Sunteți pe pagina 1din 42

ANESTEZIE - TERAPIE INTENSIV I NURSING SPECIFIC Serviciul de ATI cuprinde: -staionarul de Terapie Intensiv (saloane pentru pacieni ) -departamentul

de Anestezie (cuprinde medici specialiti ATI i asistente specializate ATI, ce - i desfoar activitatea la blocurile operatorii ale diverselor servicii de chirurgie .)Blocul operator trebuie s aib un medic anestezist i o asistent de anestezie. Ambele sunt deservite de personal medical specializat n domeniul ATI. ! sal de operaie trebuie s beneficieze de dotare minim obligatorie pentru anestezie i TI astfel " -aparat de anestezie # -trusa de anestezie cuprinde $drogurile anestezice "hipnotice, analgezice rela%ante musculare, anestezice volatile etc. -lichidele perfuzabile "sol &a'l (,)*, +inger, glucoz ,*,-(*, plasm e%pander (.e%tran). -droguri pentru resuscitare "adrenalin,atropin, noradrenalin, ca gluconic, efedrin, insulin. - alte materiale pentru anestezie i terapie intensiv " laringoscop, bronhoscop, mti de ventilaie, pipe /ueddel, sonde de aspiraie digestiv, seringi i truse de perfuzie, sonde vezicale, defibrilator. 0e l1ng blocul operator s funcioneze un salon de supraveghere postanestezie (camer de trezire ) .epartamentul de Terapie Intensiv este sectorul unde sunt admise cazurile medico-chirurgicale cele mai grave i comple%e care necesit implicare terapeutic multidisciplinar. ! astfel de secie trebuie s fie dotat cu " - ventilatoare i monitoare performante la fiecare pat# - defibrilatoare electrice , - echipament de dializ , hemofiltrare , - ecograf, 22/ , +%., portabil - microlaborator pentru analize. - truse de droguri specifice pentru TI#antibiotice, diuretice, anticoagulante etc. - punct propriu de transfuzie. - posibiliti de izolare a pacienilor cu TB', 3I4, etc. Sarcinile specifice ale asistentului /asistentei de la ATl 1. 0reia bolnavii din 5ala de !peratie de la medicul anestezist, urmarind constantele vitale# 6. Instituie o%igenarea prin sonda nazala sau prin pipa /uedel, masca, ochelari# 7. 8rmareste buna functionare a perfuziei I.4.# 9. .aca bolnavul are in continuare nevoie sa fie ventilat artificial, supravegheaza functionalitatea aparatului si semnele clinice care atesta o ventilatie corecta" presiunea de ventilatie stabilita si e%pansiunea ambelor arii pulmonare, coloratia tegumentelor# ,. .epistarea unui eventual glob vezical pe care il sesizeaza medicului, pentru montarea unei sonde vezicale# :. 5upravegheaza plaga operatorie pentru depistarea unei sangerari precoce aparuta postoperator# ;. In caz de voma vegheaza ca aceasta sa nu fie urmata de inundarea cailor respiratorii si sesizeaza medicul, care va aprecia daca este necesara montarea unei sonde de aspiratii# <. =asoara si inregistreaza constantele biologice principale (T.A,.0,.T, respiratie, diureza, lichide - aport) facand bilantul zilnic si cumulativ# ). 5esizeaza medicul asupra eventualelor modificari patologice care pot sa apara# -(. 4erifica permeabilitatea si pozitionarea sondei de aspiratie gastrica, aspectul si cantitatea lichidului de aspiratie# --. 8rmareste permeabilitatea sondei urinare si estimeaza diureza# -6. =obilizeaza din pat bolnavii operati recent sau imobilizati la pat o perioada de timp si ii supravegheaza. =obilizarea bolnavilor din A.T.I, se face la indicatia medicului, de multe ori o mobilizare intempestivs sau nesupravegheata poate duce la accidente nedorite# -7.+ecolteaza sange si produse biologice pentru analize de laborator si instaleaza perfuzii indicate de medic# -

-9.Aduce analizele de laborator (rezultatele) pe cat posibil n aceeasi zi si le inregistreaza in >.!.# -,.Administreaza tratamentul indicat de medic, respectand ritmicitatea prescrisa# -:.Asigura aprovizionarea cu solutii perfuzabile, materiale consumabile si medicamente de la aparatul de urgenta, astfel incat baremul sa fie in permanenta intreg# -;. Asigura in zilele care nu se pot asigura continuitate la punctul de transfuzie si sunt solicitari determinarea grupelor saguine si a +h-ului, aprovizionarea cu sange, livrarea sangelui dupa efectuarea probelor de compatibilitate# -<. Asigura efectuarea de urgenta pe tot parcursul zilei. Interventii specifice in ATI - Monitorizarea EKG; Monitorizarea functiilor vitale: TA; respiratia; diureza; durerea; starea de constienta, aspectul faciesului si a tegumentelor; - Respiratie asistata pe ventilator; administrare de oxigen; - IOT (intubatie oro tra!eala" efectuata de medic; - Reec ili!rare idroelectrolitica - Masurarea presiunii venoase centrale (#$%"; Monitorizarea EKG si a TA" respiratiei" diurezei Interventiile asistentei: - conecteaza pacientul in circuitul aparatului pentru supraveghere continua 2?/# - TA se monitorizeza cu a@utorul aparatelor electronice ce se fi%eaza pe toracele bolnavului cu banda, iar la brat manseta# se programeaza pentru a masura TA la anumite intrevale de timp# alta posibilitate de inregistrare a TA poate fi cu a@utorul unui tensiometru fi% montat la perete in dreptul fiecarui pat de la ATI# - +espiratia se monitorizeaza programand aparatul sa indice frecventa la anumite intervale de timp# .iureza se monitorizeaza prin sonda@ cu sonda >oleA efectuat de medic, la care se ataseaza o punga colectoare de urina gradata pentru masurarea cantitatilor de urina. In#ri$irea !olnavilor cu ventilatie %ecanica &respiratie artificiala' +educerea si suprimarea miscarilor respiratorii ale toracelui si diafragmului apare in urma paraliziei centrului respirator, a musc!ilor respiratori sau prin contractura lor patologica. Manifestari ale bolnavului are ne esita ventilatie !e ani a "VM#$ - ano%ie# - hipercapnie# - cianoza# - insomnie# - transpiratii abundente# - obnubilare. In acest caz, medicul va dispune aplicarea respiratiei artificiale, mecanice asistate. Cate%orii &e bolnavi u in&i ate &e VM$ - bolnavi operati cu risc de insuficienta respiratorie# - traumatisme craniene# - traumatisme toracice# - boli neurologice# - in chirurgia cardiovasculara# - in caz de supradozare cu barbiturice si opiacee, in stop respirator (resuscitare cadiopulmonara). Respiratia artificiala %ecanica supli%enteaza respiratia ineficienta si de aceea se nu%este ventilatie asistata. Aparatele de ventilatie artificiala sunt foarte numeroase, insa cele mai eficiente sunt acelea care functioneaza pe baza presiunii intratraheale pozitive. +espiratoarele de presiune intratraheale pozitiva intermitenta realizeaza o inspiratie si e%piratie activa. .intre cele cu inspiratie activa sunt resuscitorul cu burduf, care este format dintr-o masca etansa si un tub de 6

lungime diferita cu un burduf actionat mecanic sau manual. 'urentul de aer sau !6 este diri@at cu a@utorul a doua supape unidirectionale. 'ompresiunea burdufului realizeaza inspiratie, e%piratia fiind asigurata de elasticitatea plamanilor. Aparatele cu inspiratie si e%piratie activa se gasesc intr-o mare varietate si se numesc ventilatoare sau pulmotoare. 0rin cresterea si scaderea presiunii pozitive si negative realizate de aparate se pot modifica ritmul fi volumul respiratiei. In cazul respiratiei spontane rit%ul aparatului se sincronizeaza cu acestea si astfel va asista a%!ele faze ale respiratiei. Aceste aparate nu pot fi utilizate pentru asistarea de lunga durata a respiratiei. 2le se aplica trecator pentru bolnavii inconstienti. Adaptarea aparatului la bolnav se face diferit, in functie de durata necesara mentinerii lui si anume ,prin intermediul unei masti etanse pentru perioade scurte, de cateva minute si prin intermediul unor sonde endotraheale introduse prin intubatie oro B traheala (I!T) efectuata de medic pentru perioade mai lungi. (onectarea pacientului la ventilator 5e efectueaza prin masca adaptata pe orificiul bucal sau nazal al pacientului. /azul care a@unge la bolnav trebuie sa fie steril (trece prin filtre bacteriene), umidificat cu vapori de apa, iar aerul e%pirat poate fi evacuat in e%terior, filtrat sau captat. 0ornirea aparatului se face dupa ce acesta a fost conectat la sursa de curent electric, la !6, la aer comprimat. A@ustarea frecventei respiratorii se face de obicei la frecvente @oase# <--9 respiratiiCminut. 5e determina gazele din sangele arterial dupa 6( minute de ventilatie mecanica. In%ri'irea bolnavului (resu(une$ - 5upravegherea parametrilor ventilatori" frecventa respiratiei, presiunea de insuflare de varf# - Analiza gazelor prin o%imetrie" 0a ! 6, 0a '!6, 3b*, 5a!6 *# - 5upravegherea functiilor vitale" TA, puls, temperatura# - =asurarea 04' (presiune venoasa centrala)# - +adiogafie de control, - 2%amen bacteriologic din sputa la , zile pentru prevenirea si tratarea infectiilor# - Aspirarea secretiilor traheobronsice, mai ales la bolnavul cu traheostomie, care nu-si poate mobiliza singur secretiile# - Tapotare (masa@ insotit de batai cu marginea cubitala)# - 5chimbarea frecventa a pozitiei bolnavului pentru favorizarea drena@ului secretiei# - Aerosoli cu bronhodilatatoare pentru fluidifierea secretiilor vascoase# - +eechilibrare hidroelectrolitica si nutritiva pe cale parenterala prin perfuzie sau prin sonda nasogastrica. As(iratia tra)eobronsi a &ste o interventie a asistentului'asistentei medicale care se aplica ori de cate ori este necesara. =ateriale necesare: manusi sterile; sonda de aspiratie sterila de unica folosinta; comprese de tifon; sursa de oxigen; aspirator medical; recipient de colectare a secretiilor. Tehnica aspiratiei" asistentul'asistenta isi pune manusi sterile; se regleaza presiunea aspiratorului intre () 1*) mm +g; se va administra oxigen 1)), pacientului - . minute inainte; se adapteaza sonda de aspiratie la aspirator; se introduce capatul sondei de aspiratie in canula de intubatie si se vor aspira secretiile retragand treptat sonda; timpul maxim de aspiratie nu trebuie sa depaseasca 1) secunde. 7

Intubatia oro tra)eala "I*T# /olul asistentei este de a pregati materialele si bolnavul si de a servi medicul. 0ateriale necesare: - laringoscop cu lama dreapta sau scurta si sursa de lumina# - tuburi sau sonde de intubatie endo - traheale din cauciuc sau material plastic prevazute cu mandren# - seringa sterila de -( ml pentru umflarea mansetei traheale# - gel cu %ilina pentru anestezia de contact# - solutie de %ilina pentru anestezia faringelui si a corzilor vocale# - departator de gura# - mandrene si pense speciale# - la nevoie, se asigura aparat de ventilatie manuala , sursa de o%igen, aspirator puternic, pregatit in stare de functionare# sonde de aspiratie# - 6 canule de intubatie de dimensiuni diferite sterile de unica folosinta# - balon de ventilatie cu masca# - medicamente necesare pregatite in seringi etichetate# - stetoscop. Indicatii: pentru administrarea anesteziei generale# - in caz de obstructie a cailor aeriene# - in resuscitarea cardio - respiratorie, pentru ventilatia artificiala( cu ventilator Ambu)# - primul a@utor in caz de inec sau into%icatie cu gaze# - asigurarea ventilatiei mecanice in insuficienta respiratorie acuta. /olul asistentei in timpul te!nicii este de a pregati bolnavul: - sa indeparteze protezele dentare mobile# - curatarea oro - faringelui de secretii# - asezarea pacientului in decubit dorsal cu capul in e%tensie ridicat fata de planul umerilor pe o perna mica# - servirea medicului cu instrumente speciale. Interventii aplicate: - supravegherea functiilor vitale# - mentinerea permeabila a sondei prin aspirarea secretiilor cu a@utorul unui cateter de aspiratie ori de cate ori este nevoie# - toaleta cavitatii bucale si aspirarea secretiilor din gura# - imobilizare in cazul pacientilor agitati pentru a preveni detubarea spontana. )etu!area pacientului este indicata de medic cand respiratia pacientului este normala. 1etubarea se recomanda dupa o ventilatie spontana timp de 1 ora sau mai mult, iar functiile vitale se mentin la valori normale. Se efectueaza astfel: - se aspira mai intai secretiile de pe sonda si din cavitatea bucala# - se e%trage mesa din gura sau se dezumfla balonasul de etansare# - se scoate lent sonda aspirand continuu# - se efectueaza toaleta cavitatii bucale a pacientului.

A*ESTE+IA SI A*ESTE+I(I,E Anestezia este metoda medicala prin care se suprima sensibilitatea dureroasa a unei parti sau c!iar a intregului corp, pe o anumita perioada de timp necesara efectuarii unei interventii c!irurgicale. 9

Anestezia #enerala reprezinta suprimarea starii de constienta si producerea miorelaxarii pe o perioada pasagera, prin in!alarea sau in2ectarea unui medicament anestezic Anestezia #enerala se %ai nu%este narcozaAnestezist este un medic calificat sa administreze un anestezic. Anal#ezie reprezinta lipsa sensi!ilitatii dureroase" adica indepartarea durerii fara pierderea starii de constientaAnal#ezic. %edica%ent care trateaza durereaTipuri de anestezie: I- Anestezie #enerala: a. anestezia generala este realizata pe cale in!alatorie cu anestezice volatile (!alotan, enfluran etc " care se administreaza pe sonda de intubatie orotra!eala (I.3.T.". b. anestezia generala combinata se efectueaza pe cale in!alatorie si pe cale intravenoasa. Anestezicile gazoase sunt toxice pentru ficat, !ematopoieza, fertilitate si pentru cei care efectueaza anestezia . Efectele anesteziei #enerale: 4 pierderea cunostintei; 4 analgezie prin lipsa durerii; 4 !ipnoza bolnavul doarme ; 4 relaxarea musculara asigura efectuarea operatiei in conditii optime; 4 efect antisoc 5 oprirea factorilor traumatici. (aile de ad%inistrare ale anesteziei #enerale : intubati se realizeaza prin administrarea gazului pe sonda endotra!eala (I.3.T.", fixarea sondei se face numai la adulti prin umflarea balonasului, la copii se foloseste sonda fara balonas; anestezia prin in!alatie pe masca se efectueaza prin folosirea de catre anestezist a unei masti duble care permite absorbtia imediata a gazului la locul unde acesta iese in exterior; prin in2ectii I. $ In#ri$iri in ti%pul anesteziei #enerale: monitorizarea functiilor vitale: puls, TA, miscari respiratorii, diureza, temperatura corporala; coloratia tegumentelor si mucoaselor; supraveg!erea pupilelor si secretiei lacrimale; pleoapele se inc!id. supraveg!erea pierderilor de sange aspirat si masurarea acestor pierderi. prote2area oc!ilor miscarile globului ocular si reflexul cornean sunt absente in timpul anesteziei, de aceea se inc!id pleoapele pentru a preveni uscarea mucoasei, se va evita orice fel de compresiune asupra globilor oculari, deoarece leziunile produse pot da tulburari de vedere. corectarea tuturor modificarilor constatate ; !ipotermia se combate prin incalzirea pacientului cu saltele electrice. aparatura de monitorizare va fi permanent controlata si supraveg!eata. Alte tipuri de anestezie: II- Anestezia spinala cuprinde: ra ianestezia este o anestezie de conducere care impiedica transmiterea fluxului dureros prin interceptia fibrelor nervoase la orice nivel intre maduva spinarii si receptorii nervosi din piele 6i mucoasa ; se realizeaza prin punctie'in2ectie intrara!idiana a anestezicului in spatiul subara!noidian in 7%/; - anestezia peridurala se realizeaza prin blocarea nervilor spinali administrandu se un anestezic local in spatiul peridural. III- Anestezia re#ionala se clasifica in: - tronculara 5 inseamna blocarea trecatoare a unui nerv periferic prin in2ectarea unui anestezic local in vecinatatea lui. ple/ala inseamna blocarea la nivelul bratului a plexului bra!ial. ,

I0- Anestezia locala se efectueaza: prin contact direct, pe mucoase, tegument prin badi2onare, refrigerare, spra8, gel; prin in2ective I.1., S% infiltratie se face strat cu strat. Anestezia este efectuata de medicul specialist a2utat de asistenta de la sala de operatie. 1re#atirea !olnavului pentru ra ianestezie Testarea bolnavului se face prin I.1. pe fata anterioara a antebratului: testarea sensibilitatii bolnavului la substantele anestezice este efectuata de medic pentru a depista cazurile de alergie in preziua interventiei. 0anifestari alergice pot aparea sunt sub forma de prurit local sau eruptie papulara, sub forma de criza de astm sau c!iar soc anafilactic. In#ri$iri in ti%pul ra ianesteziei 5e urmaresc" functiile vitale puls; T.A. miscarile respiratorii, diureza; coloratia tegumentelor; temperatura (deoarece in timpul interventiei, temperatura poate scadea"; somnolenta, greata, verti2ul, paresteziile la nivelul fetei, tulburari de vorbire, de vedere, nistagmusul, tulburari de mictiune. In#ri$iri dupa ra ianestezie: -+epaus la pat fara perna 69h, - nu se va misca 6 9 ore capul - risc de cefalee# -supravegherea pulsului, TA, diureza, sensibilitatea, coloratia si temperatura degetelor de la picioare# -se va face sonda@ vezical evacuator# -se combate durerea# -alimentatie hidrica( apa). 1rotectia %uncii pentru personalul sanitar: Anestezia si anestezicile volatile sau gazoase produc frecvent la personalul sanitar dureri de cap, astenie, alergii. =asurile care se impun personalului sanitar sunt" D verificarea si intretinerea aparatului de anestezie si accesoriilor# D instalatii de aerisire# salile de operate sunt prevazute cu ventilatoare deoarece gazele anestezice eliberate sunt to%ice, iar personalul trebuie prote@at# D in salile in care se foloseste 3alotan prin masca (proto%id de azot), asistentele si doctoritele insarcinate nu au voie sa profeseze. D in caz de anestezie prin I.!.T fara pierdere de anestezice volatile este permisa prezenta gravidelor in sala de operatie. D proto%idul de azot este agresiv, are efect de sera pe stratul de ozon (putin folosit in prezent). ! anestezie generala consta in administrarea de amestec format din :< - :)* proto%id de azot (&6!), 7(*!6 si anestezic, gazos respectiv 3alaton. &ivelul tehnic actual de administrarea a anestezicilor permite scaderea pierderilor de gaze anestezice inlocuindu-se aparatul de anestezie inhalatorie obisnuite cu tehnici de anestezie cu flu% scazut (loE floE). Anestezicile )efinitie: prin anestezic se intele#e un %edica%ent care dupa ad%inistrare produce anestezieRolul asistentei Anestezicele sunt administrate de medicul specialist - anestezistul. :

