Anestezie locala fara

durere- oare este

posibil?
Dr. Paskova Galina
• Lucrarea de fata isi propune sa
evidentieze factorii care produc
durere in timpul anesteziei locale si
sa aduca in discutie tehnici noi care
diminueaza senzatia de disconfort
din timpul injectiei.
 Factorii care influenteaza senzatia de
discomfort
1. teama pacientului de durere
2. acul
3. seringa
4. zona in care se face punctia
5. tehnica
6. solutia administrata
7. ordinea injectiilor
Este la latitudinea medicului dentist sa influenteze
toti acesti factori si astfel sa controleze gradul de
disonfort produs de injectarile intraorale.
 1.Teama pacientului de durere
• Pacientii care cred ca nu vor simti durere in timpul
manoperei vor percepe un disconfort mai mic in
timpul punctiei anestezice decat cei care se
asteapta de la bun inceput sa ii doara.
• Daca pacientul este convins ca i se va administra o
anestezie topica se va astepta sa nu simta nici-o
durere. Ceea ce inseamna ca pacientul poate fi
sugestionat pentru a se reduce senzatia de
disconfort.
• Hipnoza , mai putin folosita la noi ,are mare succes
in reducerea disconfortului din timpul punctiei
anestezice.
 2.Acul
• Teama pacientului este concentrata pe ac ;
pacientul conidera ca acul este principala
cauza a durerii. Utilizarea unor sisteme de
tipul „jet injection” pot elimina folosirea
acelor.
• Factorii care pot influenta durerea produsa
prin introducerea acului sunt:
diametrul acului
starea acului
pregatirea suprafetei mucoasei
analgezia
Diametrul acului
• De obicei acele folosite in medicina dentara sunt
de 27G-30 G care par sa produca acelasi
disconfort in timpul intepaturii ca si un ac mai
subtire sau unul mai gros.
Starea acului
• Acele care se folosesc pentru injectii prezinta un
varf ascutit care permite acului sa penetreze cu
usurinta tesuturile. Atunci cand acul este folosit
chiar si o singura data varful acului se uzeaza si
apar modificari microscopice care il fac sa nu mai
fie la fel de ascutit iar disconfortul simtit in timpul
penetrarii tesuturilor creste. Ca urmare este bine
sa se utilizeze un ac nou pentru fiecare punctie.
Aspectul microscopic al unui ac
nou si unul deja folosit
Pregatirea suprafeteiu mucoasei
Suprafata se poate pregati in prealabil, in
vederea practicarii ulterioare a punctiei
anestezice ca sa se reduca la minim discomfortul
pacientului din timpul intepaturii. Exista mai
multe metode care se pot folosi :
• refrigeratia
• anestezia topica
• jet injection
• stimularea nervoasa electronica transcutanata
(TENS)
Refrigieratia
• S-a sugerat utilizarea ei
pentru reducerea
disconfortului produs de
punctiile in bolta palatina.
Inainte de punctie se
aplica pe mucoasa timp
de 5 sec un „bulgare de
gheata” . Bulgarele de
gheata poate fi obtinut
prin pulverizarea pe un
betisor de urechi sau o
buleta de vata a unui
lichid volatil , cum este
clorura de etil.
Anestezia topica
Factori care pot influenta
eficienta farmacologica a
anestezicului folosit:
• substanta folosita
• durata aplicarii
• locul aplicarii.
 Substanta folosita

• S-a demonstrat ca nu toate substantele folosite

au aceasi eficienta care este dependenta atat de
substanta cat si de doza si concentratia folosita.
De exemplu, substantele topice care contin
lidocaina 20% sunt mai eficiente decat cele care
contin lidocaina 10%.
• S-a demonstrat ca un amestec de lidocaina si
prilocaina este mai eficient decat lidocaina
simpla. Acest preparat insa nu a fost autorizat
inca pentru a fi folosit in medicina dentara.
 Durata aplicarii

• Pentru a obtine un efect farmacologic este

nevoie ca anestzicul topic sa fie aplicat o
anumita durata de timp- 5minute se considera
ca este timp suficient ca sa se obtina efectul
dorit .
• O aplcare rapida nu este suficienta pentru
obtinerea efectului anestezic.
 Locul aplicarii

• Anestezicele topice au o eficienta buna daca

sunt alicate pe mucoasa orala (timp de 5 min)
atat la nivelul mucasei maxilare ,cat si la
nivelul mucoasei mandibulare.
• Eficienta lor este scazuta insa pe mucoasa
keratinizata care tapeteaza palatul dur. De
asemenea , nu s-a observat un beneficiu in
reducerea disconfortului in timpul anesteziilor
profunde cum este anestezia tronculara
periferica a nervului alveolar inferior.
 Stimularea nervoasa electronica
transcutanata-TENS
(transcutaneous electronic nerve stimulation)

