CURS ATI PRINCIPALELE TIPURI DE ANESTEZIE

Anestezie
Termenul de anestezie deriva de la cuvintele grecesti ana = fara si esthesis = sensibilitate si defineste toate procesele care au ca rezultat suprimarea sensibilitatii dureroase. Definitii ale anesteziei: Toate cele 3 situatii sunt definite ca anestezie. 1. Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate, spontan sau voluntar. 2. Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor anestezici. 3. Pierderea patologica a sensibilitatii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate. Anesteziologia este studiul si practica administrarii de medicamente cu scopul blocarii perceptiei durerii sau altor senzatii. Anestezia ca disciplina medicala este totalitatea mijloacelor farmacologice si tehnice care permit bolnavului sa suporte actul chirurgical, obstetrical, terapeutic, procedurile diagnostice invazive - fara a resimti efectele negative ale acestora (suprimand durerea, frica si asigurand protectia anti-soc); iar echipei chirurgicale, medicului, sa execute interventia sau procedura in conditii optime (de circulatie sanguina, de imobilitate si relaxare). Medicul anestezist stabileste metoda de anestezie care va fi folosita si monitorizeaza toleranta anesteziei. Definitii : Analgezia este abolirea selectiva a sensibilitatii dureroase, fara a influenta alte tipuri de sensibilitate (tactila,termica,proprioceptiva,etc). Hipnoza este pierderea starii de constienta, sedarea, deconectarea psihica, somnul anestezic, prin care se protejeaza bolnavul din punct de vedere psihic, neparticipand la actele chiurgicale si la microclimatul stresant din blocul operator. Anestezia presupune suprimarea tuturor senzatiilor, starea de constienta putand fi pastrata (anestezia loco-regionala) sau abolita (anestezia generala).

Exista mai multe forme de anestezie : Anestezie generala : pierderea reversibila a constientei si memoriei evenimentului neplacut . Se caracterizeaz prin suprimarea constientei, a senzatiilor dureroase si a reflexelor, cu pstrarea functiilor vitale (circulatia sanguin si respiratia). Poate fi inhalatorie, folosind gaze anestezice si substante volatile, sau intravenoas. Anestezie locala : pierderea reversibila a sensibilitatii intr-o parte a corpului, prin administrarea de drog anestezic in acea parte . Anestezia regionala : pierderea reversibila a sensibilitatii si a motilitatii (miscarii) intr-o regiune, prin blocarea selectiva a unui segment de maduva sau a nervilor periferici ai regiunii respective.

