Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 2:
Cuprins:
I. Sectia de terapie intensiva …………………………………………..pag.2
II. Sarcinile asistentei medicale din ATI……………………………… pag.2
III. Interventii specifice in ATI…………………………………………….pag.4
i. Respiratie asistata pe ventilator
1
2
2
3
3
4
4
5
5
6
6
7
- Radiogafie de control,
- Examen bacteriologic din sputa la 5 zile pentru prevenirea si tratarea infectiilor;
- Aspirarea secretiilor traheobronsice, mai ales la bolnavul cu traheostomie, care
nu-si poate mobiliza singur secretiile;
- Tapotare (masaj insotit de batai cu marginea cubitala);
- Schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului pentru favorizarea drenajului
secretiei;
- Aerosoli cu bronhodilatatoare pentru fluidifierea secretiilor vascoase;
- Reechilibrare hidroelectrolitica si nutritiva pe cale parenterala prin perfuzie sau
prin sonda nasogastrica.
Aspiratia traheobronsica
Este o interventie a asistentului/asistentei medicale care se aplica ori de cate ori
este necesara.
Materiale necesare:
- manusi sterile;
- sonda de aspiratie sterila de unica folosinta; comprese de tifon;
- sursa de oxigen;
- aspirator medical;
- recipient de colectare a secretiilor.
Tehnica aspiratiei:
- asistentul/asistenta isi pun manusi sterile;
- se regleaza presiunea aspiratorului intre 80-120 mm Hg;
- se va administra oxigen 100% pacientului 3-5 minute inainte;
- se adapteaza sonda de aspiratie la aspirator;
- se introduce capatul sondei de aspiratie in canula de intubatie si se vor
aspira secretiile retragand treptat sonda;
- timpul maxim de aspiratie nu trebuie sa depaseasca 10 secunde.
7
8
Interventii aplicate:
- supravegherea functiilor vitale;
- mentinerea permeabila a sondei prin aspirarea secretiilor cu ajutorul unui cateter
de aspiratie ori de cate ori este nevoie;
- toaleta cavitatii bucale si aspirarea secretiilor din gura;
- imobilizare in cazul pacientilor agitati pentru a preveni detubarea spontana.
8
9
Se efectueaza astfel:
- se aspira mai intai secretiile de pe sonda si din cavitatea bucala;
- se extrage mesa din gura sau se dezumfla balonasul de etansare;
- se scoate lent sonda aspirand continuu;
- se efectueaza toaleta cavitatii bucale a pacientului.
REECHILIBRAREA HIDROELECTROLITICA
9
10
organismului.
Bilantul hidric este raportul dintre ingestia de lichide si eliminarea lor din
organism.
Cei mai importanti centrii reglatori din organism sunt: sistemul nervos si
sistemul endocrin.
Centrul principal al senzatiei de sete se gaseste in creier, la nivelul
hipotalamusului. Cand apare deshidratarea, hipotalamusul inregistreaza scaderea
nivelului apei in sange, apoi stimuleaza activitatea glandei hipofize posterioare care
secreta hormonul antidiuretic — (ADH), scazand astfel pierderile de apa de la
nivelul rinichiului.
Glandele suprarenale sunt si ele stimulate pentru a produce mai mult
aldosteron, favorizand astfel retinerea unei mai mari cantitati de sare si concomitent
retinerea apei la nivelul rinichilor.
Ingestia de apa, declansata de senzatia de sete - manifestata prin gura
uscata, reface rezervele de apa ale organismului.
10
11
.
Gradul de aciditate sau alcalinitate a unei solutii este dat de concentratia de ioni
de H+. Concentratia de H* a fost denumita simbolic pH.
• Solutia cu pH = 7 este neutra fata de apa;
• Solutiile cu pH < 7 sunt acide;
• Solutiile cu pH > 7 sunt alcaline.