Asistentul medical pregateste flacoanele, fiolele cu solutiile recomandate, le aspira in seringi sterile, le pregateste pentru administrare si serveste medicul # supravegheaza starea bolnavului si functiile vitale. Asistenta va pregati medicatia de urgenta si aparatura de resuscitare cardio-respiratorie pentru toate cazurile de urgenta care ar putea sa apara. Suprave# erea !olnavului in perioada postnarcotica Interventiile asistentei: - supravegheaza bolnavul pana la revenirea starii de cunostinta# - monitorizeaza functiile vitale la intervale de -, min - supravegheaza pansamentul si aparita hemoragiilor# - asigura pozitia bolnavului in perioada postnarcotica, de decubit dorsal fara perna (rahianestezie) 69 de ore# atrage atentia bolnavului sa nu miste capul 6 - 9ore# - previne aparitia asfi%iei prin caderea limbii# - indeparteaza pipa /ueddel dupa revenirea starii de constienta# - intoarce capul bolnavului intr-o parte si ii da o tavita renala daca are greata sau prezinta varsaturi. Bolnavul va fi asezat in ziua operatiei, seara, in pozitie semisezanda, daca nu sunt contraindicatii. Mentinerea si %onitorizarea functiilor vitale: .upa interventie este necesara monitorizarea" - frecventei respiratiei, pulsului, aspectului 2?/, temperaturii# - TA se masoara cu aparat fi%at la pat pentru fiecare pacient# - diureza va fi masurata prin sonda@ vezical cu punga colectoare de urina# - se va raporta orice modificare patologica aparuta# - se urmareste aspectul general al bolnavului " culoarea fetei, a tegumentelor si mucoaselor# - se asigura igiena prin toaleta partiala la pat, ferind insa regiunea pansata. Modificari 1ATO,OGI(E constatate care tre!uie anuntate: 2- Te%peratura ridicata; persistenta febrei peste - zile de la interventie indica de cele mai multe ori o complicatie. Interventii: termometrizari corecta din ora in ora; aplicatii de comprese reci pe frunte. 3- 1ulsul: bradicardic indica o compresiune cerebrala; filiform indica !emoragie interna; ta!icardic 9 indica o infectie; Interventie: monitorizarea pulsului. 4- )ispneea cu polipnee sau bradipnee; Interventii pana la venirea %edicului: se va administra 3*; cand tuseste sau rade, bolnavul este sfatuit sa si prote2eze plaga abdominala cu mana. 5- )aca nu urineaza spontan dupa : ore de la operatie se va face sonda2 vezical, in cazul in care nu s a instalat o sonda permanenta cu punga colectoare de la sala de operatie, deoarece exista riscul de retentie urinara provocata sau favorizata de pozitia bolnavului, de intervetie sau de anestezie. 6- Meteoris%ul sau balonarile se combat la cei sIabiti cu tubul de gaze timp de *) min. la ;!; primul scaun spontan apare a treia zi dupa operatie. 1aca bolnavul are suferinte abdominale, dureri, se va face clisma evacuatoare la indicalia medicului; << dupa interventia pe intestin, clismele sunt contraindicate. Suprave# erea pla#ii consta in ur%atoarele : se verifica daca: pansamentul nu s a deplasat sau desfacut, plaga nu sangereaza pansamentul s a imbibat cu urina sau secretii, puroi. ;

1upa operatiile aseptice, daca pansamentul ramane uscat iar bolnavul nu prezinta dureri , plaga va evolua normal si se va se cicatriza in : = zile; dupa aceasta perioada, pansamentul se va desface, se vor scoate firele de sutura, se va dezinfecta si se va pansa steril; 1aca plaga supureaza, pansamentul se sc!imba frecvent pana la completa vindecare. . (o%!aterea durerilor postoperatorii: in primele *; ore durerile sunt mari, dupa care se atenueaza si dispar in decurs de -: ;( ore. linistirea bolnavului, asezarea in pozitii de mena2are, administrare de medicamente calmante si antiinflamatoare recomandate( Algocalmin, #iafen, >etoprofen"; in dureri intense se administreaza opioide ; administrarea de calmante si !ipnotice se face dupa evaluarea corecta a durerii folosind anumite scale, in primele zile la anumite interval de timp, apoi pe masura ce intensitatea durerii scade, se intrerupe administrarea acestora pentru a nu da obisnuinta. %alea de administrare este orala si parenterala( im sau iv" in caz de dureri insuportabile. Alte %etode de trata%ent a durerii fizice: aplicatii calde sau reci; sc!imbarea pozitiei; Ali%entatia imediat dupa interventie , alimentarea bolnavilor se face pe cale parenterala; se poate face umezirea buzelor cu o compresa de tifon umezit bolnavul va primi lic!ide (daca nu varsa": apa, ceai neindulcit d?2@ la cateva ore dupa operatie( daca nu sunt contraindicatii." Restrictia ali%entara postoperatorie orala este in functie de tipul de interventie, cu sau fara anastomoza, si de anestezie. 7ara anasto%oza &'omunicaie natural sau artificial (chirurgical) ntre dou vase sanguine, ntre dou organe cavitare etc.) 1. In interventii extraabdominale cum ar fi tiroidectomia, osteosinteza, operatia de sept nazal cu anestezie generala, se recomanda : ore restrictie, dupa care pacientul poate sa bea si sa manance din prima zi. *. In interventiile abdominale mici apendicectomie necomplicata, colecistectomie, se recomanda o zi restrictie; a * a zi se recomanda lic!ide( ceai, supa strecurata"; a - a zi se recomanda alimente semilic!ide usoare daca este prezent tranzitul intestinal -. In Interventii mari A%A (anus cotra naturii" se recomanda - ; zile restrictive, dupa * zile se permite ceai, apoi supa si, mucilagiu doar peste ; zile. (u anasto%oza: gastrica restrictie 6 zile dupa scoaterea sondei, a ; a zi se recomanda ceai , apoi supa si mucilagiu de orez, dupa care se reia treptat alimentatia intestin subtire, colon, pancreas 9 retrictie . : zile, apoi ceai neindulcit a . a zi, si se reia treptat alimentatia; rect, esofag, stomac 5 restrictie 8 - 9 zile" alimentatia se face parenteral in acest timp, a : a zi se reia cu prudenta alimentatia /ecomandare generala: alimentatia bolnavilor in perioada postoperatorie, in prima si a doua zi dupa operatie : regim !idric( ceai neindulcit sau apa fiarta si racita". incepand din a treia zi se va da supa de legume strecurata, iaurt, si alte alimente semilic!ide. In ziua a $I a se trece la va face alimentatie normala. Se va face alimentatie parenterala cand alimentatia pe cale bucala nu este posibila. Mo!ilizarea !olnavului Asistentii medicali au datoria de a efectua mobilizarea cat se poate de precoce: bolnavii care au fost anesteziati local pot fi mobilizati dupa interventie de asistenta sau de infirmieri; in caz de operatii necomplicate, mobilizarea incepe in prima zi dupa operatie; <

bolnavii care nu se pot ridica, se vor mobiliza in pat, pasiv la inceput si apoi activ prin miscari de flexie extensie a membrelor inferioare se va a2uta bolnavul sa si sc!imbe pozitia in pat; se sfatuieste pacientul sa execute exercitii de gimnastica respiratorie prin inspiruri si expiruri efectuate de mai multe ori pe zi; prin mobilizarea precoce se previn: trombozele, emboliile, pneumoniile, escarele, constipatia. 231revenirea co%plicatiilor postoperatorii (o%plicatii i%ediate (o%plicatii tardive

2- (o%plicatiile i%ediate A- (o%plicatii respiratorii: o ipo/ia din cauza interventiei abdominale superioare, boli pulmonare cronice; %asuri de prevenire: oxigenoterapie, stimularea expectoratiei o stop respirator din cauza supradozarii opiaceelor( Bentan8l"; interventie se administreaza Aarcan; o o!structia caillor aeriene superioare prin caderea limbii se previne prin pipa nasofaringiana sau orofaringiana; in caz de varsaturi se aseaza bolnavul in decubit lateral; o spas%ul sau ede%ul larin#ian se ++% iv sau 1ecortin. :- co%plicatii cardiace; o ta icardia cauzata de !ipovolemie, sangerare, insuficienta cardiaca; %asuri aplicate: reec!ilibrare !idroelectrolitica, reinterventie, tonice cardiace; o ;TA din cauza !ipervolemiei, durerii; interventii aplicate se administreaza diuretice, anti!ipertensive, calmante ale durerii; o tul!urari de rit% cauzate de tulburari !idroelectrolitice, insuficienta cardiaca ; %asuri aplicate: reec!ilibrare !idroelectrolitica, antiaritmice C+ Co%plicatii e%ora#ice: o e%ora#ie interna cu semnele !ipoTA, ta!icardie, cresterea volumului abdominal; %asurile aplicate sunt stabilite de medic: reinterventie; in e%ora#ie e/terna se face !emostaza locala si medicamentoasa cu vit. >, )- ;ipoter%ia si frisonul postoperator pot aparea prin pierdere de caldura, administrare de vasodilatatoare, temperatura scazuta in sala de operatie ;interventii: se combate prin invelirea bolnavului, incalzirea patului; in frison se dau sedative sau neuroleptice. E- (onfuzia postoperatorie manifestata prin: o delir, tulburari de constienta, de memorie, apare mai frecvent la varstnicii cu ateroscleroza; o agitatia nocturna necesita supraveg!ere permanenta, sursa de lumina; se previne informand permanent bolnavul atunci cand este lucid despre situatia sa, locul unde se afla, ce tuburi de dren are; o imobilizarea pacientului se face numai in caz de pericol, pentru asigurarea securitatii si vindecarii sale. 7- Alte co%plicatii: tro%!oe%!oliile" infectii pul%onare" infectii ale pla#ilor 1revenirea tro%!oe%!oliilor Tro%!oe%!oliile sunt co%plicatii cu risc maxim de aparitie in primele 1) zile de la interventie. %ategorii de bolnavi predispusi sunt bolnavii: cu insuficienta cardiaca, cu poliglobulie, cu varice, obezitate; cu interventii pe bazin, sold, membre inferioare; cu varsta inaintata; << &mbolia pulmonara se instaleaza rapid cu evolutie severa uneori c!iar exitus. Masuri de prevenire: )

- mobilizare precoce# - folosirea ciorapilor elastici sau fese elastice care se vor aplica chiar din ziua interventiei de la sala# - antinticoagulante in doze mici, dintre care derivatele de heparina" >ra%iparina ,((( u.i. 5.'. in flancurile laterale abdominale de 6 oriCzi# 'alciparina sub supravegherea Timpului de protrombina sau Timpului FuicG. 1revenirea infectiilor pul%onare 1neu%oniile sunt complicatii care pot aparea numai la anumite categorii de bolnavi. #acienti cu risc: varstnicii, fumatorii, pacienti cu afectiuni cronice pulmonare, obezii, pacientii cu interventii pe torace care nu respira eficient din cauza durerii# respiratia superficiala produce atelectazie. Atelectazia reprezinta e%cluderea din circuitul aerian a unui anumit teritoriu pulmonar prin obturarea conductului aerian # in functie de calibrul bronhiei blocate se intalnesc atelectazii masive lobare, lobulare# acestea pot aparea in primele 7 zile postoperator, bolnavul prezentand febra, tahicardie, clanoza cu tuse si e%pectoratie. Masuri de prevenire: gimnastica respiratorie, se fac respiratii profunde, ; . la un sfert de ora; pacientul este sfatuit sa se ridice in pozitie sezanda, sa tusesca si sa expectoreze; masa2ul de stimulare a respiratiei prin miscari circulare cu mainile exercitand presiune de la ceafa pana in zona lombara de o parte si alta a coloanei vertebrale; in!alatii; tapotarea cutiei toracice dorsale (aplicarea de lovituri scurte cu palma"; aspiratia secretiilor bronsice cu sonda endobronsica. Trata%entul infectiilor respiratorii se face cu : antibiotice, expectorante, bron!odilatatoare; 3xigen pe sonda sau masca; pozitie semisezanda pentru usurarea respiratiei; sc!imbarea pozitiei la fiecare * ore, exercitii respiratorii. Infectiile pla#ii pot fi cauzate de: Cermeni patogeni din aer (praf" sau de pe tegumentele bolnavului; Aerespectarea regulilor de asepsie; Bocare septice pe tegument langa plaga operatorie; Trata%ent: - local scoaterea firelor, eliminarea colectiilor, sc!imbarea pansametului cat mai des pana la vindecare; - #eneral cu antibiotice conform antibiogramei. 3- (o%plicatii tardive sunt: Aderentele reprezinta benzi fibroase care apar intre diferite organe abdominale sau intre organe si peretele abdominal in locul unde s a efecuat operatia. Simptome: dureri abdominale postoperatorii si tulburari de tranzit, in stadiul extrem ocluzii mecanice ; interventii tratament c!irurgical de urgenta. Eventratiile sunt iesiri ale organelor abdominale acoperite de un sac peritoneal la nivelul unei cicatrici postoperatorii cauzate de cresterea presiunii intraabdominale, intinderea peretelui abdominal, obezitate, eforturi fizice mari in perioada postoperatorie. 1rofila/ie evitarea tusei, a constipatiei si a eforturilor fizice mari postoperator. Trata%entul interventie c!irurgicala. Escarele sunt leziuni de decubit. #redispusi sunt bolnavii cu !emiplegie, paraplegie, comatosi. 1revenire: igiena tegumentelor si mucoaselor, sc!imbarea len2eriei corp si de pat, sc!imbarea pozitiei in pat din * in * ore, examinarea zilnica si prote2area regiunilor predispuse cu colaci de cauciuc, pernute de vata.

-(

(oncluzie: educatia sanitara a bolnavului si constientizarea sa, respectarea recomandarilor medicale, a tratamentelor prescrise, a controalelor periodice de specialitate indicate, previn aparitia complicatiilor tardive. ,EZEC-I.I/RU. -I,R*-E.ETR*.ITIC Se!ne i si!(to!e s(e ifi e$ 0+ .eterminate de hipo%ie i hipercapnee" dispnee Hrespiraie dificil sau cu efort# <--( r Cmin. 0este -6--: rCminHpolipnee, sub <--( rCmin Hbradipnee. apnee Hoprirea respiraiei. cianoza Hperinazal ,a buzelor ,a e%tremitilor, a v1rfului urechilor.A pare atunci c1nd concentraia de 3b neo%igenat este peste ,( gr.Cl. stridorul H o form de respiraie uierat, determinat de o obstrucie la nivelul glotei sau laringelui ( n inspir ) sau traheei ( n e%pir ), prin edem, corpi strini , secreii v1scoase, i aderente , procese patologice . tira2ul Hdepresia spaiilor supra i subclaviculare i a spaiilor intercostale , n@ cursul inspirului , pentru compensarea unei respiraii ineficiente. 6. 5emne ce nsoesc disfuncia respiratorie " - agitaia psihomotorie, micri sacadate ale membrelor, clonii la nivelul buzelor i pleoapelor, obnubilare p1n la com, semne cardio-vasculare "tahicardie, hTA, bradicardie i colaps. - bDtDile aripilor nazale H un refle% arhaic ce traduce hipo%emia. REEC-I.I/RAREA -I,R*E.ECTR*.ITICA Bolile chirurgicale, traumatismele, interventia chirurgicala in sine provoaca tulburari ale echilibrului hidroelectrolitic al organismului, punand in pericol viata pacientilor. Asistenta medicala trebuie sa recunoasca manifestarile acestor dezechilibre pentru a anunta medical si a se lua masurile de corectare necesare. +eechilibrarea 3-2, este menIinera volumului Ji compoziIiei normale ale organismului, c1nd ingestia este insuficient, sau pierderile sunt prea mari. 2%ist niJte reguli generale, dup care se pstreaz un 2'3IKIB+8 al apei n organism. ,,* brbaIi (persoanele obeze au mai puIin) Apa total 9;* femei K2'" 6(* din greutatea corporal, Ji este format din" -apa (intravascular) circulantHplasma ,* -lichidul interstiIial -,*. 'elular 7(* din greutatea corporal

Apa

Sector

5ectorul III H sectorul transcelular cuprinde apa din" - tubul digestiv (reprezint -, ml GgCcorp) - bil - K.'.+. 2lectroliIii" intracelular" ?,=g, fosfaIi, proteine H cationi e%tracelular" &a, 'l, bicarbonatul de &a H anioni .istribuIia apei n organism, este de determinat de concetraIia electroliIilor. ),* din presiunea osmotic este dat de &a. (!smolaritatea organismului H 7-o mosmolCl). --

&a guverneaz schimburile de ap din cele 7 sectoare. Kegea echilibrului osmotic"concentraIia cationilor e%tracelulari H concentraIia cationilor intracelulari. Kegea neutralitIii electrice"suma cationilor totali H suma aniolnilor totali" &aL H 'l-L '!73!rice modificare a concentraIiei de &a H modificarea anionilor. Re%larea a(ortului &e a(1 5enzaIia de sete se produce prin e%citarea centrului setei din hipotalamus, prin deshidratarea celular. 'onsumul de &a 'l, creJte necesarul de ap. +eglarea eliminrii de ap Ji electroliIi se face cu a@utorul rinichiului. . H ,((--((( mlC69 ore .iureza, se produce, n funcIie de aportul de &a. .iureza poate fi mai puIin, prin lipsa de &a, sau poate fi o diurez salin (e%ces de &a). In organism e%ist 6 sisteme neurohormonale, de reglare a apei" -) 5istemul antidiuretic $ A.3 $ permeabilizeaz tubul central distal Ji colector Ji realizeaz tercerea apei n interstiIiu, BM urin concentrat Ji volumul urinii eliminate scade. =odificrile de osmolaritate, din lichidul e%tracelular (K2'), duc la declanJarea secreIiei de A.3 BM hipotonicitate e%tracelular, care la r1ndul su, reduc secreIia de A.3, iar hipertonicitatea o mreJte. 6) 5istemul antinatriuretic" se realizeaz prin aldosteron, care regleaz secreIia renal a &a. 3ipovolemia BM eliberarea de aldosteron BM natriurez BMhipotonie osmotic BM inhibarea A.3BM diurez crescut. -I,RATAREA 2I MINERA.IZAREA *RGANISMU.UI !rganismul uman nu poate tri ( n medie) dec1t" N7 minute fr !6, 7 zile fr ap, 7 sptm1ni fr hranN (Burghele) NToate mecanismele vitale nu au dec1t un Iel" acela de a menIine unitatea mediului interior Ji de a ne da prin aceasta independenI Ji personalitate biologicN ('.I. Bernard). Apa - este lichidul solvent al tuturor substanIelor chimice, organice Ji anorganice, necesare bunei funcIionri e organismului - dilueaz toIi produJii rezultaIi din metabolismul intermediar destinaIi eliminrii - se gseJte n organism n dou stri" liber-circulant, fi%-structural (intr n constituIia moleculelor) - apa liber reprezint ;(* din greutatea organismului Ji se repartizeaz astfel" - ,(* n interiorul celulelor (lichid intracelular) - -,* n spaIiile lacunare (lichid interstiIial) - ,* circul n vase (lichid plasmatic) - prin compoziIia Ji funcIia apropiat lichidele interstiIial Ji plasmatic, sunt numite lichide e%tracelulare - apa menIine n soluIie o serie de sruri minerale - mediul intern al organismului este o soluIie apoas de sruri minerale, form1nd partea fundamental a plasmei sanguine, a limfei Ji a lichidului interstiIial - srurile minerale menIin presiunea osmotic a lichidelor din organism, constituind una din activitIile fundamentale ale activitIii celulare - nevoia de ap a adultului este de 6(((-6,(( mlC69 h - la copil nevoia de ap este mai mare, n raport cu greutatea corporal, el necesit1nd" - -<( ml apCGg corp n primele : luni - -,( ml apCGg corp ntre : Ji ) luni - -6( ml apCGg corp ntre ) Ji -6 luni - -(( ml apaCGg corp peste -6 luni - necesarul de ap se acoper prin aportul alimentar fie sub form de lichide, fie sub -6

