ANESTEZIA GENERALA (NARCOZA)

Definitie : metoda prin care se suprima temporar perceperea senzatiei dureroase sau transmiterea excitatiei dureroase, prin intermediul anumitor substante ce actioneaza la nivelul celulelor nervoase din SNC Se caracterizeaza prin : suprimarea constientei, a senzatiilor dureroase si a reflexelor cu pastrarea functiilor vitale (circulatia si respiratia)

ANESTEZIA GENERALA

Cuprinde 4 etape : 1. Hipnoza (pierderea constientei) 2. Analgezia (disparitia senzatiei dureroase) 3. Relaxarea musculara (pierderea tonusului muscular) 4. Actiunea antisoc
Indicatiile metodei : Interventii chirurgicale pe cap, gat, torace, abdomen, membre Materialele folosite : Droguri care se administreaza pe cale respiratorie (inhalatorie) si sangvina (intravenoasa)

ANESTEZIA PRIN INHALATIE

Foloseste lichide volatile (Fluothan, Eter) si gaze (Protoxid de azot). Anestezia generala cuprinde 4 faze:
Faza I (analgezie) dureaza de la inceputul anesteziei pana la pierderea constientei, fiind caracterizata prin: - puls accelerat, TA ridicata, respiratie neregulata, pupile cu diametrul normal. Faza II (excitatie) dureaza de la pierderea constientei la instalarea respiratiei regulate, fiind caracterizata prin : - pupile midriatice, tahicardie; bolnavul nu trebuie supus nici unui stimul, excitatiile nociceptive ducand la stop cardiac.

Pot apare: spasm bronsic, glotic, aspiratie bronsica, FiVentriculara.

ANESTEZIA PRIN INHALATIE

Faza III (anestezia chirurgicala) dureaza de la aparitia respiratiei regulate la incetarea respiratiei spontane prin paralizia centrului respirator. Are mai multe grade de profunzime caracterizate prin : - pupile miotice, globi oculari ficsi, reflex cornean disparut.
Faza IV (toxica de paralizie respiratorie) este atinsa doar accidental, fiind caracterizata prin: - relaxare completa a intregii musculaturi netede si striate - insuficienta circulatorie - insuficienta respiratorie - stop cardiac.

APARATE SI TEHNICI

1.Circuit respirator deschis 2.Circuit respirator semideschis 3.Circuit respirator semiinchis 4.Circuit respirator inchis

ANESTEZIA IN CIRCUIT RESPIRATOR DESCHIS

Totalitatea gazelor inspirate de bolnav din aparat (narcotic si oxigen) este expirata in atmosfera inconjuratoare. Cel mai simplu tip de aparat este masca Schiemmelbusch alcatuita dintr-un cadru metalic mentinut etans pe fata bolnavului ale carui nas si gura sunt acoperite de comprese peste care se toarna substanta anestezica (eter).

ANESTEZIA IN CIRCUIT RESPIRATOR SEMIDESCHIS

Bolnavul inspira un amestec artificial de substanta anestezica si oxigen , iar expirul se face in mediul extern.

ANESTEZIA IN CIRCUIT RESPIRATOR SEMIINCHIS

O parte din gazele expirate sunt captate si depurate de CO2 intr-un rezervor continand calciu sodat si apoi reinspirate de bolnav impreuna cu o cantitate de gaze proaspete.

ANESTEZIA IN CIRCUIT RESPIRATOR INCHIS

Intreaga cantitate de gaze expirate este captata intr-un recipient dupa o prealabila absorbtie a CO2 si apoi reinspirata de bolnav.

ANESTEZIA GENERALA CU INTUBATIE ORO-TRAHEALA

Narcoticul este introdus in trahee printr-un tub sonda de intubatie oro-traheala tip Murphy care mentine caile aeriene superioare deschise. AVANTAJE:
1.

2. 3. 4. 5. 6.

Mentine larg deschise caile aeriene superioare, impiedicand epiglota si baza limbii sa astupe orificiul laringian; Impiedica inundatia traheo-bronsica prin varsaturi; Permite controlul permanent al respiratiei; Absorbtia secretiilor bronsice; Interventii chirurgicale prelungite; Folosirea in deplina siguranta de medicamente curarizante.

DEZAVANTAJE: relativ minore leziuni de corzi vocale, edem glotic, infectii nosocomiale.

APARATURA

Laringoscopul Canula endotraheala tip Murphy, sonde tip Carlens Aspirator de secretii bronsice Departator autostatic pentru gura Aparatul de anestezie contine :
Piesa centrala cu tubulatura, Circuit respirator, Masa de comanda, Sistem mecanic de asigurare a respiratiei.