ANESTEZIA GENERALA zide Indicatiile metodei: interventii chirurgicale pe cap,gat,torace,abdomen si membre. Materialele folosite: Droguri care se administreaza pe cale respiratorie (inhalatorie) si sanguina (intravenoasa). Starea de anestezie generala sau narcoza se obtine prin actiunea medicamentelor la nivelul sistemului nervos central: bolnavul nu percepe durerea (analgezie)si este inconstient (hipnoza). In afara de analgezie si hipnoza, narcoza trebuie sa realizeze si alte conditii necesare pentru efectuarea in bune conditii a interventiei chirurgicale:relaxare musculara,indispensabila operatiilor intra-abdominale si asigurarea homeosta-ziei, in cadrul careia protectia vegetativa, anti-soc, ocupa un loc important. Dintre acestea, cele mai importante sunt analgezia si asigurarea homeostaziei. Hipnoza nu este obligatorie, putand fi inlocuita cu sedarea pacientului, iar relaxarea se asigura dupa necesitati, in raport cu tipul si sediul operatiei.. Reiese ca anestezia trebuie sa indeplineasca patru deziderate: 1.Analgezia cuparea("taierea",oprirea transmiterii) durerii. 2.Hipnoza - deconectarea psihica, pierderea temporara a constientei 3.Relaxarea musculara (curarizarea)- importanta pentru a asigura conditii optime de executie a interventiei si de diminuare a reflexelor nociceptive din plaga.. 4.Mentinerea functiilor vitale (respiratie, circulatie, excretie, metabolisme) in l i m i t e l e homeostaziei,evitand starea de soc.
Anestezia este un act terapeutic intensiv,care creaza securitate maxima bolnavului chirurgical. Aceste deziderate se realizeaza cu droguri si tehnica moderna sub monitorizarea pe toate functiile: respiratorie, gaze sanguine (oximetrie, capnografie), circulatorie (TA, PVC, EKS), excretorie(diureza), relaxarea musculara (electro-stimularea), etc. Respiratia in timpul anesteziei se asigura prin respiratie spontana, respiratie asistata (inspirul spontan este ajutat, prelungit manual sau mecanic) sau respiratie controlata (respiratia bolnavului este preluata in intregime manual sau de respirator, cum e cazul cu bolnavul curarizat). Circulatia este asigurata si sustinuta prin perfuzii cu solutii coloidale sau cristaloide pe una sau doua vene periferice sau centrale, pastrandu-se un echilibru intre pierderi si aport. Componentele anesteziei generale si in primul rand hipnoza, analgezia si relaxarea erau realizate in trecut prin administrarea unui singur agent anestezic inhalator ca eterul dietilic,ciclopropanul sau cloroformul.. Halotanul, un anestezic volatil halogenat, conferea in plus protectie vegetativa anti-soc. Te h n i c i l e m o d e r n e d e a n e s t e z i e u t i l i z e a z a m e d i c a m e n t e a n e s t e z i c e p e n t r u f i e c a r e componenta a anesteziei in parte si vorbim in acest caz de anestezie combinata, pe pivot de anestezic volatil, sau intravenoasa..

1. 1. ANESTEZIA GENERALA PRIN INHALATIE 2. -Foloseste: - lichide volatile Fluothan,Eter - gaze Protoxid de azot -Are 4 faze: FAZA I (analgezie) -dureaza de la inceputul anesteziei pana la pierderea constientei -puls accelerat -tensiune crescuta -respiratie neregulata -pupile cu diametrul normal FAZA II (excitatie) -dureaza de la pierderea constientei la instalarea respiratiei regulate -puls accelerat -respiratie neregulata -pupile cu diametrul marit (midriaza) Bolnavul nu trebuie supus nici unui stimul,excitatiile nociceptive ducand la stop cardiac. Pot apare: spasm bronsic,spasm glotic,aspiratie bronsica,fibrilatie ventriculara.

FAZA III (anestezie chirurgicala)-dureaza de la instalarea respiratiei regulate pana la incetarea respiratiei spontane prin paralizia centrului respirator -are mai multe grade de profunzime,caracterizate prin: 1. pupile miotice (diametru scazut) 1. globi oculari ficsi 2. disparitia reflexului cornean FAZA IV (toxica,de paralizie respiratorie) -este atinsa doar accidental -relaxare completa a intregii musculaturi netede si striate -insuficienta circulatorie -insuficienta respiratorie -stop cardiac -Aparate si tehnici: ANESTEZIA IN CIRCUIT RESPIRATOR DESCHIS -Totalitatea gazelor inspirate de bolnav din aparat (narcotic plus oxigen) este expirata in atmosfera inconjuratoare. -Cel mai simplu tip de aparat este masca Schiemmelbusch alcatuita dintr-un cadru metalic mentinut etans pe fata bolnavului ale carui nas si gura sunt acoperite cu comprese peste care se toarna substanta anestezica (eter). ANESTEZIA IN CIRCUIT RESPIRATOR SEMIDESCHIS -Bolnavul inspira un amestec artificial de anestezic si oxigen, iar expirul se face in mediul extern. ANESTEZIA IN CIRCUIT RESPIRATOR SEMIINCHIS -O parte din gazele expirate sunt captate si depurate de CO2 intr-un rezervor continand calciu sodat si apoi reinspirate de bolnav impreuna cu o cantitate de gaze proaspete. ANESTEZIA IN CIRCUIT RESPIRATOR INCHIS -Intrega cantitate de gaze expirate este captata intr-un recipient dupa o prealabila absorbtie a CO2 si apoi reinspirata de bolnav. ANESTEZIA GENERALA CU INTUBATIE OROTRAHEALA -Narcoticul este intodus in trahee printr-un tub (canula de intubatie orotraheala tip Murphy) care mentine caile aeriene superioare deschise. -Avantaje: -mentine caile aeriene superioare larg deschise impiedicand epiglota si baza limbii sa astupe orificiul laringian -impiedica inundatia traheobronsica prin varsaturi -permite controlul permanent al respiratiei -permite absorbtia secretiilor bronsice -permite interventii chirurgicale prelungite -permite utilizarea in deplina siguranta a medicamentelor curarizante -Dezavantaje (relativ minore): -leziuni de corzi vocale -edem glotic -infectii nozocomiale -Aparatura: -Laringoscopul -Canula endotraheala tip Murphy -Sonde tip Carlens -Aspirator de secretii bronsice -Departator autostatic pentru gura -Aparatul de anestezie, cu: -piesa centrala cu tubulatura -circuit respirator -masa de comanda -sistem mecanic de asigurare a respiratiei