3omeostazia

form de ap conIinut n alimentele solide - eliminarea apei din organism se face pe mai multe ci, astfel" - -(((--,(( ml se elimin prin urin - ,((--((( ml se elimin prin transpiraIie - 7,(-,(( ml se elimin sub form de vapori prin plm1ni - -((-6(( ml se elimin prin intestin ( n scaun) - n mod normal, este un echilibru ntre lichidele introduse n organism Ji pierderile fiziologice - n situaIii patologice se produce dezechilibrul ce duce la deshidratare sau hiperhidratare - n funcIite de cauza Ji mecanismul prin care sa instaleaz, pot interesa sectorul intracelular, e%tracelular sau ambele. - analiza pe care 'l. Bernard a continuat-o asupra mediului intern i-a artat rolul su de transportor n dublu sens" - prin OdifuziuneNP a principiilor nutritive la suprafaIa celulelor Ji invers - e%cretor prin emonctorii, rinichi, plm1ni, piele, dup ce produsele de e%creIie celular au fost deversate n s1nge - n urma observaIiilor Ji e%perienIelor ntreprinse asupra glicemiei, ureei Ji a altor constituenIi umorali, el formuleaz legea general a NunitIiiN sau NstabilitIii mediului internN NToate mecanismele vitale nu au alt scop dec1t menIinerea stabilitIii mediului intern. +espiraIia, circulaIia, depuraIia e%cremenIial nu e%ist prin ele nsele, ci pentru reglarea mediului intern, pentru constanIa personalitIii biologiceN. - acest vest echilibru interior este denumit de Qalter 'annon homeostaz Ji lmureJte mecanismele de coordonare Ji control, astfel nc1t teoria constanIei mediului intern este cunoscut astzi ca teoria homeostaziei lui 'annon -prin homeostazie, se nIelege totalitatea constantelor biochimice sau biofizice ale mediului intern. - sistemul de coordonare Ji control al homeostaziei este neuro- endocrino- vegetativ. ,EZEC-I.I/RE ACI,*-/AZICE"A-/#

/radul de aciditate sau alcalinitate a unei solutii este dat de concentratia de ioni de 3L. 'oncentratia de 3L a fost denumita simbolic p;4 5olutia cu p3 H ; este neutra fata de apa# D 5olutiile cu p3 R ; sunt acide# D 5olutiile cu p3 M ; sunt alcaline. San%ele are (--ul intre 3456 - 34784 usor al alin . In conditii patologice variatiile p3- ului sanguin sunt intre valorile :,< - ;,<. =odificarile mai mari de aceste sunt incompatibile cu via@a. E )ilibrul a i&o-ba9i al or%anis!ului este e:(ri!at (rin valoarea (--ului san%uin are in !o& nor!al este &e a(ro:i!ativ 34 78" usor al alin#+ 2chilibru A-B H menIinerea constant a p3. Acest echilibru se realizeaz prin dou mecanisme compensatorii" -) mecanisme mediate (tamponare) H sistemele tampon ale plasmei, care neutralizeaz orice modificare rapid, n concentraIia de ioni de 3L, cu a@utorul acizilor slabi sau srurile lor cu baze puternice. +olul cel mai mare, ;,*, n menIinerea echilibrului A-B, l are tamponul bicarbonatCacid carbonic 6) mecanisme finale (definitive), de eliminarea a e%cesului de 3L sau !3, prin intervenIia plm1nilor sau a rinichilor. 5ubstantele care modifica permanent p3-ul sunt eliminate prin respiratie, urina, digestie. 0rin alimentatie se introduc in organism a i9i- prin preparate din carne si substante al aline prin vegetale# fiecare dintre aceste substante au tendinta de a deregla echilibrul acido-bazic. In sange, atat in plasma cat si in hematii, e%ista sisteme - tampon care corecteaza modificarile. -7

E )ilibrul a i&o-ba9i al or%anis!ului este !entinut &e rini )i si res(iratie+ Analizele de laborator pentru determinarea echilibrului acido-bazic sunt" din sange: - p3 care are 4& H ;,79 - ;,99# - Bicarbonatul standard cu 4&H 66 - 6: m=Cl# - Baze e%ces cu 4& (valoare normala) H( - 6,,) - (L 6,,) m=Cl# din urina: - p3-ul H ,,, -:,,. 'reJterea sau scderea bicarbonatului standard arat c este vorba de o tulburare metabolic, iar modificrile p'!6 sunt produse de tulburri respiratorii. )ezec ili!rele acido-!azice sunt: alcaloza H cresterea concentratiei de alcali peste limita normala# se corecteaza cu perfuzii de solutii izotonice de &a'I (,)* (ser fiziologic) si clorura de amoniu# acidoza H cresterea cantitatii de ioni de 3L# se corecteaza prin perfuzie cu solutie de bicarbonat de sodiu. 2%ist patru feluri de tulburri" -. acidoza respiratorie" apare prin hipoventilaIie# '!6 creJte peste 9(-:(mm3g, 6. alcaloza respiratorie" prin scderea de p'!6 sub valorile normale ( n hiperventilaIie), 7. acidoza metabolic" apare c1nd bicarbonatul standard scade Ji se nsoIeJte de creJterea catecolaminelor n s1nge, scderea debitului cardiac, 9. acidoza metabolic" apare c1nd bicarbonatul standard creJte. A i&o9a !etaboli 1 Apare cand" cantitatea de bicarbonat scade p3 ;,7< sau p3 normal dac acidoza este compensat prin hiperventilaIie compesatorie hiperGaliemie. =anifestari" hiperventilaIie compensatorie, prin polipnee. 2tiologie " anionii nedozaIi O/A8+S A&I!&I'ST se calculeaz dup formula" (&aL?) $ (3'!7) L 'l- H -; mmolCl, /aura anionionic, n cazul acidozei metabolice, este" peste 6( mmolCl o acidocetoz diabetic (pr1nz prelungit, ingestii de alcool) o acidoz lactic (Joc sever,hipo%i, hipo%ii grave, cianoz hepatic, .U, pancreatit acut) o into%icaIii cu aspirin,antigel o pierderi de baze prin diaree, fistule digestive o acidoz tubular Interventii" - se administreaz bicarbonat de sodiu -9V sau molar <,9V Al alo9a !etaboli 1 5e produce c1nd bicarbontul M 6; mmolCl# p3 M ;,96# 0a !6 (o creJtere moderat), care ncearc s menIin p3 normal. 3ipo ? L# hipo 'l. =anifestari" hipoventilaIie, manifestri neromusculare. 2tiologie" pierdere de acizi n" - vrsturi - aspiraIii digestive - diuretice - corticoizi hiperaldosteronism hipercalcemie e%ces de alcaline -9

Interventii eliminarea cauzei restabilirea deficitului de ? Ji 'l corelarea deshidratrii mai rar acidifiante A i&o9a res(iratorie PaC*; < 7; !!-%= (- > 345? 'reJtera lent a bicarbonaIilor, nu are timp de a interveni. 'linic $ tablou de insuficienI respiratorie 2tiologie $ hipoventilaIie alveolar, de origine central sau periferic (muJchi, perete, pleur) Tratament tratament etiologic ventilaIie mecanic T3A= sau bicarbonat Al alo91 res(iratorie 3ipocapnee" 0a'!6 M 7< mm3g# p3M ;,96 .iminuarea bicarbonaIilor, are ca obiectiv menIinerea p3 spre valori nomale. 'linic - manifestri neuromusculare 2tiologie - secundar unei hipoventilaIii pulmonare - leziuni ale trunchiului cerebral - into%icaIie cu acid salicilic - ventilaIie asistat - asociat unei acidoze metabolice Tratament" tratarea bolii de baz care a determinat alcaloza# reechilibrare 3-2. STARI.E ,E ,ES-I,RATARE .eshidratarile survin in urma unui aport insuficient de lichide sau secundar unor pierderi e%agerate de lichide in stari patologice. Clasifi area &es)i&ratarilor In fun tie de aportul de lic ide: 4 1es!idratari de origine digestiva: a) prin lipsa a(ortului de apa si electroliti apare la copiii mici, sugarii care nu stiu sa ceara, la bolnavii varstnici neputinciosi, paralizati, neingri@iti, la bolnavii gravi (neurologici, comatosi) nesupravegheati# b) prin imposibilitate de ingerare a lichidelor datorita unor afectiuni ale tubului digestiv" stenoza pilorica, stenoza de esofag, spasm la nivelul cardiei, stenoza la nivelul duodenului. c) prin (ier&eri e%agerate in" diaree, varsaturi, peritonite, ascite, aspiratie gastrica prelungita, into%icatii. D 1es!idratari de origine extradigestiva survin ca urmare a pierderilor de lichide pe alte cai" - cale renala in I.+.'., prin diureza e%agerata in diabet, febra prelungita# - prin transpiratii puternice la cei care lucreaza in atmosfera supraincalzita" mineri, fochisti, otelari. )upa %odificarile de concentrate aparute in lic idul e/tracelular: -. 1es!idratarea izotona - se produce atunci cand pierderile de apa si electroliti sunt in aceeasi proportie. Apare in" varsaturi, diaree, aspiratie gastrica, paracenteza, hemoragii masive# se pot pierde pe aceste cai 6 7 l sau chiar chiar ,--( lC69 h.. 5e corecteaza prin administrare de solutii izotone. 6. 1es!idratarea !ipertona apare cand apa este eliminata in proportie mai -,

mare decat electrolitii (prin polipnee ntre - Ji -,, lC69 h, transpiraIie e%agerat 6-7-, lC69 h). Apare in" transpiratii e%agerate, polipnee, ..U., insolatie, febra, lipsa de aport de apa. Aceasta se corecteaza prin administrarea de solutii hipotonice. 7. 1es!idratarea !ipotona - se produce cand se elimina sarurile minerale in proportie mai mare decat apa. 0oate aparea dupa" - administrarea de medicamente diuretice# - poliurii patologice, insuficienta cortico-suprarenala# - transpiratii abundente. 5e corecteaza prin administrarea solutiilor hipertonice. )upa cantitatea de lic ide pierdute: -. 1es!idratare usoara sau de grad I - pierderile de lichide nu depasesc ,* din greutatea corporala, pacientul prezinta numai sete e%agerata fara modificari clinice. 6+ 1es!idratare medie sau de gradul II - pierderile de lichide a@ung la <* din greutatea corporala. 7. 1es!idratare grava (severa" sau de gradul III - pierderile de lichide a@ung la -(* din greutatea corporala. Se!nele lini e &e &es)i&ratare a(ar in &es)i&ratarile &e %ra&ul II si III# acestea sunt" - turgor cutanat prezent# - hipotensiune arteriala - pacientul isi pastreaza cunostinta in deshidratarea de gradul II# - puls accelerat si slab# - diureza scazuta# - infundarea globilor oculari# - uscaciunea limbii si cianoza e%tremitatilor. - in deshidratarea de gradul III apare starea de obnubilare, TA foarte scazuta, puls filiform, oligoanurie, chiar coma. Se%nele des idratarii la copii mici si sugari" - pliu cutanat persistent, - fontanele infundate, - globi oculari hipotoni. @@@ In trata!entul &es)i&ratarilor se ur!areste inlaturarea au9elor are le-au %enerat si inlo uirea stri ta a (ier&erilor &e a(a si ele troliti+ /I.ANTU. -I,RIC Bilantul hidric al organismului consta in compararea aportului de lichide, cu volumul lichidelor eliminate care, in mod normal trebuie sa fie egale. 'ompararea aportului si eliminarilor poate arata astfel" D bilant hidric pozitiv daca aportul depaseste eliminarea, in caz de )i(er)i&ratare= D bilant compensat cand aportul este e%al cu pierderile (normal) D bilantul negativ cand pierderile sunt mai mari decat aportul# indica stare de &es)i&ratare+ 0entru stabilirea si efectuarea unei rehidratari corecte a organismului trebuie sa se cunoasca tipul de deshidratare, simptomele, investigat@ile de laborator, greutatea corporala a pacientului, bilantul hidric. Interventiile asistentului/asistentei pentru reec ili!rarea idro-electrolitica a pacientului: - cantareste bolnavii pentru aflarea greutatii in fiecare zi; masoara cantitatea de lic!ide ingerate; recolteaza sange prin punctie venoasa pentru analize de laborator: +t, +b, globule rosii, ionograma: AaE F 1-= 1;= m&G'l sau 1-. 1;; m0'l ; >E F ;,. .,. m&G'l sau -,* .,) m0'l; %lF H= 1)= m&G'l sau H= 1)=m0'l; -:

%aEE F . m&G'l (H 11 mg," sau *,*. *,*: m0'l; 0gEEF 1,: *,- m&G'l sau ),=. 1,).m0'l p+ sanguin $A F =,-; =,;; Iicarbonatul standard $A F ** *: m0'l; /ezerva Alcalina $AF*=m&G'l #roteinemia $A F :. (.g'l Jreea sanguina $A F 1:,= ;.,(mg'dl sau 1( -.g'*;! J. recolteaza urina pentru examen sumar, p+ ul urinar, ionograma urinara; masoara functiile vitale (TK, puls, TA, respiratie, diureza" si noteaza valorlle in foaia de temperatura; determine volumetric: cantitatea de lic!ide eliminate prin diureza, numar de scaune, cat si prin pierderi patologice (varsaturi, transpirapiratie abundenta", lic!ide de aspiratie. administreaza solutiile electrolitice indicate de medic prin perfuzie I$; asigura igiena pielii si a cavitatii bucale; administeaza regimul alimentar indicat. (riteriile clinice pentru sta!ilirea necesarului de lic ide al !olnavului des idratat: - senzatia de sete - turgor cutanat - frecventa pulsului - masurarea TA P # - cianoza e%tremitatilor - uscaciunea limbii Ratia de corectare reprezinta cantitatea de lichide pierdute de bolnav pana la inceperea reechilibrarii hidroelectrolitice. Ka sugar pentru orientarea rehidratarii se va cantari zilnic. Resta!ilirea ec ili!rului idro-electrolitic este o ur#enta %edicala2lectrolitii se inlocuiesc la recomandarea medicului in raport cu valorile ce se obtin in urma efectuarii ionogramei din sange si in raport cu pierderile e%istente. &ecesarul de lichide a bolnavului se calculeaza astfel" la nevoile bazale ale organismului se adauga o cantitate de lichide egala cu pierderile prin varsaturi, transpiratii, diaree, aspirate gastrica, febra si pansamente# - pentru fiecare grad de temperatura, depasind 7;W', bolnavul va priml ,(( ml lichide. STA/I.IREA NECESITATI.*R -I,RICE SI MINERA.E 5e face prin" - stabilirea felului deshidratrii - simptomatologia deshidratrii - investigaIii de laborator. .iferenIa dintre cifra normal a unul ion din plasm Ji cifra constatat la bolnav reflect deficitul lui la un litru ap e%tracelular. Aceasta se nmulIeJte cu cantitatea total de ap e%tracelular, care la un individ de ;( Gg este de -9l. 'ifra obIinut reprezint deficitul global al ionului respectiv. .ac nu se poate stabili cu certitudine felul deshidratrii, se administreaz n prIi egale glucoz Ji soluIii izotonice de sruri minerale. 'antitatea lichidelor necesare organismului se stabileJte prin nsumarea raIiei de ntreIinere Ji a raIiei de corectare a dezechilibrelor anterioare" - raIia de ntreIinere H pierderile de lichideC69 h - raIia de corectare H se face pe baza analizelor de laborator Ji intr n competenIa medicului. -;

&evoia de ap a copilului deshidratat se face dup suprafaIa corporal, pe baz de tabele speciale, iar a sugarului, dup greutatea corporal -((C-<( mlCGg corp (valori obIinute din totalizarea pierderilor normale ale copilului)" - 6,-7( ml perspiraIie - ,(--(( ml transpiraIie - -(-6( ml cu scaunul - 7,-9( ml urinCGg corpC69 h, precum Ji a pierderilor n plus (diaree, vrsturi, febr). TU./URRI A.E F.UI,E.*R Volu!ul &efi itar &e flui&$ - hipovolemie - deshidratare 5e datoreJte pierderilor e%cesive (vrsturi, aspiraIie, diaforez, arsuri, diuretice) sau miJcrii fluidului (spaIiul al III-lea)" acumulare anormal de fluid n diferite zone ale organismului (ascit, edem periferic hematom). =anifestri - piele uscat cu turgor redus - membrane, mucoase uscate, buze uscate, limba ars - ochii ad1nciIi, moi - letargie, sete - scderea eliminrii urinare, urin concentrat cu densitate mare, - tahicardie, hipotensiune arterial - scderea presiunii venoase centrale - creJterea hemoglobinei Ji a hematocritului prin hemoconcentraIie - creJterea ureei sanguine - dificultIi de deglutiIie - voce sczut - hipotonia globilor oculari - crampe musculare Ji abdominale - confuzii mintale,halucinaIii,agitaIie psihomotorie. '1nd apa din organism scade sub 6(* din greutatea corporal apare decesul. IntervenIiile - msoar Ji noteaz zilnic ingestia Ji eliminarea asistentei - c1ntreJte zilnic pacientul - monitorizeaz semnele vitale, nivelul de conJtienI, parametrii clinici, rezultatele de laborator, slbiciune, neliniJte, agitaIie riguroas - menIine integritatea membranelor mucoase prin igien riguroas - ngri@eJte tegumentele cu atenIie pentru evitarea atingerii integritIii lor - inspecteaz zilnic zonele de presiune de poziIie Ji le maseaz la fiecare dou ore - asigur aportul lichidian 6,(( mlCzi din care -,(( ml per os) soluIii izotone L ap plat) sau parenteral hidratare cu soluIii izotone" 5.> )V,glucoz ,*. E: esul volu!ului &e li )i&$ - merge n sectorul e%tracelular, d1nd naJtere la edeme - se datoreJte creJterii &a Ji a cantitIii de ap prin retenIie JiCsau ingestie e%cesiv, scderii e%creIiei renale de &a si ap, scderii mobilizrii de lichide n interiorul spaIiului intravascular. =anifestri - creJterea acut n greutate - edem periferic - pleoape edemanate -<

- creJterea presiunii venoase centrale - hipertensiune arterial, puls puternic - dispnee, raluri crepitante - turgescenIa @ugularelor - scderea hemoglobinei Ji a hematocritului - scderea densitaIii urinare IntervenIiile - educ pacienIii cronici, privind apariIia acestor semne asistentei - educ pacientul Ji familia privind importanIa aportului sczut de lichide Ji &a - msoar zilnic ingestia Ji eliminarea - c1ntreJte zilnic pacientul - observ edemul periferic - ascult frecvent respiraIia - evalueaz semnele Ji simptomele de edem pulmonar - stabileJte cantitatea de lichide pentru fiecare tur - educ pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibrului hidroelectrolilic - nvaI pacientul care sunt lichidele Ji alimentele cu conIinut crescut n &a - schimb concepIia de preparare a alimentelor - administreaza la indicatia medicului soluIii hipertone" glucoz -(*, manitol -(*, 6(*. TU./URRI E.ECTR*.ITICE Natriul reprezinta )(* din cantitatea de cationi din lichidul e%tracelular, valoarea normala fiind de -7;--9; m2XCl. 5odiul determina presiunea osmotica, crestera TA, regleaza echilibrul acido-bazic, prin combinarea cu cloruri si bicarbonat. ;iponatre%ia 0anifestDri: -deficit de &a sub -7( m2XCl - cefalee, confuzie - an%ietate, piele umed IntervenLiile asistentei: - creeaz un mediu de siguranI, pacientul fiind agitat Ji confuz - recunoaJte modificrile de comportament si anunta medicul# - acord suport psihologic - acord suport moral familiei - punctioneaza o vena, monteaza o perfuzie I4. cu solutii hipertonice# - administreaza solutie de ser fiziologic I.4. si medicamentele recomandate# monitorizeaz soluIiile intravenoase Ji rata de flu% a acestora# - aport de &a i.v. " &a 'l )V, dup formula" .eficit de &a (mmol) H (,: % / % -9( (natremie) -g &a 'l H -; mmol &a - inregistreaza in >.!. toate cantitatile de lichide perfuzate# - monitorizeaza perfuzia (:( picaturiCmin) si funtiile vitale ale pacientului# - apreciaza eficienta interventiilor aplicate# - educa pacientul sa evite consumul e%cesiv de apa, sa respecte doza de diuretice recamandata, sa evite purgativele drastice (sarea amara). ;ipernatre%ia 0anifestDri: - e%cesul de &a" peste -,( m2XCl -)

