Sunteți pe pagina 1din 61

ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC Serviciul de ATI cuprinde: -stationarul de Terapie Intensiva (saloane pentru pacienti ) -departamentul

de Anestezie (cuprinde medici specialisti ATI si asistente specializate ATI, ce -si desfasoara activitatea la blocurile operatorii ale diverselor servicii de chirurgie .)Blocul operator trebuie sa aiba un medic anestezist si o asistenta de anestezie. Ambele sunt deservite de personal medical specializat in domeniul ATI. O sala de operatie trebuie sa beneficieze de dotare minima obligatorie pentru anestezie si TI astfel -aparat de anestezie ! -trusa de anestezie cuprinde "drogurile anestezice hipnotice, analgezice rela#ante musculare, anestezice volatile etc. -lichidele perfuzabile sol $a%l &,'(, )inger, glucoza *(,+&(, plasma e#pander (,e#tran). -droguri pentru resuscitare adrenalina,atropina, noradrenalina, ca gluconic ,efedrina,insulina. - alte materiale pentru anestezie si terapie intensiva -laringoscop, bronhoscop, masti de ventilatie, pipe -ueddel, sonde de aspiratie digestiva, seringi si truse de perfuzie, sonde vezicale, defibrilator. .e langa blocul operator sa functioneze un salon de supraveghere postanestezie (camera de trezire ) ,epartamentul de Terapie Intensiva este sectorul unde sunt admise cazurile medico-chirurgicale cele mai grave si comple#e care necesita implicare terapeutica multidisciplinara. O astfel de sectie trebuie sa fie dotata cu - ventilatoare si monitoare performante la fiecare pat! - defibrilatoare electrice , - echipament de dializa , hemofiltrare , - ecograf, //- , )#., portabil - microlaborator pentru analize. - truse de droguri specifice pentru TI!antibiotice, diuretice, anticoagulante etc. - punct propriu de transfuzie. - posibilitati de izolare a pacientilor cu TB%, 0I1, etc. Sarcinile specifice ale asistentului /asistentei de la ATl 1. .reia bolnavii din 2ala de Operate de la medicul anestezist, urmarind constantele vitale! 3. Instituie o#igenarea prin sonda nazala sau prin pipa -uedel, masca, ochelari! 4. 5rmareste buna functionare a perfuziei I.1.! 6. ,aca bolnavul are in continuare nevoie sa fie ventilat artificial, supravegheaza functionalitatea aparatului si semnele clinice care atesta o ventilatie corecta
+

presiunea de ventilatie stabilita si e#pansiunea ambelor arii pulmonare, coloratia tegumentelor! *. ,epistarea unui eventual glob vezical pe care il sesizeaza medicului, pentru montarea unei sonde vezicale! 7. 2upravegheaza plaga operatorie pentru depistarea unei sangerari precoce aparuta postoperator! 8. In caz de voma vegheaza ca aceasta sa nu fie urmata de inundarea cailor respiratorii si sesizeaza medicul, care va aprecia daca este necesara montarea unei sonde de aspiratii! 9. :asoara si inregistreaza constantele biologice principale (T.A,..,.T, respiratie, diureza, lichide - aport) facand bilantul zilnic si cumulativ! '. 2esizeaza medicul asupra eventualelor modificari patologice care pot sa apara! +&. 1erifica permeabilitatea si pozitionarea sondei de aspiratie gastrica, aspectul si cantitatea lichidului de aspiratie! ++. 5rmareste permeabilitatea sondei urinare fi estimeaza diureza! +3.:obilizeaza din pat bolnavii operati recent sau imobilizati la pat o perioada de timp si ii supravegheaza. :obilizarea bolnavilor din A.T.I, se face la indicatia medicului, de multe ori o mobilizare intempestivs sau nesupravegheata poate duce la accidente nedorite! +4.)ecolteaza sange si produse biologice pentru analize de laborator si instaleaza perfuzii indicate de medic! +6.Aduce analizele de laborator (rezultatele) pe cat posibil n aceeasi zi si le inregistreaza in ;.O.! +*.Administreaza tratamentul indicat de medic, respectand ritmicitatea prescrisa! +7.Asigura aprovizionarea cu solutii perfuzabile, materiale consumabile si medicamente de la aparatul de urgenta, astfel incat baremul sa fie in permanenta intreg! +8. Asigura in zilele care nu se pot asigura continuitate la punctul de transfuzie si sunt solicitari - determinarea grupelor saguine si a )h-ului, aprovizionarea cu sange, livrarea sangelui dupa efectuarea probelor de compatibilitate! +9. Asigura efectuarea de urgenta pe tot parcursul zilei. Interventii specifice in ATI - Monitorizarea EKG; Monitorizarea functiilor vitale: TA; respiratia; diureza; durerea; starea de constienta, aspectul faciesului si a tegumentelor; - Respiratie asistata pe ventilator; administrare de oxigen; - IOT (intubatie oro tra!eala" efectuata de medic; - Reec ili!rare idroelectrolitica - Masurarea presiunii venoase centrale (#$%"; Monitorizarea EKG si a TA" respiratiei" diurezei Interventiile asistentei: conecteaza pacientul in circuitul aparatului pentru supraveghere continua /<-! - TA se monitorizeza cu a=utorul aparatelor electronice ce se fi#eaza pe toracele bolnavului cu banda, iar la brat manseta! se programeaza pentru a masura TA la
3

anumite intrevale de timp! alta posibilitate de inregistrare a TA poate fi cu a=utorul unui tensiometru fi# montat la perete in dreptul fiecarui pat de la ATI! )espiratia se monitorizeaza programand aparatul sa indice frecventa la anumite intervale de timp! ,iureza se monitorizeaza prin sonda= cu sonda ;ole> efectuat de medic, la care se ataseaza o punga colectoare de urina gradata pentru masurarea cantitatilor de urina. In#ri$irea !olnavilor cu ventilatie %ecanica &respiratie artificiala' )educerea si suprimarea miscarilor respiratorii ale toracelui si diafragmului apare in urma paraliziei centrului respirator, a musc!ilor respiratori sau prin contractura lor patologica. Manifestari ale bolnavului care necesita ventilatie ecanica !VM"# - ano#ie! - hipercapnie! - cianoza! - insomnie! - transpiratii abundente! - obnubilatie. In acest caz, medicul va dispune aplicarea respiratiei artificiale, mecanice asistate. Cate$orii %e bolnavi cu in%icate %e VM# - bolnavi operati cu risc de insuficienta respiratorie! - traumatisme craniene! - traumatisme toracice! - boli neurologice! - in chirurgia cardiovasculara! - in caz de supradozare cu barbiturice si opiacee, in stop respirator (resuscitare cadio-pulmonara). Respiratia artificiala %ecanica supli%enteaza respiratia ineficienta si de aceea se nu%este ventilatie asistata. Aparatele de ventilatie artificiala sunt foarte numeroase, insa cele mai eficiente sunt acelea care functioneaza pe baza presiunii intratraheale pozitive. )espiratoarele de presiune intratraheale pozitiva intermitenta realizeaza o inspiratie si e#piratie activa. ,intre cele cu inspiratie activa sunt resuscitorul cu burduf, care este format dintr-o masca etansa si un tub de lungime diferita cu un burduf actionat mecanic sau manual. %urentul de aer sau O3 este diri=at cu a=utorul a doua supape unidirectionale. %ompresiunea burdufului realizeaza inspiratie, e#piratia fiind asigurata de elasticitatea plamanilor. Aparatele cu inspiratie si e#piratie activa se gasesc intr-o mare varietate si se numesc ventilatoare sau pulmotoare. .rin cresterea si scaderea presiunii pozitive si negative realizate de aparate se pot modifica ritmul fi volumul respiratiei . In cazul respiratiei spontane rit%ul aparatului se sincronizeaza cu acestea si astfel va asista a%!ele faze ale
4

respiratiei. Aceste aparate nu pot fi utilizate pentru asistarea de lunga durata a respiratiei. /le se aplica trecator pentru bolnavii inconstienti. Adaptarea aparatului la bolnav se face diferit, in functie de durata necesara mentinerii lui si anume ,prin intermediul unei masti etanse pentru perioade scurte, de cateva minute si prin intermediul unor sonde endotraheale introduse prin intubatie oro ? traheala (IOT) efectuata de medic pentru perioade mai lungi. (onectarea pacientului la ventilator 2e efectueaza prin masca adaptata pe orificiul bucal sau nazal al pacientului. -azul care a=unge la bolnav trebuie sa fie steril (trece prin filtre bacteriene), umidificat cu vapori de apa, iar aerul e#pirat poate fi evacuat in e#terior, filtrat sau captat. .ornirea aparatului se face dupa ce acesta a fost conectat la sursa de curent electric, la O3, la aer comprimat. A=ustarea frecventei respiratorii se face de obicei la frecvente =oase! 9-+6 respiratii@minut. 2e determina gazele din sangele arterial dupa 3& minute de ventilatie mecanica. In$ri&irea bolnavului 'resu'une# - 2upravegherea parametrilor ventilatori frecventa respiratiei, presiunea de insuflare de varf! - Analiza gazelor prin o#imetrie .a O 3, .a %O3, 0b(, 2aO3(! - 2upravegherea functiilor vitale TA, puls, temperatura! - :asurarea .1% (presiune venoasa centrala)! - )adiogafie de control, - /#amen bacteriologic din sputa la * zile pentru prevenirea si tratarea infectiilor! - Aspirarea secretiilor traheobronsice, mai ales la bolnavul cu traheostomie, care nu-si poate mobiliza singur secretiile! - Tapotare (masa= insotit de batai cu marginea cubitala)! - 2chimbarea frecventa a pozitiei bolnavului pentru favorizarea drena=ului secretiei! - Aerosoli cu bronhodilatatoare pentru fluidifierea secretiilor vascoase! - )eechilibrare hidroelectrolitica si nutritiva pe cale parenterala prin perfuzie sau prin sonda nasogastrica. As'iratia tra(eobronsica &ste o interventie a asistentului'asistentei medicale care se aplica ori de cate ori este necesara. :ateriale necesare: manusi sterile; sonda de aspiratie sterila de unica folosinta; comprese de tifon; sursa de oxigen; aspirator medical; recipient de colectare a secretiilor. Tehnica aspiratiei asistentul'asistenta isi pun manusi sterile; se regleaza presiunea aspiratorului intre () 1*) mm +g;
6

se va administra oxigen 1)), pacientului - . minute inainte; se adapteaza sonda de aspiratie la aspirator; se introduce capatul sondei de aspiratie in canula de intubatie si se vor aspira secretiile retragand treptat sonda; timpul maxim de aspiratie nu trebuie sa depaseasca 1) secunde. Intubatia oro tra(eala !I)*)T" /olul asistentei este de a pregati materialele si bolnavul si de a servi medicul. 0ateriale necesare: - laringoscop cu lama dreapta sau scurta si sursa de lumina! - tuburi sau sonde de intubatie endo - traheale din cauciuc sau material plastic prevazute cu mandren! - seringa sterila de +& ml pentru umflarea mansetei traheale! - gel cu #ilina pentru anestezia de contact! - solutie de #ilina pentru anestezia faringelui si a corzilor vocale! - departator de gura! - mandrene si pense speciale! - la nevoie, se asigura aparat de ventilatie manuala , sursa de o#igen, aspirator puternic, pregatit in stare de functionare! sonde de aspiratie! - 3 canule de intubatie de dimensiuni diferite sterile de unica folosinta! - balon de ventilatie cu masca! - medicamente necesare pregatite in seringi etichetate! - stetoscop. Indicatii: pentru administrarea anesteziei generale! - in caz de obstructie a cailor aeriene! - in resuscitarea cardio - respiratorie, pentru ventilatia artificiala( cu ventilator Ambu)! - primul a=utor in caz de inec sau into#icatie cu gaze! - asigurarea ventilatiei mecanice in insuficienta respiratorie acuta. /olul asistentei in timpul te!nicii este de a pregati bolnavul: - sa indeparteze protezele dentare mobile! - curatarea oro - faringelui de secretii! - asezarea pacientului in decubit dorsal cu capul in e#tensie ridicat fata de planul umerilor pe o perna mica! - servirea medicului cu instrumente speciale. Interventii aplicate: - supravegherea functiilor vitale! - mentinerea permeabila a sondei prin aspirarea secretiilor cu a=utorul unui cateter de aspiratie ori de cate ori este nevoie! - toaleta cavitatii bucale si aspirarea secretiilor din gura! - imobilizare in cazul pacientilor agitati pentru a preveni detubarea spontana.

)etu!area pacientului este indicata de medic cand respiratia pacientului este normala. 1etubarea se recomanda dupa o ventilatie spontana timp de 1 ora sau mai mult, iar functiile vitale se mentin la valori normale. Se efectueaza astfel: - se aspira mai intai secretiile de pe sonda si din cavitatea bucala! - se e#trage mesa din gura sau se dezumfla balonasul de etansare! - se scoate lent sonda aspirand continuu! - se efectueaza toaleta cavitatii bucale a pacientului. A*ESTE+IA SI A*ESTE+I(I,E Anestezia este metoda medicala prin care se suprima sensibilitatea dureroasa a unei parti sau c!iar a intregului corp, pe o anumita perioada de timp necesara efectuarii unei interventii c!irurgicale. Anestezia generala reprezinta suprimarea starii de constienta si producerea miorelaxarii pe o perioada pasagera, prin in!alarea sau in2ectarea unui medicament anestezicAnestezia #enerala se %ai nu%este narcozaAnestezist este un medic calificat sa administreze un anestezic. Anal#ezie reprezinta lipsa sensi!ilitatii dureroase" adica indepartarea durerii fara pierderea starii de constientaAnal#ezic. %edica%ent care trateaza durereaTipuri de anestezie: I- Anestezie #enerala: a. anestezia generala este realizata pe cale in!alatorie cu anestezice volatile (!alotan, enfluran etc " care se administreaza pe sonda de intubatie orotra!eala (I.3.T.". b. anestezia generala combinata se efectueaza pe cale in!alatorie si pe cale intravenoasa. Anestezicile gazoase sunt toxice pentru ficat, !ematopoieza, fertilitate si pentru cei care efectueaza anestezia . 4 4 4 4 4 Efectele anesteziei #enerale: pierderea cunostintei; analgezie prin lipsa durerii; +ipnoza bolnavul doarme ; relaxarea musculara asigura efectuarea operatiei in conditii optime; efect antisoc 5 oprirea factorilor traumatici.

(aile de ad%inistrare ale anesteziei #enerale: intubatia se realizeaza prin administrarea gazului pe sonda endotra!eala (I.3.T.", fixarea sondei se face numai la adulti prin umflarea balonasului, la copii se foloseste sonda fara balonas; anestezia prin in!alatie pe masca se efectueaza prin folosirea de catre anestezist a unei masti duble care permite absorbtia imediata a gazului la locul unde acesta iese in exterior; prin in2ectii I. $ In#ri$iri in ti%pul anesteziei #enerale: monitorizarea functiilor vitale: puls, TA, miscari respiratorii, diureza, temperatura corporala; coloratia tegumentelor si mucoaselor; supraveg!erea pupilelor si secretiei lacrimale; pleoapele se inc!id. supraveg!erea pierderilor de sange aspirat si masurarea acestor pierderi. prote2area oc!ilor miscarile globului ocular si reflexul cornean sunt absente in timpul anesteziei, de aceea se inc!id pleoapele pentru a preveni uscarea mucoasei, se va evita orice fel de compresiune asupra globilor oculari, deoarece leziunile produse pot da tulburari de vedere. corectarea tuturor modificarilor constatate ; !ipotermia se combate prin incalzirea pacientului cu saltele electrice. aparatura de monitorizare va fi permanent controlata si supraveg!eata. Alte tipuri de anestezie: II- Anestezia spinala cuprinde: ra ianestezia este o anestezie de conducere care impiedica transmiterea fluxului dureros prin interceptia fibrelor nervoase la orice nivel intre maduva spinarii si receptorii nervosi din piele 6i mucoasa ; se realizeaza prin punctie'in2ectie intrara!idiana a anestezicului in spatiul subara!noidian in 7%/; - anestezia peridurala se realizeaza prin blocarea nervilor spinali administrandu se un anestezic local in spatiul peridural. III- Anestezia re#ionala se clasifica in: tronculara 5 inseamna blocarea trecatoare a unui nerv periferic prin in2ectarea unui anestezic local in vecinatatea lui. ple/ala inseamna blocarea la nivelul bratului a plexului bra!ial. I0- Anestezia locala se efectueaza: prin contact direct, pe mucoase, tegument prin badi2onare, refrigerare, spra8, gel; prin in2ective I.1., S% infiltratie se face strat cu strat. Anestezia este efectuata de medicul specialist a2utat de asistenta de la sala de operatie.

1re#atirea !olnavului pentru ra ianestezie Testarea bolnavului se face prin I.1. pe fata anterioara a antebratului: testarea sensibilitatii bolnavului la substantele anestezice este efectuata de medic pentru a depista cazurile de alergie in preziua interventiei. 0anifestari alergice pot aparea sunt sub forma de prurit local sau eruptie papulara, sub forma de criza de astm sau c!iar soc anafilactic. In#ri$iri in ti%pul ra ianesteziei 2e urmaresc functiile vitale puls; T.A. miscarile respiratorii, diureza; coloratia tegumentelor; temperatura (deoarece in timpul interventiei, temperatura poate scadea"; somnolenta, greata, verti2ul, paresteziile la nivelul fetei, tulburari de vorbire, de vedere, nistagmusul, tulburari de mictiune. In#ri$iri dupa ra ianestezie: -)epaus la pat fara perna 36h, - nu se va misca 3 6 ore capul - risc de cefalee! -supravegherea pulsului, TA, diureza, -se va face sonda= vezical evacuator! -se combate durerea! -alimentatie hidrica( apa). 1rotectia %uncii pentru personalul sanitar: Anestezia si anestezicile volatile sau gazoase produc frecvent la personalul sanitar dureri de cap, astenie, alergii. :asurile care se impun personalului sanitar sunt A verificarea si intretinerea aparatului de anestezie si accesoriilor! A instalatii de aerisire! salile de operate sunt prevazute cu ventilatoare deoarece gazele anestezice eliberate sunt to#ice, iar personalul trebuie prote=at! A in salile in care se foloseste 0alotan prin masca (proto#id de azot), asistentele si doctoritele insarcinate nu au voie sa profeseze. A in caz de anestezie prin I.O.T fara pierdere de anestezice volatile este permisa prezenta gravidelor in sala de operatie. A proto#idul de azot este agresiv, are efect de sera pe stratul de ozon(putin folosit in prezent). O anestezie generala consta in administrarea de amestec format din 79 - 7'( proto#id de azot ($3O), 4&(O3 si anestezic, gazos respectiv 0alaton. $ivelul tehnic actual de administrarea a anestezicilor permite scaderea pierderilor de gaze anestezice inlocuindu-se aparatul de anestezie inhalatorie obisnuite cu tehnici de anestezie cu flu# scazut (loB floB).

