1.

Particularităţile anesteziei în stomatologie

Se surprima in mod temporar si reversibil perceperea sau
transmiterea durerii, a asigura atat pentru bolnav cat si pentru
chirurg, conditiile optime de desfasurare a actului chirurgical.
Sa sustina sau sa mentina, functiile vitale fundamentale care
sunt interferate in perioada intraoperatorie: functia respiratorie,
circulatorie, de excretie, echilibrul volemic etc.
2. Controlul durerii
Anestezia loco-regionala sau generala de calitate, asigura acest
deziderat major iar interventiile chirurgicale se desfasoara
astazi practic, fara durere.
3.Utilizarea anesteziei locale în stomatologie
-prin refrigeratie
-de contact
-prin injectie: -infiltratie locala
-infiltratie la distanta
-plexala
-intrapapilara si intraligamentara
Reprezinta metoda cea mai fiziologica de anestezie si are cele
mai largi indicatii pentru majoritatea interventiilor
stomatologice.
Asociata cu o buna premedicatie sau sedare-constienta, ofera
conditii bune de lucru si in operatiile mari si mijlocii de
chirurgie maxilo-faciala.
4.Eliminarea durerii
Anestezia loco-regionala sau generala de calitate, asigura acest
deziderat major iar interventiile chirurgicale se desfasoara
astazi practic, fara durere.
5.Relaxarea şi sedarea bolnavilor
Va fi combatuta teama de interventie, asigurand pacientului de o
buna anestezie, fapt ce-i va castiga increderea in medi si
colaborarea cu el. Aspectul psihologic nu trebuie minimalizat
niciodata si nici neglijat deoarece este adesea generator de
accidente in anestezia loco-regionala. La pacientii axiosi,
sensibili, cu excitabilitate neropsihica, este absolut necesara
aplicarea uneia din formulele premedicatiei, dupa care efectuam
una din metodele de anestezie loco-regionala.
6.Avantajele anesteziei locale faţă de anestezia generală
-Actiunea enestezicului este limitata la structurile pe care se
intervine, fara a influenta teritorii prea intinse si fara risc de
accidente toxice grave
-Administrarea este usoara avand o tehnica simpla si precisa
-Pacientii pot parasi imediat sala de interventie , reluandu-si in
scurt timp activitatea normala
-Nu suprima reflexe protectoare
-Expune la cele mai putine riscuri vitale
7.Intoleranţa pacientului la anestezie generală
Se vor evita substantele contraindicate sau se vor trimite
bolnavii la o unitate medicala, in care exista conditii
corespunzatoare pentru investigatie aprofundata, competenta
pentru aplicarea metodei de anestezie corespunzatoare, astfel
riscul anestezic sa poata fi inlaturat. Reactiile alergice sunt
consecinta eliberarii bruste si masive de histamina in circulatia
generala, ca rezultat al reactiei antigen-anticorp. Tulburarile se
declanseaza de obicei foarte rapid, la injectarea primelor picaturi
de solutie anestezica. Cautam antecedente de forme de
amadifestatre a alergiei: urticarie, astm, rash, rinita alergica etc.
8. Inhalosedarea: sedarea prin agenţi inhalatori (amestec de
protoxid de a/ot şi oxigen
Un aparat modern de anestezie trebuie sa asigure:
-o sursa de oxigen la presiuni dorite
-o buna eliminare a bioxidului de carbon din circuit
-concentratii anestezice optime
-posibilitatea de umidificare a amestecului gazos si de mentinere
a unei temperaturi constante in circuitul respirator
-certitudine asupra securitatii legate de functionalitate
-mijloace de monitorizare clinica si biologica
9. Analgezia prin electroacupunctură în stomatologie
Se obtine prin stimularea periferica cu ajutorul unor ace
introduse in puntele de electie, in raport cu teritoril in care
urmeaza sa se intervina. Electric- utilizand curent de intensitate
slaba. Analgezia se instaleaza in aproximativ 15-30 minute.
10. Audio-analgezia
Ideea de a asocia muzica la agentii anestezici se bazeaza pe
faptul ca atentia pacientului este distrasa, astfel diind neutralizati
stimulii cu actiune nociva. Este vorba deci nu de o narcoza ci de
dirijarea si cristalizarea gandurilor asupra unor lucruri placute,
astfel grija pentru interventie este indepartata.
11. Anestezia prin aer rece
Proiectat asupra campului operator, Kelenul se volatizeaza ia
caldura necesara din tesuturi si produce o racire a lor cu -3,-5C;
se realizeaza astfel congelarea stratului superficial si surpimarea
sensibilitatii dureroase