- agitaIie ce poate progresa spre convulsii - membrane, mucoase uscate - sete, hiperemia feIei - tahicardie, hipertensiune arterial IntervenLiile asistentei: - reduce ingestia de &a- atentioneaza pacientul sa reduca sarea din alimentatie - regim hiposodat# - monitorizeaza functiile vitale, noteaza valorile in >. !. - masoara si noteaza toate cantitatile de solutii perfuzate# - linisteste pacientul si familia daca este cazul# - educa pacientul sa respecte regimul alimentar si cantitatea de lichide C69h. - creeaz un mediu de siguranI - monteaza o perfuzie si administreaza la recomandarea medicului solutii fara &a - /lucoza ,*, de%tran, medicamentele diuretice# Aaliu$ constituie un important ion din lichidul intracelular, regleaza actlvitatea neuromusculara. ;ipopotase%ia 0anifestDri; - nivelul redus de ? sub 7 m2XCl - slbiciune, scderea peristaltismului p1n la ileus - scderea poftei de m1ncare - crampe musculare la e%tremitIi - greIuri, fatigabilitate IntervenLie asistentei: - administreaz la indicatia medicului intravenos ? cu mare prudenI administrare de ? per os 7-, gCzi, soluIie ?'l ;,9* :-< gCzi, aldacton, sub monitorizare 2?/ - monitorizeaz aritmiile cardiace - asigur mediul de siguranI - monitorizeaz sunetele intestinale - msoar cu atenIie ingestia Ji e%creIia - educ pacientul s consume alimentele bogate n ? (banane, spanac, varz de Bru%elles, citrice, piersici, caise) ;iperpotase%ia 0anifestDri: - e%ces de potasiu peste ,,, m2XCl - greaI, crampe abdominale - diaree (hiperactivitate intestinal) - parestezii, slbiciune, iritabilitate - aritmii cardiace severe - schimbarea personalitIii IntervenLiile asistentei: - administreaz perfuzii de glucoza Ji insulina sau bicarbonat (scad nivelul de ? prin uJurarea ptrunderii lui n celul) - monitorizeaz aritmiile cardiace - asigur mediul de securitate -i(er al e!ia reprezinta cresterea 'a in sange peste valorile normale, ca urmare a e%cretiei e%cesive de parathormon de catre glandele paratiroide. =anifestari clinice" - cefalee, varsaturi, tahicardie, 3TA# - rise de nefrocalcinoza, litiaza renala,litiaza biliara. +olul delegat al asistentei medicale" - administreaza medicamente care elimina 'a - >urosemid# - monitorizeaza functia inimii prin 2?/ - 3olter, TA, TW# 6(

Interventii independente" - asigura igiena tegumentelor si mucoaselor# - administreaza regimul alimentar si sfatuieste bolnavul si apartinatorii sa limiteze consumul de lactate si branzeturi, cat si luarea medicamentelor care coniln calciu fara recomandare medicala# - recomanda pacientului sa consume cantitati suficiente de lichide evitand apa minerala carbogazoasa# poate consuma apa plata, ceai, apa fiarta si racita. -i(o al e!ia reprezinta scaderea 'a in sange sub 9 m2XCK ca urmare a unei tulburari de secretie a paratiroidelor. 0anifestarile bolnavului" Y - semne de tetanie sau aparitia crizelor de spasmofilie. +olul delegat al asistentei" - administreaza preparate de 'a I.4. lent, in criza de spasmofilie# - preparate de 'a per os cu vitamina . in afara crizei# +olul independent al asistentei" - administreaza regimul alimentar care trebuie sa fie bogat in lactate, branzeturi, ou, carne, vitamine# - sfatuieste pacientulCpacienta sa reduca consumul de cafea# - evalueaza starea generala a bolnavului# dupa aplicarea tratamentului dispar spasmele si contractiile musculare. Evaluarea interventiilor aplicate +eechilibrarea hidro-electrolitica a bolnavului se efectueaza sub supravegherea si indrumarea stricta a medicului. .eshidratarile de gradul II si III se trateaza de obicei la serviciul de terapie intensiva. Asistenta va urmari ameliorarea starii bolnavului dupa urmatoarele manifestari" disparitia senzaliei de sete# normalizarea pulsului bolnavului# valorile T.A. cresc treptat# dispar crampele musculare# se restabileste turgorul cutanat# dispar infundarile fontanelelor la sugari# diureza se normalizeaza# se restabileste starea de constienta la copii. Evaluarea starii de iper idratare 3iperhidratarea se manifesta prin aparitia urmatoarelor simptome" - cefalee, greata, varsaturi, crampe musculare, oboseala# - somnolenta, convulsii# - coma cu 3.T.A. # - formare de edeme (revarsate pleurale, pericardice, peritoneale). Interventiile de urgenta" - restrictie de lichide pana la cura de sete# - restrictie de sare in deshidratarea hipertona# pacientul va primi un regim desodat# - perfuzii cu solutii depletizante (diuretice)" =anitol, glucoza 77*, medicatie diuretica pe cale I.4., punctii evacuatoare, dializa e%trarenala# - controlul presiunii venoase centrale (04') pentru a se evita in cursul aportului hidromineral accidentele de hiperhidratare. Te nici de idratare -. 3idratare pe cale naturala sau calea orala - calea fiziologic de administrare a lichidelor - declanJeaz refle% funcIia normal a tubului digestiv Ji a glandelor ane%e, funcIie necesar absorbIiei lichidelor - se renunI la aceast cale n caz de" vrsturi, stenoz piloric Ji esofagian, negativism total din partea pacientului 6-

6. 3idratare pe cai artificiale" a. prin sonda nazo - gastrica sau nazo $ duodenala - administrarea lichidelor se face prin sond duodenal - lichidele se administreaz pictur cu pictur ntr-un ritm de :(--((Cminut - se menIine temperatura lichidului n timpul administrrii c.rectala - se face prin clism, pictur cu pictur, sau clisme ?atzenstein (vezi alimentaIia artificial prin clisme) b. parenterala" pictur cu pictur, a soluIiei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitic hidroionic Ji volemic a organismului " - perfuzia I.4. este calea cea mai folosita" - subcutanat " - se face prin perfuzii" - resorbIia este lent - poate determina accidente" necroza Iesuturilor prin compresiune, coagularea Iesuturilor (c1nd temperatura este prea nalt), flegmoane, complicaIii septice TERAPIA INTRAVEN*AS BN ANESTEZIE Terapia pe cale venoas este singura modalitate de a corectare a dezechilibrelor hidrice, electrolitice, energetice Ji acido-bazice. 'a Ji n terapia intensiv Ji n anestezie scopul esenIial sete menIinerea homeostaziei generale n timpul actului operator care depinde de" - evitarea deshidratrii sau hiperhidratrii, menIin1nd un bilanI hidric stric Ji adecvat bolnavului, - menIinerea unei presiuni osmotice constante (izotonia), - menIinerea concentraIiei normale a ionilor de 3L (isohidria), - asigurarea aportului caloric, - aport al transporturilor de o%igen. Iilantul !idric ( vezi mai sus" Aportul caloric &ecesarul de calorii la adult" 7(-9( ?calCGgC69 ore# (,-, g &C?gC69 ore. +aportul &Ccalorii -C-,(--C7((. Aceasta se realizeaz Ji distribuie astfel" - proteine (aminoacizi, plasm, s1nge) 7(* din totalul de calorii, - glucide (glucoz, fructoz) ,(* din totalul de calorii, - lipide (intralipid, lipofundin) 6(* din totalul de calorii. 'alea digestiv este cea mai indicat pentru alimentaIie deoarece nu scurt circuiteaz ficatul ca Ji la alimentaIia parenteral. Aport de transportator de oxigen 0entru ca o%igenul s a@ung la Iesuturi este necesar s fie o concentraIie a 3b peste -(g., n caz contrar se face transfuzie sanguin. Transfuzia este indicat c1nd 3t (hematocritul ) scade sub 7(* iar 3b (hemoglobina) sub -(g la -((ml s1nge. Ti(uri &e flui&e +olul asistentei medicale este sa cunoasca solutiile, concentratia, compatibilitatile dintre ele si medicamente pentru a pregati si a administra o perfuzie la indicatia medicului, in vederea restabilirii echilibrului initial al organismului. In functie de concentratie, solutiile perfuzabile se clasifica in" - izotonice - aceeaJi concentraIie cu lichidul organismului (plasma) - hipertonice - concentraIie mai mare dec1t lichidul organismului - hipotonice - concentraIie mai sczuta dec1t lichidul organismului. In functie de scopul urmarit, solutiile perfuzabile se clasifica in" -. solutii de baza pentru prepararea unei perfuzii# 66

6. solutii de corectare a dezechilibrelor electrolitice si metabolice# 7. solutii pentru alimentatia parenterala. 0+ Solutii &e ba9a servesc ca mi@loc de transport pentru medicamente, solutii corectoare, lichide. 2%emple" - Solutii i9otoni e &e ele troliti (contin ionii din plasma in concentratii fiziologice). 5olutia de clorura de &a concentratie (,)* in pungi 0.4.'. de 6,( ml, ,(( ml, -((( ml (cunoscuta sub denumirea de ser fi9iolo%i # si solutia &e %lu o9a ,* sunt cele mai folosite. ;+ Solutiile &e ore tare se folosesc la corectarea perturbarilor metabolice (alcaloza, acidoza), la completarea unui deficit electrolitic si la reglarea insuficientelor functionale. 2%emple" solutii de electroliti concentrate" ?, &a, 'a si =g (hipertonice) se administreaza diluate in solutii izotonice deoarece introducerea directa I.4. poate produce reactii cu risc vital (de e%emplu, flutter ventricular la administrarea de solutie de ? nedizolvat). Solutii )i(ertoni e$ - solutia de clorura de &a -(*, 6(* - solutia de glucoza -(*, 6(*, 77*, 9(* - solutia de lactat de &a --(g*o, lactat de ? ,(* Alte solutii &e ore tare" - solutie tampon de bicarbonat de &a in concentrate -,9*, 9*, <,9* se folosesc la corectarea acidozei metabolice. Solutii &iureti e os!oti e" - sorbitol 9(*, manitol -(* si 6(* se folosesc in tulburari de diureza, reducerea edemelor, fortarea diurezei in into%icatii. Solutii )i(otone se folosesc la corectarea deshidratarilor hipertonice" - 5olutia clorura de &a 9,,g*o# 6,6,g*(# - 5olutia de glucoza 6,,* (6,*o). Solutiile i9otoni e se folosesc in corectarea deshidratarilor izotonice" - solutia de ser fiziologic (,)*, solutia de glucoza ,*. 5+ Solutii (entru ali!entatie (arenterala D Carbo)i&ratii$ solutii de glucoza, diferite concentratii, solutiile de fructoza, de%troza ,*, -(*, 6(*# D A!inoa i9ii sunt indispensabili sintezei proteinelor, deoarece organismul nu-si poate sintetiza aminoacizii esentiali, acestia trebuie sa fie administrati in solutii perfuzabile. 2%emple" Arginina, Aminosteril, Aminoplasmal K--(, 0lasmasteril solutii in flacoane de sticla. Aminoacizii nu se a&!inistrea9a in o!binatie cu alte solutii sau cu medicamente deoarece au capacitate de interactiune. 'ei < aminoacizi esen@iali sunt" izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofan, valina. ,e retinut$ 5olutiile de aminoacizi si de glucide trebuie prote@ate- in timpul depozitarii si administrarii- de temperaturi ridicate si de lumina. C ,E 2TIUT$ - toate fluidele administrate i.v. trebuie etichetate cu data, ora, medicaIia adugat Ji doza - rata de flu% H nr.pic.Cmin - sursele de contaminare a perfuziei" nainte, prin manevre necorespunztoare Ji n timpul perfuziei - substanIe adiIionale - schimbarea flaconului - aer poluat -in@ecIii complementare

67

ST*P CAR,I*-RESPIRAT*R !prirea respiraIie $ stop respirator. !prirea inimii $ stop cardiac. Zncetarea at1t a funcIiei respiratorii, c1t Ji a funcIiei cardiace duc la stopul cardiorespirator care corespunde cu %oartea clinic<. Zntre %oartea clinic< =i %oartea !iolo#ic< a Iesutului nervos $ Lesutul cel mai sensibil la lipsa de oxigen $ e%ist un interval de timp scurt de 7(-)( secunde n care funcIiile vitale pot fi restabilite. !prirea respiraIiei este urmat la c1teva minute de oprirea circulaIiei $ a inimii. !prirea inimii este urmat la c1teva secunde (7( secunde) de oprirea respiraIiei. 5topul cardiac este un stop cardio-respirator ce necesit obligatoriu resuscitarea ambelor funcIii Ji care produce leziuni celulare, acidoz metabolic prin acumulare de deJeuri $ acid lactic. Cau9ele sto(ului ar&ia si Dsau res(irator (ot fi$ !ipovolemie, ta!icardie ventricularD, asistolie, tamponada cardiac, !ipoxie, durere intensD, infarct de miocard, embolie pulmonarD, embolie gazoasD, emoLie puternicD, fibrilaLie ventricularD+ Evaluarea ra(i&E a stErii (a ientului se face prin controlul respira>iei 9 semnul oglinzii ; se va Mncerca ascultarea respiraLiei direct lipind urec!ea de toracele bolnavului. Se observD prezen>a sau a!sen>a %i=c<rilor respiratorii. %ontrolul pulsa>iilor cardiace (puls femural, puls carotidian". Se face controlul refle/ului pupilar. 5e observ di%ensiunile pupilelor, culoarea te#u%entelor., existenLa cianozei. A# SUP*RT VITA. ,E /AZ 5uportul vital de baz (54B) reprezint menIinerea libertIii cilor aeriene, suportul ventilaIiei Ji circulaIiei fr a@utorul vreunui echipament cu e%cepIia dispozitivelor de protecIie. 5e asigur securitatea salvatorului, victimei Ji a persoanelor din @ur. EVA.UEAZ STAREA ,E C*N2TIENF 5e evalueaz starea de conJtienI a victimei - se scutur uJor de umeri Ji se ntreab cu voce tare" N s a MntNmplat ceva[N .ac victima rspunde verbal sau prin miJcare se las n poziIia n care a fost gsit (cu condiIia s fie n siguranI), este evaluat starea victimei Ji, dac este necesar, se solicit a@utor# se trimite o persoan dup a@utor sau, dac salvatorul este singur, se las victima Ji merge chiar el dup a@utor# salvatorul reevalueaz periodic victima. STRIG ,UP AGUT*R .ac victima nu rspunde, salvatorul trebuie s strige dup a@utor. ,ESC-I,E CI.E AERIENE 4ictima va fi aJezat n decubit dorsal# se deschid cile aeriene plas1nd o m1n pe frunte Ji, cu bl1ndeIe, se mpinge capul spre spate, pstr1nd policele Ji inde%ul libere pentru eventuala pensare a nasului (dac va fi necesar ventilarea)# cu v1rfurile degetelor celeilalte m1ini plasate sub menton se ridic brbia victimei pentru a deschide cile aeriene. =enIin1nd cile aeriene deschise, salvatorul ncearc s stabileasc, timp de ma%im -( secunde, dac victima respir normal (se e%clud miJcrile ventilatorii ineficiente, gaspurile) privind miJcrile peretelui toracic anterior, ascult1nd zgomotele respiratorii de la nivelul cilor aeriene superioare, simIind flu%ul de aer pe obraz. A/SENFA VENTI.AFII.*R N*RMA.E Zn primele minute dup oprirea cordului victima mai poate respira slab sau poate avea gaspuri rare, zgomotoase. &u trebuie confundate cu respiraIia normal. Zncercarea de a determina e%istenIa unor respiraIii 69

normale privind, ascult1nd Ji simIind flu%ul de aer, trebuie s dureze cel mult -( secunde. .ac salvatorul nu este sigur c victima respir normal, trebuie s acioneze ca Ji cum nu ar respira normal. A.ERTEAZ 00; .ac victima nu respir normal salvatorul va trimite pe cineva dup a@utor, iar dac este singur, va lsa victima Ji se va duce dup a@utor# la ntoarcere va ncepe compresiile toracice. 58 C*MPRESII T*RACICE 5alvatorul ngenuncheaz l1ng victim Ji plaseaz podul palmei pe centrul toracelui victimei# podul palmei celeilalte m1ini se plaseaz peste m1na care se afl pe torace Ji se ntreptrund degetele m1inilor, evit1nd astfel compresia pe coaste. 0oziIia m1inilor trebuie s fie astfel nc1t s nu e%ercite presiune pe regiunea epigastric sau pe apendicele %ifoid. 5alvatorul se va poziIiona vertical deasupra toracelui victimei Ji, cu coatele ntinse, va efectua compresia cu 9-, cm a sternului# dup fiecare compresie, toracele trebuie s revin la normal fr a pierde contactul m1inilor cu sternul# compresiile Ji decompresiile se continu cu o frecvenI de -((Cminut (ceva mai puIin de 6 compresiiCsec)# compresiile Ji decompresiile trebuie s fie egale ca intervale de timp. ; VENTI.AFII 58 C*MPRHESII .up 7( de compresii se redeschid cile aeriene prin mpingerea capului Ji ridicarea mandibulei se penseaz prIile moi ale nasului folosind policele Ji inde%ul m1inii de pe frunte se deschide puIin cavitatea bucal a victimei, menIin1nd ns brbia ridicat salvatorul inspir normal, pune buzele n @urul gurii victimei asigur1nd o bun etanJeitate Ji e%pir constant n gura victimei# n timpul e%pirului salvatorul va privi ridicarea peretelui toracic anterior Ji va urmri menIinerea ridicat a acestuia timp de - secund, ca ntr-o respiraIie normal# aceasta reprezint o ventilaIie eficient se menIine capul n hipere%tensie Ji brbia ridicat, se ndeprteaz gura de victim Ji se urmreJte revenirea toracelui la poziIia iniIial, pe msur ce aerul iese din plm1ni salvatorul inspir din nou Ji e%pir nc o dat n gura victimei, astfel nc1t s obIin dou ventilaIii eficiente. .up aceasta, se repoziIioneaz rapid m1inile n poziIie corect pe toracele victimei pentru a e%ecuta nc 58 &e o!(resii tora i e.