Anestezicele )efinitie: prin anestezic se intele#e un %edica%ent care dupa ad%inistrare produce anestezieRolul asistentei Anestezicele sunt administrate de medicul specialist - anestezistul. Asistentul medical pregateste flacoanele, fiolele cu solutiile recomandate, le aspira in seringi sterile, le pregateste pentru administrare si serveste medicul ! supravegheaza starea bolnavului si functiile vitale. Asistenta va pregati medicatia de urgenta si aparatura de resuscitare cardiorespiratorie pentru toate cazurile de urgenta care ar putea sa apara. Suprave# erea !olnavului in perioada postnarcotica Interventiile asistentei: - supravegheaza bolnavul pana la revenirea starii de cunostinta! - monitorizeaza functiile vitale la intervale de +* min - supravegheaza pansamentul si aparita hemoragiilor! - asigura pozitia bolnavului in perioada postnarcotica, de decubit dorsal fara perna (rahianestezie) 36 de ore! atrage atentia bolnavului sa nu miste capul 3 6ore! - previne aparitia asfi#iei prin caderea limbii! - indeparteaza pipa -ueddel dupa revenirea starii de constienta! - intoarce capul bolnavului intr-o parte si ii da o tavita renala daca are greata sau prezinta varsaturi. Bolnavul va fi asezat in ziua operatiei, seara, in pozitie semisezanda, daca nu sunt contraindicatii. Mentinerea si %onitorizarea functiilor vitale: ,upa interventie este necesara monitorizarea - frecventei respiratiei, pulsului, aspectului /<-, temperaturii! - TA se masoara cu aparat fi#at la pat pentru fiecare pacient! - diureza va fi masurata prin sonda= vezical cu punga colectoare de urina! - se va raporta orice modificare patologica aparuta! se urmareste aspectul general al bolnavului culoarea fetei, a tegumentelor si mucoaselor! - se asigura igiena prin toaleta partiala la pat, ferind insa regiunea pansata. Modificari 1ATO,OGI(E constatate care tre!uie anuntate: 2- Te%peratura ridicata; persistenta febrei peste - zile de la interventie indica de cele mai multe ori o complicatie. Interventii: termometrizari corecta din ora in ora; aplicatii de comprese reci pe frunte. 3- 1ulsul: bradicardic indica o compresiune cerebrala; filiform indica !emoragie interna; ta!icardic 9 indica o infectie; Interventie: monitorizarea pulsului.
'

4- )ispneea cu polipnee sau bradipnee; Interventii pana la venirea %edicului : se va administra 3*; cand tuseste sau rade, bolnavul este sfatuit sa si prote2eze plaga abdominala cu mana. 5- )aca nu urineaza spontan dupa : ore de la operatie se va face sonda2 vezical, in cazul in care nu s a instalat o sonda permanenta cu punga colectoare de la sala de operatie, deoarece exista riscul de retentie urinara provocata sau favorizata de pozitia bolnavului, de intervetie sau de anestezie. 6- Meteoris%ul sau balonarile se combat la cei sIabiti cu tubul de gaze timp de *) min. la ;!; primul scaun spontan apare a treia zi dupa operatie. 1aca bolnavul are suferinte abdominale, dureri, se va face clisma evacuatoare la indicalia medicului; << dupa interventia pe intestin, clismele sunt contraindicate. Suprave# erea pla#ii consta in ur%atoarele: se verifica daca: pansamentul nu s a deplasat sau desfacut plaga nu sangereaza pansamentul s a imbibat cu urina sau secretii, puroi 1upa operatiile aseptice, daca pansamentul ramane uscat iar bolnavul nu prezinta dureri , plaga va evolua normal si se va se cicatriza in : = zile; dupa aceasta perioada, pansamentul se va desface, se vor scoate firele de sutura, se va dezinfecta si se va pansa steril 1aca plaga supureaza, pansamentul se sc!imba frecvent pana la completa vindecare. . (o%!aterea durerilor postoperatorii: in primele *; ore durerile sunt mari, dupa care se atenueaza si dispar in decurs de -: ;( ore. linistirea bolnavului, asezarea in pozitii de mena2are, administrare de medicamente calmante si antiinflamatoare recomandate( Algocalmin, #iafen, >etoprofen"; in dureri intense se administreaza opioide ; administrarea de calmante si !ipnotice se face dupa evaluarea corecta a durerii folosind anumite scale, in primele zile la anumite interval de timp, apoi pe masura ce intensitatea durerii scade, se intrerupe administrarea acestora pentru a nu da obisnuinta. %alea de administrare este orala si parenterala( im sau iv" in caz de dureri insuportabile. Alte %etode de trata%ent a durerii fizice: aplicatii calde sau reci; sc!imbarea pozitiei;

+&

Ali%entatia imediat dupa interventie , alimentarea bolnavilor se face pe cale parenterala; se poate face umezirea buzelor cu o compresa de tifon umezit bolnavul va primi lic!ide (daca nu varsa": apa, ceai neindulcit d?2@ la cateva ore dupa operatie( daca nu sunt contraindicatii." Restrictia ali%entara postoperatorie orala este in functie de tipul de interventie, cu sau fara anastomoza, si de anestezie. 7ara anasto%oza&%omunicatie naturala sau artificiala (chirurgicala) intre doua vase sanguine, intre doua organe cavitare etc.) 1. In interventii extraabdominale cum ar fi tiroidectomia, osteosinteza, operatia de sept nazal cu anestezie generala, se recomanda : ore restrictie, dupa care pacientul poate sa bea si sa manance din prima zi. *. In interventiile abdominale mici apendicectomie necomplicata, colecistectomie, se recomanda o zi restrictie; a * a zi se recomanda lic!ide( ceai, supa strecurata"; a - a zi se recomanda alimente semilic!ide usoare daca este prezent tranzitul intestinal -. In Interventii mari A%A (anus cotra naturii" se recomanda - ; zile restrictive, dupa * zile se permite ceai, apoi supa si, mucilagiu doar peste ; zile. (u anasto%oza: gastrica restrictie 6 zile dupa scoaterea sondei, a ; a zi se recomanda ceai , apoi supa si mucilagiu de orez, dupa care se reia treptat alimentatia intestin subtire, colon, pancreas 9 retrictie . : zile, apoi ceai neindul a . a zi, si se reia treptat alimentatia; rect, esofag, stomac 5 restrictie 8 - 9 zlle" alimentatia se face parenteral in acest timp, a : a zi se reia cu prudenta alimentatia /ecomandare generala: alimentatia bolnavilor in perioada postoperatorie, in prima si a doua zi dupa operatie: regim !idric( ceai neindulcit sau apa fiarta si racita". incepand din a treia zi se va da supa de legume strecurata, iaurt, si alte alimente semilic!ide. In ziua a $I a se trece la va face alimentatie normala. Se va face alimentatie parenterala cand alimentatia pe cale bucala nu este posibila. Mo!ilizarea !olnavului Asistentii medicali au datoria de a efectua mobilizarea cat se poate de precoce: bolnavii care au fost anesteziati local pot fi mobilizati dupa interventie de asistenta sau de infirmieri; in caz de operatii necomplicate, mobilizarea incepe in prima zi dupa operatie; bolnavii care nu se pot ridica, se vor mobiliza in pat, pasiv la inceput si apoi activ prin miscari de flexie extensie a membrelor inferioare se va a2uta bolnavul sa si sc!imbe pozitia in pat; se sfatuieste pacientul sa execute exercitii de gimnastica respiratorie prin inspiruri si expiruri efectuate de mai multe ori pe zi; prin mobilizarea precoce se previn: trombozele, emboliile, pneumoniile, escarele, constipatia.
++

23-

1revenirea co%plicatiilor postoperatorii (o%plicatii i%ediate (o%plicatii tardive

2- (o%plicatiile i%ediate A- (o%plicatii respiratorii: o ipo/ia din cauza interventiei abdominale superioare, boli pulmonare cronice; %asuri de prevenire: oxigenoterapie, stimularea expectoratiei o stop respirator din cauza supradozarii opiaceelor( Bentan8l"; interventie se administreaza Aarcan; o o!structia caillor aeriene superioare prin caderea limbii se previne prin pipa nasofaringiana sau orofaringiana; in caz de varsaturi se aseaza bolnavul in decubit lateral; o spas%ul sau ede%ul larin#ian se ++% iv sau 1ecortin. :- co%plicatii cardiace; o ta icardia cauzata de !ipovolemie, sangerare, insuficienta cardiaca; %asuri aplicate: reec!ilibrare !idroelectrolitica, reinterventie, tonice cardiace; o ;TA din cauza !ipervolemiei, durerii; interventii aplicate se administreaza diuretice, anti!ipertensive, calmante ale durerii; o tul!urari de rit% cauzate de tulburari !idroelectrolitice, insuficienta cardiaca ; %asuri aplicate: reec!ilibrare !idroelectrolitica, antiaritmice C) Co%plicatii e%ora#ice: o e%ora#ie interna cu semnele !ipoTA, ta!icardie, cresterea volumului abdominal; %asurile aplicate sunt stabilite de medic: reinterventie; in e%ora#ie e/terna se face !emostaza locala si medicamentoasa cu vit. >, )- ;ipoter%ia si frisonul postoperator pot aparea prin pierdere de caldura, administrare de vasodilatatoare, temperatura scazuta in sala de operatie ;interventii: se combate prin invelirea bolnavului, incalzirea patului; in frison se dau sedative sau neuroleptice. E- (onfuzia postoperatorie manifestata prin: o delir, tulburari de constienta, de memorie, apare mai frecvent la varstnicii cu ateroscleroza; o agitatia nocturna necesita supraveg!ere permanenta, sursa de lumina; se previne informand permanent bolnavul atunci cand este lucid despre situatia sa, locul unde se afla, ce tuburi de dren are; o imobilizarea pacientului se face numai in caz de pericol, pentru asigurarea securitatii si vindecarii sale.

+3

7- Alte co%plicatii: tro%!oe%!oliile" infectii pul%onare" infectii ale pla#ilor 1revenirea tro%!oe%!oliilor Tro%!oe%!oliile sunt co%plicatii cu risc maxim de aparitie in primele 1) zile de la interventie. %ategorii de bolnavi predispusi sunt bolnavii: cu insuficienta cardiaca, cu poliglobulie, cu varice, obezitate; cu interventii pe bazin, sold, membre inferioare; cu varsta inaintata; << &mbolia pulmonara se instaleaza rapid cu evolutie severa uneori c!iar exitus. Masuri de prevenire: - mobilizare precoce! - folosirea ciorapilor elastici sau fese elastice care se vor aplica chiar din ziua interventiei de la sala! - antinticoagulante in doze mici, dintre care derivatele de heparina ;ra#iparina *&&& u.i. 2.%. in flancurile laterale abdominale de 3 ori@zi! %alciparina sub supravegherea Timpului de protrombina sau Timpului CuicD. 1revenirea infectiilor pul%onare 1neu%oniile sunt complicatii care pot aparea numai la anumite categorii de bolnavi. #acienti cu risc: varstnicii, fumatorii, pacienti cu afectiuni cronice pulmonare, obezii, pacientii cu interventii pe torace care nu respira eficient din cauza durerii! respiratia superficiala produce atelectazie. Atelectazia reprezinta e#cluderea din circuitul aerian a unui anumit teritoriu pulmonar prin obturarea conductului aerian ! in functie de calibrul bronhiei blocate se intalnesc atelectazii masive lobare, lobulare! acestea pot aparea in primele 4 zile postoperator, bolnavul prezentand febra, tahicardie, clanoza cu tuse si e#pectoratie. Masuri de prevenire: gimnastica respiratorie, se fac respiratii profunde, ; . la un sfert de ora; pacientul este sfatuit sa se ridice in pozitie sezanda, sa tusesca si sa expectoreze; masa2ul de stimulare a respiratiei prin miscari circulare cu mainile exercitand presiune de la ceafa pana in zona lombara de o parte si alta a coloanei vertebrale; in!alatii; tapotarea cutiei toracice dorsale (aplicarea de lovituri scurte cu palma"; aspiratia secretiilor bronsice cu sonda endobronsica.

+4

Trata%entul infectiilor respiratorii se face cu: antibiotice, expectorante, bron!odilatatoare; 3xigen pe sonda sau masca; pozitie semisezanda pentru usurarea respiratiei; sc!imbarea pozitiei la fiecare * ore, exercitii respiratorii. Infectiile pla#ii pot fi cauzate de: Cermeni patogeni din aer (praf" sau de pe tegumentele bolnavului; Aerespectarea regulilor de asepsie; Bocare septice pe tegument langa plaga operatorie; Trata%ent: - local scoaterea firelor, eliminarea colectiilor, sc!imbarea pansametului cat mai des pana la vindecare; - #eneral cu antibiotice conform antibiogramei. 3- (o%plicatii tardive sunt: Aderentele reprezinta benzi fibroase care apar intre diferite organe abdominale sau intre organe si peretele abdominal in locul unde s a efecuat operatia. Simptome: dureri abdominale postoperatorii si tulburari de tranzit, in stadiul extrem ocluzii mecanice; interventii tratament c!irurgical de urgenta. Eventratiile sunt iesiri ale organelor abdominale acoperite de un sac peritoneal la nivelul unei cicatrici postoperatorii cauzate de cresterea presiunii intraabdominale, intinderea peretelui abdominal, obezitate, eforturi fizice mari in perioada postoperatorie. 1rofila/ie evitarea tusei, a constipatiei si a eforturilor fizice mari postoperator. Trata%entul interventie c!irurgicala. Escarele sunt leziuni de decubit. #redispusi sunt bolnavii cu !emiplegie, paraplegie, comatosi. 1revenire: igiena tegumentelor si mucoaselor, sc!imbarea len2eriei corp si de pat, sc!imbarea pozitiei in pat din * in * ore, examinarea zilnica si prote2area regiunilor predispuse cu colaci de cauciuc, pernute de vata. (oncluzie: educatia sanitara a bolnavului si constientizarea sa, respectarea recomandarilor medicale, a tratamentelor prescrise, a controalelor periodice de specialitate indicate, previn aparitia complicatiilor tardive.

+6

+EZEC,I-I.RU- ,I+R*-E-ETR*-ITIC Se ne si si 'to e s'ecifice# /) ,eterminate de hipo#ie si hipercapnee dispnee Erespiratie dificila sau cu efort! 9-+& r @min. .este +3-+7 r@minEpolipnee, sub 9-+& r@min Ebradipnee. apnee Eoprirea respiratiei. cianoza Eperinazala ,a buzelor ,a e#tremitatilor, a varfului urechilor.A pare atunci cand concentratia de 0b neo#igenata este peste *& gr.@l. stridorul E o forma de respiratie suierata, determinata de o obstructie la nivelul glotei sau laringelui (in inspir ) sau traheei (in e#pir ), prin edem, corpi straini , secretii vascoase, si aderente , procese patologice . tira2ul Edepresia spatiilor supra si subclaviculare si a spatiilor intercostale , an= cursul inspirului , pentru compensarea unei respiratii ineficiente. 3. 2emne ce insotesc disfunctia respiratorie - agitatia psihomotorie,miscari sacadate ale membrelor,clonii la nivelul buzelor si pleoapelor,obnubilare pana la coma,semne cardio-vasculare tahicardie, 0TA,bradicardie si colaps. !ipotensiune Etensiune arteriala anormal de scazuta - bataile aripilor nazale E un refle# arhaic ce traduce hipo#emia. REEC,I-I.RAREA ,I+R*E-ECTR*-ITICA Bolile chirurgicale, traumatismele, interventia chirurgicala in sine provoaca tulburari ale echilibrului hidroelectrolitic al organismului, punand in pericol viata pacientilor. Asistenta medicala trebuie sa recunoasca manifestarile acestor dezechilibre pentru a anunta medical si a se lua masurile de corectare necesare. )eechilibrarea 0-/, este mentinera volumului si compozitiei normale, ale organismului, cand ingestia este insuficienta, sau pierderile sunt prea mari. /#ista niste reguli generale, dupa care se pastreaza un /%0IFIB)5 al apei in organism. **( barbati (persoanele obeze au mai putin) Apa totalG 68( femei F/% 3&( din greutatea corporala, si este formata din -apa (intravasculara) circulantaEplasma *( -lichidul interstitial +*(. %elulara 4&( din greutatea corporala

Apa

2ectorul III E sectorul transcelular cuprinde apa din - tubul digestiv (reprezinta +* ml Dg@corp)
+*

- bila - F.%.). /lectrolitii

2ector

intracelular <,:g, fosfati, proteine E cationi

e#tracelular $a, %l, bicarbonatul de $a E anioni ,istributia apei in organism, este de determinata de concetratia electrolitilor. '*( din presiunea osmotica este data de $a. (Osmolaritatea organismului E 4+o mosmol@l). $a guverneaza schimburile de apa din cele 4 sectoare. Fegea echilibrului osmotic concentratia cationilor e#tracelulari E concentratia cationilor intracelulari. Fegea neutralitatii electrice suma cationilor totali E suma aniolnilor totali $a H E %lH %O40Orice modificare a concentratiei de $a E modificarea anionilor. Re$larea a'ortului %e a'a 2enzatia de sete se produce prin e#citarea centrului setei din hipotalamus, prin deshidratarea celulara. %onsumul de $a %l, creste necesarul de apa. )eglarea eliminarii de apa si electroliti se face cu a=utorul rinichiului. , E *&&-+&&& ml@36 ore ,iureza, se produce, in functie de aportul de $a. ,iureza poate fi mai putina, prin lipsa de $a, sau poate fi o diureza salina (e#ces de $a). In organism e#ista 3 sisteme neurohormonale, de reglare a apei +) 2istemul antidiuretic " A,0 " permeabilizeaza tubul central distal si colector si realizeaza tercerea apei in interstitiu, ?I urina concentrata si volumul urinii eliminate scade. :odificarile de osmolaritate, din lichidul e#tracelular (F/%), duc la declansarea secretiei de A,0 ?I hipotonicitate e#tracelulara, care la randul sau, reduc secretia de A,0, iar hipertonicitatea o mareste. 3) 2istemul antinatriuretic se realizeaza prin aldosteron, care regleaza secretia renala a $a. 0ipovolemia ?I eliberarea de aldosteron ?I natriureza ?Ihipotonie osmotica ?I inhibarea A,0?I diureza crescuta.