-Tehnica metodei:

-Premedicatia -seara se administreaza fenobarbital,diazepam -dimineata se administreaza mialgin si atropina -Inductia anestezica se realizeaza cu Penthotal (tiobarbituric) si substanta curarizanta (relaxant muscular) Curarele sunt substante miorelaxante care blocheaza transmiterea impulsului nervos catre muschii scheletici (Succinilcolina,Povulon, Flaxedil). Nici o curara nu va fi injectata daca nu exista posibilitatea unei respiratii asistate,deoarece se poate ajunge la paralizarea muschilor respiratori. Antidotul este Prostigmina (Neostigmin,Miostin). -Controlul anesteziei (supravegherea) Se monitorizeaza parametrii: 1.Faciesul initial este usor cianotic, apoi revine la aspectul normal 2.Pupila este tot timpul miotica -daca se dilata lent, bolnavul este pe cale de trezire -daca se dilata brusc,bolnavul varsa sau intra in sincopa 3.Reflexul palpebral (inchiderea fantei palpebrale la atingerea pleoapei)- dispare cand se atinge narcoza chirurgicala 4.Reflexul cornean (contractia pleoapelor la atingerea corneei) -dispare in stadiul profund al narcozei chirurgicale 5.Pulsul 6.Tensiunea arteriala 7.Saturatia in oxigen a sangelui -Incidente si accidente 1.Oprirea respiratiei (prin supradozare) 2.Tusea (reflexa,datorita iritatiei mucoasei traheale) 3.Varsaturile (reflexe,datorita iritatiei mucoasei gastrice) 4.Sughitul 5.Convulsia 6.Astuparea traheei cu secretii 7.Oprirea cordului -Tratament prin: - respiratie controlata - oxigenare - masaj cardiac

2. ANESTEZIA GENERALA PE CALE INTRAVENOASA -Se foloseste in interventii de scurta durata. -Avantaje: inductie usoara, absenta stadiului de excitatie, trezire rapida, absenta iritatiei mucoaselor traheala,bronsica si gastrica. -Reguli: 1. Administrarea dozei optime din fiecare substanta 2. Injectare lenta si strict intravenoasa 3.Apneea (oprirea respiratiei) impune oprirea administrarii medicamentului -Complicatii: necroza la injectarea perivenoasa, laringospasm, stop cardiac prin supradozare -Medicamente: 1.Barbiturice cu actiune scurta Tiopental 2.Nebarbiturice (Sterolice) Ketamina 3.Analgetice centrale intravenoase (Mialgin, Fentanyl)

Farmacologia anestezicelor In practica curenta, o multitudine de agenti cu actiuni specifice sunt utilizati pentru a produce componentele anesteziei generale. Acestia includ anestezicele inhalatorii (cu efecte multiple si in primul rand realizarea inconstientei), anestezicele intravenoase (utilizate mai ales pentru inductia anesteziei), analgeticele opioide si relaxantele musculare. ANESTEZICE Clasificare I.. Barbiturice (Thiopental, Pentothal, Inactin, etc.) II.. Benzodiazepine (Midazolam)