5e continu efectuarea compresiilor toracice Ji a ventilaIiilor ntr-un raport de 58$; ntreruperea compresiilor Ji ventilaIiilor pentru reevaluarea victimei este indicat doar dac aceasta ncepe s respire normal# altfel, resuscitarea nu trebuie ntrerupt. /hidurile actuale recomand ca resuscitatorul s administreze o ventilaIie ntr-o secund, cu un volum de aer care s determine e%pansionarea toracelui victimei, dar evit1nd ventilaIiile rapide sau bruJte. Aceste recomandri se aplic tuturor tipurilor de ventilaIie din timpul +'0, incluz1nd at1t ventila>ia #ur<-la-#ur< c1t Ji ventila>ia pe %asc< Ji !alon, cu sau fr suplimentare de o%igen. 0entila>ia #ur<-la-nas reprezint o alternativ eficient la ventilaIia gur-lagur n situaIiile de traum facial sever sau dac gura nu poate fi deschis, atunci c1nd victima este ventilat n ap sau c1nd este dificil obIinerea unei bune etanJeitIi prin ventilaIie gur-la-gur. &u e%ist date publicate care s evidenIieze siguranIa, eficienIa sau posibilitatea de a ventila #ur<-la-tra eosto%<, dar 6,

poate fi folosit la o victim cu tub de traheostom sau stom traheal dac este necesar ventilarea acesteia. 0entru aplicarea corect a ventilaIiilor pe masc Ji balon este nevoie de aptitudini practice Ji ndem1nare. +esuscitatorul trebuie s reuJeasc deschiderea cilor aeriene prin sublu%aIia anterioar a mandibulei fi%1nd n acelaJi timp masca pe faIa victimei. 2ste o tehnic adecvat pentru resuscitatorii laici care lucreaz n anumite zone cum ar fi cele n care e%ist risc de into%icaIie cu cianuri sau e%punere la alIi ageni to%ici. 2%ist Ji alte situaIii specifice n care persoanele laice sunt instruite Ji reinstruite s acorde primul a@utor care include e%ecutarea ventilaIiei pe masc Ji balon. Zn aceste situaIii ar trebui urmate aceleaJi reguli stricte de instrucIie ca Ji n cazul personalului medical. .ac ventilaIiile iniIiale nu au determinat ridicarea peretelui toracic, ca ntr-o respiraIie normal, atunci, naintea urmtoarei tentative" se verificD gura victimei Oi se MndepDrteazD orice obstrucLie vizibilD se verificD din nou dacD !iperextensia capului Oi ridicarea bDrbiei sunt corecte, oricum, nu trebuie MncercatD efectuarea a mai mult de douD ventilaLii, Mnainte de fiecare reluare a compresiilor toracice .ac la resuscitare particip !ai !ulIi resus itatori, aceJtia ar trebui s se schimbe la fiecare --6 minute pentru a evita epuizarea fizic. 2fectuarea schimbului ntre resuscitatori se va face c1t mai rapid. +esuscitarea doar cu compresii toracice - poate fi efectuat, dup cum urmeaz" dac salvatorul nu poate sau nu doreJte s administreze ventilaIii gur-la-gur, atunci va efectua doar compresii toracice# n acest caz, compresiile toracice trebuie efectuate continuu, cu o frecvenI de -((Cminut +esuscitarea va fi oprit pentru reevaluare doar dac victima ncepe s respire normal# altfel resuscitarea nu trebuie ntrerupt. +esuscitarea va fi continuat p1n c1nd soseJte un a@utor calificat care preia resuscitarea, victima ncepe s respire normal, salvatorul este epuizat fizic. +espiraIiile agonice sunt prezente la apro%imativ 9(* din pacienIii n stop cardio-respirator Ji nu trebuie confundate cu respiraIia normal. Su(ort vital &e ba91 Jn s(aIii Jn%uste+ Zn cazul 54B n spaIii nguste efectuat de un singur salvator este recomandat efectuarea resuscitarea peste capul victimei, iar n cazul e%istenIei a doi salvatori, se recomand poziIia-clare. Resuscitarea cu doi salvatori. .eJi resuscitarea efectuat de doi salvatori este mai puIin solicitant, totuJi este important ca ambii resuscitatori s cunoasc complet algoritmul Ji s fie antrenaIi. 'hemarea a@utorului este o prioritate# astfel, un salvator ncepe singur resuscitarea, iar cellalt pleac dup a@utor# se recomand ca salvatorii s stea de o parte Ji de alta a victimei# (se utilizeaz un raport de 58 o!(resii la ; ventilaIii# la finalul fiecrei serii de 7( compresii, salvatorul respectiv va fi pregtit s administreze cele dou ventilaIii# pentru o mai bun coordonare, cel care face compresiile poate numra cu voce tare# ridicarea brbiei Ji e%tensia capului vor fi menIinute tot timpul resuscitrii# se administreaz cele dou ventilaIii timp n care compresiile toracice se ntrerup# acestea se reiau imediat dup a doua ventilaIie, aJtept1nd doar ca salvatorul s ndeprteze buzele de pe faIa victimei# dac salvatorii vor s fac schimb de locuri, pentru c de obicei, cel care face compresiile toracice oboseJte, acesta trebuie s se fac c1t mai rapid cu putinI. Al%orit!ul su(ortului vital &e ba91 Jn s(ital+ 0entru stopul cardio-respirator petrecut n spital, diferenIa dintre 54B Ji 54A (suport vital avansat) nu este at1t de net, resuscitarea fiind un proces continuu, armonios. Tot personalul medical trebuie s fie instruit n +'0 astfel nc1t s fie imediat recunoscut, echipele de intervenIie s fie alertate printr-un numr de telefon standard, iar resuscitarea s poat .fi iniIiat imediat. +esuscitarea imediat presupune folosirea ad@uvanIilor pentru menIinerea deschis a cilor aeriene Ji pentru ventilaIie, accesul la un defibrilator ntr-un timp mai mic de 7 minute. 0entru pacienIii internaIi poate e%ista o perioad de alterare hemodinamic Ji stop cardiorespirator neasistate. ToIi pacienIii cu risc nalt de stop cardio-respirator trebuie s fie internaIi ntr-un spaIiu unde e%ist posibilitatea de monitorizare permanent Ji unde resuscitarea poate ncepe imediat. Secven>< de ac>iuni" se asigur securitatea salvatorului Ji a victimei, se evalueaz starea de conJtienI a pacientului# personalul medical n prezenIa unui pacient n colaps sau aparent inconJtient, aflat n spital, va chema nt1i a@utor Ji apoi va evalua starea de conJtienI a victimei. .ac pacientul este conJtient i se va administra o%igen este monitorizat Ji i se va stabili o linie venoas p1n la sosirea liniei de gard. .ac pacientul este inconJtient" se c!eamD a2utor, se aOeazD victima Mn decubit dorsal Oi se desc!id cDile aeriene, se aplicD extensia capului Oi ridicarea mandibulei Oi se MndepDrteazD orice corp strDin sau secreLii vizibile de la nivelul cavitDLii bucale folosind o pensD sau aspirator, dacD se suspicioneazD traumD cervicalD se vor desc!ide cDile aeriene 6:

folosind subluxaLia anterioarD a mandibulei; menIinerea deschis a cilor aeriene Ji ventilaIia adecvat reprezint o prioritate n faIa unei suspiciuni de leziuni spinal# dac sublu%aIia mandibulei este insuficient pentru deschiderea cilor aeriene se va recurge la o minim e%tensie a capului pentru deschiderea acestora folosind stabilizarea manual a capului pentru menIinerea acestuia n ax cu trunc!iul (sunt necesari mai mulIi salvatori). =enIin1nd cile aeriene deschise, salvatorul ncearc s stabileasc, timp de ma%im -( secunde, dac victima respir normal privind miJcrile peretelui toracic anterior, ascult1nd zgomotele respiratorii la nivelul cilor aeriene superioare, simIind flu%ul de aer la nivelul obrazului. +espiraIia anormal (gaspuri, respiraLie slabD sau zgomotoasD) reprezint un semn de instalare al 5'+ Ji nu va fi considerat semn de prezenI a circulaIiei sangvine). 0ersonalul medical va palpa pulsul carotidian simultan cu cutarea semnelor de viaI nu mai mult de -( secunde. .ac pacientul nu prezint semne de viaI sau e%ist dubii se va ncepe imediat 54B, dac pacientul nu respir dar prezint puls carotidian se va ventila cu o frecvenI de -( ventilaIii pe minut verific1nd pulsul carotidian la fiecare -( ventilaIii. ! persoan va ncepe 54B iar celelalte vor chema echipa de resuscitare,vor pregti echipamentul Ji vor aduce defibrilatorul. Zn cazul unui singur salvator acesta va prsi pacientul pentru alertarea echipei de resuscitare. 5ecvenIa 54B rm1ne nemodificat (7( compresii toracice urmate de 6 ventilaIii). 0entru a evita oboseala personalului Ji pentru a menIine o calitate bun a compresiilor toracice cei care le efectueaz se vor schimba la 6 minute. 'ile aeriene se vor menIine deschise, iar ventilaIia se va efectua cu echipamentul adecvat care se afl cel mai aproape de victim (pocPet masP, masca laringianD sau mascD balon de ventilaLie ), intubaIia traheal fiind efectuat doar de personal antrenat Ji cu e%perienI n domeniu. Timpul de insuflaIie este de o secund, iar volumul e%pirator trebuie s produc e%pansiune toracic normal. 5e va administra o%igen c1t mai repede posibil. ! dat traheea intubat compresiile toracice vor fi efectuate ne ntrerupt ( cu e%cepIia momentelor de defibrilare) cu o frecvenI de 088 (e !inut iar ventilaIiile vor fi administrate 08 (e !inut evit1ndu-se hiperventilaIia pacientului. Zn absenIa echipamentului de ventilaIie se va practica ventilaIie gur la gur. Zn cazul n care salvatorul nu poate sau nu vrea s administreze ventilaIia gur la gur va efectua numai compresii toracice p1n la sosirea a@utorului sau echipamentului de ventilaIie. '1nd defibrilatorul este accesibil se aplic imediat padelele Ji se analizeaz ritmul. 0adele autoadezive vor fi aplicate fr ntreruperea compresiilor toracice. 'ompresiile toracice vor fi ncepute imediat dup defibrilare. +esuscitarea se continu p1n la sosirea echipei de resuscitare sau p1n c1nd pacientul prezint semne de viaI. .ac e%ist suficient personal se va obIine acces venos Ji se vor administra medicamente. Zn cazul unui pacient monitorizat care instaleaz stop cardio-respirator n prezenIa salvatorului" se va confirma stopul Ji se va striga dup a@utor, se va aplica lovitura precordial dac ritmul este Jocabil, iar defibrilatorul nu este imediat disponibil. 54B Ji defibrilarea precoce reprezint elementele centrale ale procedurii de resuscitare care sugereaz modalitatea de rspuns a salvatorului la un stop cardiorespirator" de#a$area victi%ei" eli!erarea =i protecia c<ilor respiratorii superioare" ventila>ie" ventilaie pe %asc<" intu!aie" resuscitare cardio respiratorie" %asa$ cardiac e/tern0entru restabilirea funcIiei respiratorii Ji cardiace se poate aplica Ji for!ula A/C, K &e reani!are$ A K aer $ ventilaIie \ dega2area cDilor aeriene, !iperextensia capului, ridicarea bDrbiei, intubare, aspirare. / K b1t1i \ 1 insuflare la 1. masa2e cardiace. C K ar&ia \ masa2 cardiac, defibrilare. , K &ro%uri \ adrenalinD i.v, intracardiac, %a%l*, glucozD !ipertonD, QilocainD, bicarbonat de calciu, gluconat de calciu. INGRIGIREA PACIENTI.*R CU C*ME )efiniie 'oma este o stare patologic, caracterizat prin pierderea complet sau parIial a cunoJtinIei, motilitIii Ji senisbilitIii (funcIii de relaIie), cu conservarea celor mai importante funcIii vegetative (respiraIie, circulaIie, termoreglare etc.)(:orundel' 6;

)upa , Titirca" suferinta grava a creierului caracterizata prin alterarea pana la pierderea totala a functiei de relatie, cu conservarea partiala a functiilor vegetative. 1efiniLie: coma este o stare patologic, caracterizat prin pierderea complet sau parIial a cunoJtinIei, motilitIii Ji senisbilitIii (funcIii de relaIie), cu conservarea celor mai importante funcIii vegetative (respiraIie, circulaIie, termoreglare etc.). .up profunzimea comei, se deosebesc" - coma carus sau coma profund, n care bolnavul nu reacIioneaz la nici un fel de e%citant, iar refle%ele cornean, osteotendinoase Ji de deglutiIie sunt absente# - coma medie este o form mai uJoar" bolnavul rspunde la e%citanIi mai puternici Ji prezint uneori delir Ji stare de agitaIie# - obnubilarea este forma cea mai uJoar de tulburare a cunoJtinIei# bolnavul este dezorientat Ji somnolent, e%ecut vag unele ordine Ji rspunde la ntrebri, deJi cu dificultate. 0osibilitatea protezrii cardiorespiratorii, cu menIinerea funcIiilor, nsoIit de moartea cerebral, permit descrierea stadiului de comD depDOitD. %ircumstanIele n care s-a produs coma (traumatisme, insolaIie, ingestie de alcool sau diferite substanIe, debutul brusc sau progresiv C*ME NEUR*.*GICE Zn comele neurologice se pot nt1lni urmtoarele forme clinice" a) %ome MnsoLite de !emiplegie: hemoragia, tromboza Ji embolia cerebral. 3emoragia cerebral se caracterizeaz prin debut brutal, com profund, hipertensiune arterial, hipertermie, respiraIie stertoroas, lichid cefalorahidian hemoragie. Tromboza prezint un debut mai puIin brutal, apare de obicei la v1rstnici este precedat de prodroame# lichidul cefalorahidian este nemodificat. 2mbolia are un debut brusc Ji apare la tineri sau adulIi cu stenoz mitral, fibrilaIie atrial, infarct miocardic. b) %ome cu sindrom meningian: apare fie ntr-o hemoragie meningian (lichid cefalorahidian hemoragie), fie la un bolnav cu meningit acut. c) %oma prin !ipertensiune intracranianD se nt1lneJte n tumori sau abcese intracerebrale Ji n encefalopatia hipertensiv (com cu crize convulsive Ji hipertensiune arterial). d) %oma postepilepticD, caracterizat prin incontinenI de urin, semne de muJcare a limbii, convulsii tonico-clonice etc. e) %oma prin traumatism cranian, caracterizat prin hemoragie sau pierderea lichidului cefalorahidian prin nas sau urechi. 2ste indispensabil precizarea dac coma a fost datorit traumatismului sau dac coma a determinat cderea bolnavului Ji traumatismul. C*ME INFECFI*ASE !rice boal infecIioas poate a@unge la com, deJi astzi, datorit antibioticelor, aceast situaIie este mult mai rar. 'oma este precedat de starea infecIioas respectiv (septicemii, pneumonii etc.). C*ME META/*.ICE a) %oma uremicD apare n cursul nefropatiilor acute sau cronice Ji se caracterizeaz prin mirosul amoniacalurinos al aerului e%pirat, tegumente palide-glbui, respiraIie 'heAne-5toGes, creJterea ureei n s1nge, anemie, albuminurie. b) %oma !epaticD apare fie n cursul unei ciroze, fie n cursul unei hepatite virale, de obicei precedat de o hemoragie sau puncIie ascitic. 5e nsoIeJte de icter, ascit, respia-Iie fetid, uneori manifestri hemoragice. c) %oma diabeticD: piele uscat, miros de aceton, respiraIie ?ussmaul, hiperglicemie, glicozurie, cetonurie, antecedente sau semne clinice de diabet. d) %oma !ipoglicemicD apare de obicei ca urmare a supradozrii de insulina. 2ste mai puIin profund, progresiv, precedat de transpiraIii abundente Ji tremurturi, nsoIit de convulsii, piele umed Ji cald. .iagnosticul se bazeaz pe hipoglicemie Ji cedarea fenomenelor dup administrarea de soluIie glucozat. C*ME T*LICE 6<

a) %oma alcoolicD: facies vultuos, congestionat, hipotensiune arterial Ji hipotermie, miros de alcool, alcoolemie crescut. b) %oma barbituricD este datorit ingestiei de barbiturice n scopul sinuciderii. 2ste profund, calm, cu hipotensiune arterial Ji hipotermie, refle%e osteotendinoase abolite, prezenIa barbituricelor n urin Ji n lichidul de spltur gastric. c) %oma prin opiacee apare la to%icomani. 0upilele sunt punctiforme, cu hipotonie muscular accentuat, faciesul palid Ji arefle%ie osteotendinoas. d) %oma atropinicD se nsoIeJte de midriaz, uscciune a buzelor, tahicardie Ji hipotensiune arterial. e) %oma oxicarbonoasD se nsoIeJte de convulsii, faciesul este rozat, tensiunea arterial cobor1t Ji temperatura crescut. Interventiile asistentei !e&i ale$ - trebuie s noteze pulsul, temperatura, tensiunea arterial, volumul urinelor, s supravegheze respiraIia, s previn obstrucIia respiratorie prin secreIii Ji vrsturi, s aJeze capul n poziIia cea mai potrivit etc. - o atenIie deosebit va trebui s se acorde prevenirii rcelii( deoarece comatoJii se dezvelesc inconJtient) , verificrii buiotelor (deoarece bolnavul, fiind insensibil, nu simte arsurile), prevenirii escarelor prin schimbri periodice de poziIie (decubit lateral Ji ventral), masa@ul punctelor de contact, igienei locale, care trebuie s fie riguroas. &etezirea pliurilor de la len@erie sau mbrcmintea Ji igiena bucal, cu nlturarea mucozitIilor pentru prevenirea obstrucIiei respiratorii, sunt alte msuri importante. -o atenIie deosebit trebuie acordat toaletei Ji schimbrii repetate a bolnavului, deoarece acesta se ud frecvent, datorit tulburrilor sfincteriene. Trebuie combtute retenIia urinar Ji constipaIia. - de asemenea, comatoJilor, n general, nu trebuie s li se dea de but, din cauza tulburrilor de deglutiIie, care pot antrena pneumonie de deglutiIie. - permeabilitatea cilor respiratorii este esenIial. 0entru permebilizarea cii respiratorii se va folosi curIirea gurii Ji a faringelui cu un tampon de vat mbibat n ap alcalin Ji, dup caz, aspiraIia prin sond nazal, bronhoaspiraIia, intubaIia, traheotomia Ji, n sf1rJit, o%igenoterapia. -foarte important este hidratarea bolnavilor, care se face pe cale parenteral, prin perfuzii intravenoase Ji mai rar subcutanat cu soluIii izotonice clorurate sau glucozate. Aportul caloric se asigur fie prin sond digestiv (risc de vrsturi), fie prin alimentaIia pe cale parenteral. - dup caz, se mai urmresc" oprirea hemoragiei prin hemostatice Ji perfuzii de s1nge# prevenirea complicaIiilor septice, prin antibiotice# tratamentul insuficienIei respiratorii acute# prevenirea colapsului# splaturi gastrice n cazul into%icaIiilor recente etc. MSURI ,E URGENF BN CAZ ,E ARSURI TERMICE Arsurile ter!i e sunt leziuni produse de agresiunea cldurii ( flacDrD, fluide fierbinLi 9 apD, smoalD, gaze sau aburi supraMncDlziLi, metale topite, corpuri incandescente). Manifest1rile arsurii ter!i e 7eziune localD $ cuprinde suprafaIa ars Ji toate Iesuturile subiacente afectate de cldur n intensitate diferit, spre profunzime. Keziunea este tridimensional $ gravitatea ei depinde de Mntindere Oi profunzime. TulburDri generale $ s 1&erea &ebitului ar&ia $ n primele : ore p1n la ;(* $ prin pierderea de lichide Ji substanIe proteice la nivelul suprafeIei arse, &is(nee $ leziuni ale mucoasei respiratorii $ prin inhalarea vaporilor fierbinIi, tulbur1ri )e(ati e4 renale4 %astro-intestinale (vrsturi $ pot accentua dezechilibru hidroelectrolitic), )i(ovole!ie p1n la anurie, tulbur1ri nervoase $ agitaIie, neliniJte, somnolenI, apatie. Aprecierea arsurii prin deter%inarea suprafe>ei 5uprafaIa arsurii se e%prim procentual n raport cu suprafaIa corpului considerat -((*. 5e foloseJte ca procedeu de calcul re#ula lui ?@AArsuri u=oare \ sub -,* (necesit spitalizare copiii, btr1nii, gravidele) sau arsuri de la nivelul capului, g1t, picioare, regiune genital. Arsuri ntre -,-7(* \ sunt #eneratoare de =oc, necesit internarea. Arsuri critice ntre 7(-9(* - au prognostic rezervat. Arsuri cu risc letal peste 9(-,(*. 6)