+7

,I+RATAREA SI MINERA-IZAREA *RGANISMU-UI Organismul uman nu poate trai (in medie) decat J4 minute fara O3, 4 zile fara apa, 4 saptamani fara hranaJ (Burghele) JToate mecanismele vitale nu au decat un tel acela de a mentine unitatea mediului interior si de a ne da prin aceasta independenta si personalitate biologicaJ (%.I. Bernard). Apa - este lichidul solvent al tuturor substantelor chimice, organice si anorganice, necesare bunei functionari e organismului - dilueaza toti produsii rezultati din metabolismul intermediar destinati eliminarii - se gaseste in organism in doua stari libera-circulanta, fi#a-structurala (intra in constitutia moleculelor) - apa libera reprezinta 8&( din greutatea organismului si se repartizeaza astfel - *&( in interiorul celulelor (lichid intracelular) - +*( in spatiile lacunare (lichid interstitial) - *( circula in vase (lichid plasmatic) - prin compozitia si functia apropiata lichidele interstitial si plasmatic, sunt numite lichide e#tracelulare - apa mentine in solutie o serie de saruri minerale - mediul intern al organismului este o solutie apoasa de saruri minerale, formand partea fundamentala a plasmei sanguine, a limfei si a lichidului interstitial - sarurile minerale mentin presiunea osmotica a lichidelor din organism, constituind una din activitatile fundamentale ale activitatii celulare - nevoia de apa a adultului este de 3&&&-3*&& ml@36 h - la copil nevoia de apa este mai mare, in raport cu greutatea corporala, el necesitand - +9& ml apa@Dg corp in primele 7 luni - +*& ml apa@Dg corp intre 7 si ' luni - +3& ml apa@Dg corp intre ' si +3 luni - +&& ml apa@Dg corp peste +3 luni - necesarul de apa se acopera prin aportul alimentar fie sub forma de lichide, fie sub forma de apa continuta in alimentele solide - eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai, astfel - +&&&-+*&& ml se elimina prin urina - *&&-+&&& ml se elimina prin transpiratie - 4*&-*&& ml se elimina sub forma de vapori prin plamani - +&&-3&& ml se elimina prin intestin (in scaun) - in mod normal, este un echilibru intre lichidele introduse in organism si pierderile fiziologice - in situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la deshidratare sau hiperhidratare - in functite de cauza si mecanismul prin care sa instaleaza, pot interesa sectorul intracelular, e#tracelular sau ambele.
+8

0omeostazia

- analiza pe care %l. Bernard a continuat-o asupra mediului intern i-a aratat rolul sau de transportor in dublu sens - prin KdifuziuneJL a principiilor nutritive la suprafata celulelor si invers - e#cretor prin emonctorii, rinichi, plamani, piele, dupa ce produsele de e#cretie celulara au fost deversate in sange - in urma observatiilor si e#perientelor intreprinse asupra glicemiei, ureei si a altor constituenti umorali, el formuleaza legea generala a JunitatiiJ sau Jstabilitatii mediului internJ JToate mecanismele vitale nu au alt scop decat mentinerea stabilitatii mediului intern. )espiratia, circulatia, depuratia e#crementiala nu e#ista prin ele insele, ci pentru reglarea mediului intern, pentru constanta personalitatii biologiceJ. - acest vest echilibru interior este denumit de Malter %annon homeostaza si lamureste mecanismele de coordonare si control, astfel incat teoria constantei mediului intern este cunoscuta astazi ca teoria homeostaziei lui %annon -prin homeostazie, se intelege totalitatea constantelor biochimice sau biofizice ale mediului intern. - sistemul de coordonare si control al homeostaziei este neuro- endocrinovegetativ. +EZEC,I-I.RE ACI+*-.AZICE!A-."

-radul de aciditate sau alcalinitate a unei solutii este dat de concentratia de ioni de 0H. %oncentratia de 0N a fost denumita simbolic p;4 2olutia cu p0 E 8 este neutra fata de apa! A 2olutiile cu p0 O 8 sunt acide! A 2olutiile cu p0 I 8 sunt alcaline. San$ele are ',-ul intre 0123 - 01451 usor alcalin . In conditii patologice variatiile p0- ului sanguin sunt intre valorile 7,9 - 8,9. :odificarile mai mari de aceste sunt incompatibile cu via=a. Ec(ilibrul aci%o-ba6ic al or$anis ului este e7'ri at 'rin valoarea ',-ului san$uin care in o% nor al este %e a'ro7i ativ 01 45! usor alcalin") /chilibru A-B E mentinerea constanta a p0. Acest echilibru se realizeaza prin doua mecanisme compensatorii +) mecanisme mediate (tamponare) E sistemele tampon ale plasmei, care neutralizeaza orice modificare rapida, in concentratia de ioni de 0 H, cu a=utorul acizilor slabi sau sarurile lor cu baze puternice. )olul cel mai mare, 8*(, in mentinerea echilibrului A-B, il are tamponul bicarbonat@acid carbonic 3) mecanisme finale (definitive), de eliminarea a e#cesului de 0 H sau O0, prin interventia plamanilor sau a rinichilor. 2ubstantele care modifica permanent p0-ul sunt eliminate prin respiratie, urina, digestie.
+9

.rin alimentatie se introduc in organism aci6i- prin preparate din carne si substante alcaline prin vegetale! fiecare dintre aceste substante au tendinta de a deregla echilibrul acido-bazic. In sange, atat in plasma cat si in hematii, e#ista sisteme - tampon care corecteaza modificarile. Ec(ilibrul aci%o-ba6ic al or$anis ului este entinut %e rinic(i si res'iratie) Analizele de laborator pentru determinarea echilibrului acido-bazic sunt din sange: - p0 care are 1$ E 8,46 - 8,66! - Bicarbonatul standard cu 1$E 33 - 37 m:@l! - Baze e#ces cu 1$ (valoare normala) E - 3,* - H 3,* m:@l! din urina: - p0-ul E *,* -7,*. %resterea sau scaderea bicarbonatului standard arata ca este vorba de o tulburare metabolica, iar modificarile p%O3 sunt produse de tulburari respiratorii. )ezec ili!rele acido-!azice sunt: alcaloza E cresterea concentratiei de alcali peste limita normala! se corecteaza cu perfuzii de solutii izotonice de $a%I (ser fiziologie) si clorura de amoniu! acidoza E cresterea cantitatii de ioni de 0H! se corecteaza prin perfuzie cu solutie de bicarbonat de sodiu. /#ista patru feluri de tulburari +. acidoza respiratorie apare prin hipoventilatie %O3 creste peste 6&-7&mm0g, 3. alcaloza respiratorie prin scaderea de p%O3 sub valorile normale (in hiperventilatie), 4. acidoza metabolica apare cand bicarbonatul standard scade si se insoteste de cresterea catecolaminelor in sange, scaderea debitului cardiac, 6. acidoza metabolica apare cand bicarbonatul standard creste. Aci%o6a etabolica Apare cand cantitatea de bicarbonat scade p0 8,49 sau p0 normal daca acidoza este compensata prin hiperventilatie compesatorie hiperDaliemie. :anifestari hiperventilatie compensatorie, prin polipnee /tiologie anionii nedozati K-A5)A A$IO$I%AP se calculeaza dupa formula ($aH<) " (0%O4) H %l- E +8 mmol@l, -aura anionionica, in cazul acidozei metabolice, este peste 3& mmol@l o acidocetoza diabetica (pranz prelungit, ingestii de alcool) o acidoza lactica (soc sever,hipo#i, hipo#ii grave, cianoza hepatica, ,Q, pancreatita acuta) o into#icatii cu aspirina,antigel o pierderi de baze prin diaree, fistule digestive
+'

o acidoza tubulara Interventii - se administreaza bicarbonat de sodiu +6R sau molar 9,6R Alcalo6a etabolica 2e produce cand bicarbontul I 38 mmol@l! p0 I 8,63! .a O 3 (o crestere moderata), care incearca sa mentina p0 normal. 0ipo < H hipo %l :anifestari hipoventilatie, manifestari neromusculare. /tiologie pierdere de acizi in - varsaturi - aspiratii digestive - diuretice - corticoizi hiperaldosteronism hipercalcemie e#ces de alcaline Interventii eliminarea cauzei restabilirea deficitului de < si %l corelarea deshidratarii mai rar acidifiante Aci%o6a res'iratorie .a%O3 I 63 mm0g! p0 O 8,49 %restera lenta a bicarbonatilor, nu are timp de a interveni. %linic " tablou de insuficienta respiratorie /tiologie " hipoventilatie alveolara, de origine centrala sau periferica (muschi, perete, pleura) Tratament tratament etiologic ventilatie mecanica T0A: sau bicarbonat Alcalo6a res'iratorie 0ipocapnee .a%O3 I 49 mm0g! p0 I 8,63 ,iminuarea bicarbonatilor, are ca obiectiv mentinerea p0 spre valori nomale. %linic - manifestari neuromusculare /tiologie - secundara unei hipoventilatii pulmonare - leziuni ale trunchiului cerebral - into#icatie cu acid salicilic - ventilatie asistata - asociata unei acidoze metabolice Tratament tratarea bolii de baza care a determinat alcaloza! reechilibrare 0-/.

3&

STARI-E +E +ES,I+RATARE ,eshidratarile survin in urma unui aport insuficient de lichide sau secundar unor pierderi e#agerate de lichide in stari patologice. Clasificarea %es(i%ratarilor In functie de aportul de lic ide: 4 1es!idratari de origine digestiva: a) prin lipsa a'ortului de apa si electroliti apare la copiii mici, sugarii care nu stiu sa ceara, la bolnavii varstnici neputinciosi, paralizati, neingri=iti, la bolnavii gravi (neurologici, comatosi) nesupravegheati! b) prin imposibilitate de ingerare a lichidelor datorita unor afectiuni ale tubului digestiv stenoza pilorica, stenoza de esofag, spasm la nivelul cardiei, stenoza la nivelul duodenului. c) prin 'ier%eri e#agerate in diaree, varsaturi, peritonite, ascite, aspiratie gastrica prelungita, into#icatii. A 1es!idratari de origine extradigestiva survin ca urmare a pierderilor de lichide pe alte cai - cale renala in I.).%., prin diureza e#agerata in diabet, febra prelungita! - prin transpiratii puternice la cei care lucreaza in atmosfera supraincalzita mineri, fochisti, otelari. )upa %odificarile de concentrate aparute in lic idul e/tracelular: +. 1es!idratarea izotona - se produce atunci cand pierderile de apa si electroliti sunt in aceeasi proportie. Apare in varsaturi, diaree, aspiratie gastrica, paracenteza, hemoragii masive! se pot pierde pe aceste cai 3 - 4 l sau chiar chiar *-+& l@36 h.. 2e corecteaza prin administrare de solutii izotone. 3. 1es!idratarea !ipertona apare cand apa este eliminata in proportie mai mare decat electrolitii (prin polipnee intre + si +,* l@36 h, transpiratie e#agerata 34-* l@36 h). Apare in transpiratii e#agerate, polipnee, ,.Q., insolatie, febra, lipsa de aport de apa. Aceasta se corecteaza prin administrarea de solutii hipotonice. 4. 1es!idratarea !ipotona - se produce cand se elimina sarurile minerale in proportie mai mare decat apa. .oate aparea dupa - administrarea de medicamente diuretice! - poliurii patologice, insuficienta cortico-suprarenala! - transpiratii abundente. 2e corecteaza prin administrarea solutiilor hipertonice. )upa cantitatea de lic ide pierdute: +. 1es!idratare usoara sau de grad I - pierderile de lichide nu depasesc *( din greutatea corporala, pacientul prezinta numai sete e#agerata fara modificari clinice.
3+

3) 1es!idratare medie sau de gradul II - pierderile de lichide a=ung la 9( din greutatea corporala. 4. 1es!idratare grava (severa" sau de gradul III - pierderile de lichide a=ung la +&( din greutatea corporala. Se nele clinice %e %es(i%ratare a'ar in %es(i%ratarile %e $ra%ul II si III ! acestea sunt - turgor cutanat prezent! - hipotensiune arteriala - pacientul isi pastreaza cunostinta in deshidratarea de gradul II! - puls accelerat si slab! - diureza scazuta! - infundarea globilor oculari! - uscaciunea limbii si cianoza e#tremitatilor. - in deshidratarea de gradul III apare starea de obnubilare, TA foarte scazuta, puls filiform, oligoanurie, chiar coma. Se%nele des idratarii la copii mici si sugari - pliu cutanat persistent, - fontanele infundate, - globi oculari hipotoni. 888 In trata entul %es(i%ratarilor se ur areste inlaturarea cau6elor care le-au $enerat si inlocuirea stricta a 'ier%erilor %e a'a si electroliti) .I-ANTU- ,I+RIC Bilantul hidric al organismului consta in compararea aportului de lichide, cu volumul lichidelor eliminate care, in mod normal trebuie sa fie egale. %ompararea aportului si eliminarilor poate arata astfel A bilant hidric pozitiv daca aportul depaseste eliminarea, in caz de (i'er(i%ratare9 A bilant compensat cand aportul este e$al cu pierderile (normal) A bilantul negativ cand pierderile sunt mai mari decat aportul! indica stare de %es(i%ratare) .entru stabilirea si efectuarea unei rehidratari corecte a organismului trebuie sa se cunoasca tipul de deshidratare, simptomele, investigat=ile de laborator, greutatea corporala a pacientului, bilantul hidric. Interventiile asistentului/asistentei pentru reec ili!rarea idro-electrolitica a pacientului: - cantareste bolnavii pentru aflarea greutatii in fiecare zi; masoara cantitatea de lic!ide ingerate; recolteaza sange prin punctie venoasa pentru analize de laborator: +t, +b, globule rosii, ionograma: AaD E 1-= 1;= m&F'l sau 1-. 1;; m0'l ;
33

>D E ;,. .,. m&F'l sau -,* .,) m0'l; %lE G= 1)= m&F'l sau G= 1)=m0'l; %aDD E . m&F'l (G 11 mg," sau *,*. *,*: m0'l; 0gDDE 1,: *,- m&F'l sau ),=. 1,).m0'l p+ sanguin $A E =,-; =,;; Hicarbonatul standard $A E ** *: m0'l; /ezerva Alcalina $AE*=m&F'l #roteinemia $A E :. (.g'l Ireea sanguina $A E 1:,= ;.,(mg'dl sau 1( -.g'*;! I. recolteaza urina pentru examen sumar, p+ ul urinar, ionograma urinara; masoara functiile vitale (TJ, puls, TA, respiratie, diureza" si noteaza valorlle in foaia de temperatura; determine volumetric: cantitatea de lic!ide eliminate prin diureza, numar de scaune, cat si prin pierderi patologice (varsaturi, transpirapiratie abundenta", lic!ide de aspiratie. administreaza solutiile electrolitice indicate de medic prin perfuzie I$; asigura igiena pielii si a cavitatii bucale; administeaza regimul alimentar indicat. (riteriile clinice pentru sta!ilirea necesarului de lic ide al !olnavului des idratat: - senzatia de sete - turgor cutanat - frecventa pulsului - masurarea TA L ! - cianoza e#tremitatilor - uscaciunea limbii Ratia de corectare reprezinta cantitatea de lichide pierdute de bolnav pana la inceperea reechilibrarii hidroelectrolitice. Fa sugar pentru orientarea rehidratarii se va cantari zilnic. Resta!ilirea ec ili!rului idro-electrolitic este o ur#enta %edicala/lectrolitii se inlocuiesc la recomandarea medicului in raport cu valorile ce se obtin in urma efectuarii ionogramei din sange si in raport cu pierderile e#istente. $ecesarul de lichide a bolnavului se calculeaza astfel la nevoile bazale ale organismului se adauga o cantitate de lichide egala cu pierderile prin varsaturi, transpiratii, diaree, aspirate gastrica, febra si pansamente! - pentru fiecare grad de temperatura, depasind 48S%, bolnavul va priml *&& ml lichide. STA.I-IREA NECESITATI-*R ,I+RICE SI MINERA-E 2e face prin - stabilirea felului deshidratarii - simptomatologia deshidratarii
34

- investigatii de laborator. ,iferenta dintre cifra normala a unul ion din plasma si cifra constatata la bolnav reflecta deficitul lui la un litru apa e#tracelulara. Aceasta se inmulteste cu cantitatea totala de apa e#tracelulara, care la un individ de 8& Dg este de +6l. %ifra obtinuta reprezinta deficitul global al ionului respectiv. ,aca nu se poate stabili cu certitudine felul deshidratarii, se administreaza in parti egale glucoza si solutii izotonice de saruri minerale. %antitatea lichidelor necesare organismului se stabileste prin insumarea ratiei de intretinere si a ratiei de corectare a dezechilibrelor anterioare - ratia de intretinere E pierderile de lichide@36 h - ratia de corectare E se face pe baza analizelor de laborator si intra in competenta medicului. $evoia de apa a copilului deshidratat se face dupa suprafata corporala, pe baza de tabele speciale, iar a sugarului, dupa greutatea corporala +&&@+9& ml@Dg corp (valori obtinute din totalizarea pierderilor normale ale copilului) - 3*-4& ml perspiratie - *&-+&& ml transpiratie - +&-3& ml cu scaunul - 4*-6& ml urina@Dg corp@36 h, precum si a pierderilor in plus (diaree, varsaturi, febra). TU-.URARI A-E F-UI+E-*R Volu ul %eficitar %e flui%# - hipovolemie - deshidratare 2e datoreste pierderilor e#cesive (varsaturi, aspiratie, diaforeza, arsuri, diuretice) sau miscarii fluidului (spatiul al III-lea) acumulare anormala de fluid in diferite zone ale organismului (ascita, edem periferic hematom). :anifestari - piele uscata cu turgor redus - membrane, mucoase uscate, buze uscate, limba arsa - ochii adanciti, moi - letargie, sete - scaderea eliminarii urinare, urina concentrata cu densitate mare, - tahicardie, hipotensiune arteriala - scaderea presiunii venoase centrale - cresterea hemoglobinei si a hematocritului prin hemoconcentratie - cresterea ureei sanguine - dificultati de deglutitie - voce scazuta - hipotonia globilor oculari - crampe musculare si abdominale - confuzii mintale,halucinatii,agitatie psihomotorie.
36

%and apa din organism scade sub 3&( din greutatea corporala apare decesul. Interventiile - masoara si noteaza zilnic ingestia si eliminarea asistentei - cantareste zilnic pacientul - monitorizeaza semnele vitale, nivelul de constienta, parametrii clinici, rezultatele de laborator, slabiciune, neliniste, agitatie riguroasa - mentine integritatea membranelor mucoase prin igiena riguroasa - ingri=este tegumentele cu atentie pentru evitarea atingerii integritatii lor - inspecteaza zilnic zonele de presiune de pozitie si le maseaza la fiecare doua ore - asigura aportul lichidian 3*&& ml@zi din care +*&& ml per os' solutii izotone H apa plata) sau parenteral hidratare cu solutii izotone 2.; 'R,glucoza *(. E7cesul volu ului %e lic(i%# - merge in sectorul e#tracelular, dand nastere la edeme - se datoreste cresterii $a si a cantitatii de apa prin retentie si@sau ingestie e#cesiva, scaderii e#cretiei renale de $a si apa, scaderii mobilizarii de lichide in interiorul spatiului intravascular. :anifestari - cresterea acuta in greutate - edem periferic - pleoape edemanate - cresterea presiunii venoase centrale - hipertensiune arteriala, puls puternic - dispnee, raluri crepitante - turgescenta =ugularelor - scaderea hemoglobinei si a hematocritului - scaderea densitatii urinare Interventiile - educa pacientii cronici, privind aparitia acestor semne asistentei - educa pacientul si familia privind importanta aportului scazut de lichide si $a - masoara zilnic ingestia si eliminarea - cantareste zilnic pacientul - observa edemul periferic - asculta frecvent respiratia - evalueaza semnele si simptomele de edem pulmonar - stabileste cantitatea de lichide pentru fiecare tura - educa pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibrului hidroelectrolilic - invata pacientul care sunt lichidele si alimentele cu continut crescut in $a - schimba conceptia de preparare a alimentelor