Sangele are pH-ul intre 7,35 - 7,40, usor alcalin. In conditii patologice
variatiile pH- ului sanguin sunt intre valorile 6,8 - 7,8. Modificarile mai mari de aceste
sunt incompatibile cu viaja.
Echilibrul acido-bazic al organismului este exprimat prin valoarea pH-ului
sanguin care in mod normal este de aproximativ 7, 40( usor alcalin).
Substantele care modifica permanent pH-ul sunt eliminate prin respiratie, urina,
digestie.
Prin alimentatie se introduc in organism acizi- prin preparate din carne si
substante alcaline prin vegetale; fiecare dintre aceste substante au tendinta de a
deregla echilibrul acido-bazic.
In sange, atat in plasma cat si in hematii, exista sisteme - tampon care
corecteaza modificarile. Echilibrul acido-bazic al organismului este mentinut de
rinichi si respiratie.
Analizele de laborator pentru determinarea echilibrului acido-bazic sunt:
din sange: - pH care are VN = 7,34 - 7,44;
- Bicarbonatul standard cu VN= 22 - 26 mM/l;
- Baze exces cu VN (valoare normala) = - 2,5 - + 2,5 mM/l;
- din urina: - pH-ul = 5,5 -6,5
11
12
Termeni medicali
12
13
Starile de deshidratare
Clasificarea deshidratarilor
13
14
14
15
Bilantul hidric
15
16
16
17
TULBURARI ELECTROLITICE
17
18
Interventiile asistentei:
- monitorizeaza (EKG) functia cordului;
- canuleaza o vena, monteaza o perfuzie si administreaza la recomandarea
medicului medicamentele,(solutie KCI combinata cu solutie glucoza 5%)
- administreaza un regim alimentar bogat in K: cartofi, spanac, varza, caise,
banane.
- evalueaza starea bolnavului dupa tratament: dispar crampele musculare, greturile,
palpitatiile.
Hiperpotasemia reprezinta cresterea K peste 6 - 7mEq/l; este o urgenta medicala,
deoarece exista riscul opririi inimii in diastola.
Simptome:
- greata, diaree, iritabilitate, dureri abdominale;
- aritmii cardiace, unda T cu amplitudine mare, risc de stop cardiac (in diastola).
Interventiile asistentei:
- recunoaste modificarile si anunta medicul;
- canuleaza o vena, monteaza o perfuzie cu solutie de glucoza, in care adauga
18
19
19
20
Tehnici de hidratare
20
21
SOLUTII PERFUZABILE
Exemple:
- Solutii izotonice de electroliti (contin ionii din plasma in concentratii
fiziologice).
Solutia de clorura de Na concentratie 0,9% in pungi P.V.C. de 250 ml, 500 ml,
1000 ml (cunoscuta sub denumirea de ser fiziologic) si solutia de glucoza
5% sunt cele mai folosite.
21
22
insuficientelor functionale.
Exemple:
Solutii de electroliti concentrate: K, Na, Ca si Mg (hipertonice) se administreaza
diluate in solutii izotonice deoarece introducerea directa I.V. poate produce reactii cu
risc vital (de exemplu, flutter ventricular la administrarea de solutie de K nedizolvat).
Solutii hipertonice:
- solutia de clorura de Na 10%, 20%
- solutia de glucoza 10%, 20%, 33%, 40%
- solutia de lactat de Na 110g%o, lactat de K 50%
Alte solutii de corectare:
- solutie tampon de bicarbonat de Na in concentrate 1,4%, 4%, 8,4% se
folosesc la corectarea acidozei metabolice.
Solutii diuretice osmotice:
- sorbitol 40%, manitol 10% si 20% se folosesc in tulburari de diureza, reducerea
edemelor, fortarea diurezei in intoxicatii.
Solutii hipotone se folosesc la corectarea deshidratarilor hipertonice:
- Solutia clorura de Na 4,5g%o; 2,25g% 0;
- Solutia de glucoza 2,5% (25%o).