Re#ula lui ?@A- Ca(ul Mi %Ntul OP+ Fie are !e!bru su(erior OP Q OP R 0?P+ Fie are !e!bru inferior OP Q OP Q OP Q OP S 5TP+ Trun )i anterior OPQOP S 0?P+ Trun )i (osterior OPQOP S 0?P+ Re%iunea %enital1 0P+ Total OOP Q0P S 088P Aprecierea arsurii prin deter%inarea profunzi%ii Arsuri de Gra&ul I $ congestie puternicD, apoi eritem dureros, pigmentare trecDtoare, edem, usturime, +TA, !ipertermie. 4indecare n 6-7 zile fr sechele, prin descuamarea pielii. 2%punerea prelungit la soare este cauza cea mai frecvent Ji este nsoIit Ji de cefalee, vDrsDturi, stare de rDu general p1n la lipotimie Ji colaps (insolaIie). Arsuri de Gra&ul II $ flictena albD, cu conIinut serocitrin, limpede, transparent, eritem accentuat, edem. Keziunea se vindec fr cicatrice. 0oate persista o hiperpigmentare tegumentar. Arsuri de Gra&ul III $ flictena roOie cu conIinut sanguinolent, tulbure sau escara intradermicD. .ac grosimea stratului necrozat este mai mic dec1t grosimea dermului viu, e%sudatul cliveaz Iesutul mort de cel viu form1nd flictena, iar dac grosimea este mai mare apare escara dermic alb sau n mozaic, altern1nd cu zone hemoragice. Es ara &e %ra&ul III este elasti 14 )i&ratat1 "lu ioas1#4 )i(oeste9i 1+ 4indecarea se face cu sechele cicatriciale $ n condiIii de tratament corespunztor $ sau se transformD Mn escarD gradul I$. Arsuri de Gra&ul IV K este escara dermicD totalD, uscatD, rigidD, retractatD, casantD. 2pidermul Ji dermul distruse n totalitate e%clud posibilitatea vindecrii spontane $ este ne esar1 %refa+ 'uloarea escarei variaz de la alb la negru n raport cu gradul de temperatur ( caramelizare, carbonizare, calcinare). 2voluIia este de c1teva luni. .up -(-69 ore apar tulburri circulatorii manifestate prin plas%ora#ii" e%oconcentra>ie, tulburri renale somnolenI(.oli#urie" anurie), tulburri nervoase (a#ita>ie" apatie" )

Evolu>ia arsurii ter%ice Aria le9ional1 "se torul al III-lea# \ este volumul de Lesuturi incluse obligatoriu Mn arsurD care nu sunt devitalizate, dar au potenLial evolutiv, cu remanieri tisulare Oi cu cicatrizDri Oi afectDri vasculare 9 la distanLe variabile de leziunea vizibilD. 0recocitatea Ji calitatea tratamentului decid evoluIia arsurilor termice. 2voluIia unui bolnav cu arsuri este ondulant. Arsura evolueaz n funcIie de criterii practice evolutive sau terapeutice, ma@ore Ji imediate, n 9 stadii. Sta&iul I $ primele 7 zile $ perioada Oocului $ comple% lezional de reacIii la agresiune caracterizat prin e&e!4 )i(ovole!ie %rav14 ane!ie4 )i(o:ie intens14 oli%oanurie sau anurie4 atabolis! profund n condiIii de ano%ie. 5e aplic tratament de reechilibrare p1n la restabilirea diurezei, revenirea strii de conJtienI, constante sanguine aproape de limitele normale. Sta&iul II K 7-6- zile $ evoluIia difer dup gradul arsurii. Sta&iul III $ 6 luni $ cresc Jansele de vindecare, se pot aplica %refe. Sta&iul IV $ de Ooc cronic postcombustional $ un sindrom clinic Ji biologic de gravitate e%cepIional. In&i ele (ro%nosti "IP#+ Zn funcIie de mrimea suprafeIei tegumentare Ji de profunzimea leziunii se poate calcula prognosticul vital \ indicele pro#nostic" 6(* arsuri gradul II H 6( % 6 H 9( I0# 6(* arsuri de gradul II H 6( % 7 H :( I0# 6(* arsuri de gradul I4 H 6( % 9 H <( I0. 7(

M<suri de pri% a$utor Bn arsuri ter%ice$ - .ega@area rapid a victimei din focar. Bolnavul cuprins de flacr va fi nvelit imediat n ptur, plapum, hain. &u se dezbrac victima. 5e nveleJte n cearJaf curat fr a ndeprta resturile de haine sau tegumentele arse. - 5e calmeaz durerea prin administrare de antalgice obiOnuite sau morfinD, 0ialgin \ administrate pe cale intravenoas $ nu (e ale sub utanat1@ - 5e face toaleta local a plgilor prin splare cu rivanol, cloramin, soluIie slab de bromocet \ numai dacD transportul dureazD mai mult de * ore. - 5e asigur transport supravegheat, c1t mai rapid, la spital. .ac pulsul este slbit se recomand poziIia Trendelenburg sau ridicarea picioarelor pe timpul transportului. - 5e instaleaz o perfuzie cu ser glucozat ,* sau ser fiziologic. .ac nu se poate instala perfuzie se administreaz ap srat cu ceai. - 5e administreaz o%igen. - 5e supravegheaz funcIiile vitale \ TA maximD nu trebuie sD scadD sub () mm+g. - 5e calmeaz senzaIia de sete prin umezirea gurii $ administrare de lichide pe cale oral provoac vrsturi. *bservaIii@ &u se sparg flictenele. &u se aplic unguente sau pulberi n plag. &u se folosesc antiseptice. Arsurile pot fi prote@ate Ji cu prosop curat sau pansament. 2ste obligatorie aplicarea perfuziei pentru e evita accentuarea dezechilibrelor datorate deshidratrii Ji pierderilor de electroliIi. Bn%ri'irea unui bolnav u arsuri se va on&u e &u(1 %ra&ul arsurii4 su(rafaIa afe tat14 vNrst14 stare %eneral1 a or%anis!ului Mi a siste!ului nervos+ ;# MSURI ,E URGENF BN CAZ ,E ARSURI C-IMICE Arsurile )i!i e sunt leziuni produse de agresiunea unor substanIe chimice ( acizi 9 +*S3;, +A3-, sodD causticD, baze, gaze de luptD, medicamente). M<suri de pri% a$utor Bn arsuri c i%ice: - primul a@utor consta n limitarea contactului substanIei chimice cu Iesuturile Ji diminuarea concentraIiei substanIei. Zn acest scop" se ndeprteaz rapid hainele mbibate n substanIa nociv. 5e spal suprafaIa afectat cu @et de ap la 69-6< (' timp de 6(-7( minute, e%cepIie face arsura cu varul nestins, n care nu se toarn niciodat ap, deoarece varul se activeaz n prezenta apei. Zn acest caz se tamponeaz doar cu un tampon uscat Ji abia dup ce varul a fost ndeprtat se poate spla cu ap. Arsurile chimice cu o%id de calciu se Jterg nainte de splare cu comprese cu alcool. ,e reIinut@ &u este indicat s se ncerce neutralizarea substanIei chimice deoarece n urma reacIiei de neutralizare se elimin o mare cantitate de cldur care poate agrava leziunile. Abia dup splarea cu ap se poate eventual ncerca aplicarea antidotului" apa !icar!onatat< n cazul arsurilor cu acizi sau o>et n cazul arsurilor cu baze. 5# MSURI ,E URGENF BN CAZ ,E ARSURI E.ECTRICE Arsura ele tri 1 este o leziune care se produce sub acIiunea flamei, arcului voltaic. Arsuri ele tri e sunt provocate de curentul electric Ji pot prea minore. Afectarea este prezent pe suprafaIa pielii, put1ndu-se e%tinde n ad1ncime, n interiorul Iesuturilor pielii. Arsur1 ele tri 1 $ apare la locul de contact, este puLin dureroasD, are formD rotundD sau ovalarD, bine delimitatD. Pla%a este (rofun&14 a&Nn 14 aton1 Mi se i atri9ea91 %reu4 rareori )e!ora%i 1+ .ac o und puternic de curent electric trece prin corp, n interiorul organismului este afectat ritmul cardiac sau se ntrerupe activitatea cardiac. 8neori zdruncinarea asociat cu arsur electric poate provoca o aruncare sau o cdere, rezult1nd fracturi sau alte afecIiuni asociate. Zn cazul n care persoana suferind are dureri mari, este confuz Ji prezint dificultIi de respiraIie trebuie mers de urgenI la medic. M1suri &e (ri! a'utor$ - nu se atinge nimic, deoarece persoana poate fi nc n contact cu sursa electric. Ating1nd persoana afectat salvatorul se poate electrocuta. .ac este posibil se ntrerup toate sursele de curent electric sau se ndeprteaz sursa de curent de persoana afectat folosind un obiect slab conductor de electricitate, realizat 7-

din carton, plastic sau lemn. 5e verific semnele vitale, dac sunt absente trebuie fcut resuscitarea cardiorespiratorie. 0entru a preveni Jocul operator ntinde persoana cu capul mai @os dec1t bustul Ji cu picioarele ridicate. 5e acoper zonele afectate de arsura cu comprese sterile sau cu o hain curat. &u se folosesc prosoape sau pturi deoarece firele czute pot infecta arsurile. - transport ur#ent la spital. - supravegherea funcIiilor vitale Ji vegetative, starea de conJtienI. 7# MSURI ,E URGENF BN CAZ ,E ARSURI PRIN RA,IAFII Arsura (rin ira&iaIie se produce sub acIiunea radiaIiilor solare, ultraviolete, raze %. INS*.AFIA este o reacIie puternic a organismului la acIiunea razelor solare infraroJii. +adiaIiile solare strbat pielea Ji oasele capului, a@ung la nivelul piei mater unde ridic temperatura la 9( (', n timp ce temperatura corpului rm1ne la valori normale. Cau9ele insolaIiei sunt acIiunea radiaIiilor solare infraroJii, profesii predispuse insolaIiei" constructori" a#ricultori" #eolo#i" topo#rafi" pla$< prelun#it<Manifest1rile insolaIiei Jn fun Iie &e for!a lini 1 Zn for%a u=oar< \ cefalee, @en respiratorie, acufene, astenie, midriaz, lichid cefalorahidian clar, temperatura corpului n limite normale. Zn for%a #rav< \ debut brusc, cefalee intens, facies palid, tegumente uscate, dureri precordiale, pierderea cunoJtinIei, semne de iritaIie meningian (greaI, vrsturi, mioz, fotofobie, convulsii), lichid cefalorahidian tulbure, temperatura corpului normal sau foarte puIin ridicat. M1suri &e ur%enI1" - scoaterea victimei din mediu. - aJezarea ntr-o incint rcoroas, bine aerisit. - comprese reci sau pung cu gheaI pe cap. - lichide reci n cantitate mare. - administrare de medicaIie e%citant a sistemului nervos central (cafein). - puncIie lombar n forma comatoas cu accident meningoencefalic de hipertensiune intracranian. - ur!1rile insolaIiei pot fi hipersensibilitate, cefalee intens persistent c1teva luni de zile, recidive n forme grave. 2*CU. CA.*RIC "TERMIC# este o reacIia a organismului la acIiunea cldurii, respectiv a temperaturii ridicate a mediului ambiant din ncperi supraaglomerate Ji neaerisite. Temperatura mediului acIioneaz asupra procesului termic reglator al organismului. Manifest1rile Mo ului ter!i Jn fun Iie &e for!a lini 1 7or%a u=oar< \ cefalee, tahipnee, astenie pronunIat, ameIeli, tahicardie, dureri n epigastru Ji toracele posterior, temperatura corpului 7)(-9-('. 7or%a #rav< \ temperatura corpului 9((-9-(', vedere n ceaI, cianoz, pierderea parIial sau total a cunoJtinIei, tahicardie cu puls foarte slab btut, convulsii, lichid cefalorahidian tulbure. M1suri &e ur%enI1" scoaterea victimei din mediu, aJezarea ntr-o incint rcoroas, bine ventilat, duJuri cu bi clduIe $ apa rcindu-se treptat, administrare de tonice cardiace. *bservaIii@ &u las urmri] 2*CU. a# ,efiniie ^ocul \ tulburare funcIional a ntregului organism ca urmare a unui agent agresiv n urma cruia se instaleaz ano%ia Iesuturilor, acumularea produJilor de catabolism n organism. .in punct de vedere medical, aa-numita Nstare de ocN reprezint un sindrom caracterizat de insuficienD circulatorie perifericD, !ipotensiune, acidoza i oligurie, mai mult sau mai puin pregnante. 2sena ocului rezid n perfuzia tisular inadecvat, consecutiv unui flu% sanguin insuficient. .iminuarea flu%ului sanguin poate fi determinat de hipovolemie (ocul hipovolemic, ocul hemoragic), vasodilataIie brusc i generalizat (ocul vascular sau de mic rezisten), diminuarea funciei de pomp a inimii (ocul cardiac sau 76

cardiogen), diminuarea debitului cardiac prin obstrucia vaselor mari ale circulaiei sistemice sau pulmonare (Jocul obstructiv). Rocul este un sindrom clinic cu etiologie variatD, caracterizat printr o insuficienLD circulatorie acutD, avNnd ca expresie clinicD prDbuOirea tensiunii arteriale.( %. Iorundel" b# Clasifi area etiolo%i 1 .upa '. Borundel" - Oocul !ipovolemic, consecinI a pierderii de s1nge, plasm sau lichide din organism Ji apare n pancreatite, ocluzii, diarei grave, coma diabetic, insuficienIa suprarenal acut, arsuri mari, deshidratri, hemoragii e%terne sau interne, procese anafilactice# - Oocul septic(toxico septic", care apare n diferite infecIii cu poart de intrare urinar, genital, digestiv, biliar, pulmonar, meningian, n cadrul crora se deosebesc" o form grav Ji frecvent - Oocul septic, endotoxic, gramnegativ, care debuteaz brusc, cu frison, hiper-termie, hiperpnee, an%ietate, hipotensiune, oligurie, e%tremitIi reci, confuzie, obnubilare, moarte# este provocat de mediatorii chimici eliberaIi de bacilii gramnegativi, vii sau morIi" evoluIia Jocului continu chiar dup sterilizarea infecIiei, iar mecanismul patoge-nic const n scderea debitului cardiac Ji creJterea rezistenIei periferice# a doua form este Oocul septic grampozitiv, mai rar Ji mai puIin grav, provocat de scderea rezistenIei periferice, fr e%tremitIi reci Ji cu diurez pstrat# - Oocul !ipoxic, produs de afecIiuni pulmonare care produc hipo%emie# - Oocul neurogen, care apare n traumatisme craniene, anestezii - embolia gazoas, into%icaIii cu barbiturice sau neuroleptice# - Oocul cardiogen, produs de" infarctul miocardic, aritmii cu ritm rapid, tamponad cardiac, embolie pulmonar masiv, anevrism disecant. )upa ,- Titirca& Cr#enta %edico c irur#icale' Oocul !ipovolemic Oocul toxico septic Oocul neurogen Oocul cardiogen Oocul anafilactic Manifestari de dependenta 5e descriu obiJnuit 7 stadii" - n stadiul compensat, de obicei reversibil, bolnavul este vioi, uneori agitat Ji an%ios, pulsul rapid, T.A. normal, chiar crescut# atrag atenIia paloarea, transpiraIiile, polipneea, tegumentele palide Ji reci, cianoza unghial, oliguria, mioza# - adeseori evolueaz spre stadiul de Ooc decompensat, de obicei ireversibil, c1nd bolnavul este apatic, obnubilat, dar conJtient# tegumentele sunt palide - cianotice, umede Ji reci# pulsul este rapid, de obicei peste -9(, mic, filiform, uneori imperceptibil# tensiunea arterial este sczut sub <( mm3g, venele superificiale colabate, fiind dificil puncIionarea lor# respiraIia este frecvent Ji superficial, pupilele dilatate# anuria este obiJnuit# - Mn ultima fazD, ireversibil, bolnavul intr n com, tegumentele sunt cianotice, pm1ntii, marmorate, pulsul rar Ji slab, tensiunea (, venele periferice destinse, pupilele prezint midriaz fi%. Interventii$ 1ri%ul a$utor" Bn afara spitalului Asistenta medicala: - trebuie s calmeze bolnavul, s combat durerea cu analgetice, s-- aJeze n poziIie decliv, s fac o hemostaz provizorie imediat n caz de hemoragie, s acopere bolnavul, dar s nu uzeze de mi@loace de nclzire energic (pentru a nu mri vasodilataIia periferic), s controleze tensiunea arterial Ji s anunIe 5alvarea sau pe cel mai apropia medic. Dn spital " - transporta bolnavul la serviciul de terapie intensiv, dezbrc1ndu-- cu gri@ - bolnavul va fi aJezat inpezitie decliva(pe spate, cu capul mai @os dec1t picioarele)numai pentru o perioad limitat de timp Ji dac e%ist certitudinea c nu prezint Ji un traumatism cranian. Temperatura trebuie s 77

fie constant Ji mediul liniJtit. - se monitorizeaza pulsul, diureza orara, T.A. Ji a presiunea venoasa centrala. - se va trata corect afecIiunea cauzal# - se creeaz ci de acces la --6 vene $ pentru recoltarea s1ngelui pentru grup sanguin, alcoolemie, pentru perfuzie - dup caz, n masa@ cardiac e%tern, nsoIit de respiraIie artificial Ngur-la-gurN, ventilaIie asistat, administrare de !6, compensarea acidozei prin bicarbonat de sodiu izo- sau hipertonic sau T3A= -(( - -,( ml, in@ectare rapid i.v. 0entru combaterea hipovolemiei se foloseJte, dup caz, .e%tran ;( n soluIie de &a'l, - ((( - - ,(( ml, soluIie +inger-lactat, gelatin, s1nge, plasm sau albumin. /lucoza , - -(* Ji serul fiziologic au efect redus. - administrarea medicatiei recomandate de medic.( =edicaIia vasoactiv se administreaz cu prudenI" n stadiul adrenergic se perfu-zeaz izopropil-noradrenalin (Isoproterenol, Isuprel), (,9 mg n 7,( ml glucoza ,*, n stadiul de vasodilatatie se administreaz mai puIin perfuzii cu =etaraminol (fiole de -( mg) sau &orartrinal (fiole de 6 Ji 9 mg), n glucoza ,* (,(( ml) Ji mai mult perfuzie cu substanIe adrenolitice (alfablocante) - .ibenamin, .ibenzilin, +egitin, 3Adergine. Zn rezumat, n orice fel de Joc (cu e%cepIia celui anafilactic), p1n la precizarea etiologiei se face un tratament de aJteptare" !6 (pentru diminuarea hipo%iei), perfuzie cu 6,( ml. .e%tran (combaterea hipovolemiei), perfuzie lent cu ser bicarbonat sau T3A= (corectarea acidozei) Ji perfuzie foarte lent, sub control 2'/ de Isuprel, (,9 mg n 7,( ml glucoza ,* (creJterea debitului). 5e mai ncearc corticoterapia masiv (emisuccinat de hidrocortizon) Ji heparin. .up tipul de Joc# - n Jocul hipovolemic, important este o%igenul Ji refacerea volemiei (.e%tran, soluIie +inger lactat, s1nge)# uneori, corticoizi n doze mari Ji niciodat vasopresoare# - n Jocul anafilactic - corticoterapie masiv i.v., antihistaminice, corectarea hipovolemiei# - n Jocul septic, se administreaz antibiotice masive, cozicoterapie, se corecteaz hipovolemia (.e%tran, se d heparin, !6, eventual se fac perfuzii cu Isuprel Ji, mai t1rziu, se administreaz .ibenzilin sau 3Adergine). - n Jocul cardiogen, alturi de opiacee, o%igen, heparin Ji poziIia clinostatic cu e%tremitIile inferioare uJor ridicate, se combate bradicardia cu Atropin - mg, i.v., Ji hipovolemia cu .e%tran sau ser glucozat ,*, 7(( ml. 5e administreaz perfuzii cu &orartrinal <--6 ml, (,6*, n - ((( ml ser glucozat ,* (6( - 7( picturiCmin.), cu Isuprel sau .opamin Ji, dac rspunsul este negativ, cu .ibenzilin, +egitin, cortizon. Acidoza se combate cu T3A=. 2*C CAR,I*GEN Eocul cardio#en este sindromul clinico-biologic comple% determinat de _ performanIei cardiace care se manifest prin reducerea critic a flu%ului sanguin efectiv sub nivelul care asigur aportul de substanIe esenIiale pentru susIinerea organelor vitale. (auzele =ocului cardio#en sunt infarctul miocardic acut cu distrugerea a peste 7(* din masa miocardului 45, defecte mecanice cardiace acute neletale n mod direct, ruptur de sept interventricular, ruptura muJchilor pilieri, distrucIii valvulare masive, brusc instalate, tromboze intracardiace voluminoase, disecIie acut a aortei, embolie pulmonar masiv, aritmii grave, persistente. Atitudinea Bn a%!ulatoriu 5e asigur poziIia decubit dorsal, cu e%tremitatea cefalic uJor decliv, cu membrele inferioare ridicate la -,W, poziIie Jez1nd c1nd Jocul cardiogen se asociaz cu insuficienI ventricular st1ng acut. 5e practic un abord venos sigur Ji se instituie perfuzie cu soluIie glucoz ,*, cardiotonic nedigitalic, aminosimpaticomimetic (catecolamine), dopamin perfuzabil n diluIie 6 fiole de ,( mg n ,(( ml. soluIie glucozat ,*, ,--( `gCGgCminut (7, picturiCminut)# digitalicele sunt indicate doar n Jocul cardiogen la bolnavi cu infarct miocardic acut Ji fibrilaIie atrial sau edem pulmonar acut# se administreaz medicaIie vasodilatatoare - nitroglicerin n perfuzie :-< picturiCminut dac TA5 M <( mm3g, nitroglicerina creJte debitul cardiac prin scderea congestiei pulmonare, tonusului venos Ji a consumului de !6 miocardic. Transport cu salvare cu mi@loace antiJoc, surs de !6 Ji nsoIitor instruit trebuie asigurat n regim de urgenI pentru a asigura n timp c1t mai scurt internarea ntr-o secIie de terapie intensiv coronarian.
(-)