3*

- administreaza la indicatia medicului solutii hipertone glucoza +&(, manitol +&(, 3&(. TU-.URARI E-ECTR*-ITICE Natriul reprezinta '&( din cantitatea de cationi din lichidul e#tracelular, valoarea normala fiind de +48-+68 m/T@l. 2odiul determina presiunea osmotica, crestera TA, regleaza echilibrul acido-bazic, prin combinarea cu cloruri si bicarbonat. ;iponatre%ia 0anifestari: -deficit de $a sub +4& m/T@l - cefalee, confuzie - an#ietate, piele umeda Interventiile asistentei: - creeaza un mediu de siguranta, pacientul fiind agitat si confuz - recunoaste modificarile de comportament si anunta medicul! - acorda suport psihologic - acorda suport moral familiei - punctioneaza o vena, monteaza o perfuzie I1. cu solutii hipertonice! - administreaza solutie de ser fiziologic I.1. si medicamentele recomandate! monitorizeaza solutiile intravenoase si rata de flu# a acestora! - aport de $a i.v. $a %l 'R, dupa formula ,eficit de $a (mmol) E &,7 # - # +6& (natremie) +g $a %l E +8 mmol $a - inregistreaza in ;.O. toate cantitatile de lichide perfuzate! - monitorizeaza perfuzia (7& picaturi@min) si funtiile vitale ale pacientului! - apreciaza eficienta interventiilor aplicate! - educa pacientul sa evite consumul e#cesiv de apa, sa respecte doza de diuretice recamandata, sa evite purgativele drastice (sarea amara). ;ipernatre%ia 0anifestari: - e#cesul de $a peste +*& m/T@l - agitatie ce poate progresa spre convulsii - membrane, mucoase uscate - sete, hiperemia fetei - tahicardie, hipertensiune arteriala Interventiile asistentei: - reduce ingestia de $a- atentioneaza pacientul sa reduca sarea din alimentatie regim hiposodat! - monitorizeaza functiile vitale, noteaza valorile in ;. O. - masoara si noteaza toate cantitatile de solutii perfuzate! - linisteste pacientul si familia daca este cazul! - educa pacientul sa respecte regimul alimentar si cantitatea de lichide @36h. - creeaza un mediu de siguranta
37

- monteaza o perfuzie si administreaza la recomandarea medicului solutii fara $a -lucoza *(, de#tran, medicamentele diuretice! :aliu# constituie un important ion din lichidul intracelular, regleaza actlvitatea neuromusculara. ;ipopotase%ia 0anifestari; - nivelul redus de < sub 4 m/T@l - slabiciune, scaderea peristaltismului pana la ileus - scaderea poftei de mancare - crampe musculare la e#tremitati - greturi, fatigabilitate Interventie asistentei: - administreaza la indicatia medicului intravenos < cu mare prudenta administrare de < per os 4-* g@zi, solutie <%l 8,6( 7-9 g@zi, aldactona, sub monitorizare /<- monitorizeaza aritmiile cardiace - asigura mediul de siguranta - monitorizeaza sunetele intestinale - masoara cu atentie ingestia si e#cretia - educa pacientul sa consume alimentele bogate in < (banane, spanac, varza de Bru#elles, citrice, piersici, caise) ;iperpotase%ia 0anifestari: - e#ces de potasiu peste *,* m/T@l - greata, crampe abdominale - diaree (hiperactivitate intestinala) - parestezii, slabiciune, iritabilitate - aritmii cardiace severe - schimbarea personalitatii Interventiile asistentei: - administreaza perfuzii de glucoza si insulina sau bicarbonat (scad nivelul de < prin usurarea patrunderii lui in celula) - monitorizeaza aritmiile cardiace - asigura mediul de securitate ,i'ercalce ia reprezinta cresterea %a in sange peste valorile normale, ca urmare a e#cretiei e#cesive de parathormon de catre glandele paratiroide. :anifestari clinice - cefalee, varsaturi, tahicardie, 0TA! - rise de nefrocalcinoza, litiaza renala,litiaza biliara. )olul delegat al asistentei medicale - administreaza medicamente care elimina %a - ;urosemid! - monitorizeaza functia inimii prin /<- - 0olter, TA, TS! Interventii independente - asigura igiena tegumentelor si mucoaselor!
38

administreaza regimul alimentar si sfatuieste bolnavul si apartinatorii sa limiteze consumul de lactate si branzeturi, cat si luarea medicamentelor care coniln calciu fara recomandare medicala! - recomanda pacientului sa consume cantitati suficiente de lichide evitand apa minerala carbogazoasa! poate consuma apa plata, ceai, apa fiarta si racita. ,i'ocalce ia reprezinta scaderea %a in sange sub 6 m/T@F ca urmare a unei tulburari de secretie a paratiroidelor. 0anifestarile bolnavului N - semne de tetanie sau aparitia crizelor de spasmofilie. )olul delegat al asistentei - administreaza preparate de %a I.1. lent, in criza de spasmofilie! - preparate de %a per os cu vitamina , in afara crizei! )olul independent al asistentei administreaza regimul alimentar care trebuie sa fie bogat in lactate, branzeturi, ou, carne, vitamine! - sfatuieste pacientul@pacienta sa reduca consumul de cafea! - evalueaza starea generala a bolnavului! dupa aplicarea tratamentului dispar spasmele si contractiile musculare. Evaluarea interventiilor aplicate )eechilibrarea hidro-electrolitica a bolnavului se efectueaza sub supravegherea si indrumarea stricta a medicului. ,eshidratarile de gradul II si III se trateaza de obicei la serviciul de terapie intensiva. Asistenta va urmari ameliorarea starii bolnavului dupa urmatoarele manifestari disparitia senzaliei de sete! normalizarea pulsului bolnavului! valorile T.A. cresc treptat! dispar crampele musculare! se restabileste turgorul cutanat! dispar infundarile fontanelelor la sugari! diureza se normalizeaza! se restabileste starea de constienta la copii. Evaluarea starii de iper idratare 0iperhidratarea se manifesta prin aparitia urmatoarelor simptome - cefalee, greata, varsaturi, crampe musculare, oboseala! - somnolenta, convulsii! - coma cu 0.T.A. ! - formare de edeme (revarsate pleurale, pericardice, peritoneale). Interventiile de urgenta - restrictie de lichide pana la cura de sete! - restrictie de sare in deshidratarea hipertona! pacientul va primi un regim desodat! - perfuzii cu solutii depletizante (diuretice) :anitol, glucoza 44(, medicatie diuretica pe cale I.1., punctii evacuatoare, dializa e#trarenala!
39

- controlul presiunii venoase centrale (.1%) pentru a se evita in cursul aportului hidromineral accidentele de hiperhidratare. Te nici de idratare +. 0idratare pe cale naturala sau calea orala - calea fiziologica de administrare a lichidelor - declanseaza refle# functia normala a tubului digestiv si a glandelor ane#e, functie necesara absorbtiei lichidelor - se renunta la aceasta cale in caz de varsaturi, stenoza pilorica si esofagiana, negativism total din partea pacientului 3. 0idratare pe cai artificiale a. prin sonda nazo - gastrica sau nazo " duodenala - administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala - lichidele se administreaza picatura cu picatura intr-un ritm de 7&-+&&@minut - se mentine temperatura lichidului in timpul administrarii c.rectala - se face prin clisma, picatura cu picatura, sau clisme <atzenstein (vezi alimentatia artificiala prin clisme) b. parenterala picatura cu picatura, a solutiei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica hidroionica si volemica a organismului - perfuzia I.1. este calea cea mai folosita - subcutanata - se face prin perfuzii - resorbtia este lenta - poate determina accidente necroza tesuturilor prin compresiune, coagularea tesuturilor (cand temperatura este prea inalta), flegmoane, complicatii septice TERAPIA INTRAVEN*ASA IN ANESTEZIE Terapia pe cale venoasa este singura modalitate de a corectare a dezechilibrelor hidrice, electrolitice, energetice si acido-bazice. %a si in terapia intensiva si in anestezie scopul esential sete mentinerea homeostaziei generale in timpul actului operator care depinde de - evitarea deshidratarii sau hiperhidratarii, mentinand un bilant hidric stric si adecvat bolnavului, - mentinerea unei presiuni osmotice constante (izotonia), - mentinerea concentratiei normale a ionilor de 0H (isohidria), - asigurarea aportului caloric, - aport al transporturilor de o#igen. Hilantul !idric ( vezi mai sus" Aportul caloric $ecesarul de calorii la adult 4&-6& <cal@Dg@36 ore! &,+* g $@<g@36 ore. )aportul $@calorii +@+*&-+@4&&. Aceasta se realizeaza si distribuie astfel

3'

- proteine (aminoacizi, plasma, sange) 4&( din totalul de calorii, - glucide (glucoza, fructoza) *&( din totalul de calorii, - lipide (intralipid, lipofundin) 3&( din totalul de calorii. %alea digestiva este cea mai indicata pentru alimentatie deoarece nu scurt circuiteaza ficatul ca si la alimentatia parenterala. Aport de transportator de oxigen .entru ca o#igenul sa a=unga la tesuturi este necesar sa fie o concentratie a 0b peste +&g., in caz contrar se face transfuzie sanguina. Transfuzia este indicata cand 0t (hematocritul ) scade sub 4&( iar 0b (hemoglobina) sub +&g la +&&ml sange. Ti'uri %e flui%e )olul asistentei medicale este sa cunoasca solutiile, concentratia, compatibilitatile dintre ele si medicamente pentru a pregati si a administra o perfuzie la indicatia medicului, in vederea restabilirii echilibrului initial al organismului. In functie de concentratie, solutiile perfuzabile se clasifica in - izotonice - aceeasi concentratie cu lichidul organismului (plasma) - hipertonice - concentratie mai mare decat lichidul organismului - hipotonice - concentratie mai scazuta decat lichidul organismului. In functie de scopul urmarit, solutiile perfuzabile se clasifica in +. solutii de baza pentru prepararea unei perfuzii! 3. solutii de corectare a dezechilibrelor electrolitice si metabolice! 4. solutii pentru alimentatia parenterala. /) Solutii %e ba6a servesc ca mi=loc de transport pentru medicamente, solutii corectoare, lichide. /#emple - Solutii i6otonice %e electroliti (contin ionii din plasma in concentratii fiziologice). 2olutia de clorura de $a concentratie &,'( in pungi ..1.%. de 3*& ml, *&& ml, +&&& ml (cunoscuta sub denumirea de ser fi6iolo$ic" si solutia %e $luco6a *( sunt cele mai folosite. ;) Solutiile %e corectare se folosesc la corectarea perturbarilor metabolice (alcaloza, acidoza), la completarea unui deficit electrolitic si la reglarea insuficientelor functionale. /#emple solutii de electroliti concentrate <, $a, %a si :g (hipertonice) se administreaza diluate in solutii izotonice deoarece introducerea directa I.1. poate produce reactii cu risc vital (de e#emplu, flutter ventricular la administrarea de solutie de < nedizolvat). Solutii (i'ertonice# - solutia de clorura de $a +&(, 3&( - solutia de glucoza +&(, 3&(, 44(, 6&(

4&

solutia de lactat de $a ++&g(o, lactat de < *&(

Alte solutii %e corectare - solutie tampon de bicarbonat de $a in concentrate +,6(, 6(, 9,6( se folosesc la corectarea acidozei metabolice. Solutii %iuretice os otice - sorbitol 6&(, manitol +&( si 3&( se folosesc in tulburari de diureza, reducerea edemelor, fortarea diurezei in into#icatii. Solutii (i'otone se folosesc la corectarea deshidratarilor hipertonice - 2olutia clorura de $a 6,*g(o! 3,3*g(&! - 2olutia de glucoza 3,*( (3*(o). Solutiile i6otonice se folosesc in corectarea deshidratarilor izotonice - solutia de ser fiziologic &,'(, solutia de glucoza *(. 2) Solutii 'entru ali entatie 'arenterala A Carbo(i%ratii# solutii de glucoza, diferite concentratii, solutiile de fructoza, de#troza *(, +&(, 3&(! A A inoaci6ii sunt indispensabili sintezei proteinelor, deoarece organismul nu-si poate sintetiza aminoacizii esentiali, acestia trebuie sa fie administrati in solutii perfuzabile. /#emple Arginina, Aminosteril, Aminoplasmal F-+&, .lasmasteril solutii in flacoane de sticla. Aminoacizii nu se a% inistrea6a in co binatie cu alte solutii sau cu medicamente deoarece au capacitate de interactiune. %ei 9 aminoacizi esen=iali sunt izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofan, valina. +e retinut# 2olutiile de aminoacizi si de glucide trebuie prote=ate- in timpul depozitarii si administrarii- de temperaturi ridicate si de lumina. < +E STIUT# - toate fluidele administrate i.v. trebuie etichetate cu data, ora, medicatia adaugata si doza - rata de flu# E nr.pic.@min - sursele de contaminare a perfuziei inainte, prin manevre necorespunzatoare si in timpul perfuziei - substante aditionale - schimbarea flaconului - aer poluat -in=ectii complementare

4+

ST*P CAR+I*-RESPIRAT*R Oprirea respiratie " stop respirator. Oprirea inimii " stop cardiac. Incetarea atat a functiei respiratorii, cat si a functiei cardiace duc la stopul cardiorespirator care corespunde cu %oartea clinica. Intre %oartea clinica si %oartea !iolo#ica a tesutului nervos " tesutul cel mai sensibil la lipsa de oxigen " e#ista un interval de timp scurt de 4&-'& secunde in care functiile vitale pot fi restabilite. Oprirea respiratiei este urmata la cateva minute de oprirea circulatiei " a inimii. Oprirea inimii este urmata la cateva secunde (4& secunde) de oprirea respiratiei. 2topul cardiac este un stop cardiorespirator ce necesita obligatoriu resuscitarea ambelor functii si care produce leziuni celulare, acidoza metabolica prin acumulare de deseuri " acid lactic. Cau6ele sto'ului car%iac si =sau res'irator 'ot fi# !ipovolemie, ta!icardie ventriculara, asistolie, tamponada cardiac, !ipoxie, durere intensa, infarct de miocard, embolie pulmonara, embolie gazoasa, emotie puternica, fibrilatie ventriculara) Evaluarea ra'i%a a starii 'acientului se face prin controlul pulsatiilor cardiace (puls femural, puls carotidian", controlul respiratiei 9 semnul oglinzii; se va incerca ascultarea respiratiei direct lipind urec!ea de toracele bolnavului. Se observa prezenta sau a!senta %iscarilor respiratorii . Se face controlul refle/ului pupilar. 2e observa di%ensiunile pupilelor, culoarea te#u%entelor., existenta cianozei. A" SUP*RT VITA- +E .AZA 2uportul vital de baza (21B) reprezinta mentinerea libertatii cailor aeriene, suportul ventilatiei si circulatiei fara a=utorul vreunui echipament cu e#ceptia dispozitivelor de protectie. 2e asigura securitatea salvatorului, victimei si a persoanelor din =ur. EVA-UEAZA STAREA +E C*NSTIENTA 2e evalueaza starea de constienta a victimei - se scutura usor de umeri si se intreaba cu voce tare J s a intamplat cevaUJ ,aca victima raspunde verbal sau prin miscare se lasa in pozitia in care a fost gasita (cu conditia sa fie in siguranta), este evaluata starea victimei si, daca este necesar, se solicita a=utor! se trimite o persoana dupa a=utor sau, daca salvatorul este singur, se lasa victima si merge chiar el dupa a=utor! salvatorul reevalueaza periodic victima. STRIGA +UPA A>UT*R ,aca victima nu raspunde, salvatorul trebuie sa strige dupa a=utor. +ESC,I+E CAI-E AERIENE

43

1ictima va fi asezata in decubit dorsal! se deschid caile aeriene plasand o mana pe frunte si, cu blandete, se impinge capul spre spate, pastrand policele si inde#ul libere pentru eventuala pensare a nasului (daca va fi necesara ventilarea)! cu varfurile degetelor celeilalte maini plasate sub menton se ridica barbia victimei pentru a deschide caile aeriene. :entinand caile aeriene deschise, salvatorul incearca sa stabileasca, timp de ma#im +& secunde, daca victima respira normal (se e#clud miscarile ventilatorii ineficiente, gaspurile) privind miscarile peretelui toracic anterior, A ascultand zgomotele respiratorii de la nivelul cailor aeriene superioare, simtind flu#ul de aer pe obraz. A.SENTA VENTI-ATII-*R N*RMA-E In primele minute dupa oprirea cordului victima mai poate respira slab sau poate avea gaspuri rare, zgomotoase. $u trebuie confundate cu respiratia normala. Incercarea de a determina e#istenta unor respiratii normale privind, ascultand si simtind flu#ul de aer, trebuie sa dureze cel mult +& secunde. ,aca salvatorul nu este sigur ca victima respira normal, trebuie sa actioneze ca si cum nu ar respira normal. A-ERTEAZA //; ,aca victima nu respira normal salvatorul va trimite pe cineva dupa a=utor, iar daca este singur, va lasa victima si se va duce dupa a=utor! la intoarcere va incepe compresiile toracice. 25 C*MPRESII T*RACICE 2alvatorul ingenuncheaza langa victima si plaseaza podul palmei pe centrul toracelui victimei! podul palmei celeilalte maini se plaseaza peste mana care se afla pe torace si se intrepatrund degetele mainilor, evitand astfel compresia pe coaste. .ozitia mainilor trebuie sa fie astfel incat sa nu e#ercite presiune pe regiunea epigastrica sau pe apendicele #ifoid. 2alvatorul se va pozitiona vertical deasupra toracelui victimei si, cu coatele intinse, va efectua compresia cu 6-* cm a sternului! dupa fiecare compresie, toracele trebuie sa revina la normal fara a pierde contactul mainilor cu sternul! compresiile si decompresiile se continua cu o frecventa de +&&@minut (ceva mai putin de 3 compresii@sec)! compresiile si decompresiile trebuie sa fie egale ca intervale de timp. ; VENTI-ATII 25 C*MPRESII ,upa 4& de compresii se redeschid caile aeriene prin impingerea capului si ridicarea mandibulei se penseaza partile moi ale nasului folosind policele si inde#ul mainii de pe frunte se deschide putin cavitatea bucala a victimei, mentinand insa barbia ridicata salvatorul inspira normal, pune buzele in =urul gurii victimei asigurand o buna etanseitate si e#pira constant in gura victimei! in timpul e#pirului salvatorul va privi ridicarea peretelui toracic anterior si va urmari mentinerea ridicata a acestuia timp de + secunda, ca intr-o respiratie normala! aceasta reprezinta o ventilatie eficienta se mentine capul in hipere#tensie si barbia ridicata, se indeparteaza gura de victima si se urmareste revenirea toracelui la pozitia initiala, pe masura ce aerul iese din plamani salvatorul inspira
44

din nou si e#pira inca o data in gura victimei, astfel incat sa obtina doua ventilatii eficiente. ,upa aceasta, se repozitioneaza rapid mainile in pozitie corecta pe toracele victimei pentru a e#ecuta inca 25 %e co 'resii toracice.