TEHNICA METODEI

Premedicatia seara se administreaza fenobarbital, diazepam, iar dimineata mialgin si atropina. Inductia anestezica se realizeaza cu Penthotal (tiobarbituric) si substanta curarizanta.
A.Curarele substante miorelaxante care blocheaza transmiterea impulsului nervos catre muschii scheletici la nivelul placii neuromusculare. Sunt: naturale (d-tubocurarina) si sintetice, care se impart in:

pahicurare (asemanatoare celor naturale, blocand actiunea depolarizanta a acetilcolinei), leptocurare (cu actiune asemanatoare acetlcolinei), dar anormal prelungita.

CLASIFICARE CURARE

Relaxante depolarizante
Succinilcolina leptocurara cu efect scurt (4-6 min.)

Relaxante competitive
Pancuronium (Povulon), Flaxedil, actioneaza prin mecanism competitiv pentru acetilcolina la nivelul placii neuromotorii.

! Nicio curara nu va fi injectata daca nu exista posibilitatea unei

respiratii asistate. Antidotul este Prostigmina (Miostin).

CONTROLUL ANESTEZIEI PARAMETRII

1. Faciesul este initial usor cianotic, 2. Pupila tot timpul miotica. Daca se dilata lent, bolnavul este pe cale de trezire. Daca se dilata brusc, bolnavul varsa sau intra in sincopa. 3. Reflexul palpebral (inchiderea fantei palpebrale la atingerea pleoapei) - dispare cand se obtine narcoza chirurgicala. 4. Reflexul cornean (contractia pleapelor la atingerea corneei). 5. Pulsul 6. Tensiunea arteriala 7. Saturatia in oxigen.

INCIDENTE SI ACCIDENTE

1. Oprirea respiratiei prin supradozare 2. Tusea prin reflex vago-vagal datorat iritarii mucoasei traheale. 3. Varsaturile prin reflex vago-vagal datorat iritarii mucoasei gastrice. 4. Sughitul 5. Convulsia 6. Astuparea traheei cu secretii 7. Oprirea cordului.

Tratament prin: respiratie controlata, oxigenare masaj cardiac

ANESTEZIA PE CALE INTRAVENOASA

Se foloseste in interventii de scurta durata.

Avantaje: inductie usoara, absenta stadiului de excitatie, trezire rapida, absenta iritatiei mucoasei gastrice si bronsice. Reguli : 1. Doza optima pentru fiecare substanta 2. Injectare lenta si strict intravenoasa 3. Apneea opreste administrarea drogului. Complicatii : necroza la injectarea perivenoasa, laringospasm, stop cardiac prin supradozare. Medicamente:
1. Barbiturice - cu actiune scurta (Tiopental) 2. Nebarbiturice (Sterolice) Ketamina 3. Analgetice centrale intravenoase (Mialgin, Fentanil).

Anestezia loco-regionala

Anestezia locala
Anestezia de conducere:
Rahianestezia An. Epidurala

Scop:

Sa previna durerea de la inceput Sa ofere conditii optime actului operator, atat pacientului cat si chirurgului Sa mentina constante functiile vitale si metabolice ale pacientului.

Anestezia locala
Reprezinta un tip de anestezie periferica prin care se realizeaza suprimarea perceptiei durerii prin blocarea directa a terminatiilor nervoase de catre agenti fizici sau chimici. Un bun anestezic local trebuie :
- sa aiba putere anestezica ; - sa nu fie iritant pentru tesuturi ; - sa nu produca tulburari toxice secundare.

Este de trei feluri : - de contact ,

- prin refrigeratie , - prin infiltratie.

Anestezia de contact (prin instilatii, badijonare, spray)

Utilizata in : oftalmologie, ORL, stomatologie, urologie Se aplica pe mucoasele: nazala, buco-faringiana, esofagiana, kerato-conjunctiva, vezicala Se folosesc : Cocaina (5 - 15%), singura cu efect vasoconstrictor, anestezic puternic, dureaza 30-60 min., are toxicitate mare da dependenta, midriaza, convulsii, necesitand reanimare cardio-respiratorie; Xilina (0.5 - 4%), folosita si anestezia rahidiana, dar si in tratamentul infardului miocardic acut (IMA) si tulburari de ritm cardiac.

Anestezia prin refrigeratie

Utilizeaza
a) substante volatile care produc racirea tegumentului (clorura de etil - Kelen, efect 1-3 min., folosita pentru interventii mici abcese, panaritii); b) apa cu gheata utilizata in amputatia de membre cu gangrena;

Anestezia prin infiltratie

Consta in injectarea intradermica a solutiilor (xilina 0,5-1%) pe linia de incizie pana la aparitia efectului de coaja de portocala (buton dermic) in abcese.
Injectarea in profunzimea tesutului (xilina, bupivacaina, ropivacaina), plan cu plan; permite efectuarea de operatii de apendicita, hernie, organe genitale, iar infiltrarea peritoneului si a mezourilor permite operatii mari pe abdomen la bolnavii tarati.

Infiltrarea trunchiurilor nervoase permite realizarea anesteziei locoregionale de conducere (tronculara n.sciatic, n.colaterali digitali; plexulara cervical, brahial; spinala rahidiana si peridurala).

