoi concomitent, pentru comparatie. Se inregistreaza
orice deformatie statica sau dinamica a regiunilor pretragiene uni- sau bilaterala, atat in repaus
mandibular cat si in ocluzie si miscare. Palpare se face prin aplicarea degetelor intinse
pretragian sau prin introducerea indexului in conductul auditiv extern si aplicare policelui
pretragian.

Examenul clinic obiectiv al ATM static si dinamic a pus in evidenta urmatoarele:

• Static: condili centrati in cavitatea glenoida

• Dinamic: Excursii condiliene asimetrice, asinergice, de amplitudine inegala cu avans

pe partea stanga, Mentonul realizeaza o miscare in „s” italic, Traiectoria de deschidere
este asimetrica cu salt pe partea stanga, Cracmente pe partea stanga.

4
 Examinarea relatiei de postura

Reslatia de postura se defineste ca suma rapoartelor mandibulo-craniene atunci cand

mandibula se afla in pozitie posturala fata de craniu sub efectului echilibrului tonic
antigravific al musculaturii manducatoare (V.Burlui).

In vederea obtinerii relatiei de postura sunt necesare anumite conditii care includ o atmosfera
calma si relaxarea pacientului, obtinute si prin teste fonetice care faciliteaza inducerea
relaxarii musculaturii manducatoare (testul Wild, Silvermann, Robinson, numaratoarea de la
60 la 70 sau efectuarea deglutitiei). Dupa realizarea unuia din testele enumerate pacientul
ramane in relatia de postura. Se apreciaza corectitudinea relatiei de postura verificand reperele
caracteristice.

Examenul clinic al relatiei de postura a pus in evidenta:

• Condili contrati in cavitatea glenoida
• Musculatura contractata pe partea stanga
• Dimensiune verticala optima, etaj inf>etaj mijlociu cu dimensiunea freeway space
• Freeway space marit
• Incompetenta labiala
• Prezenta spatiului Donders, marit

5
 Examinarea relatiei centrice

Relatia centrica se defineste ca acea pozitie mandibulara obtinuta prin contractia echilibrata a
muschilor manducatori, care determina corespondenta planurilor mediane mandibulo-
craniene, o dimensiune verticala corecta (in ocluzie pentru pacientul dentat), cu condilii
centrati in cavitatea glenoida (V.Burlui).

Pentru determinarea relatiei centrice bolnavul trebuie plasat in conditii ideale de echilibru
fiziologic si psihic. Pacientul este pozitionat in pozitie sezanda cu capul sprijinit de tetiera
fotoliului dentar. Se induce apoi relaxarea musculara care se realizeaza de la caz la caz prin
antrenament, miogimnastica, medicatie antispastica, inhibitori de ocluzie. Determinarea
relatiei centrice se poate realiza prin mai multe metode (Ramfjord, Barrelle-Lauritzen, Peter-
Dawson, Jankelson). Se verifica apoi corectitudinea determinarii relatiei centrice prin
mijloace clinice care presupune controlul pozitiei mandibulei fata de craniu la nivel articular,
muscular, osos si ocluzal.

Examenul clinic al relatiei centrice(prin metoda Barrelle-Lauritzen) a pus in evidenta:

• Condili centrati in cavitatea glenoida

• Dimensiune optima a etajelor fetei (fanta palpebrala-fanta labiala = Sn-Gn)

• Maseter stang hiperton

• Contact prematur canin superior – premolar 1 inferior

• Corespondenta labiala

• Reper faringo-glandular pozitiv

6
 Examinarea electromiografica

Electromiografia este o metoda de investigare paraclinica a sistemului stomatognat care

implica utilizarea electrozilor de suprafata sau electrozilor de profunzime pentru a recolta
biocurentii de la nivelul muschilor sistemului stomatognat.

Examenul electromiografic in diagnosticul disfunctiilor stomatognatice trebuie sa se

desfasoare in conditii de relaxare a pacientului, intr-o atmosfera calma si placuta. Pacientul se
aseaza in pozitie semisezanda, se aplica electrozii de suprafata in urma degrasarii
tegumentului, acestia fiind plasati perpendicular pe fibrele investigate. Se realizeaza bilateral.