2e continua efectuarea compresiilor toracice si a ventilatiilor intr-un raport de 25#; intreruperea compresiilor si ventilatiilor pentru reevaluarea victimei este indicata doar daca aceasta incepe sa respire normal! altfel, resuscitarea nu trebuie intrerupta. -hidurile actuale recomanda ca resuscitatorul sa administreze o ventilatie intr-o secunda, cu un volum de aer care sa determine e#pansionarea toracelui victimei, dar evitand ventilatiile rapide sau bruste. Aceste recomandari se aplica tuturor tipurilor de ventilatie din timpul )%., incluzand atat ventilatia #ura-la-#ura cat si ventilatia pe %asca si !alon, cu sau fara suplimentare de o#igen. 0entilatia #ura-la-nas reprezinta o alternativa eficienta la ventilatia gurala-gura in situatiile de trauma faciala severa sau daca gura nu poate fi deschisa, atunci cand victima este ventilata in apa sau cand este dificila obtinerea unei bune etanseitati prin ventilatie gura-la-gura. $u e#ista date publicate care sa evidentieze siguranta, eficienta sau posibilitatea de a ventila #ura-latra eosto%a, dar poate fi folosita la o victima cu tub de traheostoma sau stoma traheala daca este necesara ventilarea acesteia. .entru aplicarea corecta a ventilatiilor pe masca si balon este nevoie de aptitudini practice si indemanare. )esuscitatorul trebuie sa reuseasca deschiderea cailor aeriene prin sublu#atia anterioara a mandibulei fi#and in acelasi timp masca pe fata victimei. /ste o tehnica adecvata pentru resuscitatorii laici care lucreaza in anumite zone cum ar fi cele in care e#ista risc de into#icatie cu cianuri sau e#punere la alti agenti to#ici. /#ista si alte situatii specifice in care persoanele laice sunt instruite si reinstruite sa acorde primul a=utor care include e#ecutarea ventilatiei pe masca si balon. In aceste situatii ar trebui urmate aceleasi reguli stricte de instructie ca si in cazul personalului medical. ,aca ventilatiile initiale nu au determinat ridicarea peretelui toracic, ca intro respiratie normala, atunci, inaintea urmatoarei tentative se verifica gura victimei
46

si se indeparteaza orice obstructie vizibila se verifica din nou daca !iperextensia capului si ridicarea barbiei sunt corecte, oricum, nu trebuie incercata efectuarea a mai mult de doua ventilatii, inainte de fiecare reluare a compresiilor toracice ,aca la resuscitare participa ai ulti resuscitatori, acestia ar trebui sa se schimbe la fiecare +-3 minute pentru a evita epuizarea fizica. /fectuarea schimbului intre resuscitatori se va face cat mai rapid. )esuscitarea doar cu compresii toracice - poate fi efectuata, dupa cum urmeaza daca salvatorul nu poate sau nu doreste sa administreze ventilatii gura-la-gura, atunci va efectua doar compresii toracice! in acest caz, compresiile toracice trebuie efectuate continuu, cu o frecventa de +&&@minut )esuscitarea va fi oprita pentru reevaluare doar daca victima incepe sa respire normal! altfel resuscitarea nu trebuie intrerupta. )esuscitarea va fi continuata pana cand soseste un a=utor calificat care preia resuscitarea, victima incepe sa respire normal, salvatorul este epuizat fizic. )espiratiile agonice sunt prezente la apro#imativ 6&( din pacientii in stop cardio-respirator si nu trebuie confundate cu respiratia normala. Su'ort vital %e ba6a in s'atii in$uste) In cazul 21B in spatii inguste efectuata de un singur salvator este recomandata efectuarea resuscitarea peste capul victimei, iar in cazul e#istentei a doi salvatori, se recomanda pozitia-calare. Resuscitarea cu doi salvatori. ,esi resuscitarea efectuata de doi salvatori este mai putin solicitanta, totusi este important ca ambii resuscitatori sa cunoasca complet algoritmul si sa fie antrenati. %hemarea a=utorului este o prioritate! astfel, un salvator incepe singur resuscitarea, iar celalalt pleaca dupa a=utor! se recomanda ca salvatorii sa stea de o parte si de alta a victimei! (se utilizeaza un raport de 25 co 'resii la ; ventilatii ! la finalul fiecarei serii de 4& compresii, salvatorul respectiv va fi pregatit sa administreze cele doua ventilatii! pentru o mai buna coordonare, cel care face compresiile poate numara cu voce tare! ridicarea barbiei si e#tensia capului vor fi mentinute tot timpul resuscitarii! se administreaza cele doua ventilatii timp in care compresiile toracice se intrerup! acestea se reiau imediat dupa a doua ventilatie, asteptand doar ca salvatorul sa indeparteze buzele de pe fata victimei! daca salvatorii vor sa faca schimb de locuri, pentru ca de obicei, cel care face compresiile toracice oboseste, acesta trebuie sa se faca cat mai rapid cu putinta. Al$orit ul su'ortului vital %e ba6a in s'ital) .entru stopul cardiorespirator petrecut in spital, diferenta dintre 21B si 21A (suport vital avansat) nu este atat de neta, resuscitarea fiind un proces continuu, armonios. Tot personalul medical trebuie sa fie instruit in )%. astfel incat sa fie imediat recunoscut, echipele de interventie sa fie alertate printr-un numar de telefon standard, iar resuscitarea sa poata .fi initiata imediat. )esuscitarea imediata presupune folosirea ad=uvantilor pentru mentinerea deschisa a cailor aeriene si pentru ventilatie, accesul la un defibrilator intr-un timp mai mic de 4 minute. .entru pacientii internati poate e#ista o perioada de alterare hemodinamica si stop cardiorespirator neasistate.
4*

Toti pacientii cu risc inalt de stop cardio-respirator trebuie sa fie internati intr-un spatiu unde e#ista posibilitatea de monitorizare permanenta si unde resuscitarea poate incepe imediat. Secventa de actiuni se asigura securitatea salvatorului si a victimei, se evalueaza starea de constienta a pacientului! personalul medical in prezenta unui pacient in colaps sau aparent inconstient, aflat in spital, va chema intai a=utor si apoi va evalua starea de constienta a victimei. ,aca pacientul este constient i se va administra o#igen este monitorizat si i se va stabili o linie venoasa pana la sosirea liniei de garda. ,aca pacientul este inconstient se c!eama a2utor, se aseaza victima in decubit dorsal si se desc!id caile aeriene, se aplica extensia capului si ridicarea mandibulei si se indeparteaza orice corp strain sau secretii vizibile de la nivelul cavitatii bucale folosind o pensa sau aspirator, daca se suspicioneaza trauma cervicala se vor desc!ide caile aeriene folosind subluxatia anterioara a mandibulei; mentinerea deschisa a cailor aeriene si ventilatia adecvata reprezinta o prioritate in fata unei suspiciuni de leziuni spinala! daca sublu#atia mandibulei este insuficienta pentru deschiderea cailor aeriene se va recurge la o minima e#tensie a capului pentru deschiderea acestora folosind stabilizarea manuala a capului pentru mentinerea acestuia in ax cu trunc!iul (sunt necesari mai multi salvatori). :entinand caile aeriene deschise, salvatorul incearca sa stabileasca, timp de ma#im +& secunde, daca victima respira normal privind miscarile peretelui toracic anterior, ascultand zgomotele respiratorii la nivelul cailor aeriene superioare, simtind flu#ul de aer la nivelul obrazului. )espiratia anormala (gaspuri, respiratie slaba sau zgomotoasa ) reprezinta un semn de instalare al 2%) si nu va fi considerata semn de prezenta a circulatiei sangvine). .ersonalul medical va palpa pulsul carotidian simultan cu cautarea semnelor de viata nu mai mult de +& secunde. ,aca pacientul nu prezinta semne de viata sau e#ista dubii se va incepe imediat 21B, daca pacientul nu respira dar prezinta puls carotidian se va ventila cu o frecventa de +& ventilatii pe minut verificand pulsul carotidian la fiecare +& ventilatii. O persoana va incepe 21B iar celelalte vor chema echipa de resuscitare,vor pregati echipamentul si vor aduce defibrilatorul. In cazul unui singur salvator acesta va parasi pacientul pentru alertarea echipei de resuscitare. 2ecventa 21B ramane nemodificata (4& compresii toracice urmate de 3 ventilatii). .entru a evita oboseala personalului si pentru a mentine o calitate buna a compresiilor toracice cei care le efectueaza se vor schimba la 3 minute. %aile aeriene se vor mentine deschise, iar ventilatia se va efectua cu echipamentul adecvat care se afla cel mai aproape de victima ( pocKet masK, masca laringiana sau masca balon de ventilatie), intubatia traheala fiind efectuata doar de personal antrenat si cu e#perienta in domeniu. Timpul de insuflatie este de o secunda, iar
47

volumul e#pirator trebuie sa produca e#pansiune toracica normala. 2e va administra o#igen cat mai repede posibil. O data traheea intubata compresiile toracice vor fi efectuate neintrerupt ( cu e#ceptia momentelor de defibrilare) cu o frecventa de /55 'e inut iar ventilatiile vor fi administrate /5 'e inut evitandu-se hiperventilatia pacientului. In absenta echipamentului de ventilatie se va practica ventilatie gura la gura. In cazul in care salvatorul nu poate sau nu vrea sa administreze ventilatia gura la gura va efectua numai compresii toracice pana la sosirea a=utorului sau echipamentului de ventilatie. %and defibrilatorul este accesibil se aplica imediat padelele si se analizeaza ritmul. .adele autoadezive vor fi aplicate fara intreruperea compresiilor toracice. %ompresiile toracice vor fi incepute imediat dupa defibrilare. )esuscitarea se continua pana la sosirea echipei de resuscitare sau pana cand pacientul prezinta semne de viata. ,aca e#ista suficient personal se va obtine acces venos si se vor administra medicamente. In cazul unui pacient monitorizat care instaleaza stop cardio-respirator in prezenta salvatorului se va confirma stopul si se va striga dupa a=utor, se va aplica lovitura precordiala daca ritmul este socabil, iar defibrilatorul nu este imediat disponibil. 21B si defibrilarea precoce reprezinta elementele centrale ale procedurii de resuscitare care sugereaza modalitatea de raspuns a salvatorului la un stop cardiorespirator de#a$area victi%ei" eli!erarea si protectia cailor respiratorii superioare" ventilatie" ventilatie pe %asca" intu!atie" resuscitare cardio respiratorie" %asa$ cardiac e/tern.entru restabilirea functiei respiratorii si cardiace se poate aplica si for ula A.C+ ? %e reani are# A ? aer " ventilatie V dega2area cailor aeriene, !iperextensia capului, ridicarea barbiei, intubare, aspirare. . ? batai V 1 insuflare la 1. masa2e cardiace. C ? car%iac V masa2 cardiac, defibrilare. + ? %ro$uri V adrenalina i.v, intracardiac, %a%l*, glucoza !ipertona, Lilocaina, bicarbonat de calciu, gluconat de calciu.

48

INGRI>IREA PACIENTI-*R CU C*ME )efinitie %oma este o stare patologica, caracterizata prin pierderea completa sau partiala a cunostintei, motilitatii si senisbilitatii (functii de relatie), cu conservarea celor mai importante functii vegetative (respiratie, circulatie, termoreglare etc.) (:orundel' )upa , Titirca suferinta grava a creierului caracterizata prin alterarea pana la pierderea totala a functiei de relatie, cu conservarea partiala a functiilor vegetative. 1efinitie: coma este o stare patologica, caracterizata prin pierderea completa sau partiala a cunostintei, motilitatii si senisbilitatii (functii de relatie), cu conservarea celor mai importante functii vegetative (respiratie, circulatie, termoreglare etc.). ,upa profunzimea comei, se deosebesc - coma carus sau coma profunda, in care bolnavul nu reactioneaza la nici un fel de e#citant, iar refle#ele cornean, osteotendinoase si de deglutitie sunt absente! - coma medie este o forma mai usoara bolnavul raspunde la e#citanti mai puternici si prezinta uneori delir si stare de agitatie! - obnubilarea este forma cea mai usoara de tulburare a cunostintei! bolnavul este dezorientat si somnolent, e#ecuta vag unele ordine si raspunde la intrebari, desi cu dificultate. .osibilitatea protezarii cardio-respiratorii, cu mentinerea functiilor, insotita de moartea cerebrala, permit descrierea stadiului de coma depasita. %ircumstantele in care s-a produs coma (traumatisme, insolatie, ingestie de alcool sau diferite substante, debutul brusc sau progresiv C*ME NEUR*-*GICE In comele neurologice se pot intalni urmatoarele forme clinice a) %ome insotite de !emiplegie: hemoragia, tromboza si embolia cerebrala. 0emoragia cerebrala se caracterizeaza prin debut brutal, coma profunda, hipertensiune arteriala, hipertermie, respiratie stertoroasa, lichid cefalorahidian hemoragie. Tromboza prezinta un debut mai putin brutal, apare de obicei la varstnici este precedata de prodroame! lichidul cefalorahidian este nemodificat. /mbolia are un debut brusc si apare la tineri sau adulti cu stenoza mitrala, fibrilatie atriala, infarct miocardic. b) %ome cu sindrom meningian: apare fie intr-o hemoragie meningiana (lichid cefalorahidian hemoragie), fie la un bolnav cu meningita acuta. c) %oma prin !ipertensiune intracraniana se intalneste in tumori sau abcese intracerebrale si in encefalopatia hipertensiva (coma cu crize convulsive si hipertensiune arteriala).

49

d) %oma postepileptica, caracterizata prin incontinenta de urina, semne de muscare a limbii, convulsii tonico-clonice etc. e) %oma prin traumatism cranian, caracterizata prin hemoragie sau pierderea lichidului cefalorahidian prin nas sau urechi. /ste indispensabila precizarea daca coma a fost datorita traumatismului sau daca coma a determinat caderea bolnavului si traumatismul. C*ME INFECTI*ASE Orice boala infectioasa poate a=unge la coma, desi astazi, datorita antibioticelor, aceasta situatie este mult mai rara. %oma este precedata de starea infectioasa respectiva (septicemii, pneumonii etc.). C*ME META.*-ICE a) %oma uremica apare in cursul nefropatiilor acute sau cronice si se caracterizeaza prin mirosul amoniacal-urinos al aerului e#pirat, tegumente palidegalbui, respiratie %he>ne-2toDes, cresterea ureei in sange, anemie, albuminurie. b) %oma !epatica apare fie in cursul unei ciroze, fie in cursul unei hepatite virale, de obicei precedata de o hemoragie sau punctie ascitica. 2e insoteste de icter, ascita, respia-tie fetida, uneori manifestari hemoragice. c) %oma diabetica: piele uscata, miros de acetona, respiratie <ussmaul, hiperglicemie, glicozurie, cetonurie, antecedente sau semne clinice de diabet. d) %oma !ipoglicemica apare de obicei ca urmare a supradozarii de insulina. /ste mai putin profunda, progresiva, precedata de transpiratii abundente si tremuraturi, insotita de convulsii, piele umeda si calda. ,iagnosticul se bazeaza pe hipoglicemie si cedarea fenomenelor dupa administrarea de solutie glucozata. C*ME T*@ICE a) %oma alcoolica: facies vultuos, congestionat, hipotensiune arteriala si hipotermie, miros de alcool, alcoolemie crescuta. b) %oma barbiturica este datorita ingestiei de barbiturice in scopul sinuciderii. /ste profunda, calma, cu hipotensiune arteriala si hipotermie, refle#e osteotendinoase abolite, prezenta barbituricelor in urina si in lichidul de spalatura gastrica. c) %oma prin opiacee apare la to#icomani. .upilele sunt punctiforme, cu hipotonie musculara accentuata, faciesul palid si arefle#ie osteotendinoasa. d) %oma atropinica se insoteste de midriaza, uscaciune a buzelor, tahicardie si hipotensiune arteriala. e) %oma oxicarbonoasa se insoteste de convulsii, faciesul este rozat, tensiunea arteriala coborata si temperatura crescuta.
4'

Interventiile asistentei medicale - trebuie sa noteze pulsul, temperatura, tensiunea arteriala, volumul urinelor, sa supravegheze respiratia, sa previna obstructia respiratorie prin secretii si varsaturi, sa aseze capul in pozitia cea mai potrivita etc. - o atentie deosebita va trebui sa se acorde prevenirii racelii( deoarece comatosii se dezvelesc inconstient) , verificarii buiotelor (deoarece bolnavul, fiind insensibil, nu simte arsurile), prevenirii escarelor prin schimbari periodice de pozitie (decubit lateral si ventral), masa=ul punctelor de contact, igienei locale, care trebuie sa fie riguroasa. $etezirea pliurilor de la len=erie sau imbracamintea si igiena bucala, cu inlaturarea mucozitatilor pentru prevenirea obstructiei respiratorii, sunt alte masuri importante. -o atentie deosebita trebuie acordata toaletei si schimbarii repetate a bolnavului, deoarece acesta se uda frecvent, datorita tulburarilor sfincteriene. Trebuie combatute retentia urinara si constipatia. - de asemenea, comatosilor, in general, nu trebuie sa li se dea de baut, din cauza tulburarilor de deglutitie, care pot antrena pneumonie de deglutitie. - permeabilitatea cailor respiratorii este esentiala. .entru permebilizarea caii respiratorii se va folosi curatirea gurii si a faringelui cu un tampon de vata imbibat in apa alcalina si, dupa caz, aspiratia prin sonda nazala, bronhoaspiratia, intubatia, traheotomia si, in sfarsit, o#igenoterapia. -foarte importanta este hidratarea bolnavilor, care se face pe cale parenterala, prin perfuzii intravenoase si mai rar subcutanat cu solutii izotonice clorurate sau glucozate. Aportul caloric se asigura fie prin sonda digestiva (risc de varsaturi), fie prin alimentatia pe cale parenterala. - dupa caz, se mai urmaresc oprirea hemoragiei prin hemostatice si perfuzii de sange! prevenirea complicatiilor septice, prin antibiotice! tratamentul insuficientei respiratorii acute! prevenirea colapsului! spalaturi gastrice in cazul into#icatiilor recente etc. MASURI +E URGENTA IN CAZ +E ARSURI TERMICE Arsurile ter ice sunt leziuni produse de agresiunea caldurii ( flacara, fluide fierbinti 9 apa, smoala, gaze sau aburi supraincalziti, metale topite, corpuri incandescente). Manifestarile arsurii ter ice 7eziune locala " cuprinde suprafata arsa si toate tesuturile subiacente afectate de caldura in intensitate diferita, spre profunzime. Feziunea este tridimensionala " gravitatea ei depinde de intindere si profunzime. Tulburari generale " sca%erea %ebitului car%iac " in primele 7 ore pana la 8&( " prin pierderea de lichide si substante proteice la nivelul suprafetei arse, %is'nee " leziuni ale mucoasei
6&

respiratorii " prin inhalarea vaporilor fierbinti, tulburari (e'atice1 renale1 $astrointestinale (varsaturi " pot accentua dezechilibru hidroelectrolitic), (i'ovole ie pana la anurie, tulburari nervoase " agitatie, neliniste, somnolenta, apatie. Aprecierea arsurii prin deter%inarea suprafetei 2uprafata arsurii se e#prima procentual in raport cu suprafata corpului considerata +&&(. 2e foloseste ca procedeu de calcul re#ula lui <=>Arsuri usoare V sub +*( (necesita spitalizare copiii, batranii, gravidele) sau arsuri de la nivelul capului, gat, picioare, regiune genitala. Arsuri intre +*-4&( V sunt #eneratoare de soc, necesita internarea. Arsuri critice intre 4&-6&( - au prognostic rezervat. Arsuri cu risc letal peste 6&-*&(. Re#ula lui <=>- Ca'ul si $atul AB) Fiecare e bru su'erior AB C AB D /EB) Fiecare e bru inferior AB C AB C AB C AB F 2GB) Trunc(i anterior ABCAB F /EB) Trunc(i 'osterior ABCAB F /EB) Re$iunea $enitala /B) Total AAB C/B F /55B Aprecierea arsurii prin deter%inarea profunzi%ii Arsuri de Gra%ul I " congestie puternica, apoi eritem dureros, pigmentare trecatoare, edem, usturime, +TA, !ipertermie . 1indecare in 3-4 zile fara sechele, prin descuamarea pielii. /#punerea prelungita la soare este cauza cea mai frecventa si este insotita si de cefalee, varsaturi, stare de rau general pana la lipotimie si colaps (insolatie). Arsuri de Gra%ul II " flictena alba, cu continut serocitrin, limpede, transparent, eritem accentuat, edem. Feziunea se vindeca fara cicatrice. .oate persista o hiperpigmentare tegumentara. Arsuri de Gra%ul III " flictena rosie cu continut sanguinolent, tulbure sau escara intradermica. ,aca grosimea stratului necrozat este mai mica decat grosimea dermului viu, e#sudatul cliveaza tesutul mort de cel viu formand flictena, iar daca grosimea este mai mare apare escara dermica alba sau in mozaic, alternand cu zone hemoragice. Escara %e $ra%ul III este elastica1 (i%ratata !lucioasa"1 (i'oeste6ica) 1indecarea se face cu sechele cicatriciale " in conditii de tratament corespunzator " sau se transforma in escara gradul I$. Arsuri de Gra%ul IV ? este escara dermica totala, uscata, rigida, retractata, casanta. /pidermul si dermul distruse in totalitate e#clud posibilitatea vindecarii spontane " este necesara $refa) %uloarea escarei variaza de la alb la negru in raport cu gradul de temperatura ( caramelizare, carbonizare, calcinare). /volutia este de cateva luni. ,upa +&-36 ore apar tulburari circulatorii manifestate prin
6+

plas%ora#ii" e%oconcentratie, tulburari renale somnolenta(.oli#urie" anurie), tulburari nervoase (a#itatie" apatie" )