III.. Fenoli (Propofol) IV. Derivati de imidazol (Etomidat) V. Fenciclidinele (Ketamina) VI.. Altele (Propamdid) VII..Opioide (Morfina,Alfentanyl) VIII.Anestezicele inhalatorii(Protoxid de azot,Eter dietilic,Fluothan,Desfluran) I.. BARBITURICELE - Actiune hipnotica - Aparat cardiovascular: -actiune deprimanta, fiind prost tolerate de hipovolemici, pacienti cu cardiopatii decompensate sau insuficienta coronariana. - Aparat respirator: - deprima functia respiratorie - Alte efecte: - inductie enzimatica hepatica; - scad tranzitor debitul renal; -durere la injectare deoarece este alcalin; - ischemie la administrarea intraarteriala; - accidente de tip alergic datorate actiunii histaminoeliberatoare - Contraindicatii: a.. Alergie b . Porfirie acuta intermitenta c . Imposibilitatea asigurarii unui suport de ventilatie d..Se evalueaza cu atentie indicatia la bolnavii cardiaci - Forme de prezentare, posologie: a. Tiopenthal (Pentothal, Nesdonal) - are indicatii in inductie: 5-7 mg/kgc cu repetare de doza (20-25% din prima doza). - in intretinere si sedare nu se da pentru ca are risc de acumulare. b. Methohexithal (Brietal) - inductie - 1,5 mg/kgc i.v., sau rectal - 25mg/kgc la copii (solutie 10%). - mentinere - perfuzie continua cu 100-500 micrograme/kgc si minut Efecte secundare: mioclonii, miscari anormale,tuse sau sughit. Trezirea este la 3-4 minute, cu sau fara greturi si varsaturi - sedare, pentru completarea anesteziilor loco-regionale - pentru protectie cerebrala. (in perfuzie continua) Poate determina crize comitiale prin activarea focarelor epileptogene, deci este contraindicat in epilepsie sau la etilici cronici. II. BENZODIAZEPINELE Midazolam (Dormicum) - actiune rapida si durata scurta - sedativ - anti convulsivant - miorelaxant - amnezie retrograda de scurta durata. - Indicatii: a.) Premedicatie: - i.m. cu 30 minute inaintea inductiei, asociindu-se anticolinergice doze: adulti - 0,07 - 0,1 mg/kgc ;copii -0,15-0,2 mg/kgc - intrarectal: 0,35-0,45 mg/kgc cu aplicator de plastic fixat la o seringa, administrat cu 30minute inainte de operatie. b) Inductie: - la bolnavi nepremedicati: 0,2-0,6 mg/kgc; - la cei premedicati 0,15-0,35mg/kgc; - la copii - 0,15-0,20 mg/kgc. c) Mentinere: - in perfuzie continua in asociere cu Ketamina 0,03 - 0,1 mg/kgc sau cu analgetice opioide 0,030,3mg/kgc/h (doze mai mici la batrani si debili) - intermitent: doze mici - 25% din prima doza, in functie de caz si interval d) Anestezie combinata e) Sedare in intervale mici III. FENOLII Diprivan, Disoprivan sau Propofol