Solutiile izotonice se folosesc in corectarea deshidratarilor izotonice:
- solutia de ser fiziologic 0,9%, solutia de glucoza 5%.
22
23
2. Nitroglicerina
3. Algocalmin
4. Metoclopramid
5. Eufilina
6. Insulina . . -
7. Dopamina
8. Ambroxol
9. Cimetidina
10.Diazepam
Medicamentele incompatibile se administreaza in seringi sterile, separat, iar
pentru evitarea reactiilor dupa fiecare administrare se spala calea (cateterul sau
canula) cu ser fiziologic steril inainte de a administra un alt medicament.
ATENTIE! Nu se amesteca:
• sangele si derivatele de sange
• solutiile de aminoacizi (Arginina)
• solutiile uleioase
• Manitolul
DE RETINUT:
Vitamina B2 nu se administreaza impreuna cu Vit. B1 si B6
Acidul folic nu se administreaza impreuna cu acidul ascorbic (vit. C)
Vitamina B « se inactiveaza cu vitamina C in solutie
Vitamina K nu se amesteca cu alte vitamine
La administrarea vitaminelor se va tine cont ca multe sunt sensibile la lumina si
23
24
De retinut!
In cazul perfuziilor de scurta durata, cand se administreaza o cantitate mica
de solutie, 50 - 100 ml, trocarul nu se infinge prea mult pentru ca orificiul de
scurgere sa fie deasupra dopului. Daca se infinge prea mult o mare parte de
solutie va ramane in flacon.
A incorect B corect
Fig.7.A.Trocarul patrunde prea mult in flacon
24
25
25
26
26
27
9. Solutii pentru diureza Manitol 5%o pungi PVC 250 ml - activeaza diureza
osmotica
11. Solutie dextroxa 5%, 10%, 20% 5% pungi saci - perfuzie lenta -
fructoza PVC 500, 1000 ml alimentatia
parenterala
Definitie:
Socul este o insuficienta circulatorie periferica grava in urma careia se
instaleaza anoxia tesuturilor prin acumulare de produsi de catabolism. Este necesara
recunoastera rapida a cauzelor pentru prevenirea leziunilor ireversibile ce se pot
instala.
27
28
Clasificarea etiologica
1. Socul hipovolemic este provocat de pierderile de sange si plasma in caz de
hemoragii, traumatisme, interventii chirurgicale, arsuri, deshidratare(diaree,
vasaturi, exces de diuretice), socul de colaps din coma diabetica, ocluzii
intestinale;
2. Socul cardiogen apare prin scaderea functiei de pompa a inimii in: IMA,
miocardite acute, tulburari de ritm, tamponada cardiaca, pneumotorax cu
supapa, emboli pulmonare ;
3. Socul toxico- septic apare in infectii cu germeni Gram-negativi (Escherichia
coli, Klebsiella, Proteus, etc.) sau Gram-pozitivi (stafilococi, streptococi); se
produc leziuni celulare primare si generalizate;
4. Socul anafilactic se datoreste introducerii in circulatie a unor substante straine.
Surven mai frecvent dupa administrarea de seruri sau diferite medicamente pe
cale parenterala sau dupa intepaturi de insecte si se caracterizeaza printr-o
reactie anormala antigen-anticorp cu eliberare masiva de histamina care
provoaca colaps printr-o puternica vasodilatatie periferica;
5. Socul neurogen apare dupa dureri intense(cu diferite localizari), traumatisme
craniene sau medulare, analgezie insuificienta, emotii puternice, care induc
blocarea sistemului nervos simpatic periferic.
Aparitia socului poate fi favorizata de oboseala, insomnia, starea de denutritie, frig,
caldura excesiva.
28
29
▪ apectul abdomenului;
▪ prezenta febrei si frisonul denota soc septic;
▪ prezenta leziunilor cutanate - infectii cu germeni patogeni.