12. Hipnoza
Prin hipnoza se protejeaza bolnavul intraoperator din punct de
vedere psihic, deoarece nu traieste actul chirurgical, nu aude
discutiile despre tehnica operatorie, nu aude zgomotul
intrumentelor, nu simte mirosuri specifice salilor de operatie. El
depaseste astfel momentul operator printr-o absenta a vietii de
relatie, pe care o accepta cu placere.
13. Pragul dureros

14. Susceptibilitatea la anestezia locală

15. Concentraţia anestezicului local

-fiole de 2 ml. cu xilina 2% si fiole de 10-20 ml cu xilina 1%
sau xilina cu adrenalina 2% fiole de 2ml
In stomatologie se utilizeaza concentratiile:
-0,25%-0,33%-0,50% pentru anestezia prin infiltratie locala
-0,5%-1% pentru anestezii plexale
-2% pentru anestezii tronculare periferice

16. Solubilitatea
17. PH-ul soluţiei

18. Durata anesteziei

Anestezie generala de scurta durata care nu trebuie sa

depaseasca 20-30 minute frecvente in odonto-stomatologie dar
mai ales in chirurgia orala si maxilo-faciala.
Anestezia generala de durata –anesteziile generale combinate
prin intubatie au facut posibile progrese mari in chirurgia
maxilo-faciala permitand ca in deplina securitate si cu un camp
operator liber sa se efectueze interentii ample de lunga durata
atat la copii cat si la adult. Peste 30 de minute
19.Acţiunea anestezicelor asupra sistemului cardiovascular.

20. Acţiunea anestezicelor asupra sistemului nervos central

21.Cocaina
Este cel mai vechi anestezic local ce a fost izolat din frunzele
arborelui Coca. Utilizat ca anestezic pentru instilatiile
oftalmologice. Dezavantajul este ca determina
farmacodependenta si poate produce in mod reflex stop
cardiorespirator la primul contact local.

22.Procaina hidrocalorică (Novocaina)

A fost cel mai folosit anestezic local pana la descoperirea
xilinei. Se prezinta sub forma de pulbere incolora, cristalina,
solubila in apa. Are o actiune neutra, uros antiseptica si poate fi
sterilizata prin fierbere. Poseda un efect puternic anestezic
asupra fibrelor si terminatiilor nervoase – prin intreruperea
conductiei influxului senzitiv.

23.Ametocaina (Tetracaina)
Se foloseste pentru anestezia de contact in solutii de 1-2% si
pentru anestezia prin injectie in concentratie de 0,50-1%. Nu
produce vasoconstrictie nu da senzatie de uscaciune a mucoasei
bucale.
24.Ciorprocaina????

25.Piperocaina, meprilcaina, (esteri ai acidului benzoic)

Se prezinta sub forma de pulbere alba cristalina, insolubila in
apa. Se utilizeaza ca atare in aplicatii locale sau sub fortma de
pmada, deasemenea sub forma de pastile de supt pentru efectul
anestezic de suprafata.
26.Anilide neesterice
27.Xilina (Xiloeaina, Lidocaina, Astrocaina, Lingocaina
Ea difuzeaza imediat prin tesutul interstitial si prin invelisul
lipidic al nervilor, anestezia se instaleaza rapid (3-4min) este
deosebit de puternic iar efectul se pastreaza 2-3 ore. Nu
determina vasodilatatie locala, deci nu este obligatorie asocierea
cu un vasoconstrictor.
28.Mepivacaina (Carbocaina, Scandicaina)...........................
Are actiune similara xilinei, dar este mai putin toxica, cu
actiune suficient de lunga si mai ales nu are efect
vasodilatator.