7
 Examinarea T-scan (analiza ocluzala computerizata)

Analiza ocluzala computerizata prin metoda T-scan este o metoda de investigare a contactelor
dento-dentare care se bazeaza pe inregistrarea contactelor ocluzale intr-un senzor a carui
rezistenta electrica variaza in functie de presiune. Se vizualizeaza contactele ocluzale in
intercuspidare maxima, in relatie centrica si in ocluzie dinamica cu contact dentar. Imaginea
tridimensionala demonstreaza cronologia, localizarea precisa si durata contactelor, dar si
gradientul de forta la nivelul contactului dento-dentar.

8
 Examinarea la posturograf
Posturografia este o metoda de investigare paraclinica a echilibrului si a staticii vertebrale.
Posturograful include 3 unitati de diagnostic ( podoscop, platforma stabilometrica si unitatea
de analiza posturala ) si un software. Softul permite stocarea datelor medicale ale pacientului
si arezultatelor posturografice. Pe baza datelor obtinute se poate elabora un program
personalizat de kinetoterapie si recuperare medicala.

Examinare la unitatea de analiza posturala:

Pozitie anterioara: Normal
Limba la spot - pacienta isi regleaza centrul de gravitate

9
Inaltatoare ocluzale - postura capului se imbunatateste, umarul drept are o translatie, se
repozitioneaza schimbandu-si centrul de gravitatie
Lateral stanga - cu limba la spot pacienta isi regleaza centrul de greutate
Cu inaltatoare ocluzale - translatie transversala, umarul se repozitipneaza
Lateral dreapta - limba la spot pacienta isi regleaza centrul de gravitate
Cu inaltatoare - corectarea pozitiei translatia umarului drept, inaltarea capului
Se recomanda o gutiera de relaxare si analize periodice.

Examinare la podoscop in pozitie: Normal - Ochii inchisi - Limba la spot - Capul la dreapta -
Capul la stanga - Intercuspidare maxima - Inaltatoare ocluzale.
Cu inaltatoarele ocluzale pacienta isi modifica centrul de gravitatie.
Se recomanda o gutiera dentara de relaxare, problema apare a fi de deglutitie, nu de postura.

Analiza ocluzala: inregistrarea amprentei cu cheie ocluzala,

realizarea modelului de studiu, analiza clinica ocluzala

10
Analiza modelului de studiu si ocluzograma pacientului au pus in evidenta: Cuspizi de
spijin maxilari si mandibulari micsti, afectati de abrazie de gradul I, Cuspizi de ghidaj
maxilari si mandibulari micsti, afectati de abrazie de gradul I, Curbura frontala accentuata,
Panta retroincisiva oblica, normala, Curba de ocluzie sagitala(Spee) simetrica, normala, Curba
de ocluzie transversala lui Monson si Villain normala, Plan de ocluzie armonios cu contacte
dento-dentare in IM multiple, stabile, punctiforme si in suprafata.

Examene paraclinice: model de studiu detasat si montat

in articulator, ortopantomografie, tomografie de ATM.
Diagnostic de malrelatie cranio-mandibulara

11
Analiza modelului de studiu a pacientei A.C.:
Arcada maxilara:
- Forma arcadei: U
- Vestibulul bucal maxilar: frenul buzei superioare inserat la distanta de festonul
gingival, o plica alveolo-jugala la nivelul premolarilor inserata la distanta de festonul
gingival, simetric stanga-dreapta
- Bolta palatina: forma de U, simetrica stanga-dreapta, adanca, 4 perechi de rugi
palatine simetrice, papila bonoida inserata in apropierea festonului gingival.
- Analiza suportului muco-osos: recesiune gingivala nivelul premolarului 24(1-2mm),
prezenta papilelor interdentare
- Analiza suportului odontal:
1.8 - absent
1.7 – obturatie FO, abrazie pe cuspidul mezio-lingual, punct de
contact mezial prezent, punct de contact distal absent
1.6 – obturatie FO, abrazie pe cuspidul disto-lingual, punct de
contact mezial si distal prezent
1.5 – integru, punct de contact mezial si distal prezent
1.4 – abrazie pe cuspidul lingual si cel vestibular, punct de contact
mezial si distal prezent
1.3 – lob mezial subdezvoltat, abrazie, punct de contact mezial
absent, punct de contact distal prezent
1.2 – coroana de acoperire, punct de contact distal absent, punct de contact mezial prezent
1.1 – abrazie margine incizala, punct de contact mezial si distal prezent
2.1 – abrazie margine incizala, punct de contact mezial si distal prezent
2.2 – coroana de acoperire, punct de contact mezial prezent, punct de contact distal absent
2.3 – lob mezial subdezvoltat, abrazie, punct de contact mezial si distal absent
2.4 – abrazie pe cuspidul vestibular, punct de contact mezial si distal prezent
2.5 – abrazie pe cuspidul lingual, punct de contact mezial si distal prezent
2.6 – obturatie FO, abrazie pe cuspizii linguali si pe cuspidul disto-vestibular, punct de
contact mezial si distal prezent
2.7 – obturatie FO, abrazie pe cuspizii linguali si vestibulari, punct de contact mezial prezent,
punct de contact distal absent
2.8 – in eruptie