Problemele bolnavului:
● Hipotensiune arteriala (TAS < 90mmHg), tahicardie, tahipnee;
● Puls slab, filiform, tegumente reci, umede - in hipovolemie si tegumente
calde in soc septic, paloare;
● Oligurie (< 20ml/h) si acidoza metabolica sunt frecvent intalnite.
Investigatii de urgenta:
● se recolteaza sange pentru: grup sanguin si Rh, Hemoblobina, Hematocrit,
leucograma, ionograma, fibrinogen, trombocite, analiza gazelor; in soc
septic se recolteaza hemoculturi repetate, iar din urina: examen sumar de
urina, urocultura;
● radiografie toracica, ecocardigrama, PVC (presiune venoasa centrala).
Interventii aplicate in functie de obiectivele de ingrijire urmarite:
● Refacerea volemiei si functiei repiratorii prin:
- perfuzie I.V. (in bolus - 500ml) cu dextran, sange integral, masa
eritrocitara in anemie;
- medicamente vasoactive, vasopresoare - dopamina;
- pozitie Trendelenburg
● Masurarea repetata a TA, monitorizare continue a EKG, frecventa
cardiaca, pulsoximetria, ex. De laborator: Hematocrit., electroliti, uree, gaze
sanguine, monitorizare PVC;
● Se administreaza O2 100%; la nevoie- IOT si ventilate mecanica;
● In caz de acidoza metabolica (ph < 7,15) se administreaza solutie de
bicarbonat de Na in perfuzie;
● Se urmareste diureza prin sondaj vezical cu sonda Foley si punga
colectoare de urina.
● Se trateaza cauza socului.
29
30
30
31
Socul cardiogen
Tratamentul in spital:
1. Bolnavii cu soc cardiogen provocat de IMA vor fi internati in unitati de terapie
intensiva coronarieni; vor fi imobilizati la pat in pozitie favorabila; in dispnee severa
pozitia este semisezanda/sezanda;
2. Supravegherea functiilor vitale ale bolnavului (monitorizarea EKG, presiune
venoasa);
3. Calmarea durerii se face cu analgezice (Algocalmin, Piafen, Fortral);
4. Linistirea si sedarea - se administreaza anxiolitice: Diazepam 1 fiola, Hidroxizin,
Romergan;
5. Oxigenoterapie: 6 - 8 I / minut;
6. Hidratare parenterala;
7. Administrare de medicamente:cardiotonice majore, vasodilatatoare, antiaritmice;
8. Corectarea acidozei metabolice severe (pH < 7,15) cu solutie T.H.A.M., sau
solutie bicarbonat de Natriu.
Socul anafilactic
● alergiei medicamentoase;
31
32
● alergiei alimentare.
In socul anafilactic are loc o exudatie mare de lichid interstitial, care alaturi de
vasodilatatie determine prabusirea TA si poate provoca moartea bolnavului,
daca nu se intervine la timp.
Problemele bolnavului:
● debutul este brusc la cateva minute dupa administrarea substantelor;
● stare de rau general;
● semne cutanate: eruptii, eriteme difuze insotite sau nu de prurit, urticarie,
edem al fetei si pleoapelor;
● manifestari respiratorii: edem laringian, sindrom de insuficienta respiratorie
acuta, crize de dispnee;
● tulburari cardiovasculare: hipotensiune arteriala, puls tahicardic, cianoza;
● tulburari neurologice: anxietate, tuse, acufene, vertij, coma;
● manifestari digestive: greata, varsaturi, dureri, diaree.
● Diagnosticarea - are o mare importanta cunoasterea medicamentului,
alimentului care a produs socul.
32
33
Socul septic
Etiologie:
- Bacterii Gram- Escherichia coli, Proteus, Salmonella, Shigella, Klebsiella;
bacteria gram-pozitive( stafilococi si enterococi).