- difuzeaza rapid in creier - nu da semne de acumulare - efecte la nivelul S.N.C. - scade presiunea intracraniana - scade consumul O2 cerebral - scade debitul sanguin cerebral. - efecte la nivelul ochiului - scade presiunea intraoculara - efecte la nivel cardiovascular depresie: - scade tersiunea arteriala - scade debitul cardiac - scade frecventa cardiaca Din acest motiv fenolii sunt contraindicati la hipovolemici si in insuficienta ventriculara stanga. - efecte la nivel respirator - depresie favorizata de morfina - nu da bronhoconstrictie - Indicatii: - Inductie: 2.5 mg/kgc - Mentinere:- readministrare 20-25% din prima doza (bolusuri de 25-50 mg) - perfuzie 0,1-0,2 mg/kgc/ minut - Sedare:- doze subanestezice, de 3-4 mg/kgc/ora in perfuzie. - Efecte secundare:- durere la injectare - miscari anormale (rare) - histamino-eliberator efecte de tip alergic (foarte rar). IV DERIV . ATII DE IMIDAZOL Etomidat, Hipnomidat - durata scurta de actiune - efecte la nivelul S.N.C.: - hipnotic - poate induce sau activa focare epileptogene - scade metabolismul nervos central - scade debitul sanguin cerebral Este util in neurochirurgie si traumatologie craniana.. - efecte la nivel cardiovascular: - variatii hemodinamice mici, deci este indicat in cardiopatia ischemica cronica, hipovolemie, tamponada cardiaca, debit cardiac scazut. - efecte la nivel respirator:- depresie - alte efecte:- miscari frecvente - scade presiunea intraoculara - nu este histaminoeliberator - Indicatii : - Inductie - 0,2-0,3 mg/kgc (poate determina mioclonii, tremuraturi, hipertonie,tuse, sughit sau laringospasm) - Mentinere - perfuzie continua sau reinjectare 10-20%din prima doza - Efecte secundare: - rar durere, tromboflebite, porfirie - inhiba corticosuprarenala, in special la administrarea in perfuzie V. FENCICLIDINELE (STEROLI) Ketamina, Ketalar - distributie rapida - absorbit si i.m. - anestezie disociativa (deprima transmisia componentei emotionale a durerii spre zonele corticale) - creste presiunea intraoculara, determinand miscari oculare, blefarospasm sau nistagmus - cardiovascular - creste tensiunea arteriala si creste frecventa prin stimulare simpatica. - deprima miocardul si da hipotensiune cand reactia simpatica e blocata (peridurala inalta) sau e epuizata (in soc) - creste rezistenta vasculara pulmonara - respirator - deprima ventilatia - bronhodilatatie (bun in astm) - nu pastreaza reflexele faringolaringiene - altele: - stimuleaza secretiile (deci sunt necesare anticolinergice) - creste tonusul muscular scheletic - provoca cosmaruri (deci sunt necesare benzodiazepine) -. Indicatiie : - Inductie (indicata la socati, insuficienta cardiaca decompensata, bronhopatie spastica, cezariana) Se admimstreaza i.v. - 2.-3 mg/kgc sau i.m. 5-10 mg/kgc - Intretinere: - intermitent, 25 % din doza initiala, la 10-15 minute - in perfuzie continua 50 g/kgc/minut -Sedare:completarea anesteziei locoregionale prin perfuzie in doze mici de 0,2-0,5 mg/kgc in analgezia obstetricala.