12
Arcada mandibulara:
- Forma arcadei: U deschis
- Vestibul bucal mandibular: frenul buzei inferioare inserat la distanta de festonul
gingival, 2 plici alveolo-jugale inserate la distanta de festonul gingival.
- Planseul bucal: frenul lingual inserat la distanta de
festonul gingival
- Analiza suportului muco-osos: recesiune gingivala de 1-2
mm localizata la nivelul caninilor inferiori (3.3, 4.3) si a
molarilor 3.6, 3.7, 4.6, 4.7, papile interdentare prezente
- Analiza suportului odontal:
3.8 – abrazie pe cuspidul mezio-lingual, punct de contact mezial
prezent, punct de contact distal absent
3.7 – obturatie FO, abrazie pe cuspizii linguali si vestibulari,
punct de contact mezial si distal prezent
3.6 – obturatie FO, abrazie pe cuspizii linguali si vestibulari,
punct de contact mezial si distal prezent
3.5 – abrazie pe cuspidul vestibular si pe cuspidul disto-lingual, punct de contact mezial si
distal prezent
3.4 – abrazie pe cuspidul vestibular, punct de contact mezial si distal prezent
3.3 – abrazie, punct de contact mezial si distal prezent
3.2 – abrazie margine incizala, punct de contact mezial si distal prezent
3.1 – abrazie margine incizala, punct de contact mezial si distal prezent
4.1 – abrazie margine incizala, punct de contact mezial si distal prezent
4.2 – integru, punct de contact mezial si distal prezent
4.3 – abrazie, punct de contact mezial si distal prezent
4.4 – abrazie pe cuspidul vestibular, punct de contact mezial si distal prezent
4.5 – abrazie pe cuspidul vestibular, punct de contact mezial si distal prezent
4.6 – obturatie FO, abrazie pe cuspizii vestibulari, abrazie pe cuspidul vestibular, punct de
contact mezial si distal prezent
4.7 – obturatie FO, abrazie pe cuspizii linguali si vestibulari, punct de contact mezial prezent,
punct de contact distal absent
4.8 – absent

Analiza ortopantomografiei

13
Tomografia de ATM: analiza Rickets Burlui

14
 Echilibrarea ocluziei; slefuire selectiva.

S-a realizat si se demonstreaza prin prezentarea de caz a pacientului de grupa.

Corelarea ocluziei cu parametrii geometrici ai sistemului

stomatognat. Diagnosticul de malrelatie cranio-mandibulara

S-a realizat si se demonstreaza prin prezentarea de caz a pacientului de grupa si a pacientului

individual, si in anexele 1 si 2.

Recunosterea semnelor si simptomelor disfunctionale ale

sindromului disfunctional al sistemului stomatognat.
Stabilirea planului de tratament.

S-a realizat si se demonstreaza prin prezentarea de caz a pacientului de grupa si in anexa 2.

Restaurarea relatiilor fundamentale cranio-mandibulare la

bolnavul edentat total

S-a realizat si se demonstreaza prin prezentarea de caz a pacientului de grupa si in anexa 2.

15
 Restaurarea relatiilor fundamentale cranio-mandibulare la
bolnavul cu leziuni odontale

Pacienta A.B. s-a prezentat la clinica de gnatologie pentru un control. Dupa efectuarea
examenului clinic s-a constatat prezenta unei leziuni carioase de clasa a doua Black. Leziunea
a fost tratata conform imaginilor. Acest tratament a conferit pacientei o ocluzie mai stabila in
intercuspidare maxima.

16
Prezentare caz pacient de grupa. – Anicai Dumitru

Prezentare caz pacient individual. – Cichetti Alice

Anexa 1: Foaia de observatie pacient individual

Anexa 2: foaia de observatie pacient de grupa

17