Evolutia arsurii ter%ice Aria le6ionala !sectorul al III-lea" V este volumul de tesuturi incluse obligatoriu in arsura care nu sunt devitalizate, dar au potential evolutiv, cu remanieri tisulare si cu cicatrizari si afectari vasculare 9 la distante variabile de leziunea vizibila. .recocitatea si calitatea tratamentului decid evolutia arsurilor termice. /volutia unui bolnav cu arsuri este ondulanta. Arsura evolueaza in functie de criterii practice evolutive sau terapeutice, ma=ore si imediate, in 6 stadii. Sta%iul I " primele 4 zile " perioada socului " comple# lezional de reactii la agresiune caracterizat prin e%e 1 (i'ovole ie $rava1 ane ie1 (i'o7ie intensa1 oli$oanurie sau anurie1 catabolis profund in conditii de ano#ie. 2e aplica tratament de reechilibrare pana la restabilirea diurezei, revenirea starii de constienta, constante sanguine aproape de limitele normale. Sta%iul II ? 4-3+ zile " evolutia difera dupa gradul arsurii. Sta%iul III " 3 luni " cresc sansele de vindecare, se pot aplica $refe. Sta%iul IV " de soc cronic postcombustional " un sindrom clinic si biologic de gravitate e#ceptionala. In%icele 'ro$nostic !IP") In functie de marimea suprafetei tegumentare si de profunzimea leziunii se poate calcula prognosticul vital V indicele pro#nostic 3&( arsuri gradul II E 3& # 3 E 6& I.! 3&( arsuri de gradul II E 3& # 4 E 7& I.! 3&( arsuri de gradul I1 E 3& # 6 E 9& I..

63

Masuri de pri% a$utor in arsuri ter%ice# - ,ega=area rapida a victimei din focar. Bolnavul cuprins de flacara va fi invelit imediat in patura, plapuma, haina. $u se dezbraca victima. 2e inveleste in cearsaf curat fara a indeparta resturile de haine sau tegumentele arse. - 2e calmeaza durerea prin administrare de antalgice obisnuite sau morfina, 0ialgin V administrate pe cale intravenoasa " nu 'e cale subcutanata8 - 2e face toaleta locala a plagilor prin spalare cu rivanol, cloramina, solutie slaba de bromocet V numai daca transportul dureaza mai mult de * ore. - 2e asigura transport supravegheat, cat mai rapid, la spital. ,aca pulsul este slabit se recomanda pozitia Trendelenburg sau ridicarea picioarelor pe timpul transportului. - 2e instaleaza o perfuzie cu ser glucozat *( sau ser fiziologic. ,aca nu se poate instala perfuzie se administreaza apa sarata cu ceai. - 2e administreaza o#igen. - 2e supravegheaza functiile vitale V TA maxima nu trebuie sa scada sub () mm+g. - 2e calmeaza senzatia de sete prin umezirea gurii " administrare de lichide pe cale orala provoaca varsaturi. *bservatii8 $u se sparg flictenele. $u se aplica unguente sau pulberi in plaga. $u se folosesc antiseptice. Arsurile pot fi prote=ate si cu prosop curat sau pansament. /ste obligatorie aplicarea perfuziei pentru e evita accentuarea dezechilibrelor datorate deshidratarii si pierderilor de electroliti. In$ri&irea unui bolnav cu arsuri se va con%uce %u'a $ra%ul arsurii1 su'rafata afectata1 varsta1 stare $enerala a or$anis ului si a siste ului nervos) ;" MASURI +E URGENTA IN CAZ +E ARSURI C,IMICE Arsurile c(i ice sunt leziuni produse de agresiunea unor substante chimice (acizi 9 +*S3;, +A3-, soda caustica, baze, gaze de lupta, medicamente ). Masuri de pri% a$utor in arsuri c i%ice: - primul a=utor consta in limitarea contactului substantei chimice cu tesuturile si diminuarea concentratiei substantei. In acest scop se indeparteaza rapid hainele imbibate in substanta nociva. 2e spala suprafata afectata cu =et de apa la 3639&% timp de 3&-4& minute, e#ceptie face arsura cu varul nestins, in care nu se toarna niciodata apa, deoarece varul se activeaza in prezenta apei. In acest caz se tamponeaza doar cu un tampon uscat si abia dupa ce varul a fost indepartat se poate spala cu apa. Arsurile chimice cu o#id de calciu se sterg inainte de spalare cu comprese cu alcool. +e retinut8 $u este indicat sa se incerce neutralizarea substantei chimice deoarece in urma reactiei de neutralizare se elimina o mare cantitate de caldura care poate agrava leziunile. Abia dupa spalarea cu apa se poate eventual incerca aplicarea antidotului apa !icar!onatata in cazul arsurilor cu acizi sau otet in cazul arsurilor cu baze.
64

2" MASURI +E URGENTA IN CAZ +E ARSURI E-ECTRICE Arsura electrica este o leziune care se produce sub actiunea flamei, arcului voltaic. Arsuri electrice sunt provocate de curentul electric si pot parea minore. Afectarea este prezenta pe suprafata pielii, putandu-se e#tinde in adancime, in interiorul tesuturilor pielii. Arsura electrica " apare la locul de contact, este putin dureroasa, are forma rotunda sau ovalara, bine delimitata. Pla$a este 'rofun%a1 a%anca1 atona si se cicatri6ea6a $reu1 rareori (e ora$ica) ,aca o unda puternica de curent electric trece prin corp, in interiorul organismului este afectat ritmul cardiac sau se intrerupe activitatea cardiaca. 5neori zdruncinarea asociata cu arsura electrica poate provoca o aruncare sau o cadere, rezultand fracturi sau alte afectiuni asociate. In cazul in care persoana suferinda are dureri mari, este confuza si prezinta dificultati de respiratie trebuie mers de urgenta la medic. Masuri %e 'ri a&utor# - nu se atinge nimic, deoarece persoana poate fi inca in contact cu sursa electrica. Atingand persoana afectata salvatorul se poate electrocuta. ,aca este posibil se intrerup toate sursele de curent electric sau se indeparteaza sursa de curent de persoana afectata folosind un obiect slab conducator de electricitate, realizat din carton, plastic sau lemn. 2e verifica semnele vitale, daca sunt absente trebuie facuta resuscitarea cardiorespiratorie. .entru a preveni socul operator intinde persoana cu capul mai =os decat bustul si cu picioarele ridicate. 2e acopera zonele afectate de arsura cu comprese sterile sau cu o haina curata. $u se folosesc prosoape sau paturi deoarece firele cazute pot infecta arsurile. - transport ur#ent la spital. - supravegherea functiilor vitale si vegetative, starea de constienta. 4" MASURI +E URGENTA IN CAZ +E ARSURI PRIN RA+IATII Arsura 'rin ira%iatie se produce sub actiunea radiatiilor solare, ultraviolete, raze #. INS*-ATIA este o reactie puternica a organismului la actiunea razelor solare infrarosii. )adiatiile solare strabat pielea si oasele capului, a=ung la nivelul piei mater unde ridica temperatura la 6&&%, in timp ce temperatura corpului ramane la valori normale. Cau6ele insolatiei sunt actiunea radiatiilor solare infrarosii, profesii predispuse insolatiei constructori" a#ricultori" #eolo#i" topo#rafi" pla$a prelun#itaManifestarile insolatiei in functie %e for a clinica

66

In for%a usoara V cefalee, =ena respiratorie, acufene, astenie, midriaza, lichid cefalorahidian clar, temperatura corpului in limite normale. In for%a #rava V debut brusc, cefalee intensa, facies palid, tegumente uscate, dureri precordiale, pierderea cunostintei, semne de iritatie meningiana (greata, varsaturi, mioza, fotofobie, convulsii), lichid cefalorahidian tulbure, temperatura corpului normala sau foarte putin ridicata. Masuri %e ur$enta - scoaterea victimei din mediu. - asezarea intr-o incinta racoroasa, bine aerisita. - comprese reci sau punga cu gheata pe cap. - lichide reci in cantitate mare. - administrare de medicatie e#citanta a sistemului nervos central (cafeina). - punctie lombara in forma comatoasa cu accident meningoencefalic de hipertensiune intracraniana. - ur arile insolatiei pot fi hipersensibilitate, cefalee intensa persistenta cateva luni de zile, recidive in forme grave. S*CU- CA-*RIC !TERMIC" este o reactia a organismului la actiunea caldurii, respectiv a temperaturii ridicate a mediului ambiant din incaperi supraaglomerate si neaerisite. Temperatura mediului actioneaza asupra procesului termic reglator al organismului. Manifestarile socului ter ic in functie %e for a clinica 7or%a usoara V cefalee, tahipnee, astenie pronuntata, ameteli, tahicardie, dureri in epigastru si toracele posterior, temperatura corpului 4' &-6+&%. 7or%a #rava V temperatura corpului 6& &-6+&%, vedere in ceata, cianoza, pierderea partiala sau totala a cunostintei, tahicardie cu puls foarte slab batut, convulsii, lichid cefalorahidian tulbure. Masuri %e ur$enta scoaterea victimei din mediu, asezarea intr-o incinta racoroasa, bine ventilata, dusuri cu bai caldute " apa racindu-se treptat, administrare de tonice cardiace. *bservatii8 $u lasa urmariW S*CUa" +efinitie 2ocul V tulburare functionala a intregului organism ca urmare a unui agent agresiv in urma caruia se instaleaza ano#ia tesuturilor, acumularea produsilor de catabolism in organism. ,in punct de vedere medical, asa-numita Jstare de socJ reprezinta un sindrom caracterizat de insuficienta circulatorie periferica, !ipotensiune, acidoza si oligurie, mai mult sau mai putin pregnante. /senta socului rezida in perfuzia tisulara inadecvata, consecutiva unui flu# sanguin insuficient. ,iminuarea flu#ului sanguin poate fi determinata de hipovolemie
6*

(socul hipovolemic, socul hemoragic), vasodilatatie brusca si generalizata (socul vascular sau de mica rezistenta), diminuarea functiei de pompa a inimii (socul cardiac sau cardiogen), diminuarea debitului cardiac prin obstructia vaselor mari ale circulatiei sistemice sau pulmonare (socul obstructiv). Socul este un sindrom clinic cu etiologie variata, caracterizat printr o insuficienta circulatorie acuta, avand ca expresie clinica prabusirea tensiunii arteriale.( %. Horundel" b" Clasificarea etiolo$ica ,upa %. Borundel - socul !ipovolemic, consecinta a pierderii de sange, plasma sau lichide din organism si apare in pancreatite, ocluzii, diarei grave, coma diabetica, insuficienta suprarenala acuta, arsuri mari, deshidratari, hemoragii e#terne sau interne, procese anafilactice! - socul septic(toxico septic", care apare in diferite infectii cu poarta de intrare urinara, genitala, digestiva, biliara, pulmonara, meningiana, in cadrul carora se deosebesc o forma grava si frecventa - socul septic, endotoxic, gramnegativ, care debuteaza brusc, cu frison, hiper-termie, hiperpnee, an#ietate, hipotensiune, oligurie, e#tremitati reci, confuzie, obnubilare, moarte! este provocat de mediatorii chimici eliberati de bacilii gramnegativi, vii sau morti evolutia socului continua chiar dupa sterilizarea infectiei, iar mecanismul patoge-nic consta in scaderea debitului cardiac si cresterea rezistentei periferice! a doua forma este socul septic grampozitiv, mai rar si mai putin grav, provocat de scaderea rezistentei periferice, fara e#tremitati reci si cu diureza pastrata! - socul !ipoxic, produs de afectiuni pulmonare care produc hipo#emie! - socul neurogen, care apare in traumatisme craniene, anestezii - embolia gazoasa, into#icatii cu barbiturice sau neuroleptice! - socul cardiogen, produs de infarctul miocardic, aritmii cu ritm rapid, tamponada cardiaca, embolie pulmonara masiva, anevrism disecant. )upa ,- Titirca& ?r#enta %edico c irur#icale' socul !ipovolemic socul toxico septic socul neurogen socul cardiogen socul anafilactic Manifestari de dependenta 2e descriu obisnuit 4 stadii - in stadiul compensat, de obicei reversibil, bolnavul este vioi, uneori agitat si an#ios, pulsul rapid, T.A. normala, chiar crescuta! atrag atentia paloarea, transpiratiile, polipneea, tegumentele palide si reci, cianoza unghiala, oliguria,
67

mioza! - adeseori evolueaza spre stadiul de soc decompensat, de obicei ireversibil, cand bolnavul este apatic, obnubilat, dar constient! tegumentele sunt palide cianotice, umede si reci! pulsul este rapid, de obicei peste +6&, mic, filiform, uneori imperceptibil! tensiunea arteriala este scazuta sub 9& mm0g, venele superificiale colabate, fiind dificila punctionarea lor! respiratia este frecventa si superficiala, pupilele dilatate! anuria este obisnuita! - in ultima faza, ireversibila, bolnavul intra in coma, tegumentele sunt cianotice, pamantii, marmorate, pulsul rar si slab, tensiunea &, venele periferice destinse, pupilele prezinta midriaza fi#a. Interventii# 1ri%ul a$utor" in afara spitalului Asistenta medicala: - trebuie sa calmeze bolnavul, sa combata durerea cu analgetice, sa-+ aseze in pozitie decliva, sa faca o hemostaza provizorie imediata in caz de hemoragie, sa acopere bolnavul, dar sa nu uzeze de mi=loace de incalzire energica (pentru a nu mari vasodilatatia periferica), sa controleze tensiunea arteriala si sa anunte 2alvarea sau pe cel mai apropia medic. In spital - transporta bolnavul la serviciul de terapie intensiva, dezbracandu-+ cu gri=a - bolnavul va fi asezat inpezitie decliva(pe spate, cu capul mai =os decat picioarele)numai pentru o perioada limitata de timp si daca e#ista certitudinea ca nu prezinta si un traumatism cranian. Temperatura trebuie sa fie constanta si mediul linistit. - se monitorizeaza pulsul, diureza orara, T.A. si a presiunea venoasa centrala. - se va trata corect afectiunea cauzala! - se creeaza cai de acces la +-3 vene " pentru recoltarea sangelui pentru grup sanguin, alcoolemie, pentru perfuzie - dupa caz, in masa= cardiac e#tern, insotit de respiratie artificiala Jgura-la-guraJ, ventilatie asistata, administrare de O 3, compensarea acidozei prin bicarbonat de sodiu izo- sau hipertonic sau T0A: +&& - +*& ml, in=ectare rapida i.v. .entru combaterea hipovolemiei se foloseste, dupa caz, ,e#tran 8& in solutie de $a%l, + &&& - + *&& ml, solutie )inger-lactat, gelatina, sange, plasma sau albumina. -lucoza * - +&( si serul fiziologic au efect redus. - administrarea medicatiei recomandate de medic.( :edicatia vasoactiva se administreaza cu prudenta in stadiul adrenergic se perfu-zeaza izopropilnoradrenalina (Isoproterenol, Isuprel), &,6 mg in 4*& ml glucoza *(, in stadiul de vasodilatatie se administreaza mai putin perfuzii cu :etaraminol (fiole de +& mg) sau $orartrinal (fiole de 3 si 6 mg), in glucoza *( (*&& ml) si mai mult perfuzie cu substante adrenolitice (alfablocante) - ,ibenamina, ,ibenzilina, )egitina, 0>dergine. In rezumat, in orice fel de soc (cu e#ceptia celui anafilactic), pana la precizarea etiologiei se face un tratament de asteptare O 3 (pentru diminuarea hipo#iei), perfuzie cu 3*& ml. ,e#tran (combaterea hipovolemiei), perfuzie lenta
68

cu ser bicarbonat sau T0A: (corectarea acidozei) si perfuzie foarte lenta, sub control /%- de Isuprel, &,6 mg in 4*& ml glucoza *( (cresterea debitului). 2e mai incearca corticoterapia masiva (emisuccinat de hidrocortizon) si heparina. ,upa tipul de soc! - in socul hipovolemic, important este o#igenul si refacerea volemiei (,e#tran, solutie )inger - lactat, sange)! uneori, corticoizi in doze mari si niciodata vasopresoare! - in socul anafilactic - corticoterapie masiva i.v., antihistaminice, corectarea hipovolemiei! - in socul septic, se administreaza antibiotice masive, cozicoterapie, se corecteaza hipovolemia (,e#tran, se da heparina, O 3, eventual se fac perfuzii cu Isuprel si, mai tarziu, se administreaza ,ibenzilina sau 0>dergine). - in socul cardiogen, alaturi de opiacee, o#igen, heparina si pozitia clinostatica cu e#tremitatile inferioare usor ridicate, se combate bradicardia cu Atropina + mg, i.v., si hipovolemia cu ,e#tran sau ser glucozat *(, 4&& ml. 2e administreaza perfuzii cu $orartrinal 9-+3 ml, &,3(, in + &&& ml ser glucozat *( (3& - 4& picaturi@min.), cu Isuprel sau ,opamina si, daca raspunsul este negativ, cu ,ibenzilina, )egitina, cortizon. Acidoza se combate cu T0A:.
(1) S*C CAR+I*GEN Socul cardio#en este sindromul clinico-biologic comple# determinat de X performantei cardiace care se manifesta prin reducerea critica a flu#ului sanguin efectiv sub nivelul care asigura aportul de substante esentiale pentru sustinerea organelor vitale.