Important ! inainte de Ketamina se administreaza anticolinergic (Atropina) + benzodiazepina.. VI. ALTELE Gama-hidroxi-butyrat de natriu - nu modifica TA - ocitocic (contracta musculatura uterina), util in obstetrica: - anestezie- doza a 2-a este jumatate in doza 1, sau in perfuzie 15 mg/kgc/ora - sedare- prima doza 60-80 mg/kgc, apoi perfuzie cu 0,5 mg/kgc/ minut VII. OPIOIDELE Termen ce defineste toate drogurile (naturale sau sintetice) ce se leaga de receptorii opioizi. Dupa efect se impart in: - Agonisti : 1. Morfina - actiune prelungita, instalare lenta 2. Meperidina - o instalare mai rapida a efectului 3. Fentanylul - instalare rapida a efectului - durata de actiune scurta 4. Sufentanylul - cel mai puternic opioid (de 5-10 ori mai potent decat fentanylul) - instalare rapida si durata scurta de actiune 5. Alfetanylul - instalare rapida, durata scurta de actiune - foarte bun pentru perfuzie continua,timpde injumatatire scurt, fara risc de acumulare -Agonisti-antagonisti: 1. Pentazocine (Fortral)-are un sfert din potenta morfinei 2. Butorphanol - efect analgetic putemic 3. Nalbuphine- asigura analgezie acceptabila cu combaterea depresiei ventilatorii determinata de Morfina, Fentanyl - Antagonisti - combat toate efectele agonistilor, incluzand analgezia si depresia respiratorie 1.Naloxon - efect in 1-2 minute - durata efectului 1-4 ore 2. Naltrexone - disponibil pentru administrarea per-os, la pacienti cu adictie pentru opiozi. VIII. ANESTEZICELE INHALATORII Se impart in doua grupe: - cele care se gasesc sub forma gazoasa la presiunea de 1 atm. si temperatura camerei si sunt mentinute la presiuni ridicate in cilindri etansi.- gazele - cele care sunt lichide la temperatura camerei si pot fi vaporizate cu ajutorul unui flux de gaze, de obicei oxigen lichidele volatile Gazele anestezice: -Protoxidul de azot (N2O) -este anestezicul inhalator cel mai utilizat -nu este iritant si este usor de inhalat -nu produce efecte secundare la nivelul organelor vitale -confera analgezie excelenta si hipnoza -instalarea efectului este rapida, la fel si trezirea -se utilizeaza in amestec cu cel putin 30% oxigen -in concentratie de 50 % in oxigen (Entonox) este utilizat pentru combaterea durerii in cursul nasterii, a durerii postoperatorii si la acordarea primului ajutor -Ciclopropanul -un gaz anestezic rar utilizat -in amestec cu O2 este exploziv -comparativ cu N2O, inductia si eliminarea sunt lente (desi sunt rapide in comparatie cu multe anestezice volatile) -poate fi utilizat pentru a asigura inducerea rapida a unei anestezii profunde -deprima puternic respiratia si poate produce greturi si varsaturi in perioada postoperatorie -un alt dezavantaj este pretul de cost ridicat Anestezicele volatile: -Eterul dietilic -a fost vreme indelungata anestezicul volatil cel mai utilizat -virtual abandonat in tarile industrializate, ramane anestezicul de preferat in comunitatile mai putin dezvoltate, datorita pretului scazut si securitatii pe care o confera anesteziei, mai ales in maini neexperimentate -confera o analgezie foarte buna, care persista si in postoperator