ATENTIE !
1. Indicatie corecta a tehnicii anestezice (fiecarei interventii chirurgicale i se potrivete o anumita anestezie) 2. Anestezicele locale au potential alergen (testare, anamneza); 3. Se aspira inainte de injectarea substantei anestezice; 4. Nu se folosesc solutii prea concentrate sau prea reci care sunt iritante; 5. Folosirea celei mai slabe concentratii i a celui mai mic volum de anestezic; 6. Injectare cu viteza lenta, sub contact verbal permanent cu bolnavul;

Anestezia prin infiltratie, incidente si accidente

1. Hipersensibilitatea la solutia anestezica : paliditate, hipotensiune, tahicardie, puls filiform, greata, dispnee, stop cardio-respirator (testare obligatorie : buton intradermic, test pe conjunctiva); 2. Injectarea intravasculara determina lipotimii, convulsii, stop cardio-respirator; 3. Gangrena segmentului respectiv; 4. Complicatii septice; 5. Neinstalarea anesteziei; 6. Accidente tehnice: ruperea acelor, lezarea vaselor sangvine, hematoame, inteparea trunchiurilor nervoase sau organe cavitare.

Anestezia rahidiana

Anestezia radacinilor nervilor rahidieni la iesirea lor din maduva, prin introducerea substantei anestezice in spatiul subarahnoidian.
Substanta anestezica produce inhibitia senzitiva si motorie, precum si a fibrelor simpatice, fara a afecta parasimpaticul. Efecte : - abolirea sensibilitatii dureroase, termice si proprioceptive. - paralizia musculaturii striate subiacente punctiei. - hipotensiune prin vasodilatatie dupa blocarea fibrelor simpatice si intreruperea mecanismelor de control al TA. - predominanta vagala cu bradicardie, scaderea debitului cardiac prin scaderea intoarcerii venoase, greturi,varsaturi.

Anestezia rahidiana

Indicatiile rahianesteziei: interventii in etajul abdominal inferior, pe membrele inferioare, perineu. Contraindicatiile: hipotensiune, stari de soc, deformari degenerative ale coloanei vertebrale la batrani. Preanestezia: cu o ora inainte de operatie se administreaza Mialgin f1 si Atropina f1 i.m. (suprima excitabilitatea vagala si este excitant al centrului respirator); se prinde o linie venoasa . Instrumentar: ace speciale cu mandren. Solutii anestezice: xilina 2% - 4ml, bupivacaina, ropivacaina.

AVANTAJELE RAHIANESTEZIEI

Este o anestezie segmentara cu efecte colaterale minime. Interferare metabolica minima. Durata anesteziei suficienta pentru interventii chirurgicale medii. Relaxare sfincteriana. Tehnica simpla.

INCIDENTELE RAHIANESTEZIEI

Scurgeri sangvinolente pe acul de punctie. Punctia nu reuseste (calcificari ligamentare, pozitie incorcta a bolnavului). Dureri vii la nivelul unui membru inferior in timpul introducerii acului inteparea unei radacini nervoase. Anestezia nu se instaleaza . Cefaleea postrahianestezica (determinata de hiper sau hipotensiunea LCR) manifestata prin cefalee, greturi, varsaturi. Se corecteaza prin perfuzii cu NaCl izotona, glucoza hipertona, cofeina iv. Retentie de urina. Accidente alergice.

INCIDENTELE RAHIANESTEZIEI

Scurgeri sangvinolente pe acul de punctie. Punctia nu reuseste (calcificari ligamentare, pozitie incorcta a bolnavului). Dureri vii la nivelul unui membru inferior in timpul introducerii acului inteparea unei radacini nervoase. Anestezia nu se instaleaza . Cefaleea postrahianestezica (determinata de hiper sau hipotensiunea LCR) manifestata prin cefalee, greturi, varsaturi. Se corecteaza prin perfuzii cu NaCl izotona, glucoza hipertona, cofeina iv. Retentie de urina. Accidente alergice.

ACCIDENTELE RAHIANESTEZIEI

Hipotensiunea arteriala - apare la 15-20 min. dupa punctie manifestata prin Furtuna rahianestezica cu : agitatie psihomotorie, greturi, varsaturi, bradicardie, stop cardiac. Tratament: oxigen, efedrina TA, atropina combate bradicardia, AG+IOT Stop cardiorespirator prin reflex vago-vagal (AG+IOT, masaj cardiac) Insuficienta respiratorie prin paralizia nn. intercostali, a frenicului. Sechele neurologice manifestate prin parestezii la nivelul membrelor inferioare, paraplegii.

ANESTEZIA PERIDURALA

Substanta anestezica se introduce in spatiul peridural (intre dura mater si canalul rahidian) cu ajutorul unui cateter special, cu fixarea anestezicului pe radacinile nervilor rahidieni