29.Pyrrocaina (Dynacaina)

30.Bupivacaina (Marcain)
Este de 3-4 ori mai activa decat lidocaina si actiune pana la 12
ore. Nu da vasodilatatie.
31.Prilocaina (Citanest)
Da anestezie de lunga durata, intensitate buna si instalare rapida.
Are toxicitate mai redusa decat xilina.
32.Hostacaina (Butanilcaina fosfat)
Hostacaina, ca reprezentant amidic, este considerată substanţa
cu risc În producerea accidentelor alergice.
33.Ultracaina
34.Unacaina
35.Primacaina
Primacaina, din grupa amidelor, mai cunosc numai o uilitizare
ocazională În medicina dentară.
36.Bcnzocaina
Se prezinta sub forma de pulbere alba cristalina, insolubila in apa.
Se utilizeaza ca atare in aplicatii locale sau sub forma de pomoda,
deasemeni sub forma de pastile de supt pentru efectul anestezic
de suprafata.
37. Substanţe adjuvante ale anestezicelor loco-regionale
-clorura de potasiu, calciu, sodiu
-bicarbonat de sodiu si potasiu
-sulfat de potasiu
-sulfat de magneziu
-glucoza
-hialuronidaza
38. Adrenalina
La locul injectarii, datorita actiunii directe asupra terminatiilor
nervoase simpatice si asupra fibrelor musculare netede din
peretii vaselor, produce initial o puternica vasoconstrictie si
capilarelor, dupa care urmeaza vasodilatatia locala de tip
paralitic.
De asemeni, adrenalina actioneaza la nivelul SNC, a aaratului
respirator, gastrointestinal, stimuleaza secretia lacrimala si scade
presiunea intraoculara, are actiune hiperglicemianta prin trei
mecanisme: inhiba secretia pancreatica de insulina, scade
captarea glucozei de catre tesuturile periferice, stimuleaza
glicogenoliza. Ea mai are actiune lipolitica, creste metabolismul
bazal si consumul de O2 cu 20-30%.Doza totala din solutia de
anestezic sa nu depaseasca 0,2mg.

39. Noradrenalina
Este secretata tot de medulosuprarenale si are aceeasi structura
chimica cu adrenalina. Are o eficienta actiune vasoconstrictoare
periferica fara a influenta insa circulatia generala, nu modifica
rotmul, debitul si aplitudinea contractiilor cardiace, este
vasodilatator coronarian.Doza maxima admisa este de 0,34mg.
40. Vasopresinele
41. Nervul oftalmic

42. Nervul maxilar

Este in intregime senzitiv. Traverseaza baza craniului prin gaura
rotunda, patrunde in spatiul pterigo-maxilar si da apoi ramuri
secundare:
-n zigomatic pentru regiunea temporala anterioara si unghiul
lateral al orbitei
-n alveolari superiori si posteriori pt molarii superiori asul
alveolar si mucoasa vestibulara din aceasta zona
-n alveolari superiori mijlocii-inconstanti- pentru premolarii
superiori, asul alveolar si mucoasa vestibulara din aceasta zona
-n infraorbitar ram terminal pentru canin si incisivii superiori
osul alveolar mucoasa vestibulara din aceasta zona buza
superioara aripanazala si regiunea geniana
43. Nervul mandibular
Este un nerv mixt dar predominant senzitiv. Traverseaza baa
craniului prin gaura ovala patrunde in compartimentul pterigo-
mandibular al fosei infratemporala si da apoi ramuri secundare:
-ramuri motorii pt m. Masticatori
-n bucal pentru tegument si mucoasa din dreptul molarilor
-nervul alveolar inferior care patrunde in canalul mandibular
prin gaura mandibulara si inerveaza dintii si osul unei jumatati
de mandibula, iar primul nerv mentonier una dintre ramurile sale
terminale mucoasa vestibulara de la primul premolar la linia
mediana, buza inf si regiumea mentoniera