-produce amnezie precoce si relaxare musculara in stadiile profunde de anestezie -inductia si trezirea in anestezia cu eter este prelungita(incercarea de scurtare a inductiei prin cresterea concentratiei anestezicului produce retinerea respiratiei, tuse si spasm laringian prin efectul iritant asupra mucoasei supraglotice) -stimuleaza sistemul nervos simpatic si asigura astfel stabilitatea hemodinamicii pe timpul anesteziei -nu deprima respiratia -produce insa efecte secundare la trezire: greturi, varsaturi, pareza digestiva, oligurie -in amestec cu aerul si oxigenul vaporii de eter sunt inflamabili si explozivi -Agentii volatili halogenati (Halothanul sau Fluothanul, Enfluranul si Isofluranul) -potenta mai maredecat a eterului -inductie si trezire din anestezie rapide -toate anestezicele halogenate produc hipnoza, amnezie, analgezie si relaxare musculara -halothanul produce un efect antisoc remarcabil -toate trei anestezicele deprima puternic respiratia si produc hipotensiune (Desfluranul si Sevofluranul) -sunt anestezice inhalatorii recent introduse in practica clinica. -inductie si trezire rapida din anesteziei Cloroformul este un anestezic puternic si relativ neiritant, in prezent abandonat din cauza efectelor secundare severe: aritmii cardiace fatale in timpul anesteziei si hepatotoxicitatea manifestata in perioada postoperatorie. ANESTEZIA REGIONALA (LOCOREGIONALA) Optiunile pentru anestezia loco-regionala sunt: rahianestezia, anestezia peridurala si anestezia combinata rahi-perianestezie. Cel mai frecvent se utilizeaza rahianestezia. 1.ANESTEZIA PERIDURALA (EPIDURALA) Tehnica de anestezie locoregionala peridurala consta in injectarea unei solutii de anestezic in spatiul peridural (intre vertebre si duramater, invelisul meningean cel mai exterior). Ea poate fi realizata in regiunile: cervicala, dorsala, lombara sau sacrala. Indicatii - In regiunea lombara, peridurala este indicata: - In cursul operatiilor ginecologice, ale cailor urinare sau ale membrelor inferioare, mai rar ale cailor digestive (apendicectomia, de exemplu). - Pentru a diminua durerile postoperatorii in urmatoarele doua zile dupa operatie la pacientii debilitati -Pentru atenuarea durerilor unei nasteri pe cai naturale sau pentru a realiza o cezariana. - Peridurala cervicala sau dorsala permite practicarea operatiilor de tiroida, ale organelor otorinolaringologice, ale arterelor carotide si ale sanului. Contraindicatii - Contraindicatiile absolute sunt - tulburarile de coagulare si luarea de medicamente anticoagulante -hipovolemia (diminuarea volumului sangvin) si hemoragia. -Contraindicatiile relative sunt - febra si orice stare infectioasa in momentul anesteziei -malformatiile coloanei vertebrale - unele boli cardiace Tehnica - Produsul injectat impregneaza radacinile nervoase si anesteziaza nervii care conduc senzatia dureroasa. Numarul nervilor blocati depinde de cantitatea de lichid injectat. O peridurala este convenabila pentru operatii cu durata maxima de 2-3 ore; dupa acest rastimp, pacientului ii vine greu sa suporte imobilizarea si reclama un sedativ. In schimb, atunci cand dozele sunt mai mici (nastere pe cai naturale sau analgezie postoperatorie), peridurala poate dura mai multe ore, chiar una sau doua zile. Desfasurare - Pozitia pacientului este aleasa in functie de starea sa si de obiceiurile anestezistului: pentru a primi injectia, pacientul poate sa se afle fie in pozitie sezand, fie lungit pe o parte, cu gambele aduse la barbie. La femeile in curs de a naste, peridurala se aplica in momentul in care dilatatia colului uterin a ajuns intre 3 si 5 centimetri. Este necesara o dezinfectie riguroasa a locului pe care va fi punctul de injectare, urmata de o anestezie locala care sa permita insensibilizarea pielii. lnjectia este realizata dupa amplasarea unei perfuzii intravenoase si sub controlul tensiunii arteriale si ritmului cardiac.