• Este o forma de electroanalgezie

care poate fi folosita atat ca
metoda de anestezie a dintilor cat
si pentru a diminua disconfortul
produs de punctia anestezica .
• S-a demonstrat ca TENS reduce
senzatia de durere atat in cazul
anesteziei plexale cat si in cazul
anesteziilor profunde cum este
anestezia tronculara periferica a
nervului alveolar inferior.
• Tehnica insa este destul de
anevoioasa iar unii pacienti sunt
reticenti la ideea de a introduce
electrozi in cavitatea lor orala.
 3. Seringa

Teama pacientului de durere amplifica disconfortul

produs in timpul anesteziei. Chiar si forma seringii are
efect asupra psihicului pacientului. Diferitele forme ale
seringilor induc un grad de anxietate diferit. Forma de
pistol a seringii pentru anesetzia intraligamentara
provoaca o frica mai mare decat sistemul compiuterizat
de administrare a anestezicului. Totodata , trebuie
mentionat ca palpitatiile si alte efecte sistemice nedorite
si percepute neplacut de catre pacient in timpul injectarii
substantei anestezice intravascular fac ca seringile care nu
permit aspiratia sa fie folosite mai rar .
 4. Zona in care se face punctia
anestezica
Este cunoscut de catre toti medicii dentisti faptul ca
durerea si disconfortul produse de punctia anestezica
difera de la o zona la alta.
De exemplu:
• anesteziile tronculare periferice sunt mai greu de
suportat comparativ cu anestezia plexala;
• anestezia plexala in zona spinei nazale este mai
dureroasa decat o anestezie plexala dintr-o alta zona
• anestezia intraligamentara este mai neplacuta decat
infiltratiile in alt loc
• anesteziile de la nivelul boltii palatine sunt mai
neplacute decat anesteziile de la nivelul mucoasei
mobile.
 5. Tehnica
• In ceea ce priveste tehnica principalul factor care
influenteza disconfortul produs de injectarea
substantei anestezice este viteza de injectare. Cu cat
viteza de injectare este mai mare cu atat este mai
neplacut pentru pacient.
• Administrarea solutiei anestezice lent , poate chiar
prin intermediul sistemelor compiuterizate de
administrare a anestezicului reduce simtitor
disconfortul pe durata injectarii.
• Deasemenea , miscarile bruste, schimbarea brusca
a directiei acului pot provoaca durere.
 6. Solutia anestezica administraata
Factorii ce influenteaza disconfortul din timpul
anesteziei legati de substanta anestezica sunt:
• temperatura solutiei
• pH-ul solutiei
• Pacientii nu percep nicio diferenta de temperatura in
intervalul 15˚C - temperatura corpului.
• Pastrarea anestezicului inainte de folosire la
temperatura corpului mai mult timp nu este
recomandata , pentru ca anestezicul poate suferi o
serie de efecte nedorite:
- creste riscul de contaminare bacteriana
- scade eficienta adrenalinei
-scade pH-ul solutiei .
 pH-ul
• Anestezicele ce contin adrenalina au pH mai scazut
decat cele fara adrenalina. Cu cat pH-ul solutiei este
mai scazut cu atat administrarea substantei anestezice
este mai neplacuta pentru pacient.
• Cu cat pH-ul solutiei este mai scazut cu atat
administrarea substantei anestezice este mai neplacuta
pentru pacient.
• Daca vrem sa administram o substanta anestezica cu
adrenalina dar sa reducem disconfortul din timpul
administrarii putem recurge la urmatoarea metoda:
Prima data se face o anestezie cu o solutia anestezica
fara adrenalina urmata apoi de anestezia in care
utilizam solutia anestezica cu adrenalina dar intr-o
zona deja anesteziata, deci fara disconfort.
 8. Ordinea injectiilor
• Ordinea in care sunt administrate injectiile
influenteaza perceptia de disconfort a
pacientului.
• Daca se fac in aceeasi sedinta doua anestezii
identice la acelasi pacient , la nivelul fiecarei
hemiarcade , cea de-a doua va fi perceputa ca
fiind mai puţin confortabila.
 Tehnici pentru o anestezie lipsita de
durere
• Daca tinem cont de factorii implicati in durere discutati
anterior, in vederea obtinerii unei anestezii lipsite de
disconfort se va alege o zona in care punctia este mai
puţin dureroasa si in care se va depozita o prima doza
de anestezic.
• La maxilar aceasta zona se ragaseste in zona
premolarilor si molarilor, in santul vestibular. Odata
obtinuta zona de anestezie in urma primei injectii,
punctiile anestezice ulterioare pot fi facute in aceasta
arie deja anesteziata si ca atare vor fi lipsite de durere.
• Aceasta tehnica se numeste „chasing”.
La maxilar este sugerata urmatoarea metoda:
• Daca dintele vizat este unul anterior prima
intepatura se va face in regiunea premolara .
• Dupa un minut de asteptare se va face in
continuare urmatoarea intepatura din ce in ce
mia anterior pana cand ajungem la dintele
care ne intereseaza.
  1. Se sterge mucoasa cu o compresa
Pasii sunt urmatorii: uscata si aplica un anesetzic de contact
pentru 5 minute in fundul de sac
vestibular, in zona in care vom face
prima punctie.