44.Anestezia locală Anestezia locală prin refrigeraţie

Proiectat asupra campului operator, Kelenul se volatizeaza ia
caldura necesara din tesuturi si produce o racire a lor cu -3,-5C;
se realizeaza astfel congelarea stratului superficial si surpimarea
sensibilitatii dureroase
45. Anestezia topică (anestezia locală superficială de contact
Se obtine prin aplicarea substantei anestezice pe mucoasa bucala,
pe care o strabate prin difuziune si fixarea ei, pe terminatiile
nervoase; se instaleaza astfel o anestezie superficiala de scurta
durata (10-15min).
Tehnica: campul operator este izolat, degresat si uscat.
Tiprui:-Anestezia prin badijonare
-Anestezia prin inbibitie
-Anestezie prin pulverizare
46.Anestezia locală prin infiltraţie
Urmareste insensibilizarea unei zone strict localizate. Se
foloseste procaina 0,5-1% sau xilina 0,25-0,50%.
Anestezia intradermica si intramucoasa recomandata pentru
incizia supuratiilor colectate, superficiale.
Cu un ac fin si bizoul scurt, introdus foarte putin, cu atentie sa
nu patrunda in colectie, infiltram anestezicul treptat pe masura
ce acul este impins in lungul liniei de incizie; mucoasa sau
tegumentul devine palid-albicios prin ischemie. Anestezia
dureaza 3-5 min, timp in care se efectueaza incizia supuratiei.
47.Anestezia plexală (la arcada superioară)
Maxilar
Pentru incisivul central- punctia vestibulara se face in mucoasa
mobila; prin frenul buzei superioare, venind cu acul din partea
opusa transfrenural.
Pentru incisivul lateral si canin anestezicul este depus deasupra
apexului dintilor respectivi, intre mucoasa si periost.
Injectarea se face lent, fara presiune, cantitatea de anestezic fiind
de 1-2ml.
Pentru grupul incisivo-canic anestezia plexala vestibulara este
completata cu anestezia tronculara periferica a nervului
nazopalatin.
In interventiile asupra premolarulul 1-2 anestezia plexala este
suficienta si eficienta, vestibular punctia se face in mucoasa
mobila la fata distala a caninului. Acul fiind indreptat cu bizoul
spre planul osos, inaintea paralel cu marginea gingivala spre
posterior, cat mai aproape de apexul premolarului,
supraperiostic.
Pentru gigivo-mucoasa palatina corespunzatoare celor doi
premolari se practica fie anestezie para apicala 1 cm in marginea
gingivala libera in dreptul dintelui respectiv.
48.Anestezia intraligamentară
La bolnavii cu tulburari de coagulare, hemofilici(tronculara produce
hematoame puternice), se folosesc ace scurte subtiri si flexibile. Produce
o anestezie in caz de esec a altor tehnici. Dupa anestezia papilelor,
injectia se face la fata meziala si distala a dintelui respectiv in spatiul
alveolo-dentar. Acul patrunde cu bizoul spre radacina pe o profunzime
de 3-4mm, anestezicul fiind injectat progresiv sub presiune constanta
(0,5ml). La molar este necesara si injectarea vestibulara si orala. Seringa
stilou potrivita.
49.Anestezia intraosoasă
Este o anestezie rar fo[ositd, de obicei la mandibuld3 , prin care se
urmdreşte infiltraţia soluţiei anestezice În spongioasa osoaSd prin
traversarea corticalei. Perioada de instalare este scurtd (aproximativ 30
de secunde), iar durata anesteziei variază de la 15 la 45 de minute.
50.Anestezia loco-regională
Anestezia loco regionala este metoda prin care folosind
substante chimice fizice sau curent electric se realizeaza o
insensibilizare temporara a regiunii anatomice pe care se
intervine constientul pacientului ramanand intact.
51.Anestezia bolţii palatine (nervul palatin
Completarea anesteziei la gaura infraorbitara pentru nervul
alveolar supero-anterior(grupul incisivo-canin)
Insensibilizarea treimii anterioare a boltii palatine, intre cei doi
canini.
Repede:-le pinia mediana, imediat in spatele incisivilor centrali,
acoperita de papila incisiva care constituie principaul reper
pentru punctia anestezica
Tehnica: fotoliul dentar ridicat, gura larg deschisa.
Anestezie de contact pentru papila, ac scurt si subtire pe
marginea laterala a papilei, pe partea opusa zonei de anestezie.
Introducem caul in canalul incisiv apoximati 5mm, paralel cu
axul incisivului central se lasa 0,25-0,50 ml solutie anestezica.
52.Anestezia plexului cervical