(auzele socului cardio#en sunt infarctul miocardic acut cu distrugerea a peste 4&( din masa miocardului 12, defecte mecanice cardiace acute neletale in mod direct, ruptura de sept interventricular, ruptura muschilor pilieri, distructii valvulare masive, brusc instalate, tromboze intracardiace voluminoase, disectie acuta a aortei, embolie pulmonara masiva, aritmii grave, persistente. Atitudinea in a%!ulatoriu 2e asigura pozitia decubit dorsal, cu e#tremitatea cefalica usor decliv, cu membrele inferioare ridicate la +*S, pozitie sezand cand socul cardiogen se asociaza cu insuficienta ventriculara stanga acuta. 2e practica un abord venos sigur si se instituie perfuzie cu solutie glucoza *(, cardiotonic nedigitalic, amino-simpaticomimetic (catecolamine), dopamina perfuzabila in dilutie 3 fiole de *& mg in *&& ml. solutie glucozata *(, *-+& Yg@Dg@minut (4* picaturi@minut)! digitalicele sunt indicate doar in socul cardiogen la bolnavi cu infarct miocardic acut si fibrilatie atriala sau edem pulmonar acut! se administreaza medicatie vasodilatatoare - nitroglicerina in perfuzie 7-9 picaturi@minut daca TA2 I 9& mm0g, nitroglicerina creste debitul cardiac prin scaderea congestiei pulmonare, tonusului venos si a consumului de O3 miocardic.

69

Transport cu salvare cu mi=loace antisoc, sursa de O3 si insotitor instruit trebuie asigurat in regim de urgenta pentru a asigura in timp cat mai scurt internarea intr-o sectie de terapie intensiva coronariana.
(2) S*C ,IP*V*-EMIC 2ocul hipovolemic este reprezentat de insuficienta circulatorie acuta consecutiva unei diminuari rapide a volumului sangvin circulant. Orice forma de soc include tulburari hemodinamice si metabolice. Astfel, e#ista doua tipuri de hipovolemii ipovole%ii a!solute prin pierderi e#travasculare de sange sau plasma ori lichid electrolitic. In aceste conditii scade atat volemia totala cat si volumul circulant! ipovole%ii relative sunt datorate sechestrarii sangelui in anumite teritorii vasculare. .rin aceste sechestrari scade volumul circulant, iar volemia este nemodificata.

Etiolo#ie: -hemoragie importanta (hemoragie digestiva provocata de un ulcer al stomacului, de e#emplu) sau - deshidratare (diaree acuta a sugarului, (varsaturi, arsura grava, poliurie), Socul ipovole%ic se manifesta prin sete, agitatie, paloare a e#tremitatilor, colaps (scadere importanta a presiunii arteriale) si tahicardie) Manifestari: hipotensiune, puls rapid, piele palida si rece, hiperventilatie, sete intensa, an#ietate si obnubilare. O!iective: mentinerea tensiune arteriala medie (TA:) . Interventii: -s'itali6are %e ur$enta cu aplicarea unei perfuzii venoase si aprovizionari adecvate cu o#igen si alti nutrienti a organelor vitale pentru a compensa pierderile lichidiene si a restabili o presiune arteriala eficace. ;olosirea solutiilor coloidale, cum ar fi albumina sau solutiile de amidon, a fost descrisa ca o metoda mai rapida si mai eficienta de refacere a volumului. Administrarea de solutii saline hipertone in socul hipovolemic este utila in resuscitarea arsilor. In socul hemoragic, refacerea capacitatii de transport a o#igenului se realizeaza prin transfuzia de masa eritrocitara! scopul este de a mentine o concentratie de 0b - +& g@dl. %resterea marcata a presiunii in microvasele pulmonare este cel mai important determinant al transsudarii lichidelor in interstitiul pulmonar. 5n indicator bun al unei resuscitari reusite in orice forma de soc, inclusiv hipovolemic il constituie reducerea nivelului seric de lactate. Acidoza lactica deprimant contractilitatea miocardului, scade tonusul vascular si scade raspunsul la catecolamine si poate determina coma.

6'

S*C ,EM*RAGIC /ste caracterizat de o pierdere masiva de sange sau plasma pricinuita de ruperea vaselor sangvine. .oate aparea dupa arsuri cutanate intense (ce afecteaza o mare parte a corpului) sau profunde (ce distrug mai multe straturi de piele), cand se produc traumatisme importante sau dupa interventii chirurgicale comple#e, efectuate unor pacienti cu hemofilie, trombocitopenie, ciroza hepatica.
(3)

1revenirea socului e%ora#ic se face prin aplicarea de perfuzii cu ,e#tran, clorura sodica, glucoza *( sau +&(. 2e poate perfuza de la inceput solutie macromoleculara. %and volemia este mare se indica daca este posibil ridicarea picioarelor la verticala sau in unghi de 4&-6& &, fapt ce obtine un volum de +&&& ml sange. 2e monitorizeaza pulsul si TA. Fa unitatea sanitara se continua perfuzia si se administreaza totodata intercalata sange proaspat sau preparate de plasma. 2e asigura incalzirea victimei prin incalzire progresiva cu termofoare (sticle cu apa calda) aplicate la nivelul e#tremitatilor si hidratare cu bauturi calde. O/i#enoterapie V daca este posibil.
(4) S*C SEPTIC In urma patrunderii bruste in torentul circulator de bacterii si@ sau to#inele acestora, in cantitati mari, se instaleaza insuficienta vasculara acuta, cunoscuta sub mai multe denumiri soc !acterian" soc infectios sau soc septic. /ste mai frecvent intalnit la copii, la bolnavii inaintati in varsta, la persoanele cu imunitate scazuta (persoanele care au globulele albe scazute 2I,A, pacientii cu cancer care primesc tratament chimioterapic - precum si persoanele cu boli cronice - diabet zaharat, ciroza, etc. 2ocul septic poate fi datorat urmatoarelor situatii avort septic" #an#rena #azoasa" peritonita" septice%ii" infectii urinare #rave- In ordinea frecventei, speciile bacteriene incriminate sunt / coli, Aerobacter-<lebsiella, .roteus, .seudomonas, 2almonella. :anifestari de dependenta febra ridicata (-G ;)", frisoane, transpiratii, tegumente reci, palide, uneori icterice, ta!icardie cu puls filiform(1)) 1*) pulsatii'minut", !ipotensiune (maxima sub () mm +g", saturatia de oxigen scazuta, pe &>C apare ritm neregulat, datorita aportului insuficient de sange la nivelul inimii, tulburari neuropsi!ice, varsaturi, diaree, oligoanurie. /#amenele de laborator identifica leucocitoza sau leucopenie, trombocitopenie, exces de acid lactic, !emoculturi pozitive. /ste esential ca diagnosticul de soc septic sa fie stabilit cat mai precoce pentru a e#ista sanse ca terapia sa fie eficienta.

Se descriu o!isnuit 4 stadii- Stadiul de e/citatie (soc compensat), de obicei reversibil care dureaza de la cateva minute la cateva ore, bolnavul este vioi, uneori agitat si an#ios, puls usor accelerat, T.A. normala sau usor crescuta, respiratie normala sau usoara polipnee! atrag atentia paloarea, transpiratiile, tegumentele palide si reci, cianoza

*&

unghiala, diureza tinde spre oligurie, pupila este micsorata prin contractie, instalandu-se mioza. - Stadiul de in i!itie (soc decompensat), de obicei greu reversibil bolnavul este apatic, obnubilat, dar constient! tegumentele sunt palide " cianotice (galben-pamantii), umede si reci, e#tremitati cianotice! vene superficiale colabate, greu de punctionat! puls tahicardic, peste +6&batai@minut, filiform! tensiunea arteriala este scazuta sub 9& mm0g, tahipnee superficiala, pupilele dilatate midriaza! diureza tinde spre anurie. - Stadiul de ireversi!ilitate# apar leziuni ale celulei nervoase, bolnavul intra in coma, tegumentele sunt cianotice, pamantii, marmorate, TA sub *& mm 0g, tinzand spre & mm0g, puls filiform, bradicardic, pupilele prezinta midriaza fi#a. Bolnavii cu infectii generalizate (septicemii) trebuie internati in serviciile de terapie intensiva si reanimare, functie de etiologie. Pri ul a&utor consta in pozitionarea bolnavului in pozitie Trendelenburg, favorizand astfel intoarcerea venoasa la inima! intoarcerea capului in lateral, pentru a preveni aspiratia eventualei vome! o#igenoterapie pentru a preveni suferinta cerebrala sau chiar intubatia oro-traheala si instituirea ventilatiei mecanice, in caz de insuficienta pulmonara! administrare intravenoasa de fluide in cantitate mare si in ritm alert plasma, sange, solutii electrolitice, ,e#tran 6&. Trata ent e%ica entos antibioterapia trebuie sa fie masiva si tintita, efectuarea culturilor (hemocultura, urocultura, culturi ale diferitelor secretii sau colectii) si antibiogramei fiind de real folos. .ana la obtinerea antibiogramei, asocierile de antibiotice trebuie sa acopere atat spectrul gram-pozitiv, cat si pe cel gram-negativ. Abcesele trebuie drenate chirurgical. /ventualele catetere (care ar putea reprezenta sursa de infectie) trebuie indepartate, manevrate si utilizate corect - cateterele venoase centrale pot ramane in sediu 3&, ma#im 4& de zile! in momentul indepartarii lor varful cateterului se trimite la laborator in vederea efectuarii e#amenului cultural). /#tirparea tesuturilor necrozate " in cazul segmentelor afectate de gangrena gazoasa. .rognosticul depinde de stadiul socului, dar, in ciuda tuturor masurilor mai sus mentionate, apro#imativ 3*( dintre persoane decedeaza.
(5) S*C ANAFI-ACTIC ? ANAFI-A@IA Socul anafilactic, numit si anafila7ie, este cel mai sever si mai inspaimantator raspuns alergic. Anafila#ia este un raspuns al anticorpilor imunoglobulinici la un numar mare de aler$eni) )aspunsul este brusc, aparand in secunde sau minute de la contactul cu un alergen. )eactia anafilactica este sistemica, nu se limiteaza la locul iritatiei.

Se nele si si 'to ele socului anafilactic# 2imptomul caracteristic constrictia cailor res'iratorii, inclusiv edem glotic, ceea ce duce la o respiratie dificila, soc asociat cu o scadere severa a tensiunii
*+

sangvine, puls rapid, urticarie si dungi sub piele (angioedem), greata, varsaturi sau diaree, ameteli, , vorbire incoerenta sau an#ietate e#trema, umflarea buzelor si a limbii, incalzirea brusca a pielii si pruritul intens, slabiciune, paloare, confuzie mentala si inconstienta. Cau6ele %eclansarii socului anafilactic# - aproape orice alergen poate produce aceasta reactie. Anafila#ia survine mai frecvent dupa intepaturile anumitor insecte sau dupa in=ectarea intravenoasa a numitor medicamente. Anumite alimente, cum ar fi arahidele, nucile si scoicile, pot declansa, de asemenea, reactii fatale. .olenurile determina rareori raspuns anafilactic. 5nii oameni au reactii anafilactice carora nu li se poate depista cauza. Trata entul socului anafilactic Tratamentul standard pentru anafila#ie este in=ectarea de adrenalina !e'inefrina" intr-un timp cat mai scurt. Aceasta deschide caile aeriene si amelioreaza circulatia sangvina. )esuscitarea cardio-pulmonara si traheotomia de urgenta trebuie realizate uneori ca metode de salvare a vietii. MASURI +E URGENTA IN CAZ +E INT*@ICATII ACUTE .atrunderea in organismul uman, voluntara sau involuntara, pe cale digestiva, respiratorie sau cutanata a unor substante to#ice (solide, lichide, gazoase), care determina tulburari grave, uneori letale, poarta numele de into#icatie acuta. %unoasterea caii de patrundere a to#icului in organism are mare importanta, in acordarea primului a=utor, in vederea intreruperii patrunderii to#icului, primul gest care trebuie facut de salvator cu conditia sa nu pericliteze viata acestuia. In cazul in care to#icul patrunde pe cale respiratorie, scoaterea victimei din mediul to#ic se face cu rapiditate. In caz de stop cardio-respirator se va face masa= cardiac e#tern, asociat cu respiratie artificiala. %and substanta to#ica a patruns pe cale cutanata, se vor scoate hainele victimei care sunt contaminate, spalandu-se tegumentul cu multa apa. %and to#icul a patruns pe cale digestiva, se va incerca golirea continutului gastric prin provocarea de varsaturi (apasarea faringelui posterior cu o spatula, administrarea de apa calda cu sare sau apa calda cu praf de mustar. 2palaturile gastrice nu vor fi facute decat de catre personal calificat. Bolnavul into#icat este obligatoriu asezat in decubit lateral, avand caile aeriene superioare libere. In cazul in care varsa e#ista riscul aspiratiei in caile respiratorii. Into#icatiile acute sunt urgente medicale determinate de actiunea unor substante chimice introduse in organism accidental, voluntar sau profesional, 'e cale res'iratorie1 cale %i$estiva sau cale cutanata) Into#icatiile cele mai frecvente sunt cele produse cu gaze de uz casnic si into#icatiile cu barbiturice (8&(). Masuri %e ur$enta In primul moment se culeg informatii asupra to#icului, dozei, caii, concentratiei.
*3

2e evalueaza tabloul clinic. Tratamentul simptomatic se aplica pentru corectarea hidroelectrolitice, tulburarilor respiratorii, circulatorii sau nervoase.

tulburarilor

Tratarea efectelor into/icatiilor se face prin aplicarea masurilor de reanimare, supravegherea continua a pulsului, tensiunii arteriale, respiratiei, refle#elor. Tratamentul se acorda in urgenta pentru a preveni complicatii ca convulsii" insuficienta epatica cu scopul de a indeparta sau de a elimina to#icul. Accidentele cardio-respiratorii posibile sunt stop cardiac" colaps" stop respirator" insuficienta respiratorie acuta" ede% pul%onar acut- Accidentele renale se manifesta prin anurie" insuficienta renala acuta to/icaInterventii in into7icatii cu substante in$erate 2ubstanta ingerata trebuie sa nu fie absorbita pentru a se preveni aparitia semnelor clinice de into#icatie. 2e indeparteaza sau se elimina to#icul prin - provocarea de varsaturi. - administrare de apa calda cu sare. - administrare de lapte 9 1 * cani. - administrare de carbune medicinal. In primele ore se fac spalaturi gastrice. Fa 4-6 ore de la ingestie se poate da sulfat de $a sau :g pentru accelerarea tranzitului si eliminarea rapida a to#icului. $eutralizarea to#icului se face cu antidot specific sau cu antidot general @ car!une %edicinal" al!us de ou" (a #luconic" lapte- Antidot antiacid V lapte" al!u%ina" apa cu sapun- Antidot antialcalin V zea%a de la%aie" otet.entru eliminarea spontana a to#icului se favorizeaza diureza urmarind totodata prevenirea colapsului. Interventii in into/icatii cu su!stante #azoase In cazul into#icatiilor cu emanatii de gaze to#ice primul a=utor consta din - scoaterea victimei din mediu to#ic. - Aplicarea actiunilor specifice reanimarii. - Asigurarea transportului la spital. O!servatii $u se administreaza carbonati " bicarbonati de sodiu in into#icatia cu acizi V se produce perforatia digestiva. $u se face curatarea tegumentelor cu alcool in into#icatiile cutanate V se grabeste patrunderea to#icului in organism. $u se face respiratie gura la gura in into#icatiile cu substante asfi#iante.

*4

Into7icatii acute cu ono7i% %e carbon /ste o into#icatie accidentala, uneori colectiva. %O V este un gaz incolor, mai greu decat aerul. 2e combina cu hemoglobina formand compusi stabili de carbo#ihemoglobina " combinarea este mai rapida decat cu o#igenul. Into#icatia cu mono#id de carbon apare cand se inhaleaza destul mono#id de carbon, incat acesta incepe sa inlocuiasca o#igenul transportat de sange. 2e poate instala brusc (inhaland o mare cantitate de mono#id de carbon intr-o perioada scurta de timp) sau se poate instala progresiv (inhaland o mica cantitate de mono#id de carbon o lunga perioada de timp). :ono#idul de carbon are o afinitate fata de hemoglobina de 3*& de ori mai mare decat o#igenul. ,aca se inhaleaza o cantitate prea mare de mono#id, acesta poate deveni mortal. 2imptomele into#icatiei cu mono#id de carbon nu sunt specifice si de aceea pot fi asemanatoare cu simptomele prezente in alte boli. In functie de cantitatea de gaz inhalata, de concentratia din sange a carbo#ihemoglobinei (hemoglobina de care se ataseaza mono#idul de carbon, in locul o#igenului) si in functie de toleranta persoanei, simptomatologia include cefalee, ameteala, oboseala, greata, stare de voma (adesea intalnite la copii", confuzie, somnolenta, ta!icardie, vedere slabita; convulsii; pierderea constientei. In cazul e#punerii la mono#id de carbon sau atunci cand este suspectata into#icatia cu mono#id de carbon, medicul trebuie sa adune informatii despre istoricul producerii into#icatiei. Intrebarile vor fi despre durata simptomelor prezente, despre sursa posibilei intoxicatii cu monoxid de carbon, cate alte persoane (membrii familiei sau colegii de serviciu" au fost expuse si daca au aceleasi simptome, despre sistemele de incalzire si de gatit folosite. Masuri de ur#enta: se recomanda scoaterea imediata din mediu to#ic. aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor. se aseaza victima in decubit lateral. se face dega=area cailor respiratorii " capul in hipere#tensie si se instituie respiratia artificiala " cu trusa de reanimare " daca victima este in stop respirator. se administreaza o#igen " o/i#enul fiind antidotul (O. %oncentratia O3 +&&( in primele 4& minute. in cazuri grave - coma " se instituie o#igenoterapia hiperbara " dar nu mai mult de 4 atm.