79

(6) 2*C -IP*V*.EMIC ^ocul hipovolemic este reprezentat de insuficienIa circulatorie acut consecutiv unei diminuri rapide a volumului sangvin circulant. !rice form de Joc include tulburri hemodinamice Ji metabolice. Astfel, e%ist dou tipuri de hipovolemii" ipovole%ii a!solute prin pierderi e%travasculare de s1nge sau plasm ori lichid electrolitic. Zn aceste condiIii scade at1t volemia total c1t Ji volumul circulant# ipovole%ii relative sunt datorate sechestrrii s1ngelui n anumite teritorii vasculare. 0rin aceste sechestrri scade volumul circulant, iar volemia este nemodificat. Etiolo#ie: -hemoragie important (hemoragie digestiv provocat de un ulcer al stomacului, de e%emplu) sau - deshidratare (diaree acut a sugarului, (vrsturi, arsur grav, poliurie), Eocul ipovole%ic se manifest prin sete, agitaIie, paloare a e%tremitIilor, colaps (scdere important a presiunii arteriale) Ji tahicardie+ Manifestari: hipotensiune, puls rapid, piele palid Ji rece, hiperventilaIie, sete intens, an%ietate Ji obnubilare. O!iective: menIinerea tensiune arteriala medie (TA=) . Interventii: -s(itali9are &e ur%enI1 cu aplicarea unei perfuzii venoase Ji aprovizionri adecvate cu o%igen Ji alIi nutrienIi a organelor vitale pentru a compensa pierderile lichidiene Ji a restabili o presiune arterial eficace. >olosirea soluIiilor coloidale, cum ar fi albumina sau soluIiile de amidon, a fost descris ca o metod mai rapid Ji mai eficient de refacere a volumului. Administrarea de soluIii saline hipertone n Jocul hipovolemic este util n resuscitarea arJilor. Zn Jocul hemoragic, refacerea capacitIii de transport a o%igenului se realizeaz prin transfuzia de mas eritrocitar# scopul este de a menIine o concentraIie de 3b -( gCdl. 'reJterea marcat a presiunii n microvasele pulmonare este cel mai important determinant al transsudrii lichidelor n interstiIiul pulmonar. 8n indicator bun al unei resuscitri reuJite n orice form de Joc, inclusiv hipovolemic l constituie reducerea nivelului seric de lactate. Acidoza lactic deprimant contractilitatea miocardului, scade tonusul vascular Ji scade rspunsul la catecolamine Ji poate determina coma. (7) 2*C -EM*RAGIC 2ste caracterizat de o pierdere masiv de s1nge sau plasm pricinuit de ruperea vaselor sangvine. 0oate aprea dup arsuri cutanate intense (ce afecteaz o mare parte a corpului) sau profunde (ce distrug mai multe straturi de piele), c1nd se produc traumatisme importante sau dup intervenIii chirurgicale comple%e, efectuate unor pacienIi cu hemofilie, trombocitopenie, ciroz hepatic. 1revenirea =ocului e%ora#ic se face prin aplicarea de perfuzii cu .e%tran, clorur sodic, glucoz ,* sau -(*. 5e poate perfuza de la nceput soluIie macromolecular. '1nd volemia este mare se indic dac este posibil ridicarea picioarelor la vertical sau n unghi de 7(-9( (, fapt ce obIine un volum de -((( ml s1nge. 5e monitorizeaz pulsul Ji TA. Ka unitatea sanitar se continu perfuzia Ji se administreaz totodat intercalat s1nge proaspt sau preparate de plasm. 5e asigur nclzirea victimei prin nclzire progresiv cu termofoare (sticle cu ap cald) aplicate la nivelul e%tremitIilor Ji hidratare cu buturi calde. O/i#enoterapie \ dac este posibil. (9) 2*C SEPTIC Zn urma ptrunderii bruJte n torentul circulator de bacterii JiC sau to%inele acestora, n cantitIi mari, se instaleaz insuficienIa vascular acut, cunoscut sub mai multe denumiri" =oc !acterian" =oc infec>ios sau =oc septic. 2ste mai frecvent nt1lnit la copii, la bolnavii naintaIi n v1rst, la persoanele cu imunitate sczut (persoanele care au globulele albe sczute - 5I.A, pacienIii cu cancer care primesc tratament chimioterapic - precum Ji persoanele cu boli cronice - diabet zaharat, ciroza, etc.

7,

^ocul septic poate fi datorat urmtoarelor situaIii" avort septic" #an#ren< #azoas<" peritonit<" septice%ii" infec>ii urinare #rave- Zn ordinea frecvenIei, speciile bacteriene incriminate sunt" 2 coli, Aerobacter-?lebsiella, 0roteus, 0seudomonas, 5almonella. =anifestari de dependenta" febrD ridicatD (-H ;)", frisoane, transpiraLii, tegumente reci, palide, uneori icterice, ta!icardie cu puls filiform(1)) 1*) pulsaLii'minut", !ipotensiune (maxima sub () mm +g", saturaLia de oxigen scDzutD, pe &>C apare ritm neregulat, datoritD aportului insuficient de sNnge la nivelul inimii, tulburDri neuropsi!ice, vDrsDturi, diaree, oligoanurie. 2%amenele de laborator identific leucocitoza sau leucopenie, trombocitopenie, exces de acid lactic, !emoculturi pozitive. 2ste esenIial ca diagnosticul de Joc septic s fie stabilit c1t mai precoce pentru a e%ista Janse ca terapia s fie eficient. Se descriu o!i=nuit 4 stadii- Stadiul de e/cita>ie (Joc compensat), de obicei reversibil care dureaz de la c1teva minute la c1teva ore, bolnavul este vioi, uneori agitat Ji an%ios, puls uJor accelerat, T.A. normal sau uJor crescut, respiraIie normal sau uJoar polipnee# atrag atenIia paloarea, transpiraIiile, tegumentele palide Ji reci, cianoza unghial, diureza tinde spre oligurie, pupila este micJorat prin contracIie, instal1ndu-se mioza. - Stadiul de in i!i>ie (Joc decompensat), de obicei greu reversibil" bolnavul este apatic, obnubilat, dar conJtient# tegumentele sunt palide $ cianotice (galben-pm1ntii), umede Ji reci, e%tremitIi cianotice# vene superficiale colabate, greu de puncIionat# puls tahicardic, peste -9(bataiCminut, filiform# tensiunea arterial este sczut sub <( mm3g, tahipnee superficial, pupilele dilatate - midriaz# diureza tinde spre anurie. - Stadiul de ireversi!ilitate$ apar leziuni ale celulei nervoase, bolnavul intr n com, tegumentele sunt cianotice, pm1ntii, marmorate, TA sub ,( mm 3g, tinz1nd spre ( mm3g, puls filiform, bradicardic, pupilele prezint midriaz fi%. Bolnavii cu infecIii generalizate (septicemii) trebuie internaIi n serviciile de terapie intensiv Ji reanimare, funcIie de etiologie. Pri!ul a'utor const n poziIionarea bolnavului n poziIie Trendelenburg, favoriz1nd astfel ntoarcerea venoas la inim# ntoarcerea capului n lateral, pentru a preveni aspiraIia eventualei vome# o%igenoterapie pentru a preveni suferinIa cerebral sau chiar intubaIia oro-traheala Ji instituirea ventilaIiei mecanice, n caz de insuficienI pulmonar# administrare intravenoas de fluide n cantitate mare Ji n ritm alert" plasm, s1nge, soluIii electrolitice, .e%tran 9(. Trata!ent !e&i a!entos" antibioterapia trebuie s fie masiv Ji Iintit, efectuarea culturilor (hemocultura, urocultura, culturi ale diferitelor secreIii sau colecIii) Ji antibiogramei fiind de real folos. 01n la obIinerea antibiogramei, asocierile de antibiotice trebuie s acopere at1t spectrul gram-pozitiv, c1t Ji pe cel gram-negativ. Abcesele trebuie drenate chirurgical. 2ventualele catetere (care ar putea reprezenta surs de infecIie) trebuie ndeprtate, manevrate Ji utilizate corect - cateterele venoase centrale pot rm1ne n sediu 6(, ma%im 7( de zile# n momentul ndeprtrii lor v1rful cateterului se trimite la laborator n vederea efecturii e%amenului cultural). 2%tirparea Iesuturilor necrozate $ n cazul segmentelor afectate de gangren gazoas. 0rognosticul depinde de stadiul socului, dar, n ciuda tuturor masurilor mai sus mentionate, apro%imativ 6,* dintre persoane decedeaza.
(,) 2*C ANAFI.ACTIC K ANAFI.ALIA 2o ul anafila ti , numit Ji anafila:ie, este cel mai sever Ji mai nspim1nttor rspuns alergic. Anafila%ia este un rspuns al anticorpilor imunoglobulinici la un numr mare de aler%eni+ +spunsul este brusc, apr1nd n secunde sau minute de la contactul cu un alergen. +eacIia anafilactic este sistemic, nu se limiteaz la locul iritaIiei. Se!nele Mi si!(to!ele Mo ului anafila ti $ 5imptomul caracteristic constricIia 1ilor res(iratorii, inclusiv edem glotic, ceea ce duce la o respiraIie dificil, Joc asociat cu o scdere sever a tensiunii sangvine, puls rapid, urticarie Ji dungi sub piele (angioedem), greaI, vrsturi sau diaree, ameIeli, , vorbire incoerent sau an%ietate e%trem, umflarea

7:

buzelor Ji a limbii, nclzirea brusc a pielii Ji pruritul intens, slbiciune, paloare, confuzie mental Ji inconJtienI. Cau9ele &e lanM1rii Mo ului anafila ti $ - aproape orice alergen poate produce aceast reacIie. Anafila%ia survine mai frecvent dup nIepturile anumitor insecte sau dup in@ectarea intravenoas a numitor medicamente. Anumite alimente, cum ar fi arahidele, nucile Ji scoicile, pot declanJa, de asemenea, reacIii fatale. 0olenurile determin rareori rspuns anafilactic. 8nii oameni au reacIii anafilactice crora nu li se poate depista cauza. Trata!entul Mo ului anafila ti Tratamentul standard pentru anafila%ie este in@ectarea de adrenalin "e(inefrin1# ntr-un timp c1t mai scurt. Aceasta deschide cile aeriene Ji amelioreaz circulaIia sangvin. +esuscitarea cardio-pulmonar Ji traheotomia de urgenI trebuie realizate uneori ca metode de salvare a vieIii. MSURI ,E URGENF BN CAZ ,E INT*LICAFII ACUTE 0trunderea n organismul uman, voluntar sau involuntar, pe cale digestiv, respiratorie sau cutanat a unor substanIe to%ice (solide, lichide, gazoase), care determin tulburri grave, uneori letale, poart numele de into%icaIie acut. 'unoaJterea cii de ptrundere a to%icului n organism are mare importanI, n acordarea primului a@utor, n vederea ntreruperii ptrunderii to%icului, primul gest care trebuie fcut de salvator cu condiIia s nu pericliteze viaIa acestuia. Zn cazul n care to%icul ptrunde pe cale respiratorie, scoaterea victimei din mediul to%ic se face cu rapiditate. Zn caz de stop cardio-respirator se va face masa@ cardiac e%tern, asociat cu respiraIie artificial. '1nd substanIa to%ic a ptruns pe cale cutanat, se vor scoate hainele victimei care sunt contaminate, spl1ndu-se tegumentul cu mult ap. '1nd to%icul a ptruns pe cale digestiv, se va ncerca golirea conIinutului gastric prin provocarea de vrsturi (apsarea faringelui posterior cu o spatul, administrarea de ap cald cu sare sau ap cald cu praf de muJtar. 5plturile gastrice nu vor fi fcute dec1t de ctre personal calificat. Bolnavul into%icat este obligatoriu aJezat n decubit lateral, av1nd cile aeriene superioare libere. Zn cazul n care vars e%ist riscul aspiraIiei n cile respiratorii. Into%icaIiile acute sunt urgenIe medicale determinate de acIiunea unor substanIe chimice introduse n organism accidental, voluntar sau profesional, (e ale res(iratorie4 ale &i%estiv1 sau ale utanat1+ Into%icaIiile cele mai frecvente sunt cele produse cu gaze de uz casnic Ji into%icaIiile cu barbiturice (;(*). M1suri &e ur%enI1 Zn primul moment se culeg informaLii asupra to%icului, dozei, cii, concentraIiei. 5e evalueaz tabloul clinic. Tratamentul simptomatic se aplic pentru corectarea tulburrilor hidroelectrolitice, tulburrilor respiratorii, circulatorii sau nervoase. Tratarea efectelor into/ica>iilor se face prin aplicarea msurilor de reanimare, supravegherea continu a pulsului, tensiunii arteriale, respiraIiei, refle%elor. Tratamentul se acord n urgenI pentru a preveni complicaIii ca convulsii" insuficien>< epatic< cu scopul de a ndeprta sau de a elimina to%icul. Accidentele cardio-respiratorii posibile sunt" stop cardiac" colaps" stop respirator" insuficien>< respiratorie acut<" ede% pul%onar acut- Accidentele renale se manifest prin" anurie" insuficien>< renal< acut< to/ic<IntervenIii Jn into:i aIii u substanIe in%erate 5ubstanIa ingerat trebuie s nu fie absorbit pentru a se preveni apariIia semnelor clinice de into%icaIie. 5e ndeprteaz sau se elimin to%icul prin" - provocarea de vDrsDturi. - administrare de apD caldD cu sare. - administrare de lapte 9 1 * cDni. - administrare de cDrbune medicinal. 7;

Zn primele ore se fac splturi gastrice. Ka 7-9 ore de la ingestie se poate da sulfat de &a sau =g pentru accelerarea tranzitului Ji eliminarea rapid a to%icului. &eutralizarea to%icului se face cu antidot specific sau cu" antidot general F c<r!une %edicinal" al!u= de ou" (a #luconic" lapte- Antidot antiacid \ lapte" al!u%in<" ap< cu s<pun- Antidot antialcalin \ zea%< de l<%Gie" o>et- 0entru eliminarea spontan a to%icului se favorizeaz diureza urmrind totodat prevenirea colapsului. Interven>ii Bn into/ica>ii cu su!stan>e #azoase Zn cazul into%icaIiilor cu emanaIii de gaze to%ice primul a@utor const din" - scoaterea victimei din mediu to%ic. - Aplicarea acIiunilor specifice reanimrii. - Asigurarea transportului la spital. O!serva>ii &u se administreaz carbonaIi $ bicarbonaIi de sodiu n into%icaIia cu acizi \ se produce perforaIia digestiv. &u se face curIarea tegumentelor cu alcool n into%icaIiile cutanate \ se grbeJte ptrunderea to%icului n organism. &u se face respiraIie gur la gur n into%icaIiile cu substanIe asfi%iante. Into:i aIii a ute u !ono:i& &e arbon 2ste o into%icaIie accidental, uneori colectiv. '! \ este un gaz incolor, mai greu dec1t aerul. 5e combin cu hemoglobina form1nd compuJi stabili de carbo%ihemoglobin $ combinarea este mai rapid dec1t cu o%igenul. Into%icaIia cu mono%id de carbon apare c1nd se inhaleaz destul mono%id de carbon, nc1t acesta ncepe s nlocuiasc o%igenul transportat de s1nge. 5e poate instala brusc (inhal1nd o mare cantitate de mono%id de carbon ntr-o perioad scurt de timp) sau se poate instala progresiv (inhal1nd o mic cantitate de mono%id de carbon o lung perioad de timp). =ono%idul de carbon are o afinitate faI de hemoglobin de 6,( de ori mai mare dec1t o%igenul. .ac se inhaleaz o cantitate prea mare de mono%id, acesta poate deveni mortal. 5imptomele into%icaIiei cu mono%id de carbon nu sunt specifice Ji de aceea pot fi asemntoare cu simptomele prezente n alte boli. Zn funcIie de cantitatea de gaz inhalat, de concentraIia din s1nge a carbo%ihemoglobinei (hemoglobina de care se ataJeaz mono%idul de carbon, n locul o%igenului) Ji n funcIie de toleranIa persoanei, simptomatologia include" cefalee, ameLealD, obosealD, greaLD, stare de vomD (adesea MntNlnite la copii", confuzie, somnolenLD, ta!icardie, vedere slDbitD; convulsii; pierderea conOtienLei. Zn cazul e%punerii la mono%id de carbon sau atunci c1nd este suspectat into%icaIia cu mono%id de carbon, medicul trebuie s adune informaIii despre istoricul producerii into%icaIiei. Zntrebrile vor fi despre" durata simptomelor prezente, despre sursa posibilei intoxicaLii cu monoxid de carbon, cNte alte persoane (membrii familiei sau colegii de serviciu" au fost expuse Oi dacD au aceleaOi simptome, despre sistemele de MncDlzire Oi de gDtit folosite. M<suri de ur#en><: - se recomand scoaterea imediat din mediu to%ic. - aerisirea ncperilor prin deschiderea ferestrelor. - se aJeaz victima n decubit lateral. - se face dega@area cilor respiratorii $ capul n hipere%tensie Ji se instituie respiraIia artificial $ cu trus de reanimare $ dac victima este n stop respirator. - se administreaz o%igen $ o/i#enul fiind antidotul (O. 'oncentraIia !6 -((* n primele 7( minute. - n cazuri grave - comD $ se instituie o%igenoterapia hiperbar $ dar nu mai mult de 7 atm. Trata%entul Bn spital$ - o%igenoterapia cu o%igen -((*, n cazurile grave aceasta implic1nd administrarea o%igenului prin intermediul unei mJti etanJe# intubarea Ji respiraIia artificial a persoanei respective, dac se impune# n unele cazuri se recomand terapia cu o%igen hiperbar, n care persoan respectiv este aJezat ntr-o camer unde o%igenul este pompat cu presiune# un studiu recent a artat c trei tratamente cu o%igen hiperbar pe parcursul a 69 de ore, reduc riscul de apariIie a problemelor cognitive, ca de e%emplu pierderea memoriei, atenIiei sau concentrrii. Zn prezent, cercettorii sunt pe cale de a dovedi c folosirea ambelor gaze ca 7<

