Anestezia în practică stomatologică se poate împărţi în două mari clase : 1. Anestezia regională sau loco-regională
2.Anestezia generală
Anestezia regională are ca scop inhibarea reversibilă a durerii într-o anumită zonă a
organismului pentru o perioadă bine determinată de timp.
Acest lucru este posibil prin injectarea unei cantităţi exacte de
anestezic la nivelul țesuturilor respective.
Anestezia de contact sau anestezia topică este primul tip din clasa anesteziilor regionale. Aceasta constă în aplicarea substanţei anestezice pe suprafaţa mucoaselor prin pulverizare sau badijonare. Efectul se va realiza prin difuzia anestezicului la nivelul terminaţiilor superficiale va dura aproximativ 10-15 minute. Anestezia prin infiltraţie locală se realizează prin injectarea substanţei la nivelul mucoaselor cavităţii bucale, în cazul intervenţiilor chirurgicale de mică amploare. Cele mai utilizate substanţe sunt lidocaina şi bupivacaina, asociate cu
un vasoconstrictor pentru a reduce sângerarea.
Tipul acesta de anestezie poate fi folosit in tratamentul
abcesului dentar. Anestezia intraligamentară constă în administrarea anestezicului prin injectare la nivelul ligamentelor periodontale. Tehnica este facilă pentru medic, iar instalarea se produce rapid
în aproximativ 30-40 secunde.
Din cauza injectării într-un spaţiu inextensibil, redus, pacientul poate
resimţi durere în timpul procedurii.
Anestezia intraososasă se face prin puncţia corticalei externe şi injectarea în os spongios, anestezicul având efect rapid asupra unui grup de 2-5 dinţi, dar nu şi asupra părţilor moi.
Anestezia intrapulpară se efectuează cu ajutorul unui ac subţire,
care se întroduce în camera pulpară unde depozitează o cantitate mică de soluţie, efectul fiind spontan (câteva secunde). Anestezia de tip plexal se adresează unui plex nervos prin abolirea senzaţiilor în teritoriul respectiv. Anestezicul este introdus submucos, supraperiostal (deasupra osului) şi difuzează şi la nivelul ţesuturilor moi înconjurătoare în aproximativ 3 minute. Tehnica este indicată pentru dinţii maxilari şi grupul frontal
mandibular, deoarece la acest nivel osul este mai permeabil.
Acest tip de anestezie se realizeaza in tratamentul cariei dentare
si poate fi folosită chiar şi intr-o intervenţie precum rezecţia
apicală. Anestezia tronculară cuprinde întreg teritoriul unui nerv principal cum ar fi nervii alveolari postero-superiori, inferior, lingual, bucal, infraorbital şi nazopalatin. Avantajele tehnicii sunt intensitatea sporită a
efectului şi menţinerea îndelungată a acestuia, ceea ce îi oferă
clinicianului timp de lucru suficient. Există situaţii particulare în care se preferă anestezia generală sau sedarea pacientului, atunci când acesta prezintă o stare de anxietate sau nu poate coopera. Substanţele anestezice se administrează fie intravenos, fie inhalator (prin
intubaţie traheală), iar efectele obţinute sunt: dispariţia durerii, starea
de inconştienţă şi relaxarea musculară. Spre deosebire de anestezia generală, sedarea presupune diminuarea conştienţei, nu supresia acesteia. Indiferent de preferinţele pacientului, medicul trebuie să evalueze corect
starea fiecăruia şi să indice tehnica de anestezie adecvată.
Timpul în care acționează anestezia dentară depinde de: - tipul de anestezic folosit (capacitatea de a se lega de proteine) concentrația anestezicului utilizat; prezenta sau absenta adrenalinei ca adjuvant. Adrenalina are rol vasoconstrictor adică micșorează diametrul vaselor de sânge și astfel durata de metabolizare a anestezicului crește, făcând ca anestezia să dureze mai mult; Clinic, anestezicele locale anulează progresiv: transmiterea durerii, a variației termice, propriocepției și în final tonusului muscular. Reacții adverse in anestezia dentară
Reacțiile adverse pot apărea datorită supradozajului, absorbției rapide sau
injectării intravasculare. Aceste reacții, în general dependente de doză, pot fi: nervozitate, agitație, tremor, cefalee, greață, hipertensiune arterială vertij,contractură spastică și convulsii;reacții alergice reprezentate de erupții cutanate, prurit, edeme sau reacții de tip anafilactic; pusee acute ale unor afecțiuni generale ce nu sunt sub tratament sau nu sunt tratate corespunzator ( la astmatici, epileptici, diabetici, afecțiuni ale tiroidei sau cu afecțiuni cardiace). Când dispare efectul anesteziei? Efectul anesteziei locale dispare la aproximativ o oră de la instalarea efectului și la sfârșitul tratamentului stomatologic pacientul poate părăsi cabinetul fără probleme. Efectul anesteziei locale dispare mai rapid în zona maxilarului, care este mai puternic vascularizat, decât în zona mandibulei. Pe măsură ce efectul anestezicului se reduce, rămâne doar o senzație de pareza și pacientul are impresia ca nu simte buzele sau limba, deși le poate folosi. După trecerea efectului anesteziei, poate apărea durerea, în funcție de tratamentul stomatologic efectuat și variază foarte mult de la un pacient la altul. Durerea este o senzație subiectivă. În general intervențiie chirurgicale și procedurile stomatologice traumatizante pot fi foarte dureroase. În acest scop, medicul prescrie o rețetă cu medicamente analgezice.,antiinflamatorii nonsteroide. ANESTEZICE LOCALE xilină,mepivacaină,prilocaină,hostacaină,articaină,procaină,tetracaină
Lidocaina, regăsită sub numele comercial de xilocaină, este un
anestezic local de tip amidic, derivat al cocainei, dar care nu prezintă efectul euforic sau de dependență al acesteia. Anestezic local injectabil , cu actiune rapidă și relativ durabila , efectul se instaleaza în 3-5 minute (anestezie tronculara) si se menține 1-2 ore. Articaina este un anestezic local din categoria amidelor, fiind unul dintre cele mai utilizate anestezice locale în țările europene, pentru anestezia în stomatologie. Este disponibilă în asociere cu adrenalina, aceasta având scopul de a crește durata de acțiune a anestezicului local. Este utilizat sub formă de clorhidrat, în soluții injectabile. Benzocaina este un anestezic local din categoria esterilor, utilizat adesea pentru un efect analgezic local. Este utilizată strict local, în forme farmaceutice orale de supt, cu scopul de a ameliora durerea de la nivel orofaringian. Poate produce methemoglobinemie. Procaina este un este un anestezic local din categoria esterilor, utilizat la
început în stomatologie. Efectul se instalează lent iar durata sa de