Semnele si simptomele socului septic:
- prezenta unei infectii locale sau generale, febra si frisoane;
- scaderea TA;
- tegument uscat, cald, apoi rece, umed, extremitati cianotice;
- oligoanurie.
Socul septic, in functie de evolutie, cuprinde 3 stadii:
1. stadiul I – perioada de hipotensiune calda sau perioada de soc compensat
(bolnav cu hipotermie, hipotensiune arteriala, tahicardie, tahipnee, anxietate,
tegument uscat si cald);
2. stadiul II - perioada de hipotensiune "rece"- sau de soc hipodinamic decompensat
(bolnavul este agitat sau somnolent, TA scazuta, tahopnee, tahicardie, tegument
33
34
34
35
● Bronhoalveolite de deglutitie
● BPOC acutizata
● Infarctul miocardic
● Embolia pulmonara
● afectiuni abdominale
Cauze generale
● intoxicatii acute
● afectiuni sanguine
35
36
- Polipnee
- Rare si ample
36
37
Problemele pacientului:
● Alterarea respiratiei
● Potential de complicatii
Obiectivele vizeaza:
● Permeabilizarea cailor respiratorii
● Prevenirea complicatiilor
37
38
38
39
o Bolnavul se aseaza indecubit ventral sau lateral, cu capul mai jos fata
de trunchi, intors intr-o parte( drenajul postural in decubit dorsal este
greu de suportat)
c. Respiratia artificiala
39
40
40
41
ANESTEZIA SI ANESTEZICILE
Tipuri de anestezie:
I. Anestezie generala:
a. anestezia generala este realizata pe cale inhalatorie cu anestezice
volatile (halotan, enfluran etc ) care se administreaza pe sonda de
intubatie orotraheala (I.O.T.).
b. anestezia generala combinata se efectueaza pe cale inhalatorie si pe cale
intravenoasa.
Anestezicile gazoase sunt toxice pentru ficat, hematopoieza, fertilitate si
pentru cei care efectueaza anestezia .
41
42
42
43
43
44
Anestezicile
Definitie
Prin anestezic se intelege un medicament care dupa administrare produce
anestezie.
I. Anestezicile generale
A. Eteri- Aetherum ethylicum;
44
45
Analgezic opioid:
Fentanyl fiole 0,1 mg/2m/; fiole de 5ml; flacoane 0,50 mg/10ml, injectat iv , are
actiune rapida de durata scurta 20 - 45 minute; se foloseste in inducerea si
mentnerea anesteziei locale sau generale.
Alte anestezice:
Droperidol fiole 10ml concentrate 25 mg, solutje injectabila se foloseste pentru
pregatirea pentru anestezie si mentinerea acesteia in cazul interventiilor de lunga
durata; administrare pe cale iv. sau im. Se poate combina cu alte anestezice.
Anestezice locale :
• Clorhidrat de procaina solutie inj;
45
46
Rolul asistentei
Anestezicele sunt administrate de medicul specialist - anestezistul.
Asistentul medical pregateste flacoanele, fiolele cu solutiile recomandate, le aspira in
seringi sterile, le pregateste pentru administrare si serveste medicul ;
supravegheaza starea bolnavului si functiile vitale.
Asistenta va pregati medicatia de urgenta si aparatura de resuscitare cardio-
respiratorie pentru toate cazurile de urgenta care ar putea sa apara.
Interventiile asistentei:
46
47
47
48
Alimentatia
48
49
Recomandare generala:
- alimentatia bolnavilor in perioada postoperatorie, in prima si a doua zi dupa
operatie : regim hidric( ceai neindulcit sau apa fiarta si racita).