 2. Dupa indepartarea urmelor de

anestezic de contact se retrag partile
moi astfel , incat mucoasa vestibulara sa
fie cat mai intinsa in zona de punctie.

 3. Se punctioneaza mucoasa aflata in

tensiune cu un ac nou si se avanseaza
cu acul orientat cu bizoul spre si paralel
cu planul osos, supraperiostal pana
cand se ajunge la locul de depozitare.

 4. Se aspira

 5. S e injecteaza incet manual cu o rata

de 1ml /30 sec sau folofind sistemul
compiuterizat de administrare a
anestezicului
 6. Daca este necesara si
anestezia gingiei sau
fibromucoasei palatine
aceasta se va obtine
prin injectarea
substantei anestezice
prin papila interdentara
dupa ce anestezia
plexala vestibulara deja
s-a instalat. Ideal pentru
aceasta tehnica este un
ac scurt de 12 mm
lungime.
 7. Acul avanseaza incet
timp in care se
injecteaza solutia
anestezica progresiv
prin papila interdentara
dinspre vestibular spre
palatinal, pana cand se
ajunge sa se injecteze
anestezic in mucoasa
palatinala. Albirea
fibromucoasei palatine
indica succesul
anesteziei.
• La nivelul mandibulei este dificil sa se obtina
anestezia completa a tesuturilor in toata
profunzimea lor inainte de a se efectua anestezia
tronculara periferica .
• Sistemul electronic de administrare a
anestezicului in care acul avanseaza progresiv in
profunzime pana la locul de depozitare iar
anestezicul se elibereaza treptat pe masura
inaintarii acului face ca disconfortul pacientului sa
fie minim.
• La dentitia temporara si la dintii permanenti
anteriori mandibulari metoda de electie este
anestezia plexala iar tehnica descrisa pentru
anestezia dintilor anteriori maxilari poate fi
folosita la fel.
• La copii pentru extractia molarilor de lapte cea
mai buna metoda de anestezie lipsita de
durere este efectuarea unei anestezii topice,
dupa care se face o anestezie plexala in fundul
de sac din dreptul dintelui respectiv.
 Anestezia dintilor temporari
Anestezie plexala dupa ce in Anestezie intrapapilara
inainte de anestezia
prealabil s-a facut anestezie
intraligamentara
de contact
 Albirea tesuturilor linguale in
timpul anesetziei intraligamentare
se intampla frecvent la copii. Acest
lucru certifica anestezia
Anestezie intraligamentara satisfacatoare a gingiei linguale,
desi daca mai este nevoie se poate
face anestezie intraligamentara si
pe lingual
 Raspunsul la intrebare

• Deci la intrebarea cu care am inceput aceasta lucrare

„Anestezia fara durere-oare este posibil?” raspunsul
este „da” pentru multe dintre tehnicile anestezice
folosite in medicina dentara.
• Metodele folosite pentru a obtine o anestezie lipsita de
durere si disconfort sunt insa consumatoare de timp si
reprezinta o provocare atat pentru medic ,cat si pentru
pacient. Ambii trebuie sa coopereze si sa lucreze ca o
echipa.
• Insa, odata ce s-a atins acest obiectiv satisfactia
apartine atat medicului ,cat si pacientului ambii
realizand ,ca timpul suplimentar acordat nu a fost irosit
in zadar.
 Concluzii

1. Medicul dentist poate influenta numerosi factori

care genereaza disconfortul in timpul anesteziei
prin infiltratie.
2. Alegerea cu atentie a tehnicii si a
echipamentului folosit poate reduce disconfortul
pacientului.
3. Anesetzia fara durere este posibila.