Trata%entul in spital# - o#igenoterapia cu o#igen +&&(, in cazurile grave aceasta implicand administrarea o#igenului prin intermediul unei masti etanse! intubarea si respiratia artificiala a persoanei respective, daca se impune! in unele cazuri se recomanda terapia cu o#igen hiperbar, in care persoana respectiva este asezata intr-o camera unde o#igenul este pompat cu presiune! un studiu recent a aratat ca trei tratamente cu o#igen hiperbar pe parcursul a 36 de ore, reduc riscul de aparitie a problemelor cognitive, ca de e#emplu pierderea memoriei, atentiei sau
*6

concentrarii. In prezent, cercetatorii sunt pe cale de a dovedi ca folosirea ambelor gaze ca o#igenul si dio#idul de carbon impreuna, pot reduce nivelul de mono#id de carbon din organism. Acest tratament potential nou, este numit hiperventilare cu gaze normale. ,aca tratamentul este prompt, ma=oritatea persoanelor isi revin din into#icatia de mono#id de carbon. Tratamentul instituit la timp reduce riscul pierderii memoriei, atentiei sau concentrarii. ,aca nu este tratata, into#icatia poate determina lezarea inimii sau a creierului sau chiar e#itus! decesul in urma into#icatiei cu mono#id de carbon apare in +& minute de la e#punerea la o cantitate mare de mono#id de carbon. Into7icatii acute cu aci6i coro6ivi /ste o into#icatie grava " uneori mortala. .oate fi un accident profesional in industria solventilor, lacurilor " industrie chimica. %a antidot se foloseste alcoolul etilic A etanolAcidul clorhidric este mai corosiv decat acidul acetic si mai violent in ruperea echilibrului acido-bazic, dand tulburari circulatorii, respiratorii, leziuni hepatice si renale. Se produc leziuni ale mucoaselor oculare si nazale, arsuri ale tractului digestiv, dureri la deglutitie, dureri retrosternale, laringospasm, hematemeze, scaune sanguino-lente, uneori perforatie gastrica, soc, colaps. Masuri de ur#enta: se provoaca varsaturi. se face spalatura gastrica cu apa sau solutie de bicarbonat de sodiu. se administreaza alcool etilic *&& &,8* ml @ Dilocorp " dupa spalatura gastrica si evacuarea continutului gastric. administrare orala de bicarbonat de sodiu *-+&g pe ora. in cazuri grave " coma " se poate institui perfuzie cu ser glucozat *( H +*-3& ml alcool etilic pur.

Into7icatii acute cu alcool etilic Alcoolul etilic are actiune deprimanta asupra sistemului nervos central si in prima faza asupra sistemului reticulat activator ascendent. ,oza to#ica letala in cazul into#icatiei acute cu etanol, este de *-9g@Dg, iar in cazul copiilor de 4g@Dg. .rimele afectate de etanol sunt gandirea si dispozitia, apoi apar tulburarile de vedere, de echilibru si coordonare motorie. Into/icatia acuta cu alcool etilic poate fi: usoara - corespunzatoare unei alcoolemii de &.*-+ g R, scaderea inhibitiilor, tulburari vizuale usoare, scaderea vitezei de reactie, cresterea increderii in propria persoana! %edie - corespunzatoare unei alcoolemii de +.*- 4g R, se manifesta prin ata#ie, tulburari de vorbire, scaderea performantelor motorii, scaderea atentiei, diplopie, alterarea perceptiei, tulburari de echilibru! severa - alcoolemie de 4-* g R, se manifesta prin alterarea vederii, tulburari grave de echilibru, delir halucinatoriu, stupoare.

**

Co a - se instaleaza la o alcoolemie mai mare de * g R si se manifesta prin insuficienta respiratorie si circulatorie, hipotermia grava (4*S%), instalarea colapsului si decesului. To#icitatea alcoolului este potentata de barbiturice1 (i'notice1 tranc(ili6ante) Actiune to/ica a alcoolului etilic poate determina inhibarea secretiei gastrice, cu evidentierea gastritei alcoolice. %ontactul dintre etanol si ficat dureaza intre 4& secunde si 7 minute! este afectat metabolismului lipidic cu acumulare de lipide si degenerescenta grasa a ficatului (steatoza) si hepatomegalie cu dureri in hipocondrul drept in cadrul hepatitei alcoolice sau cirozei hepatice. Afectarea pancreatica se manifesta prin hipersecretie pancreatica, pancreatita (prin precipitarea proteinelor in canalele pancreatice), cancer de cap de pancreas, cu evolutie rapida spre deces. Apare dependenta alcoolica, carente vitaminice (B+, B7, B+3, .., acid folic), polinevrite (polineuropatii). Fa nivelul aparatului cardiovascular consumul cronic de etanol poate sa determine insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, tahicardie, tulburari de ritm, cardiomiopatie alcoolica. Fa nivelul sangelui si organelor !ematoformatoare, alcoolul etilic poate determina anemii de tip megaloblastic sau sideroblastic (este slab antagonist al acidului folic", !emoliza prin acidoza, trombocitopenie, leucocitoza, scaderea migratiei leucocitelor in zonele inflamatorii si in!ibarea formarii pseudopodelor care duce la o slaba rezistenta la infectii (aceasta fiind insa doar o explicatie partiala". Alcoolul are efect ototo#ic si o actiune imunosupresoare. 7a nivel endocrin au loc urmatoarele modificari sindrom pseudo-%ushing, infertilitate prin inhibarea spermatogenezei si deficit de Qn, hipogonadism, ginecomastie, cancer de san, cetoacidoza metabolica, osteoporoza. Alcoolul traverseaza bariera placentara si prezinta efecte teratogene. .ot sa apara sindromul alcoolic fetal, embriopatie alcoolica, embrio-fetopatie alcoolica (/;A) care se caracterizeaza prin retardarea dezvoltarii pre si postnatale (lungime, greutate si circumferinta capului), dismorfism cranio-facial, anomalii ale membrelor si articulatiilor, anomalii cardiace, deficit psihic si retardarea dezvoltarii motorii. *u e/ista antidot specific! se administreaza vitamina B7 intravenos, pana la *&& mg, a=uta metabolizarea alcoolului. 2e administreaza la nevoie stimulenti ai centrului respirator (<arion &,3* g i.m. sau i.v.). .erfuzii cu glucoza 3&(, 44(. ,iureza osmotica in come grave. Antibioterapie pentru profila#ia si combaterea infectiilor bronhopulmonare. 2e sustin functiile vitale (circulatia, pulsul, respiratia). $u se administreaza pentru calmarea psiho-motorie a pacientului deprimante ale sistemului nervos central. Into7icatia acuta cu alcool etilic Alcoolul metilic este folosit ca solvent pentru lacuri si vopsele, aditiv si combustibil, fiind una dintre cele mai to#ice substante.
*7

Intoxicatia cu alcool metilic se %anifesta prin insuficienta respiratorie, scaderea frecventei cardiace, cefalee, ameteli, scaderea mictionarii, stare de confuzie, vedere incetosata, coma, manifestari abdominale, etc. Tratamentul consta in administrarea etanolului si a acidului folic. Into7icatia acuta cu ciu'erci Sindroamele determinate de ciupercile necomestibile sunt sindroame date de ciuperci cu toxicitate intarziata (de o mare gravitate, mortale). 2emnele into#icatiei apar dupa +&-3& de ore, dupa aceasta perioada instalanduse brusc stare generala alterata, ameteli, sudori abundente, colici abdominale, varsaturi, diaree incoercibila, fetida, uneori sanguinolenta; se remarca o accentuata des!idratare, cu tegumente uscate, sete mare, salivatie redusa, colaps. Apar apoi tulburari nervoase si hepato-renale, crampe musculare. /#amenele de laborator indica hipocloremie, hemoconcentratie, azotemie renala, hipoglicemie, acidoza. Trata%ent: atro'ina este antidotul fiziologic (+-3 mg la 4& - *& de minute i.m. pana dispar fenomenele colinergice). 2unt provocate varsaturi (spalatura gastrica nu este recomandata! fragmentele de ciuperci o fac ineficienta). 2e poate administra un purgativ salin. %ombaterea colicilor se face cu .apaverina, 2cobutil, :ialgin, la nevoie. )eechilibrarea hidroelectrolitica se face prin administrare de perfuzii glucozate pentru protectia celulei hepatice. 2e trateaza insuficienta renala acuta, insuficienta circulatorie acuta. 2e combat starile de agitatie, convulsiile cu sedative. $u se administreaza Atropina cand predomina sindromul atropinicW i" Into7icatia acuta cu e%ica ente

Into7icatia cu barbiturice :ar!ituricele sunt derivati ai acidului barbituric, cu proprietati sedative, hipnotice, narcotice si anticonvulsivante. Au urmatoarele efecte grabesc procesul de adormire, cresc durata totala a somnului, micsoreaza frecventa si durata trezirilor in cursul noptii, deprima actiunea tuturor tesuturilor excitabile . 2$% este deprimat gradat in functie de doza, trecand prin stadiile de sedare, somn, anestezie generala, coma. /#emple de barbituricele: feno!ar!ital" ciclo!ar!ital" a%o!ar!ital etc. :ar!ituricele trec usor in sangele fetal, dar sunt secretate in proportie mica prin laptele %aternFa inceput se instaleaza faza precomatoasa tradusa clinic prin vorbire incoerenta, confuzie, incoordonare motorie, cefalee, greata, voma. Apoi se instaleaza coma linistita, profunda cu rela#are musculara si arefle#ie osteotendinoasa si cutaneo-mucoasa, bradipnee, hipotensiune, colaps, hipotermie, oligurie.

*8

Fa doze foarte mari, moartea survine prin paralizie respiratorie, colaps cu insuficienta renala acuta. Into#icatia acuta este una din cele mai frecvente intalnita in practica medicala (in scop de sinucidere " sunt cele mai frecvente medicamente folosite). )ar, poate aparea into#icatie dupa ingestie accidentala de doze e#cesive, favorizate de starea de dependenta sau de fenomenele confuzive care apar uneori in cazul abuzului acut (periculosi fiind compusii cu actiune rapida si durata scurta sau medie - doza letala este de +-4g). .entru compusii cu durata lunga doza letala este de *-+&g. ,aca to#icul a fost ingerat de curand si bolnavul nu a intrat inca in coma se recomanda provocarea varsaturii, spalatura #astrica" reani%are respiratorie si perfuzii cu #lucoza- .acientul va fi asezat in pozitie decliva, se va face aspiratie traheala, iar in cazuri grave intubare si ventilatie artificiala. /liminarea to#icului trebuie grabita prin alcalinizarea urinei si diureza fortata 6-9 litri ser bicarbonat@36 ore, :anitol, ser glucozat. In cazuri foarte grave se practica hemodializa sau hemoperfuzie. 2e pot administra antibiotice pentru a reduce frecventa complicatiilor infectioase. $5 se recomanda administrarea e#citantelor cerebraleWW Into7icatia acuta cu %ro$uri Into/icatia cu %orfina si opiacee reprezinta totalitatea tulburarilor provocate de introducerea, voluntara sau nu, in organism a uneia sau mai multor substante to#ice (otravuri). 2ubstantele to#ice patrund in organism prin ingestie, prin inhalare, prin in=ectare sau prin absorbtie prin piele sau mucoase. Into#icatiile acute constituie un procenta= ridicat de spitalizari, fie ca sunt accidentale (casnice sau profesionale), fie voluntare (to#icomanie, tentativa de sinucidere). Into#icatiile cu medicamente, cele mai frecvente, reprezinta 9O( dintre into#icatiile ce necesita o spitalizare de urgenta. /le sunt, in general, provocate prin asocierea mai multor medicamente (7*( din cazurile semnalate la adulti). In ordinea descrescanda a frecventei, medicamentele responsabile sunt !enzodiazepinele" anal#ezicele" antidepresivele" neurolepticele" car!a%atii" !ar!ituricele si alte psihotrope, in sfarsit, medicamentele impotriva tulburarilor cardiace. Opiul este un stupefiant obtinut din semintele plantei de mac. .rincipalele componente ale opiului sunt codeina si %orfina - doua substante folosite si in practica medicala, avand un efect foarte puternic de calmare a durerilor. Abuzul de codeina si morfina duce la dependenta, de aceea ambele produse sunt trecute pe lista substantelor interzise, putand fi utilizate doar sub supraveghere medicala. :orfina si opiaceele deprima centrii corticali - mai ales ai durerii -, deprima respiratia si refle#ul de tuse, e#cita centrii vagali si ai vomei. Actiunea orfinei asupra 2$% analgezic selectiv si intens, sedativ, anxiolitic, euforic, deprima centrul respirator, antitusiv puternic. /fecte gastrointestinale scaderea peristaltismului si motilitatii gastrice determinand constipatie,
*9

scaderea secretiilor digestive, contractia sfincterului 3ddi. Alte efecte !ipotensiune arteriala, bron!oconstrictie, cresterea tonusului sfincterelor si ureterelor, cresterea glicemiei, prurit. Manifestarile clinice In perioada euforica - into#icatul prezinta buna dispozitie si senzatie de caldura! in perioada de excitatie urmeaza agitatie psiho-motorie, varsaturi, tuse, roseata fetei, prurit - mai ales la nivelul nasului -, bradicardie, hipotermie moderata! in perioada de depresiune - oboseala, somnolenta, pierderea cunostintei, arefle#ie, pupile punctiforme (mioza morfinica), spasme sfincteriene (retentie de urina si fecale)! in final se instaleaza cianoza, respiratie periodica, paralizie respiratorie, moarte. :ai pot aparea complicatii ede%ul pul%onar acut" pneu%onie de decu!it si/sau aspiratieInto#icatia morfinica poate duce la o stare de coma sugerata de pupilele punctiforme si respiratia deprimata. Ameliorarea starii into#icatului incepe cu o criza sudorala si poliurica si daca poate fi tinut in viata peste +3 ore, prognosticul se amelioreaza. Trata ent Nalorfina este antidotul fiziologic al morfinei. 2e administreaza lent intravenos, cate o fiola (* mg) la fiecare +& - 3& de minute, in functie de normalizarea respiratiei si de obtinerea reactiilor la stimulii durerosi, pana la doza de 6& mg. In functie de starea into#icatului (pe baza criteriilor enuntate mai sus), se poate repeta in=ectarea la un interval de +-3 ore. 2palatura gastrica cu permanganat de potasiu +@* &&& sau tinctura de iod + ml@l &&& ml apa, urmata de provocarea de varsaturi, sau@si purgativ salin. -arotarea membrelor respective, daca to#icul a fost in=ectat, ca si aplicarea locala de punga cu gheata. Into7icatia acuta cu insectici%e or$anofosforice %ele mai des folosite insecticide organofosforice in agricultura sunt parat ionul" dicorvosul" tetraetil pirofosfatul" tricorfonul" %alat ionul etc. 2ubstantele to#ice pot fi absorbite prin piele, inhalate sau ingerate, iar into#icatiile acestea sunt foarte grave. Manifestarile into#icatiei sunt greturi, varsaturi, ameteli, salivatie abundenta, transpiratii, diaree, dureri abdominale (in formele usoare), tulburari de vorbire, micsorarea pupilei, coma, lacrimare abundenta, cianoza, tulburari respiratorii, hipotensiune, tahicardie, transpiratii ale membrelor (in formele grave). Tratamentul presupune decontaminarea pielii, tratarea convulsiilor, a insuficientei respiratorii si administrarea de atropina intravenos pana la dilatarea pupilelor si cresterea frecventei cardiace.

*'

Into7icatia acuta cu substante caustice ,eseori se intampla in gospodarie ca in mainile copiilor sa a=unga diverse produse chimice foarte to#ice. ,in pacate multi dintre copii sunt manati de curiozitate si a=ung sa inghita astfel de substante, nestiind ca acest lucru le poate face e#trem de rau. /ste vorba bineinteles despre so%a caustica (sub forma de cristale, de solutie sau resturile de la fabricarea sapunului de casa), esenta %e otet sau %iverse 'ro%use 'etrolifere. So%a caustica este cea mai JferoceJ substanta din grupul bazelor corozive. Ingestia accidentala de catre copii a sodei va produce imediat dupa inghitire o arsura chimica grava, cu leziuni severe la nivelul gurii, esofagului si stomacului, o cantitate prea mare putand duce chiar la moarte (doza mortala pentru un adult este foarte mica, intre +&-3& g). ,aca decesul nu se produce rapid, consecinta ingestiei de soda este posibila perforatie a esofagului si stomacului, aparitia unui soc cu dureri violente la nivelul cavitatii bucale, urmate de varsaturi cu sange si diaree cu sange. ,e asemenea dupa 4-6 saptamani pot aparea asa-numitele stenoze (stricturi) esofagiene care fac din copil un infirm pentru toata viata. 1ri%ul a$utor# cat mai rapid dupa ingestia accidentala de soda caustica trebuie neutralizat efectul acesteia, de rapiditatea cu care se intervine depinzand evolutia ulterioara a afectiunii. 2e va da pacientului sa bea apa potabila (4&&-*&& ml pentru un copil), iar in primele 3& de minute de la ingestie i se va da sa bea cat mai multa solutie diluata de otet cu apa (3&& ml otet la 3&& ml de apa sau de zeama de lamaie) si cat mai multe lichide (chiar sucuri de fructe care si ele sunt acide si neutralizeaza soda). Administrarea de lapte (foarte bine cunoscuta) nu are nici o valoare in aceste cazuri. Atentie W $u se provoaca bolnavului varsaturi deoarece e#ista riscul ca acesta sa aspire in plamani substanta caustica. Aci6ii coro6ivi! acidul acetic" acidul sulfuric si acidul azotic' provoaca deseori arsuri chimice accidentale in gospodarii. Acidul acetic se gaseste in proportie de '*( in esenta de otet care se foloseste in gospodarie la prepararea otetului alimentar. Ingerarea acestei esente de otet provoaca arsuri chimice foarte grave la nivelul cavitatii bucale, esofagului si stomacului, producand foarte rapid varsaturi cu sange, diaree cu sange, anemie si insuficienta renala acuta. ,oza mortala de acid acetic pentru un adult este foarte mica, numai 3&-*& g sau 3&& ml de otet provocand moartea pacientului. 1ri%ul a$utor in cazul ingestiei de acid acetic este reprezentat, ca si in cazul sodei caustice, de incercarea cat mai rapida de a neutraliza acidul. .acientului i se va da sa bea multa apa (4&&-*&& ml de apa potabila) care va dilua to#icul. In plus se va da lapte dulce in aceeasi cantitate sau albus de ou (3 albusuri batute in 4&& ml de apa). ,e asemenea trebuie evitat sa se provoace varsaturi si este contraindicata spalatura gastrica.

7&

Pro%usele 'etrolifer. Into#icatiile cu produsele petrolifere (gaz lampant, benzina sau motorina) reprezinta +9( din into#icatiile copilului. Odata ingerate, acestea a=ung rapid la nivelul plamanilor, fie direct, fie prin varsaturi si produc rapid pneumonii chimice. Manifestari de dependenta pacientul tuseste, geme, are cianoza (coloratie vinetie a pielii) si crize de oprire a respiratiei. Interventii: %opilul va fi transportat urgent la spital, primul a=utor nefiind de regula eficient. 2e poate administra +&&-3&& ml de parafina care va opri absorbtia to#inelor. &ste contraindicata administrarea de lapte, care favorizeaza absorbtia..

7+