Stenoza mitrala

Balin iulia flavia amg 2b

DEFINITIA STENOZEI MITRALE

Stenoza mitrală sau stenoza valvei mitrale este o formă de boală

cardiacă valvulară în care valva mitrală nu se deschide complet.
Îngustarea orificiului valvei mitrale limitează fluxul de sânge din
atriul stâng către ventriculul stâng (camera principală de pompare a
inimii). Astăzi, cea mai frecventă cauză a stenozei mitrale este febra
reumatică, dar stenoza apare de obicei relevantă clinic abia după
câteva decenii.In cazuri rare, bebelușii se nasc cu valva mitrală
îngustată (defect congenital) care poate provoca probleme în timp.
Simptome stenoza mitrală
Stenoza mitrală ușoară nu provoacă, de obicei, simptome, ci progresează lent în
timp. 
Este posibil să te simți bine sau să ai simptome ușoare timp de zeci de ani.
 Stenoza mitrală poate parea chiar si  la 20 până la 40 de ani după un episod de
febră reumatică. Cele mai frecvente simptome sunt ortopneea și dispneea
paroxistică nocturnă. Pacienții pot prezenta simptome de palpitații, dureri
toracice, hemoptizie, tromboembolism atunci când volumul atriului stâng este
crescut, ascită, edem și hepatomegalie (dacă se dezvoltă insuficiență cardiacă
pe partea dreaptă).
Există, de asemenea, o creștere a simptomelor de oboseală și slăbiciune odată
cu exercițiul și sarcina.
Odată ce tulburarea progresează, pacienții dezvoltă simptome precum
dificultăți de respirație și oboseală ușoară. 
Persoanele cu fibrilație atrială pot simți palpitații
SEMNE SI SIMPTOME
dificultăți de respirație în timpul efortului sau după; 
•    trezirea din cauza problemelor de respirație sau când stai
întins, culcat;
•    infecții respiratorii frecvente, cum ar fi bronșita;
•    oboseală, mai ales în timpul unei activități crescute; 
•    picioare sau glezne umflate;
•    palpitații;
•    disconfort toracic care crește odată cu activitatea și se
extinde la braț, gât, maxilar sau alte zone (acest lucru este rar); 
•    durere în piept;
•    tuse cu sânge;
•    amețeli sau leșin;
•    murmur cardiac (sunetul sângelui prin vene);
•    acumularea de lichid în plămâni;
•    ritmuri neregulate ale inimii (aritmii).
Când trebuie să consulți un medic
Sună-ți medicul pentru o programare imediată, dacă ai simptome precum
oboseală sau dificultăți de respirație în timpul activității fizice, palpitații sau
dureri în piept.
Dacă ai fost deja diagnosticat cu stenoză mitrală, dar nu ai avut simptome,
întreabă-ți medicul despre cât de des ar trebui să ai evaluările de urmărire,
controalele periodice.
De asemenea, dacă ai stenoză mitrală și simptomele nu se ameliorează odată cu
tratamentul sau apar simptome noi, ia legătura cu medicul tău!
Cauze stenoza mitrală 
Cea mai frecventă cauză a stenozei mitrale este febra reumatică. Cauzele
mai puțin frecvente ale stenozei mitrale sunt calcificarea valvei mitrale
și bolile cardiace congenitale. Alte cauze ale stenozei mitrale includ
endocardita infecțioasă, calcificarea inelară mitrală, fibroelastoza
endomiocardică, sindromul carcinoid malign, lupusul eritematos
sistemic, boala Whipple, boala Fabry și artrita reumatoidă.
Sângele care curge între diferitele camere ale inimii trebuie să curgă
printr-o supapă. Supapa dintre cele două camere din partea stângă a
inimii se numește valvă mitrală. Aceasta se deschide suficient pentru ca
sângele să poată curge din camera superioară a inimii (atriul stâng) în
camera inferioară (ventriculul stâng). Apoi se închide, împiedicând
sângele să curgă înapoi.
Stenoza mitrală înseamnă că valva nu se poate deschide suficient. Ca
urmare, mai puțin sânge circulă în organism. Camera superioară a inimii
se umflă pe măsură ce presiunea crește.
Factori de risc stenoza mitrală 
Factorii de risc pentru stenoza mitrală includ infecțiile
streptococice netratate și antecedentele de febră reumatică.
Febra reumatică este o boală a copilăriei care apare după unele
cazuri de faringită streptococică sau scarlatină care nu au fost
tratate corespunzător. 
Astfel, stenoza mitrală apare mai ales la persoanele în vârstă
care au avut febră reumatică și care nu au beneficiat de
antibiotice în timpul tinereții. Febra reumatică rămâne o
problemă în țările în curs de dezvoltare, în care antibioticele nu
sunt utilizate pe scară largă a trata infecțiile.
În plus, adulții în vârstă prezintă un risc crescut de stenoză a
valvei mitrale. Pe măsură ce îmbătrânești, depozitele de calciu
se pot acumula în jurul valvei mitrale, ceea ce poate duce la
stenoza valvei mitrale.
DIAGNOSTICARE
Îngustarea sau blocarea valvei ori umflarea camerelor
superioare ale inimii pot fi observate cu ajutorul:
•    unei radiografii la piept;
•    echocardiogramei transtoracice (ecografie cardiacă);
•    ecocardiogramei (ECG-ului);
•    unui RMN sau CT al inimii;
•    unei echocardiograma transesofagiană (TEE);
•    cateterismul cardiac – acest test nu este adesea folosit pentru
a diagnostica stenoza mitrală, dar poate fi folosit dacă alte teste
nu sunt capabile să diagnosticheze afecțiunea sau să determine
severitatea acesteia.
TRATAMENT
Tratamentul depinde de simptomele și starea inimii și
plămânilor. 
Este posibil ca pacienții cu simptome ușoare sau deloc să nu
aibă nevoie de tratament. Pentru simptome severe, poate fi
necesar să mergeți la spital pentru diagnostic și tratament.
Medicamentele, precum diureticele, nitrații, beta-blocantele, ,
digoxina, pot fi utilizate pentru tratarea simptomelor de
insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială și pentru
încetinirea sau reglarea ritmului cardiac.
Anticoagulantele sunt utilizate pentru a preveni formarea
cheagurilor de sânge și migrarea lor în alte părți ale corpului.
Antibioticele pot fi utilizate în unele cazuri de stenoză mitrală.
Persoanele care au avut febră reumatică pot avea nevoie de
tratament preventiv pe termen lung cu un antibiotic.