o%igenul Ji dio%idul de carbon mpreun, pot reduce nivelul de mono%id de carbon din organism. Acest tratament potenIial nou, este numit hiperventilare cu gaze normale. .ac tratamentul este prompt, ma@oritatea persoanelor Ji revin din into%icaIia de mono%id de carbon. Tratamentul instituit la timp reduce riscul pierderii memoriei, atenIiei sau concentrrii. .ac nu este tratat, into%icaIia poate determina lezarea inimii sau a creierului sau chiar e%itus# decesul n urma into%icaIiei cu mono%id de carbon apare n -( minute de la e%punerea la o cantitate mare de mono%id de carbon. Into:i aIii a ute u a i9i oro9ivi 2ste o into%icaIie grav $ uneori mortal. 0oate fi un accident profesional n industria solvenIilor, lacurilor $ industrie chimic. 'a antidot se foloseJte alcoolul etilic H etanolAcidul clorhidric este mai corosiv dec1t acidul acetic Ji mai violent n ruperea echilibrului acidobazic, d1nd tulburri circulatorii, respiratorii, leziuni hepatice Ji renale. Se produc leziuni ale mucoaselor oculare Ji nazale, arsuri ale tractului digestiv, dureri la deglutiIie, dureri retrosternale, laringospasm, hematemeze, scaune sanguino-lente, uneori perforaIie gastric, Joc, colaps. M<suri de ur#en><: - se provoac vrsturi. - se face spltur gastric cu ap sau soluIie de bicarbonat de sodiu. - se administreaz alcool etilic ,(( (,;, ml C Gilocorp $ dup spltur gastric Ji evacuarea conIinutului gastric. - administrare oral de bicarbonat de sodiu ,--(g pe or. n cazuri grave $ com $ se poate institui perfuzie cu ser glucozat ,* L -,-6( ml alcool etilic pur. Into:i aIii a ute u al ool etili Alcoolul etilic are acIiune deprimant asupra sistemului nervos central Ji n prima faz asupra sistemului reticulat activator ascendent. .oza to%ic letal n cazul into%icaIiei acute cu etanol, este de ,<gCGg, iar n cazul copiilor de 7gCGg. 0rimele afectate de etanol sunt g1ndirea Ji dispoziIia, apoi apar tulburrile de vedere, de echilibru Ji coordonare motorie. Into/ica>ia acut< cu alcool etilic poate fi: - u=oar< - corespunztoare unei alcoolemii de (.,-- g V, scderea inhibiIiilor, tulburri vizuale uJoare, scderea vitezei de reacIie, creJterea ncrederii n propria persoan# - %edie - corespunztoare unei alcoolemii de -.,- 7g V, se manifest prin ata%ie, tulburri de vorbire, scderea performanIelor motorii, scderea atenIiei, diplopie, alterarea percepIiei, tulburri de echilibru# - sever< - alcoolemie de 7-, g V , se manifest prin alterarea vederii, tulburri grave de echilibru, delir halucinatoriu, stupoare. Co!a - se instaleaz la o alcoolemie mai mare de , g V Ji se manifest prin" insuficienI respiratorie Ji circulatorie, hipotermia grav (7,W'), instalarea colapsului Ji decesului. To%icitatea alcoolului este potenIat de" barbituri e4 )i(noti e4 tran )ili9ante+ Ac>iune to/ic< a alcoolului etilic poate determina" inhibarea secreIiei gastrice, cu evidenIierea gastritei alcoolice. 'ontactul dintre etanol Ji ficat dureaz ntre 7( secunde Ji : minute# este afectat metabolismului lipidic cu acumulare de lipide Ji degenerescenI gras a ficatului (steatoz) si hepatomegalie cu dureri n hipocondrul drept n cadrul hepatitei alcoolice sau cirozei hepatice. Afectarea pancreatic se manifest prin" hipersecreIie pancreatic, pancreatit (prin precipitarea proteinelor n canalele pancreatice), cancer de cap de pancreas, cu evoluIie rapid spre deces. Apare dependenIa alcoolica, carenIe vitaminice (B-, B:, B-6, 00, acid folic), polinevrite (polineuropatii). Ka nivelul aparatului cardiovascular consumul cronic de etanol poate sa determine" insuficienI cardiac, hipertensiune arterial, tahicardie, tulburri de ritm, cardiomiopatie alcoolic. Ka nivelul sNngelui Oi organelor !ematoformatoare, alcoolul etilic poate determina" anemii de tip megaloblastic sau sideroblastic (este slab antagonist al acidului folic", !emolizD prin acidozD, trombocitopenie, leucocitozD, scDderea migraLiei leucocitelor Mn zonele inflamatorii Oi in!ibarea formDrii 7)

pseudopodelor care duce la o slabD rezistenLa la infecLii (aceasta fiind MnsD doar o explicaLie parLialD". Alcoolul are efect ototo%ic Ji o acIiune imunosupresoare. 7a nivel endocrin au loc urmtoarele modificri" sindrom pseudo-'ushing, infertilitate prin inhibarea spermatogenezei Ji deficit de Un, hipogonadism, ginecomastie, cancer de s1n, cetoacidoz metabolic, osteoporoz. Alcoolul traverseaz bariera placentar Ji prezint efecte teratogene. 0ot s apar sindromul alcoolic fetal, embriopatie alcoolic, embrio-fetopatie alcoolic (2>A) care se caracterizeaz prin" retardarea dezvoltrii pre Ji postnatale (lungime, greutate Ji circumferinI capului), dismorfism cranio-facial, anomalii ale membrelor Ji articulaIiilor, anomalii cardiace, deficit psihic Ji retardarea dezvoltrii motorii. *u e/ist< antidot specific# se administreaz vitamina B: intravenos, p1n la ,(( mg, a@ut metabolizarea alcoolului. 5e administreaz la nevoie stimulenIi ai centrului respirator (?arion (,6, g i.m. sau i.v.). 0erfuzii cu glucoz 6(*, 77*. .iureza osmotic n come grave. Antibioterapie pentru profila%ia Ji combaterea infecIiilor bronhopulmonare. 5e susIin funcIiile vitale (circulaIia, pulsul, respiraIia). &u se administreaz pentru calmarea psiho-motorie a pacientului deprimante ale sistemului nervos central. Into:i aIia a ut1 u al ool !etili Alcoolul metilic este folosit ca solvent pentru lacuri Ji vopsele, aditiv Ji combustibil, fiind una dintre cele mai to%ice substanIe. Into/ica>ia cu alcool %etilic se %anifest< prin insuficienI respiratorie, scderea frecvenIei cardiace, cefalee, ameIeli, scderea micIionrii, stare de confuzie, vedere nceIoJat, com, manifestri abdominale, etc. Trata%entul const n administrarea etanolului Ji a acidului folic. Into:i aIia a ut1 u iu(er i Sindroamele determinate de ciupercile necomestibile sunt sindroame date de ciuperci cu toxicitate MntNrziatD (de o mare gravitate, mortale). 5emnele into%icaIiei apar dup -(-6( de ore, dup aceast perioad instal1ndu-se brusc" stare generalD alteratD, ameLeli, sudori abundente, colici abdominale, vDrsDturi, diaree incoercibilD, fetidD, uneori sanguinolentD; se remarcD o accentuatD des!idratare, cu tegumente uscate, sete mare, salivaLie redusD, colaps. Apar apoi tulburri nervoase Ji hepato-renale, crampe musculare. 2%amenele de laborator indica" hipocloremie, hemoconcentraIie, azotemie renal, hipoglicemie, acidoz. Trata%ent: atro(ina este antidotul fiziologic (--6 mg la 7( - ,( de minute i.m. p1n dispar fenomenele colinergice). 5unt provocate vrsturi (spltura gastric nu este recomandat# fragmentele de ciuperci o fac ineficient). 5e poate administra un purgativ salin. 'ombaterea colicilor se face cu 0apaverina, 5cobutil, =ialgin, la nevoie. +eechilibrarea hidroelectrolitic se face prin administrare de perfuzii glucozate pentru protecIia celulei hepatice. 5e trateaz insuficienIa renal acut, insuficienIa circulatorie acut. 5e combat strile de agitaIie, convulsiile cu sedative. &u se administreaz Atropina c1nd predomin sindromul atropinic] i# Into:i aIia a ut1 u !e&i a!ente Into:i aIia u barbituri e :ar!ituricele sunt derivaIi ai acidului barbituric, cu proprietIi sedative, hipnotice, narcotice Ji anticonvulsivante. Au urmtoarele efecte" grDbesc procesul de adormire, cresc durata totalD a somnului, micOoreazD frecvenLa Oi durata trezirilor Mn cursul nopLii, deprimD acLiunea tuturor Lesuturilor excitabile . 5&' este deprimat gradat n funcIie de doz, trec1nd prin stadiile de sedare, somn, anestezie general, com. 2%emple de barbituricele: feno!ar!ital" ciclo!ar!ital" a%o!ar!ital etc. :ar!ituricele trec uJor n s1ngele fetal, dar sunt secretate n proporIie mic prin laptele %aternKa nceput se instaleaz faza precomatoas tradus clinic prin" vorbire incoerentD, confuzie, incoordonare motorie, cefalee, greaLD, vomD. Apoi se instaleaz coma liniJtit, profund cu rela%are muscular Ji arefle%ie osteotendinoas Ji cutaneo-mucoas, bradipnee, hipotensiune, colaps, hipotermie, oligurie. Ka doze foarte mari, moartea survine prin paralizie respiratorie, colaps cu insuficienI renal acut. Into%icaIia acut este una din cele mai frecvente nt1lnit n practica medical ( n scop de sinucidere $ sunt 9(

cele mai frecvente medicamente folosite). +ar, poate aprea into%icaIie dup ingestie accidental de doze e%cesive, favorizate de starea de dependenI sau de fenomenele confuzive care apar uneori n cazul abuzului acut (periculoJi fiind compuJii cu acIiune rapid Ji durat scurt sau medie - doza letal este de --7g). 0entru compuJii cu durat lung doza letal este de ,--(g. .ac to%icul a fost ingerat de cur1nd Ji bolnavul nu a intrat nc n com se recomand provocarea vrsturii, sp<l<tura #astric<" reani%are respiratorie =i perfuzii cu #lucoza- 0acientul va fi aJezat n poziIie decliv, se va face aspiraIie traheal, iar n cazuri grave intubare Ji ventilaIie artificial. 2liminarea to%icului trebuie grbit prin alcalinizarea urinei Ji diurez forIat" 9-< litri ser bicarbonatC69 ore, =anitol, ser glucozat. Zn cazuri foarte grave se practic hemodializa sau hemoperfuzie. 5e pot administra antibiotice pentru a reduce frecvenIa complicaIiilor infecIioase. &8 se recomand administrarea e%citantelor cerebrale]] Into:i aIia a ut1 u &ro%uri Into/icaia cu %orfin< =i opiacee reprezint totalitatea tulburrilor provocate de introducerea, voluntar sau nu, n organism a uneia sau mai multor substanIe to%ice (otrvuri). 5ubstanIele to%ice ptrund n organism prin ingestie, prin inhalare, prin in@ectare sau prin absorbIie prin piele sau mucoase. Into%icaIiile acute constituie un procenta@ ridicat de spitalizri, fie c sunt accidentale (casnice sau profesionale), fie voluntare (to%icomanie, tentativ de sinucidere). Into%icaIiile cu medicamente, cele mai frecvente, reprezint <!* dintre into%icaIiile ce necesit o spitalizare de urgenI. 2le sunt, n general, provocate prin asocierea mai multor medicamente (:,* din cazurile semnalate la adulIi). Zn ordinea descresc1nd a frecvenIei, medicamentele responsabile sunt !enzodiazepinele" anal#ezicele" antidepresivele" neurolepticele" car!a%aii" !ar!ituricele Ji alte psihotrope, n sf1rJit, medicamentele mpotriva tulburrilor cardiace. Opiul este un stupefiant obIinut din seminIele plantei de mac. 0rincipalele componente ale opiului sunt codeina Ji %orfina - dou substanIe folosite Ji n practica medical, av1nd un efect foarte puternic de calmare a durerilor. Abuzul de codein Ji morfin duce la dependenI, de aceea ambele produse sunt trecute pe lista substanIelor interzise, put1nd fi utilizate doar sub supraveghere medical. =orfina Ji opiaceele deprim centrii corticali - mai ales ai durerii -, deprim respiraIia Ji refle%ul de tuse, e%cit centrii vagali Ji ai vomei. A Iiunea !orfinei asupra 5&'" analgezic selectiv Oi intens, sedativ, anxiolitic, euforic, deprimD centrul respirator, antitusiv puternic. 2fecte gastro-intestinale" scDderea peristaltismului Oi motilitDLii gastrice determinNnd constipaLie, scDderea secreLiilor digestive, contracLia sfincterului 3ddi. Alte efecte" !ipotensiune arterialD, bron!oconstricLie, creOterea tonusului sfincterelor Oi ureterelor, creOterea glicemiei, prurit. Manifest1rile lini e Zn perioada euforicD - into%icatul prezint bun dispoziIie Ji senzaIie de cldur# n perioada de excitaLie urmeaz agitaIie psiho-motorie, vrsturi, tuse, roJeaIa feIei, prurit - mai ales la nivelul nasului -, bradicardie, hipotermie moderat# n perioada de depresiune - oboseal, somnolenI, pierderea cunoJtinIei, arefle%ie, pupile punctiforme (mioza morfinic), spasme sfincteriene (retenIie de urin Ji fecale)# Mn final se instaleaz cianoza, respiraIie periodic, paralizie respiratorie, moarte. =ai pot aprea complicaIii" ede%ul pul%onar acut" pneu%onie de decu!it =i/sau aspira>ieInto%icaIia morfinic poate duce la o stare de com sugerat de pupilele punctiforme Ji respiraIia deprimat. Ameliorarea strii into%icatului ncepe cu o criz sudoral Ji poliuric Ji dac poate fi Iinut n viaI peste -6 ore, prognosticul se amelioreaz. Trata!ent Nalorfina este antidotul fiziologic al morfinei. 5e administreaz lent intravenos, c1te o fiol (, mg) la fiecare -( - 6( de minute, n funcIie de normalizarea respiraIiei Ji de obIinerea reacIiilor la stimulii dureroJi, p1n la doza de 9( mg. Zn funcIie de starea into%icatului (pe baza criteriilor enunIate mai sus), se poate repeta in@ectarea la un interval de --6 ore. 5pltur gastric cu permanganat de potasiu -C, ((( sau tinctur de iod - mlCl ((( ml ap, urmat de provocarea de vrsturi, sauCJi purgativ salin. /arotarea membrelor respective, dac to%icul a fost in@ectat, ca Ji aplicarea local de pung cu gheaI. 9-

Into:i aIia a ut1 u inse ti i&e or%anofosfori e 'ele mai des folosite insecticide organofosforice n agricultur sunt" parat ionul" dicorvosul" tetraetil pirofosfatul" tricorfonul" %alat ionul etc. 5ubstanIele to%ice pot fi absorbite prin piele, inhalate sau ingerate, iar into%icaIiile acestea sunt foarte grave. Manifest<rile into%icaIiei sunt" greIuri, vrsturi, ameIeli, salivaIie abundent, transpiraIii, diaree, dureri abdominale ( n formele uJoare), tulburri de vorbire, micJorarea pupilei, com, lcrimare abundent, cianoz, tulburri respiratorii, hipotensiune, tahicardie, transpiraIii ale membrelor ( n formele grave). Trata%entul presupune decontaminarea pielii, tratarea convulsiilor, a insuficienIei respiratorii Ji administrarea de atropin intravenos p1n la dilatarea pupilelor Ji creJterea frecvenIei cardiace. Into:i aIia a ut1 u substanIe austi e .eseori se nt1mpl n gospodrie ca n m1inile copiilor s a@ung diverse produse chimice foarte to%ice. .in pcate mulIi dintre copii sunt m1naIi de curiozitate Ji a@ung s nghit astfel de substanIe, neJtiind c acest lucru le poate face e%trem de ru. 2ste vorba bine nIeles despre so&a austi 1 (sub form de cristale, de soluIie sau resturile de la fabricarea spunului de cas), esenIa &e oIet sau &iverse (ro&use (etrolifere. So&a austi 1 este cea mai NferoceN substanI din grupul bazelor corozive. Ingestia accidental de ctre copii a sodei va produce imediat dup nghiIire o arsur chimic grav, cu leziuni severe la nivelul gurii, esofagului Ji stomacului, o cantitate prea mare put1nd duce chiar la moarte (doza mortal pentru un adult este foarte mic, ntre -(-6( g). .ac decesul nu se produce rapid, consecinIa ingestiei de sod este posibila perforaIie a esofagului Ji stomacului, apariIia unui Joc cu dureri violente la nivelul cavitIii bucale, urmate de vrsturi cu s1nge Ji diaree cu s1nge. .e asemenea dup 7-9 sptm1ni pot aprea aJa-numitele stenoze (stricturi) esofagiene care fac din copil un infirm pentru toat viaIa. 1ri%ul a$utor$ c1t mai rapid dup ingestia accidental de sod caustic trebuie neutralizat efectul acesteia, de rapiditatea cu care se intervine depinz1nd evoluIia ulterioar a afecIiunii. 5e va da pacientului s bea ap potabil (7((-,(( ml pentru un copil), iar n primele 6( de minute de la ingestie i se va da s bea c1t mai mult soluIie diluat de oIet cu ap (6(( ml oIet la 6(( ml de ap sau de zeam de lm1ie) Ji c1t mai multe lichide (chiar sucuri de fructe care Ji ele sunt acide Ji neutralizeaz soda). Administrarea de lapte (foarte bine cunoscut) nu are nici o valoare n aceste cazuri. AtenIie ] &u se provoac bolnavului vrsturi deoarece e%ist riscul ca acesta s aspire n plm1ni substanIa caustic. A i9ii oro9ivi"acidul acetic" acidul sulfuric =i acidul azotic' provoac deseori arsuri chimice accidentale n gospodrii. Acidul acetic se gseJte n proporIie de ),* n esenIa de oIet care se foloseste n gospodrie la prepararea oIetului alimentar. Ingerarea acestei esenIe de oIet provoac arsuri chimice foarte grave la nivelul cavitIii bucale, esofagului Ji stomacului, produc1nd foarte rapid vrsturi cu s1nge, diaree cu s1nge, anemie Ji insuficienI renal acut. .oza mortal de acid acetic pentru un adult este foarte mic, numai 6(-,( g sau 6(( ml de oIet provoc1nd moartea pacientului. 1ri%ul a$utor n cazul ingestiei de acid acetic este reprezentat, ca Ji n cazul sodei caustice, de ncercarea c1t mai rapid de a neutraliza acidul. 0acientului i se va da s bea mult ap (7((-,(( ml de ap potabil) care va dilua to%icul. Zn plus se va da lapte dulce n aceeaJi cantitate sau albuJ de ou (6 albuJuri btute n 7(( ml de ap). .e asemenea trebuie evitat s se provoace vrsturi Ji este contraindicat spltura gastric. Pro&usele (etrolifer. Into%icaIiile cu produsele petrolifere (gaz lampant, benzin sau motorin) reprezint -<* din into%icaIiile copilului. !dat ingerate, acestea a@ung rapid la nivelul plm1nilor, fie direct, fie prin vrsturi Ji produc rapid pneumonii chimice. Manifestari de dependenta" pacientul tuJeJte, geme, are cianoz (coloraIie vineIie a pielii) Ji crize de oprire a respiraIiei. Interventii: 'opilul va fi transportat urgent la spital, primul a@utor nefiind de regul eficient. 5e poate administra -((-6(( ml de parafin care va opri absorbIia to%inelor. &ste contraindicatD administrarea de lapte, care favorizeazD absorbLia. 96