Mobilizarea bolnavului
Asistentii medicali au datoria de a efectua mobilizarea cat se poate de precoce:
49
50
- bolnavii care au fost anesteziati local pot fi mobilizati dupa interventie de asistenta
sau de infirmieri;
- in caz de operatii necomplicate, mobilizarea incepe in prima zi dupa operatie;
- bolnavii care nu se pot ridica, se vor mobiliza in pat, pasiv la inceput si apoi activ
prin miscari de flexie - extensie a membrelor inferioare
- se va ajuta bolnavul sa-si schimbe pozitia in pat;
- se sfatuieste pacientul sa execute exercitii de gimnastica respiratorie prin inspiruri
si expiruri efectuate de mai multe ori pe zi;
- prin mobilizarea precoce se previn: trombozele, emboliile, pneumoniile, escarele,
constipatia.
1. Complicatii imediate
2. Complicatii tardive
1. Complicatiile imediate
A. Complicatii respiratorii:
o hipoxia din cauza interventiei abdominale superioare, boli pulmonare
cronice; masuri de prevenire: oxigenoterapie, stimularea
expectoratiei
o stop respirator din cauza supradozarii opiaceelor( Fentanyl);
interventie- se administreaza Narcan;
o obstructia caillor aeriene superioare prin caderea limbii - se previne prin
pipa nasofaringiana sau orofaringiana; in caz de varsaturi se aseaza bolnavul in
decubit lateral;
o spasmul sau edemul laringian - se HHC iv sau Decortin.
B. complicatii cardiace;
o tahicardia cauzata de hipovolemie, sangerare, insuficienta cardiaca;
masuri aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica, reinterventie, tonice
50
51
cardiace;
o HTA din cauza hipervolemiei, durerii; interventii aplicate- se
administreaza - diuretice, antihipertensive, calmante ale durerii;
o tulburari de ritm cauzate de tulburari hidroelectrolitice, insuficienta
cardiaca ; masuri aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica, antiaritmice
C. Complicatii hemoragice:
o hemoragie interna cu semnele hipoTA, tahicardie, cresterea volumului
abdominal; masurile aplicate sunt stabilite de medic: reinterventie; in
hemoragie externa se face hemostaza locala si medicamentoasa cu vit. K,
D. Hipotermia si frisonul postoperator pot aparea prin pierdere de caldura,
administrare de vasodilatatoare, temperatura scazuta in sala de operatie ;interventii:
se combate prin invelirea bolnavului, incalzirea patului; in frison se dau sedative sau
neuroleptice.
E. Confuzia postoperatorie manifestata prin:
o delir, tulburari de constienta, de memorie, apare mai frecvent la
varstnicii cu ateroscleroza;
o agitatia nocturna necesita supraveghere permanenta, sursa de lumina;
se previne informand permanent bolnavul atunci cand este lucid despre
situatia sa, locul unde se afla, ce tuburi de dren are;
o imobilizarea pacientului se face numai in caz de pericol, pentru
asigurarea securitatii si vindecarii sale.
F. Alte complicatii: tromboemboliile, infectii pulmonare, infectii ale plagilor
⮚ Prevenirea tromboemboliilor
Tromboemboliile sunt complicatii cu risc maxim de aparitie in primele 10 zile de
la interventie.
Categorii de bolnavi predispusi sunt bolnavii:
- cu insuficienta cardiaca,
- cu poliglobulie,
- cu varice, obezitate;
- cu interventii pe bazin, sold, membre inferioare;
- cu varsta inaintata;
!! Embolia pulmonara se instaleaza rapid cu evolutie severa uneori chiar exitus.
Masuri de prevenire:
51
52
- rnobilizare precoce;
- folosirea ciorapilor elastici sau fese elastice care se vor aplica chiar din ziua
interventiei de la sala;
- antinticoagulante in doze mici, dintre care derivatele de heparina: Fraxiparina
5000 u.i. S.C. in flancurile laterale abdominale de 2 ori/zi; Calciparina sub
supravegherea Timpului de protrombina sau Timpului Quick.
52
53
Tratament:
- local - scoaterea firelor, eliminarea colectiilor, schimbarea pansametului
cat mai des pana la vindecare;
- general cu antibiotice conform antibiogramei.
53
54
Bibliografie:
54
55
55