53.Accidente locale ale anesteziei loco-regionale

Dentare, Leziuni vasculare, Pareze tranzitorii, Tulburari oulare,
Caderea acului in fundul gatului, Ruperea acului, Lipsa instalarii
anesteziei
54.Durerea
55.Leziunile vasculare
Daca sunt intepate vase superficiale sangerarea se opreste prin
compresiunea digitala timp de 1-2 minunte. Injectarea
intravasculara a anestezicului prezinta riscul aparitiri
accidentelor generale si liupsa instalarii anesteziei loco-
regionale. De aceea se va face obligatoriu aspiratia inaintea
injectarii anestezicului. Inteparea vaselor profunde provoaca
hemoragii intratisulare cu aparitia de achimpoze mucoase,
cutanate sau hematoame.
56.Pareza facială tranzitorie
Prin difuzarea anestezicului in lojele vecine in cursul unor
anestezii tronculare periferice se pot instala tulburari
impresionante dar de scurta durata si fara sechele:
-pareza tranzitorie a nervului facial (produsa in timpul
anesteziei la spina Spix atunci cand injectarea se face prea
profund, anestezicul ajungand in glanda parotida si infiltrand
nervul facial
57.Pareza tranzitorie a altor trunchiuri nervoase
-pareza nervului auriculo-temporar-spina Spix cand acul este
introdus mult mai sus- regiunea temporale si a pavilionului
urechii
-pareza nervului coarda timpanului se poate produce dupa
anestezia nervului lingual-analgezia gustativa a limbii si scaderii
secretiei salivare
58. Tulburări oculare
Solutia anestezia poate difuza in orbita si produce:
-paralizia oculo-motorie sau a nervului optic cu alterarea
perceptiei vizuale, ptoza palpebrala, edem palpebral cu
exoftalmie, vertije.
Deasemeni acul poate intepa tesuturile perioculare sau chiar
globul ocular provocand hemoragii si hematoame intraorbitare
sau intraoculare, echimoze palpebrale si conjunctivo-bulbare,
tulburari persistente de vedere.
59. Ruperea acului
In anesteziile tronculare periferice unde acum patrunde in
profunzime si poate sa se rupa intratisular.
Pentru a preveni acest accident se recomanda:
-folosirea acelor de buna calitate
-introducerea acului fara forta
-schimbarea directiei acului prin manopere lente
-bolnavului sa nu deschida gura brusc in timpul injectiei
-acul sa nu fie introdus in totalitate ci sa ramana extratisular cel
putin 1-1,5cm
60. Complicaţii locale ale anesteziei locale şi loco-regionale
Necroza mucoasei, Dureri si edem postanestezice, Trismus
postanestezice, Alveolita uscata postextractionale, Infectii
perimaxilare, Nervite postanestezice
61. Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale
În producerea accidentelor generale un rol important îl au Însă
efectele adverse ale substanţelor anestezice utilizate, ca şi unele
particularităţi de inervaţie şi vascularizaţie ale regiunii pe care se
intervine.
Sincopa vaso-vagala
Hipotensiunea ortostatica sincopala
Sincopa sinusului carotidian