Efecte secundare - O peridurala poate declansa : - o scadere a tensiunii arteriale si/sau frisoane in timpul interventiei - o retentie tranzitorie a urinei dupa interventie, ceea ce necesita adesea o sondare vezicala. - durerile de cap, rare, se trateaza cu analgezice si odihna. - un hematom peridural, eveniment exceptional daca contraindicatiile sunt respectate, poate antrena o paralizie a membrelor inferioare si necesita un tratament chirurgical de urgenta. 2.RAHIANESTEZIA Aceast form de anestezie regional este o anestezie de conducere realizata prin introducerea substantei anestezice in spatiul subarahnoidian (in LCR). Sunt interceptati nervii rahidieni la iesirea lor din maduva. Este foarte utilizat n spitalele din ntreaga lume pentru c are riscuri reduse. - Tehnica: Cu o seringa de 2ml si cu ace lungi de 8cm, subtiri, se introduce substanta anestezica in spatiul subarahhnoidian. Solutia se introduce dupa ce s-a eliminat o cantitate de LCR egala cu volumul anestezic.Metoda impune respectarea absoluta a masurilor de asepsie si antisepsie. Se recomanda a nu se depasi in sus apofiza spinoasa a vertebrei 2 lombare. - Substantele folosite in rahianestezie : novocaina,xilina - Durata anesteziei este in general 60-90 min. - Indicatii: - Majoritatea operaiilor de cezarian se efectueaz cu rahianestezie, fr a exista pericolul ca substana anestezic s afecteze n vreun fel sntatea ftului. - Interveniile chirurgicale pe jumtatea inferioar a corpului sunt aproape ntotdeauna realizate cu anestezie rahidian: cele ortopedice, interveniile din chirurgia vascular,unele intervenii ginecologice, unele abdominale (hernia inghinal i femural), precum i cele din sfera urologic. - Efecte secundare: Dei numrul incidentelor anestezice este redus, acestea exist i trebuie aduse la cunotina pacientului.: - Hipotensiunea arteriala survenita la scurt timp dupa injectare , cel mai frecvent risc - Riscul ca un nerv s fie lezat. De obicei ns, bolnavul simte durere i medicul ntrerupe injectarea nainte de a se produce o paralizie - Poate fi lezat accidental o variant anatomic a unui vas sanguin, cu riscul producerii unei hemoragii. - Posibil reacie alergic la substanele folosite. Aceasta poate merge de la o simpl urticarie i pn la oc anafilactic ANESTEZIA LOCALA. Injectarea de anestezic direct n locul unde urmeaz a fi efectuat manevra chirurgical. Uneori anestezicul se injecteaz la mic distan de viitoarea incizie, pe laturile unui romb care ncadreaz zona. Cnd intervenia se adreseaz pielii sau grsimii subcutanate, este sufiecient injectarea anestezicului n sau imediat sub tegument, esutul adipos fiind practic lipsit de receptori pentru durere. Cnd tietura va trece prin mai multe planuri (fascii, muchi), atunci anestezia locala se face strat cu strat. n cazul degetelor, injectarea de anestezic se face la baza lor, pe ambele fee laterale, chiar dac leziunea de tratat se afl la vrf. Ce substane se folosesc pentru anestezia local: Anestezicul trebuie s blocheze eficient transmiterea impulsurilor provenind de la receptorii durerii. Cel mai frecvent se utilizeaz xilina (lidocain), n concentraie de 1%. ntruct xilina dilat capilarele i trece rapid de la locul injectrii n circulaia sangvin, se poate folosi adrenalin n concentraii infinitezimale pentru a contracta capilarele, prelungind astfel durata anesteziei. Alte anestezice bupivacaina (Marcain), ropivacaina (Naropin) rezist mai mult la locul injectrii, dar sunt scumpe. n cazul acestora, injectarea de adrenalin nu este necesar. Ct dureaz analgezia n anestezia local: Depinde de tipul, cantitatea i concentraia anestezicului, de locul injectrii lui, de vascularizaia local etc. Pentru xilin, efectul anestezic trece dup un interval care variaz de la un sfert de or la dou ore. Intervalul este mai scurt dac prin manevra chirurgical este favorizat scurgerea lidocainei de la locul injectrii, n anestezia locala efectuata n zone bine vascularizate (mn, fa) sau puternic inflamate. Bupivacaina asigur absena durerii pe o perioad mai mare ca xilina, analgezia atingnd chiar 6-8 ore pentru ropivacain. Dup trecerea efectului anesteziei locale, durerile sunt n general suportabile i se amelioreaz prompt la administrarea oral de antialgice uzuale (ibuprofen etc).

1.Tipuri de anestezie: 1.1. Anestezia generala 1.2. Rahianestezia 1.3. Anestezia peridurala 1.4. Anestezia locala Definitie, materiale necesare, supravegherea pacientului 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1.Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic 2.2.Pregatirea fizica: preanestezia, pozitie adecvata

C. C.1.

Analizeaza principalele tipuri de anestezie

C.2. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave

1. Semne clinice: dispneee, apnee, hipotensiune, hipertensiune, bradicardie, absenta pulsului,

tahicardie,fibrilatie, oligo-anurie, starea de constienta, profunzimea comei, intinderea si profunzimea arsurii, etc. 2.Afectiuni grave: dezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice, insuficienta respiratorie acuta, stopul cardiorespirator, tulburarile de ritm si de conducere, insuficienta renala acuta, comele, intoxicatii, arsuri, degeraturi, socul. Perioada postoperatorie a pacientilor operati sub anestezie generala.