62. Reacţii de supradozare induse de substanţe (medicamente)

Manifestări SNC: Manifestările sunt de tip excitaţie sau/şi
inhibiţie corticală
Manifestările clinice de excitaţie corticală pot lipsi sau pot fi de
foarte scurtă durată
Manifestări cardiovasculare: Manifestările clinice au caracter
cardiodepresor, cu bradicardie, hipotensiune şi În cazuri rare,
colaps cardiovascular şi stop cardio-respirator.
63. Angina pectorală şi infarctul miocardic
Ca accident general În medicina dentară, angina pectorală
secundară ischemiei coronare, este determinată de emoţie,
durerea la anestezie sau din timpul intervenţiei terapeutice.
Tratamentul este de urgenţă:
• oprirea intervenţiei dentare
-administrare de oxigen 100%
-administrarea unui vasodilatator coronarian nitroglicerină
sublingual o tabletă
Prevenirea anginei constd În:
• precizarea prin anamneza a unui istoric de angina sau infarct
miocardic
• eliminarea stresului si anxietatii prin folosirea unui
management adecvat al durerii si tehnicilor de sedare
• se ia in considerare administrarea profilactica de nitroglicerina
inaintea procedurilor stresante.
64. Criza de astm bronşic
Acest accident este determinat de Îngustarea reversibilă a
bronhiilor prin spasmul muşchilor netezi ai bronhiilor, edemul
mucoasei bronşice şi hipersecreţiei de mucus; reprezinta o stare
paroxistica de hiperactivitate a arborelui traheo-bronsic.
65. Criza de hipoglicemie

Cea mai sigura cale prin care poti afla daca treci printr-o criza
de hipoglicemie este sa-ti verifici glicemia cu ajutorul
glucometrului. Iata simptomele care anunta hipoglicemia

:● tremuraturi● nervozitate si anxietate● iritabilitate,

nerabdare● confuzie si stari de delir● ritm cardiac accelerat●
ameteala● somnolenta● vedere incetosata● foame excesiva si
stari de greata● furnicaturi sau amorteli ale limbii sau buzelor●
dureri de cap● oboseala si senzatie de slabiciune● furie, tristete
si neliniste● cosmaruri sau crize de plans in timpul somnului●
pierderea constientei● lipsa coordonarii miscarilor voluntare●
spasme musculare

66. Criza de hiperglicemie

Apare la un pacient diabetic cand nu a luat insulina la timp
(glicemie sub 40 mg/dl) sau la pacienti in stare de stress,
emotivi, alcoolici, care nu au mancat, etc.
Clinic:
- pacientul acuza senzatie de foame, dureri de cap, dureri
abdominale, convulsii, tremor, tegumente reci, transpiratii, stare
de confuzie, hipotensiune, lesin)
- tratamentul consta in administrarea de zahar intraoral si in
cazuri mai severe, glucoza i.v. lent, 20%, 33%, 30 - 50 ml.
67. Criza tiroidiană
Criza tiroidiană, o complicaţie particulară, se Înregistrează la
pacientul hipertiroidia n În circumstanţe de stres, determinate de
intervenţie, infecţii, anxietate sau adrenalină asociată
anestezicului local.

68.Insuficienţa suprarenală acută

Accidentul reprezintă o complicaţie care se produce la pacientul
cu insuficienţă suprarenală primară (boala Addison), sau la
pacienţii care sunt În tratament de lungă durată cu steroizi În
doze mari care au determinat atrofia corticosuprarenală, În
situaţii În care este necesară eliberarea unor cantităţi crescute de
glucocorticizi endogeni.

69. Accidentul cerebral vascular

Modificările fluxului sanguin cerebral, fie prin creşterea bruscă,
cu ruperea unui vas (hemoragie cerebrală), fie prin reducerea sa
ca În trombozele sau emboliile cerebrale, determină tulburări ale
perfuziei cerebrale, cu hipoxia şi edemul cerebral consecutive.
Creierul este foarte sensibil la hipoxie; deşi reprezintă numai 3%
din greutatea corpului utilizează 20% din oxigenul consumat de
organism şi primeşte 15% din debitul sanguin cardiac.
70. Criza hipertensivă
Puseul acut de hipertensiune arterială se Înregistrează la
pacienţii hipertensivi neglijaţi. Semne clinice: cefaleea intensă, o
stare de agitaţie nemotivată, senzaţia de greaţă, tulburări ale
stării de conştienţă, de vedere, semne de angină pectorală, pot fi
determinate de prezenţa unui puseu de HTA şi ne determină să
măsurăm TA.
71. Reacţii de hipersensibilitate

72. Alterarea cunoştinţei

73. Particularităţile anesteziei generale în stomatologie

74. Particularităţi care ţin de condiţia de ambulatoriu

apacientului în cabinetul stomatologic
75. Indicaţii ale anesteziei generale în stomatologie
76. Echipamentul utilizat în administrarea anesteziei generale
77. Substanţe anestezice generale
78. Substanţe anestezice generale intravenoase (solubile)
79. Preanestezia
80. Examenul clinic general
Presupune recunoasterea a două stadii: presincopal: • paloare
facială • diaforeza • greaţă • căscat • hiperventilaţie • tahicardie
urmată de hipotensiune arterială şi bradicardie sincopat: •
pierderea bruscă şi tranzitorie a stării de conştienţă • ventilaţie
neregulată, diminuată sau absentă • secu se musculare cu aspect
de spasme clonice • hipotensiune arterială şi bradicardie.
81. Tehnici de anestezie

82. Monitorizarea pacientilor cu probleme medicale

83. Terapia intra- şi postoperatorie cu lichide
84. Alegerea anesteziei în raport cu terenul
85. Alegerea anesteziei în raport cu vârsta
86. . Alegerea anesteziei în raport cu starea fizică (constituţia
bolnavului)
87. Intubaţia traheală sub anestezie locală rino-faringo-glotică,
pe bolnav treaz
88. Anestezia în afecţiunile aparatului cardiovascular
89. Anestezia în bolile cardiace congenitale
90. Anestezia în insuficienţa cardiacă congestivâ
91. Anestezia generală de scurtă durată în chirurgia oro-maxilo-
facială
92. Anestezia generală la pacientul ambulator, în stomatologie şi
chirurgie orală

93. Alegerea substanţelor anestezice şi a tehnicii de anestezie

94. Anestezia generală pentru intervenţii de chirurgie maxilo-
facială de durată,
la bolnavul spitalizat
95. Aprecierea riscului anestezico-chirurgical
96.Anestezia intravenoasa
97. Anestezia în extracţia dentară
98. Anestezia în afecţiunile aparatului respirator
99. Anestezia în stomatologie şi chirurgie oro-maxilo-facială la
bolnavul neoplazic
100. Anestezia în iipertensiunea arterială
101. Anestezia în cardiopatia ischemică
102. Anestezia în cardiopatii valvulare cronice
103. Anestezia în tulburările de ritm cardiac
104.Antibioprofilaxia endocarditei bacteriene în stomatologie
105. Anestezia în afecţiunile metabolice
106. Anestezia în insuficienţa hepatică
107. Anestezia în insuficienţa renală
108. Anestezia în bolile endocrine
109. Anestezia în bolile de sânge şi boli hemoragipare
110. Anestezia în etilismul cronic
111. Anestezia în afecţiuni neuropsihice şi neuromotorii
112. Accidentele şi complicaţiile respiratorii
113.Accidentele respiratorii obstructive
114.Accidentele şi complicaţiile circulatorii
115.Complicaţiile nervoase
116.Sistemul nervos central
117.Prelungirea recuperării din anestezie
118.Sistemul nervos periferie
119.Complicaţiile digestive
120.Complicaţiile metabolice
121.Accidentele estetice
122.Accidentele de tehnică anestezica
123.Accidentele intubaţiei traheal